Bene F.R. - CARACTERIZAREA ORGANOLEPTICA A VINULUI CHARDONNAY DIN DIFERITE ZONE VITICOLE ALE ROMANIEI PDF

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN

TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

Specializarea Horticultură IFR
Disciplina de Oenologie
LUCRARE DE LICENȚĂ
Conducător Ştiințific Student:

CONF.UNIV.DR.ALINA DOBREI BENE F. FLORIAN-RADU
Timișoara
2017
UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE
AGRICOLE ŞI MEDICINĂ
VETERINARĂ A BANATULUI
„REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI”
DIN TIMIŞOARA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

Specializarea Horticultură IFR
Disciplina de Oenologie
LUCRARE DE LICENȚĂ
CARACTERIZAREA ORGANOLEPTICĂ A VINULUI

CHARDONNAY DIN DIFERITE ZONE VITICOLE ALE
ROMÂNIEI
Conducător Ştiințific
CONF.UNIV.DR.ALINA DOBREI
Student:
BENE F. FLORIAN-RADU
Timișoara
2017
CUPRINS
PARTEA I. PARTEA GENERALǍ ......................................................................................... 1
1. CONCEPTUL DE „TERROIR” ÎN VITICULTURĂ ........................................................ 1
1.1. CONDIȚIILE CLIMATICE ....................................................................................... 2
1.2. FACTORII EDAFICI ................................................................................................. 4
1.3. FACTORII OROGRAFICI......................................................................................... 5
1.4. FACTORII UMANI ................................................................................................... 5
2. TEHNOLOGIA PENTRU PRODUCEREA VINURILOR ALBE DE CALITATE ........... 6
3. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A VINURILUI CHARDONNAY ȘI RELAȚIA DINTRE
COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI ÎNSUȘIRILE ORGANOLEPTICE ......................................... 7
4. PREZENTAREA GENERALĂ A CRAMELOR STUDIATE........................................... 10
4.1. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A COLINELOR DOBROGEI ...................... 10
4.1.1. CRAMA FRÂNCU ADAMCLISI ........................................................................... 10
4.1.2. CRAMA M1 ATELIER MURFATLAR .................................................................. 10
4.1.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL ................................................... 11
4.2 CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MUNTENIEI ȘI
OLTENIEI ..................................................................................................................... .. 12
4.2.1. CRAMA DOMENIUL COROANEI SEGARCEA .................................................. 12
4.2.2. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI .......................................................................... 13
4.2.3. CRAMA ROY & DÂMBOVICEANU CORCOVA MEHEDINȚI .......................... 13
4.2.4. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE ............................................. 14
4.2.5. CRAMA LACERTA WINERY DEALU MARE ..................................................... 14
4.3. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MOLDOVEI ................... 15
4.3.1. CRAMA VINCON VRANCEA COTEȘTI.............................................................. 15
4.3.2. CRAMA HERMEZIU IAȘI-PROBOTA ................................................................ 16
4.4. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR BANATULUI ................ 17
4.4.1. CRAMELE RECAȘ ................................................................................................ 17
4.4.2. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ ....................................................................... 17
4.5. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A PODIȘULUI TRANSLVANIEI .............. 18
4.5.1. CRAMA JIDVEI ..................................................................................................... 18
4.5.2. CRAMA LA SALINA TURDA .............................................................................. 19
4.6. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR CRIȘANEI ȘI
MARAMUREȘULUI........................................................................................................ 20
4.6.1. CRAMA VINUM PARTIUM CARASTELEC ........................................................ 20
4.6.2. CRAMA NACHBIL BELTIUG .............................................................................. 21
PARTEA II. CERCETĂRI PROPRII ........................................................................................ 22
II
1. OBIECTIV........................................................................................................................ 22
2. MATERIALE ȘI METODǍ ............................................................................................. 23
2.1. DESCRIERE AMPELOGRAFICǍ A SOIULUI CHARDONNAY ........................... 23
2.2. INFORMAȚII GENERALE DESPRE VINURILE INCLUSE ȊN STUDIU ............... 26
2.2.1. CRAMA FRÂNCU ADAMCLISI ........................................................................... 26
2.2.2. CRAMA M1 ATELIER MURFATLAR .................................................................. 26
2.2.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL ................................................... 27
2.2.4. CRAMA DOMENIUL COROANEI SEGARCEA .................................................. 27
2.2.5. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI .......................................................................... 28
2.2.6. CRAMA ROY & DÂMBOVICEANU CORCOVA MEHEDINȚI .......................... 28
2.2.7. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE ............................................. 29
2.2.8. CRAMA LACERTA WINERY DEALU MARE ..................................................... 30
2.2.9. CRAMA VINCON VRANCEA COTEȘTI.............................................................. 30
2.2.10. CRAMA HERMEZIU IAȘI-PROBOTA .............................................................. 31
2.2.11. CRAMELE RECAȘ .............................................................................................. 31
2.2.12. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ ..................................................................... 31
2.2.13. CRAMA JIDVEI ................................................................................................... 32
2.2.14. CRAMA LA SALINA TURDA............................................................................. 33
2.2.15. CRAMA VINUM PARTIUM CARASTELEC ...................................................... 33
2.2.16. CRAMA NACHBIL BELTIUG ............................................................................ 34
2.3. APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A VINURILOR STUDIATE ............................ 34
3. REZULTATE OBȚINUTE . ............................................................................................. 35
3.1. REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU
VINURILE DIN REGIUNEA VITICOLĂ A COLINELOR DOBROGEI........................ 36
3.2. REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU VINURILE DIN
REGIUNEA VITICOLĂ A A DEALURILOR MUNTENIEI ȘI OLTENIEI..................... 39
REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MOLDOVEI ................................................ 45
REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR BANATULUI .............................................. 47
REGIUNEA VITICOLĂ A PODIȘULUI TRANSLVANIEI ............................................. 50
REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR CRIȘANEI ȘI MARAMUREȘULUI............ 53
PARTEA III. CONCLUZII ....................................................................................................... 56
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................... 58
III
INTRODUCERE
Dintre soiurile de viță de vie pentru producerea vinurilor albe de calitate superioară,
Chardonnay este soiul internațional cu cea mai largă răspândire, în anul 2010 conform datelor furnizate
de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) erau plantate aproximativ 198793 de hectare (ha),
fiind pe locul 5 în lume ca suprafața ocupată printre toate soiurile de viță de vie (Anderson K., Aryal N.,
2013). Datorită capacității mari de adaptare, soiul Chardonnay se găsește în toate regiunile viticole din
lume, dând vinuri foarte variate care reflectă foarte bine influența „terroir-ului” și aptitudinile
oenologului (Walton S., 2005).
Strugurii din soiul Chardonnay nu au o aromă proprie dominantă însă vinul poate căpăta o gamă
largă de arome, de la vinuri predominant minerale cu aciditate ridicată și arome de mere verzi, pere,
citrice și note ierboase în regiunile cu climat răcoros, la vinuri catifelate cu arome de caise, piersici și
pepene verde în regiunile cu climat cald, pe când în regiunile cu climat arid pot să rezulte vinuri cu
arome de fructe tropicale precum banane, ananas și mango. Dacă se folosește și fermentație
malolactică, vinurile devin mai catifelate cu moliciune în gust, aromă de unt și note de alune și
migdale. Vinurile maturate în contact cu lemn de stejar au arome de vanilie și miere, uneori cu note de
condimente (Robinson Jancis., Harding Julia, Vouillamoz J., 2012). Culoarea vinului variază de la
galben pai la galben auriu, în funcție de tehnologia folosită în vinificare și vârstă. Datorită acidității și
prospețimii sale, vinul Chardonnay poate fi o materie primă de calitate pentru obținerea vinurilor
spumante.
În România, soiul Chardonnay a fost introdus începând cu anul 1907 într-o pepinieră din
podgoria Murfatlar unde se obţineau vinuri dulci datorită capacității mare de acumulare a glucidelor.
Cu timpul însă soiul Chardonnay s-a extins şi în alte podgorii din România, obţinându-se vinuri de la
seci la dulci, cu arome diverse, vinul distingându-se prin delicatețe, finețe, prospețime și armonie.
Conform datelor furnizate de Oficiul Național al Viei și Produselor Viticole (ONVPV), suprafața de
tren ocupată cu soiul Chardonnay în România în anul 2015 a fost de 1878 ha, iar în anul 2016 de 1972
ha, ceeea ce arată tendința de creștere a suprafețelor ocupate cu acest soi de viță de vie.
Având în vedere diversitatea condițiilor climatice și a solurilor din podgoriile țării noastre,
precum și diferitele tehnologii folosite în vinificare, în România se obțin vinuri Chardonnay care se pot
compara cu cele mai bune astfel de vinuri produse în restul lumii, vinuri care diferă în funcție de
„terroir-ul” din care provin, inclusiv în cadrul aceleiași crame în funcție de tehnologia de vinificare
folosită și anul de producție.
Lucrarea de fațǎ are ca scop realizarea unor analize senzoriale la mai multe vinuri Chardonnay
din diferite zone viticole ale României, pentru a arăta deosebirile dintre acestea în ce privește însușirile
organoleptice ale vinurilor (culoare, miros, aromă și gustul), deosebiri care reflectă „terroir-ului” din
care provin.
IV
PARTEA I. PARTEA GENERALǍ
1. CONCEPTUL DE „TERROIR” ÎN VITICULTURĂ
Conceptul de „terroir” este foarte important în viticultură deoarece prin el se atribuie
proprietățile organoleptice ale vinului la mediul în care strugurii cresc și se maturează, diferențierea
calitativă a vinurilor putând fi astfel parțial explicată. „Terroir-ul” este însă dificil de studiat din punct
de vedere științific datorită complexului de factori pe care îi inglobează (climă, geomorfologie,
geologie, sol, habitat, soi, clonă, practicile umane) precum și interacțiunea dintre aceștia (Van Leeuwen
C., Seguin G., 2006).
„Terroir” este un termen derivat din latinul „terre” sau „territoire”, care se poate traduce drept
parcelă de pământ pentru producție agricolă. Din punct de vedere istoric, folosirea termenului de
„terroir” ca element definitoriu al terenurilor agricole a pornit din tradiția călugărilor Cistercieni din
Burgundia, termen care a fost apoi preluat de francezi ca un concept al produselor agricole legate de o
regiune specifică. Producătorii de vin din Burgundia au folosit acest concept pentru a-și promova
vinurile și în a avea un avantaj competițional față de alte regiuni. În anul 1935 a fost introdus în Franța
conceptul „appellation d’origine contrôlée”, prin care se desemnează și se certifică legal limitele
geografice ale regiunilor și se reglementează produsele agricole „produits du terroir” ale acestor
regiuni. Aplicat față de vinuri, acest concept a dus la acceptarea că o regiune viticolă este o colecție de
„terroir-uri”, unele mai bune față de altele, că fiecare „terroir” oferă o calitate unică vinului obținut,
care nu se regăsește altundeva (Jones G., 2014). Conceptul s-a răspândit și în restul lumii, inclusiv
România și stă la baza sistemului românesc al „Denumirilor de Origine Controlată” (DOC) și de
„Indicație Geografică” (IG) pentru vinurile obținute în anumite areale geografice definite prin lege.
Influența „terroir-ului” asupra calității vinului, a fost studiată intensiv în ultimii 20 de ani și în
general s-a concentrat pe cinci arii de studiu: cuantificarea componentelor „terroir-ului” ce influențează
creșterea și dezvoltarea viței de vie prin examinarea relațiilor dintre climă, sol și apă; cuantificarea
componentelor „terroir-ului” ce influențează compoziția chimică a strugurilor și în final se reflectă în
calitatea vinului; amprenta regională a vinurilor prin compoziția chimică; zonarea în viticultură și
căutarea celor mai bune „terroir-uri”; viticultura „de precizie” care constă în folosirea de tehnologie
avansată pentru supravegherea și îmbunătățirea producției de struguri. Până în prezent, cercetătorii din
domeniu au identificat mai mult de 400 de substanțe chimice răspunzătoare de aroma vinului, cele mai
multe din ele rezultând din fermentație, autoliza drojdiilor, soi și felul în care strugurii se maturează,
neputând fi găsite dovezi concrete că vreuna din aceste substanțe provin ca o consecință a climei,
solului sau a geologie (Jones G., 2014). Dar cu siguranță climatul, geomorfologia, solul și geologia
condiționează ecologia vița de vie și levurile care se găsesc pe struguri, așa că au o influență foarte
importantă asupra calității vinului (Bokulicha N. și col., 2013). Cercetări recente au arătat că este
posibilă realizarea unei amprente chimice a vinurilor din diferite regiuni, cu peste 60 de elemente
1
chimice prezente ca și urme în compoziția vinului ce pot fi atribuite solului și soiului de vița de vie
cultivat (Di Paola-Naranjo Romina și col., 2011). Prin mirosirea de către degustători profesioniști și
amatori a unor vinuri din același soi dar cu proveniență din „terroir-uri” diferite, precum și cu folosirea
unui ofactometru, s-au detectat diferențe între mirosul vinurilor, diferențe explicabile prin aparteneța la
un „terroir” a vinurilor (Foroni F. și col., 2016).
Una din trăsăturile folosite pentru descrierea vinurilor de către degustătorii profesioniști este de
mineralitate. Dar mineralele nu au gust sau aromă și se găsesc în cantități foarte mici în vinuri, însă
substanțele organice complexe din vin răspunzătoare de gust și aromă, suferă anumite transformări
datorate ionilor minerali, care produc în final o caracteristică a vinului care amintește de mineralitate
(Jones G., 2014). Cea mai bună metodă de identificare a provenienței geografice a vinurilor este
determinarea cantității elementelor minerale din vin precum Na, K, Ca, Cu, Fe, Zn, Cr, Ni, Co, Li, în
special a elementelor chimice foarte rare (Palade M., Popa Mona-Elena, 2014).
Cultivatorii organici și biodinamici consideră ca în „terroir” trebuie incluse și flora, fauna și mai
ales levurile de pe struguri, și că aprin folosirea fertilizatorilor chimici, a pesticidelor și ierbicidelor,
„terroir-ul” se modifică (Johnson H., Robinson Jancis, 2015).
Importanța „terroir-ul” asupra tipicității vinului Chardonnay este considerată neglijabilă de unii
cercetători, principalele substanțe volatile care dau însușirile organoleptice fiind produs al fermentației
alcoolice la vinurile Chardonnay tinere și fără contact cu lemn de stejar, nefiind observată vre-o
corelație între variația concentrației de substanțe volatile și zona geografică sau anul de producție al
vinurilor studiate (Ballester J. și col., 2004, Lorrain B. și col., 2006, Jaffre J. și col., 2010).
1.1. CONDIȚIILE CLIMATICE
Climatul oferă criteriul prin care se identifică cel mai ușor diferitele tipuri de vinuri, astfel un
vin dintr-un climat răcoros va fi diferit de un vin dintr-un climat arid. Din strugurii cu originea într-un
climat răcoros se produc vinuri care conțin o cantitate mai mică de alcool, au o aciditate pronunțată, un
corp mai suplu și o fructuozitate pronunțată, toate aceste caracteristici fiind posibile doar în condițiile
unor temperaturi moderate în timpul maturării strugurilor. În schimb strugurii cu originea într-un climat
cald produc vinuri cu un conținut mare de alcool, aciditate mică, sunt mai corpolente și au arome de
fructe exotice. Cultivarea de soiuri specifice climatului racoros cum este Chardonnay în climat cald,
duce la obținerea de vinuri total diferite față de cele din climatul răcoros de origine al soiului.
În România influența diferită a factorilor climatici crează diferențe importante între regiunile
viticole, astfel că fiecare regiune viticolă diferă de celelalte având un „terroir” specific, în care soiul
Chardonnay s-a adaptat și produce vinuri de calitate superioară. Principali parametri prin care se
apreciază condițiile climatice ale unei podgorii sunt: radiația solară, intensitatea luminoasă,
temperatura, umiditatea solului și a aerului, calitatea și mișcarea aerului.
Radiația solară disponibilă în perioada de vegetație a viței de vie în România este cuprinsă între
80-92 kcal/cm², valorile minime înregistrându-se în regiunile viticole ale Transilvaniei, iar cele
2
maxime în regiunea viticolă a teraselor Dunării și în Dobrogea (Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu
Magdalena, 1991, Dobrei A., 2014). Valorile ridicate ale radiației globale asigură o precocitate în
desfășurarea fenofazelor vegetative, ceea ce duce la o producție mai mare și o acumulare mai mare a
zaharurilor în struguri. Reducerea intensității radiației solare duce la o acumulare mai mică a
zaharurilor și la creșterea acidității în struguri (Bucur Georgeta, 2011).
Intensitatea luminoasă este deosebit de importantă pentru desfășurarea majorității proceselor
fiziologice ale viței de vie. Fotosinteza, cel mai important proces fiziologic, începe de la o intensitate
luminoasă de 1000 lucși, devine optimă între 30000 și 50000 lucși, iar la peste 100000 lucși, începe să
fie inhibată din cauza închideri stomatelor, intensificării transpirației și supraîncălzirii frunzelor.
Resursele de lumină ale unei zone viticole se apreciază prin doi parametrii, insolația globală (Ʃ
Ig) care reprezintă suma orelor de strălucire potențială a soarelui din perioada de vegetație a viței de vie
și insolația reală (Ʃ Ir) care reprezintă suma orelor de strălucire efectivă a soarelui din perioada de
vegetație a viței de vie (Dobrei A., 2014). Insolația reală în România este cuprinsă între 1200 și 1800
ore/an, în anii favorabili putând ajunge și la 2000 ore, valorile minime fiind în podgoriile Transilvaniei,
iar cele maxime în regiunea viticolă a teraselor Dunării și în Dobrogea. (Ștefan T., Popa A., Sandu G.,
1987). Valoarea reală a intensității luminoase depinde și de geomorfologie, expoziție teren, densitatea
de plantare, vigoare soi și lucrările de întreținere a plantației.
Temperatura este factorul climatic cel mai limitativ pentru cultivarea viței de vie, aceasta având
cerințe mari față de temperatură, cultivarea putând fi posibilă doar în zone cu temperatura medie anuală
mai mare de 9°C. Pentru obținerea vinurilor de calitate superioară este necesar ca temperatura medie a
lunii celei mai calde să fie mai mare de 21°C (Dobrei A., 2014).
Resursele de căldură ale unei zone viticole se apreciază prin doi parametrii, bilanțul termic
global (Ʃ t°g) ce reprezintă suma gradelor medii zilnice de temperaturi pozitive din perioada de
vegetație și bilanțul termic util (Ʃ t°u) ce reprezintă suma diferențelor dintre temperatura medie zilnică
mai mare de 10°C și pragul biologic de pornire în vegetație a viței de vie. Perioada de vegetație a viței
de vie se considera că începe din ziua în care temperatura se stabilizează primăvara la o medie de
minim 10°C. (Dobrei A., 2014).
Umiditatea solului și a aerului influențează toate procesele vitale ale viței, cerințele fiind mari și
consumului ridicat, datorat aparatului foliar bogat. Cu toate acestea vița de vie este considerată o plantă
rezistentă la secetă datorită sistemului radicular profund și bine dezvoltat. În țara noastră cultura viței
de vie dă rezultate bune în regim neirigat, în zonele în care suma precipitațiilor este de 500-700 mm
anual, din care cel puțin jumătate să fie repartizate în perioada de vegetație a viței de vie sub formă de
ploi utile de cel puțin 10 mm la o ploaie (Dobrei A., 2014). Irigațiile la vița de vie sunt nerecomandate
pentru obținerea de vinuri de calitate, cu excepția anilor deosebit de secetoși și cu norme mici de udare.
Excesul de umiditate din sol nu este suportat de vița de vie și duce la asfixierea radăcinilor
întrucât reduce proporția de oxigen. Umiditatea mare din aer duce la intensificarea atacul de boli
3
fungice. Excesul de precipitații influențează negativ creșterea și fructificarea viței de vie deoarece atât
acumularea de zahăr în boabe cât si colorația lor sunt deficitare (Dobrei A., 2014).
Aerul are influență asupra viței de vie atât prin compoziție cât si prin mișcarea sa. Activitatea
rădăcinilor din sol este stânjenită la o concentrație a oxigenului sub 5% și este oprită când scade sub
2%. Asupra viței de vie au efecte negative fumul, praful, noxele poluante, aerul prea cald și uscat sau
prea rece și umed. Mișcările ușoare ale aerului au o acțiune favorabilă asupra plantelor contribuind la
zvântarea funzișului și la crearea unui microclimat favorabil, reducând atacul ciupercilor patogene și
favorizând maturarea strugurilor (Dobrei A., 2014).
1.2. FACTORI EDAFICI
Factorii edafici sunt reprezentați de sol prin componentele lui: structură, textură, umiditate,
compoziție chimică, faună, floră, microfaună și microfloră. Efectul solului asupra creșterii viței de vie
și a calității strugurilor este unul complex, influența exercitându-se prin toate componentele solului
(Dobrei A., 2014). Solul poate fi studiat din punct de vedere geologic, pedologic și agronomic.
Geologia acționează indirect asupra topografiei și direct asupra solului, care se formează din
rocile mamă. În unele regiuni există o corelare evidentă între vinurile produse și substratul geologic,
prezența calcarului în sol favorizând obținerea de vinuri cu o expresie aromatică mai bogată. Geologia
și solul nu conduc în mod direct la diferențe mari între vinuri din același climat, însă contribuie la
anumite expresii subtile ale calității vinurilor indirect, prin expoziția terenului și aprovizionarea
plantelor cu minerale și apă.
În solurile adânci și fertile, bine aprovizionate cu nutrieți și apă, vița de vie are creșteri
viguroase și dă producții mari, însă vinurile produse au de suferit din punct de vedere al calității.
Vinurile de calitate se obțin în general de pe solurile sărace. Prin inducerea unei vigoari mici de
creștere datorită limitării de apă și azot din sol, se înbunătățește condițiile de microclimat prin
pătrunderea luminii mai ușor prin frunziș la struguri, ceea ce este esențial pentru maturarea optimă a
acestora. Totodată vița de vie își va direcționa resursele limitate cu predilecție spre struguri, ce vor fi
produși într-o cantitate mai mică dar mai concentrați în zaharuri (Van Leeuwen C., Seguin G., 2006).
Textura solului influențează calitatea vinurilor prin procentul de argilă și nisip din sol. Pe
solurile grele, cu peste 40% argilă se obțin producții mari dar vinurile obținute sunt de calitate mai
scăzută, iar solurile nisipoase se încălzesc mai puternic și imprimă precocitate în maturarea boabelor,
ceea ce poate fi un dezavantaj prin reducerea expresiei aromatice a vinurilor. Solurile scheletice și
pietroase sunt considerate foarte favorabile pentru obținerea de vinuri de calitate. Procentul de humus
din sol trebuie să fie între 1 și 2% pentru obținerea de vinuri de calitate. În cazul producerii de vinuri
albe, este important ca aprovizionarea cu azot din sol să fie moderată, carențele reducând potențialul
aromatic al strugurilor albi. Reacția solui este importantă pentru că de ea depinde aprovizionarea
plantelor cu elemente nutritive din sol, pH-ul optim fiind cuprins între 6,5 și 7, dar se poate adapta și la
valori cuprinse între 5,5 și 8,5 (Dobrei A., 2014).
4
1.3. FACTORI OROGRAFICI
Factorii orografici au o acțiune indirectă asupra viței de vie, prin influența pe care o exercită
asupra factorilor climatici și edafici. Din această categorie fac parte: forma de relief, altitudinea, panta
și expoziția terenului față de soare (Dobrei A., 2014).
Pentru obținerea de vinuri de calitate, cele mai bune rezultate le asigura relieful dealuros și
colinar, unde umiditatea relativă a aerului este mai redusă, variațiile temperaturilor diurne sunt mai
mici, iar înghețurile târzii de primavara și cele timpurii de toamna au o frecvență redusă. Panta și
expoziția terenului față de soare influențează cantitatea și intensitatea radiațiilor solare interceptate de
catre frunzișul viței de vie, cele mai bune rezultate se obțin pe terenurile cu pantă moderată (între 4 și
25%), expoziție sudică, sud-vestică și sud-estică. Altitudinea modifică temperaturile medii,
precipitațiile și curenții de aer. La creșterea altitudinii cu 100 m, temperatura medie anuala scade cu
0,5-0,6°C, cresc precipitațiile și viteza vântului (Dobrei A., 2014).
1.4. FACTORII UMANI
Factorii umani sunt reprezentați de istoria și tradițiile locale în viticultură și vinificație, factori
socio-economici, precum și tehnologiile viticole și oenologice, acești factori făcând parte din „terroir”,
pentru că producerea vinului există doar ca activitate a omului. De asemenea selecția și ameliorarea
soiurilor de viță de vie a fost făcută de oameni pentru producerea de struguri de cea mai bună calitate
din care să rezulte cele mai bune vinuri.
Înainte de era modernă, podgoriile au apărut în zone unde condițiile socio-economice au fost
favorabile, în general în apropierea unor centre urbane și a unor porturi maritime și râuri navigabile.
După apariția căilor ferate, a automobilului și a drumurilor moderne, s-a făcut o selecție și au rămas
cultivate doar podgoriile și centrele viticole deosebit de favorabile pentru producerea vinurilor de
calitate (Van Leeuwen C., Seguin G., 2006). În prezent datorită mondializării și a concurenței
economice, selecția podgoriilor pe criterii socio-economice continuă, tendința fiind de scădere a
suprafeței cultivată cu viță de vie în Europa și creșterea suprafețelor din „lumea nouă” a vinului.
Alegerea portaltoiului și a soiului cultivat, a densitații de plantare, efectuarea lucrărilor de tăiere
și de normare a producției, administrarea de îngrășăminte și irigarea, lucrările de întreținere a solului,
efectuarea tratamentelor fitosanitare, toate acestea influențează calitatea strugurilor obținuți și în
consecință a vinului.
Pentru a compensa condițiile naturale improprii pentru producerea de struguri din care să
rezulte întotdeauna vinuri de calitate, oenologii pot efectua corecții în compoziției mustului prin
adaosul de zaharuri și acizi organici, pot să folosească la fermentat drojdii și bacterii lactice care
produc esteri aromatici în cantități mari în timpul fermentării și chiar să adauge coloranți și arome
artificiale. Vinurile astfel obținute nu mai sunt considerate ca o expresie a „terroir-ului” ci a unei
tehnologii de vinificare. Pentru ca vinurile obținute să reflecte cât mai bine un „terroir” este necesar ca
5
prin tehnologia de vinificare să se intervină cât mai puțin în procesele naturale de fermentare, limpezire
și maturare a vinului.
2. TEHNOLOGIA PENTRU PRODUCEREA VINURILOR ALBE

DE CALITATE
Etapele standard pentru producerea vinurilor albe de calitate sunt următoarele:
- recoltarea și transportul strugurilor la cramă;
- recepția calitativă și cantitativă;
- desciorchinarea și zdrobirea boabelor;
- separarea mustului ravac;
- sulfitarea mustului;
- presarea boștinei;
- limpezirea și deburbarea mustului;
- ansamblarea mustului ravac cu mustul de prima presă și deburbarea mustului;
- corectarea compoziției mustului, dacă este necesar;
- inocularea mustului cu levuri selecționate;
- fermentarea mustului;
- tragerea vinului de pe drojdie sau primul pritoc;
- egalizarea și cupajarea vinului provenit din mai multe vase de fermentare;
- limpezirea și stabilizarea proteică, tartrică și microbiologică a vinului;
- al doilea pritoc și transvazarea în vase noi;
- maturarea vinului;
- filtrarea, îmbutelierea și învechirea la sticlă a vinului.
Pe lângă aceste etape, în producerea vinurilor albe de calitate din soiul Chardonnay mai pot să
apară și unele etape în plus, precum macerarea peliculară a mustuielii după zdrobirea strugurilor pentru
o scurtă perioadă (8-24 ore), pentru extracția de precursori ai aromelor din pielița boabelor; folosirea de
bacterii sau drojdii selecționate pentru fermentație malolactică secundară; maturarea vinului în vase din
stejar între 3 și 18 luni, pentru extragerea de taninuri și obținerea unor arome terțiare.
Sulfitarea mustului și a vinului se face pentru a se asigura o protecție împotriva oxidării și a
transformărilor nedorite datorate activității microorganismelor din must și vin. Este indicat să se
administreze 25-30 g/m³ dioxid de sulf încă de la recoltarea strugurilor, într-o soluție apoasă ce se
împrăștie peste struguri. În cazul mustului proaspăt stors, dioxid de sulf este injectat direct în conducta
de refulare a mustului, în cantitatea de 50 mg/l must. La 10-15 zile după finalizarea fermentației
tumultoase se realizează o nouă sulfitare, iar apoi pe parcursul limpezirii și maturării vinului, sulfitarea
se face de câte ori este necesar, astfel încât nivelul dioxidului de sulf liber din vin să nu scadă sub 15
mg/l pentru vinurile albe seci și 40 mg/l pentru vinurile albe dulci (Ghiță Alina, 2013).
6
3. COMPOZIȚIA CHIMICĂ A VINULUI CHARDONNAY ȘI RELAȚIA
DINTRE COMPOZIȚIA CHIMICĂ ȘI ÎNSUȘIRILE ORGANOLEPTICE
Substanțele chimice care se găsesc în vin fac parte din mai multe clase, precum alcooli, acizi
organici, esteri, aldehide, acetali, compuși fenolici și alte substanțe diverse (Țârdea C., Sârbu G.,
Țârdea Angela, 2000). Aromele primare ale vinurilor provin din struguri și se eliberează în urma
zdrobiri boabelor, aromelor secundare provin din procesul de fermentație iar aromelor terțiare rezultă
din maturarea și învechirea vinului. Substanțele chimice care contribuie cel mai mult la aroma mustului
proaspăt de Chardonnay sunt cetone precum linalol, β-damascenon, α-terpineol și β-ionon, în vin însă
concentrația lor scade și contribuie mai puțin la aromă per ansamblu (Simpson R.F., Miller G.C., 1984).
Conform cercetărilor lui Simpson (1979), aromele volatile cele mai importante ale vinurilor albe sunt
produse de către levuri în procesul de fermentație și fac parte din trei clase chimice: esteri de etil ai
acizilor grași nesaturați, acetați ai esterilor și alcooli superiori.
Alcoolii sunt compușii chimici cei mai importanți din vin și se formează prin fermentație
alcoolică. Alcooli pot fi monohidroxilici (etanol, metanol, propanol, butanol, hexanol) care dau tăria
alcoolică a vinului și polihidroxilici (glicerol, butilenglicol, mezoinozitol, sorbitol, arabitol) care
contribuie la corpul și gustul vinului. Etanolul este cel mai important alcool din vin și se găsește în cea
mai mare cantitate (între 70 și 140 g/l), contribuind cel mai mult la tăria alcoolică a vinului. Glicerolul
este cel mai important alcool polihidroxilic (între 5 și 10 g/l în vinurile albe seci) și contribuie la corpul
și gustul vinului cu catifelare și dulceață (Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000).
Alcooli superiori contribuie la mirosul și aroma vinului și se găsesc în cantități mici în vinurile
sănătoase, la o valoare sub 300 mg/l contribuind pozitiv la mirosul și aroma vinului, iar la peste 400
mg/l au un impac negativ. Alcooli superiori care se găsesc în cantități importante în vin sunt: 1-
hexanol, 1-propanol, 2-metil-1-propanol (alcool izobutilic), 2-metil-1-butanol (alcool amilic) și 3-
metil-1-butanol (alcool izoamil). La concentrații mici în vin, aceștia aduc arome plăcute de citrice,
fructe tropicale și iarbă. Dintre alcooli aromatici, 2-feniletanol (alcool fenetilic) este cel mai important
și în concentrații mici aduce un miros floral plăcut vinului (Zoecklein B.W și colaboratorii 2000).
A doua categorie importantă a compușilor chimici prezenți în vin o reprezintă acizii organici,
aceștia având parțial originea în struguri și parțial ca produs secundar al fermentațiilor alcoolice,
malolactice și acetice. Acizii organici pot fi volatili și nevolatili. Cei mai importanți acizii organici
nevolatili din vin sunt: acidul tartric (2 - 6 g/l), acidul malic (0,1 - 5 g/l), acidul citric (0,1 - 0,8 g/l),
acidul gluconic (0,1 - 2 g/l), acidul galacturonic (0,5 - 2 g/l), acidul succinic (între 0,5 - 1,5 g/l) și
acidul lactic (între 0,1 - 0,5 g/l) (Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000). Acizii oferă vinului
Chardonnay prospețime și fructuozitate, fiind principalii conservanți ai aromei vinului.
Acidul acetic este principalul acid volatil din vin, reprezentând peste 90% din totalul acizilor
volatili și contribuie pozitiv la aroma vinului dacă se află sub cantitatea de 0,5 g/l, iar la peste 1 g/l,
7
vinul are miros de oțet. Alți acizi volatili din vin sunt acidul propionic (la peste 0,5 g/l imprimă vinului
miros de varză acră), acidul butiric (cu miros de brânzeturi, la valori mari imprimă miros de rânced),
acidul formic (are miros înțepător neplăcut), acidul valerian, acidul caproic (acidul hexanoic), acidul
octanoic și acidul decanoic, ultimii patru având efecte pozitive în cantități mici (sub 3 mg/l) și participă
la formarea buchetului de învechire al vinului (Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000).
Esteri și acetali se formează atât în timpul fermentațiilor alcoolice, malolactice și acetice, cât și
în perioada de păstrare și învechire a vinului. În marea lor majoritate aceștia sunt esteri de etil ai
acizilor organici, respectiv acetali și esteri de etil ai acizilor grași superiori (Țârdea C., Sârbu G.,
Țârdea Angela, 2000). Simpson și Miller (1984) au analizat mai multe vinuri Chardonnay din Australia
și au descoperit că esterii de etil ai acizilor grași precum etil n-hexanoat (caproatul de etil), etil n-
butanoat (octanoatul de etil), etil n-octanoat (caprilatul de etil) și etil n-decanoat (caprat de etil), se
găsesc în concentrație peste limita de percepție și contribuie pozitiv cu arome esterice și de fructe.
Herrero Paula (2016) a analizat vinuri Chardonnay din regiunea Champagne din Franța și a descoperit
și alti esteri importanți pentru aroma vinului Chardonnay, precum etil izobutirat și etil 2-metilbutirat.
Acetatul de etil este cel mai important ester din vin ca și concentrație și are miros înțepător de
oțet și un efect de supresie asupra percepției esterilor cu arome de fructe, fiind importantă menținerea
nivelului său sub 50 mg/l în vinurile albe (Rapp, A., H. Mandery, 1986). Acetatul de butil, acetatul de
metil, acetatul de isoamil, acetatul de amil și acetatul de fenetil se pot găsi în concentrație peste limita
de percepție și contribuie cu arome de fructe la vinul Chardonnay. Lactatul de etil este un ester al
acidului lactic și contribuie alături de cetona diacetil cu aromă de unt la vinurile Chardonnay care au
avut fermentație malolactică (Simpson R.F., Miller G.C., 1984, Herrero Paula și col. 2016).
Prin maturarea vinului Chardonnay în vase din stejar se formează lactone (cis- și trans-β-metil-
γ-octalacton) și hexanal, octanal, decanal, prin oxidarea alcoolilor superiori, aceste substanțe fiind
responsabile de aromele de stejar din vinul Chardonnay (Simpson R.F., Miller G.C., 1984). Sotolonul
este o lactonă sau ester ciclic, la concentrații mici în vin are aromă de nuci, migdale, caramel și sirop de
arțar, iar la concentrații mai mari aromă de curry și este considerat un contributor important pentru
aroma specifică a vinului Chardonnay (Caille Soline și col., 2016). γ-Decalactonul este o altă lactonă
importantă ce are aromă de piersici și caise, fiind considerată un contributor important pentru aroma
specifică a vinului Chardonnay (Herrero Paula și col. 2016).
Aldehidele se formează în cantități mici pe tot parcursul procesului de fermentare, maturare și
învechire a vinului. Acetaldehida se găsește în vinul alb între 25 - 40 mg/l, la valori mai mari poate
induce gust de oxidat și putred, intensificând culoarea spre galben a vinurilor. Butiraldehida se găsește
între 0,4 – 1,4 µg/l în vinurile albe, la valori mai mari dă miros de râncezeală. Aldehidele cu efect
pozitiv asupra aromei vinului sunt: heptanalul sau aldehida oenatică (ce imprimă miros floral), aldehida
benzoică (dă gustul de migdale), aldehida cinamică (cu miros de scorțișoară) și vanilina (cu miros de
vanilie). Aldehidele furanice precum furufralul și hidroximetilfurufralul sunt foarte sensibile la oxidare
8
și brunifică vinurile albe (Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000). Hexanalul (caproaldehida) și
nonanalul contribuie de asemenea la aroma vinului Chardonnay pozitiv (Cheng G. și col. 2015).
Compuși fenolici din vinurile albe se află între 366 – 600 mg/l și provin din stuguri. Acizii
fenolici contribuie la buchetul și culoarea vinului, taninurile dau astringență și corp, iar flavonele dau
culoare vinurilor albe (Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000). Fenoli precum 4-vinifenol și
guiacol (precursor al eugenolului și vanilinei) contribuie la aroma vinului Chardonnay (Herrero Paula
și col. 2016). Compușii din grupa flavan-3-ols (catechine, epicatechine, galocatechine) formează taninii
din vin și sunt responsabili de gustul amar al vinului (Komes D. și col., 2007).
Lee și Noble (2003) au studiat 19 vinuri Chardonnay din California și au identificat 81 de
componente aromatice. Vinurile florale și fructate cu arome de piersici și citrice au fost asociate cu
concentrații mari de acetat de isoamil, acetatul de fenetil, linalool și două substanțe neidentificate, pe
când vinurile cu arome caracteristice maturării în contact cu stejarul și cu fermentație malolactică
(stejar, vanilie, caramel, condimente, unt) au fost asociate cu concentrații mari de vanilină, lactone, 4-
etil guaiacol (4-ethyl-2-methoxyphenol), γ-nonalacton (5-pentyloxolan-2-one), 2-acetyl furan, eugenol,
2-methoxy fenol și două substanțe neidentificate (Lee S.J., Noble A.C., 2003).
Vinurile Chardonnay din toate regiunile viticole ale Franței au fost studiate de către Ballester
(2004), Lorrain (2006) și Jaffre (2010), pentru a identifica substanțele volatile resposabile de aroma
tipică a vinului. Studiul lui Jaffre (2010 a fost asemănător cu cele anterioare și a constat în degustarea a
23 de vinuri Chardonnay tinere (cel mult 3 ani vechime) și 23 de vinuri albe altele decât Chardonnay
de către 22 experții care jurizează concursul Chardonnay Du Monde și apoi compararea rezultatelor
degustării cu compoziția chimică a vinurilor. Au fost astfel identificate 35 de substanțe chimice volatile
responsabile de aroma tipică a vinului Chardonnay, ce au fost grupate în substanțe cu efect pozitiv
asupra tipicității vinului Chardonnay care s-au găsit în concentrații mari în vinurile considerate bune de
experți (diethyl succinat, acetoină, sotolon, δ-decalacton, hexanoat de etil, butanoat de etil, acid
decanoic, acid octanoic, 4-vinifenol, acetat de isoamil, alcool benzilic, vanilat de metil, cinamat de
etil); substanțe cu efect optim asupra tipicității vinului Chardonnay care s-au găsit în concentrații
moderate în vinurile considerate bune de experți și în concetrații mici sau mari în vinurile considerate
slabe de experți (linalol, β-damascenon, α-terpineol, tirosol, methional, izobutanol, 4-vinilguaiacol,
acetat de fenetil, 5-metilfurfural, acid benzoic, vanilat de etil); substanțe cu efect negativ asupra
tipicității vinului Chardonnay care s-au găsit în concentrații mici în vinurile considerate bune de
experți: 2-feniletanol, acid butanoic, acetofenon, acetovanilon (apocynin), etil de isovalerat, γ-
hexalacton, dietil malonat, dietil pentanedioat, fenilacetaldehidă). Efectul pozitiv, negativ sau optim al
substanțelor volatile asupra tipicității vinului Chardonnay a fost strâns legat de concetrația lor, astfel o
concentrație mare de 4-vinifenol și acetat de isoamil în două vinuri Chardonnay au afectat mirosul
acestora și au fost considerate slabe de către degustătorii experți, pe când în celelalte vinuri au avut
efect pozitiv (Jaffre J. și col., 2010).
9
4. PREZENTAREA GENERALĂ A CRAMELOR STUDIATE
4.1. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A COLINELOR DOBROGEI
Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei se află în sud-estul României și dispune de o climă
temperat-continentală cu mai multe influenţe: excesive din nord-est, pontice din est şi mediteraneene
din sud-vest și sud, fiind situată în apropierea unor mase mari de apă, Dunărea şi Marea Neagră. În
zonele limitrofe regiunii temperaturile sunt mai moderate, în timp ce în interior, procesele convective şi
radiative crează un climat mai uscat și cu temperaturi excesive. Temperatura medie anuală este în jur
de 11ºC, cu amplitudini de peste 25ºC între media lunii ianuarie şi iulie, radiația solară are valori peste
120-125 kcal/cm² și insolația reală depășește 2200 ore/an, cu bilanțul termic global de peste 3500ºC/an.
Media precipitaţiilor coboară frecvent sub 400 mm/an (Caiet de sarcini IG Colinele Dobrogei,
www.scvmurfatlar.ro). Arealul delimitat pentru Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei se încadrează în
zona viticolă C II, conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.1.1. CRAMA FRÂNCU ADAMCLISI
Centrul viticol Adamclisi se află în zona de Sud-Est a României, județul Constanța, la 65 km de
ţărmul Mării Negre, la intersecția paralelei 44°05′N cu meridianul 27°56′E., pe Podișul Adamclisi,
parte a Podișului Dobrogei de Sud.
Crama Frâncu se află la aproximativ 2 km nord de localitatea Adamclisi, fiind înfiinţată în anul
2006. Suprafața cultivată este de 130 de ha cu soiurile: Cabernet Sauvignon, Syrah, Fetească Neargă,
Pinot Noir, Chardonnay și Sauvignon Blanc. Crama de prelucrare este o construcţie nouă, modernă, în
care se poate procesa toată producţia de struguri de pe 130 ha. Tehnica de procesare a strugurilor este
cu preponderență cea gravitaţională, fermentaţia desfășurându-se la o temperatură controlată și sub
protecția unui gaz inert azot atmosferic (www.vinecologic.ro). Crama Frâncu Adamclisi produce mai
multe sortimente de vinuri Chardonnay: Patrician, Symposion, 10 (zece), „bob cu bob”, toate fiind
vinuri cu DOC Adamclisi și certificate ecologic. Informațiile principale despre plantația de vița de vie
cu soiul Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.1.1.
Expo- Altitu- Densitate Mod de Producție An
Localitate Textură
Tip sol ziție Pantă dine de întreținere maximă înființare
apropiată sol %
teren m plantare sol t/ha plantație
Cernoziom Culturi
cambic cu S, pentru 2007,
Adamclisi Lutos 3 165 4500 8,5
calcar S-E îngrășăminte 2008
activ verzi
Tabelul cu numărul 1.1.1. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay a Cramei
Frâncu Adamclisi
4.1.2. CRAMA M1 ATELIER MURFATLAR
Podgoria Murfatlar se află în zona de Sud-Est a României, județul Constanța, la 10 km de
ţărmul Mării Negre, la intersecția paralelei 44°10′N cu meridianul 28°24′E, pe Podișul Medgidia, parte
a Podișului Dobrogei de Sud. Subclimatul este influențat de prezența Mării Negre și a Canalului
10
Dunăre-Marea Neagră, care traversează podgoria pe direcția Vest-Est prin reflectarea luminii solare și
prin inerție termică transmisă zonelor limitrofe. Pantele Canalului Dunăre-Marea Neagră și diferențele
de temperatură dintre sol și masa de apă crează mișcări de aer ce se suprapun cu miscarea vânturilor
din Dobrogea de mijloc (Caiet de sarcini DOC Murfatlar).
Crama Atelier M1 a fost lansată în anul 2011 ca parte a grupului Murfatlar România, având ca
obiectiv producția de vinuri premium. Astfel una dintre aripile complexului de vinificație de la
Murfatlar a fost transformată în M1 Crama Atelier și a fost utilată cu o linie tehnologică modernă, cu
cisterne de inox de mici dimensiuni și butoaie noi din stejar românesc, cu o capacitate de prelucrare de
2500 hl/an. Pentru Crama Atelier M1 au fost selectate cele mai bune 30 ha cu viță de vie din cele 3100
ha pe care le exploata Murfatlar Romania în momentul înființării cramei (www.atelieruldevinuri.com).
Vinul Chardonnay a fost vândut sub numele Leat 6500 The Origin, vin cu DOC Murfatlar. Informațiile
principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost preluate de pe site-ul
producătorului și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.1.2.
Localitatea Textură
apropiată sol
teren % m plantare sol t/ha plantație
Cernoziom
cambic cu S, Ogor 1997,
Murfatlar Lutos 3-4 70 5500 6,0
calcar S-E negru 2000
activ
Atelier M1 Murfatlar
4.1.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL

Centrul viticol Niculițel face parte din podgoria Sarica Niculițel și se află în zona de Sud-Est a
României, județul Tulcea, la distanța de 5 km față de Dunăre și 40 km de Lacul Razin, la intersecția
paralelei 45°10′N cu meridianul 28°28′E pe dealurile Niculiţelului, ce fac parte din Podișului Dobrogei
de Nord. Zona este situată în proximitatea unor mase mari de apă (Dunărea pe latura de nord şi Marea
Neagră cu Lacul Razim în partea de est), cu păduri întinse la sud, ceea ce atenuează efectele caniculei
din timpul verii (Caiet de sarcini DOC Sarica Niculițel).
Compania Via Viticola Sarica Niculiţel a preluat 383 ha cu de vie lăsate neîngrijite, ce au fost
replantate cu soiurile: Aligote, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Riesling, Fetească Albă, Pinot Gris,
Muscat Ottonel, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Syrah. Crama a fost
modernizată și dotată cu instalații și utilaje noi cu capacitatea de producere a 30.000 hl și de stocare a
70.000 hl de vin pe an. Crama Via Viticola Sarica Niculiţel produce două tipuri de vin Chardonnay pe
care le comercializează în gama Caii de la Letea, în varianta sec și dulce, vinuri cu DOC Sarica
Niculiţel. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost primite de
la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.1.3.
11
apropiată sol
Cernoziom
cambic cu Luto- Ogor 2007,
Niculiţel S-E 4 80 4500 9,0
calcar nisipoasă negru 2008
activ
Via Viticola Sarica Niculiţel
4.2 CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MUNTENIEI ȘI

OLTENIEI
Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei se află în sudul României și din punct de
vedere geomorfologic, face parte din marea unitate a dealurilor subcarpatice, în cuprinsul căreia
plantaţiile viticole ocupă versanţii colinelor şi depresiunile acestora.
Zona dispune de o climă temperat-continentală cu slabe influenţe mediteraneene în Oltenia iar
în Muntenia sunt influențe excesive din nord-est şi submediteraneene din sud-vest și sud. În partea
vestică a regiunii (Oltenia) insolația reală este de aproximativ 1550 de ore, cu bilanțul termic global de
peste 3340ºC/an (Caiet de sarcini IG Dealurile Olteniei). În partea estică a regiunii (Muntenia)
valoarea temperaturii medii multianuale este de 11,3ºC, numărul zilelor cu temperatura medie peste
10°C oscilând între 175 și 226, cu o insolația reală de peste 1520 ore și bilanțul termic global cuprins
între 3300 și 4040 ºC/an. Suma anuală a precipitaţiilor este de 642 mm, cu o medie de 395 mm în
perioada de vegetație (Caiet de sarcini IG Dealurile Munteniei).
Arealul delimitat pentru regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei se încadrează în
zonele viticole C II (Dealurile Severinului, Plaiurile Drîncei, Corcova, Vânju Mare, Dealu Mare,
Dealurile Buzăului) și C I (Drăgășani, Dealurile Craiovei, Segarcea, Sâmburești, Stefanești-Arges)
conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.2.1. CRAMA DOMENIUL COROANEI SEGARCEA
Centrul viticol Segarcea se află în zona de Sud a României, județul Dolj, la 32 km nord de
Dunăre, la intersecția paralelei 44°10' cu meridianul 23°72'. Planțiile cu viţă de vie se găsesc la
extremitatea sudică a câmpului piemontan Sălcuţa şi pe versantul ce face tranziţia între terasa a III-a a
Dunării şi câmpul înalt Sălcuţa (Caiet de sarcini DOC Segarcea).
Domeniul Coroanei Segarcea a fost preluat în 2002 de investitori noi, care au replantat 300 ha
cu viță de vie din soiurile: Tămâioasă Românească, Tămâioasă Roză, Sauvignon Blanc, Pinot Gris,
Chardonnay (plantat pe 35 ha), Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rin, Viognier, Cabernet
Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Marcelan, Syrah, Negru de
Drăgăşani, Touriga Nacional (www.domeniulcoroanei.com).
Domeniul Coroanei Segarcea produce următoarele sortimente de vinuri Chardonnay: Blue
Train Chardonnay, Elit Chardonnay, Prestige Chardonnay, vinuri cu DOC Segarcea. Informațiile
12
principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost preluate de pe site-ul
apropiată sol
Cernoziom S,
cambic cu Luto- Ogor 2005,
Segarcea S-E, 3-4 150 6000 10,0
calcar nisipos negru 2006
activ S-V
Domeniul Coroanei Segarcea
4.2.2. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI

Plaiul viticol Oprișor se află în zona de Sud a României, județul Mehdinți, în Podgoria Plaiurile
Drîncei, la 20 km nord de Dunăre, la intersecția paralelei 44°18′N cu meridianul 23°01′E, fiind situat
între Podișul Getic și Câmpia Olteniei (Caiet de sarcini DOC Mehedinți).
Crama Oprișor se află la jumătatea distanței dintre localitățile Oprișor și Drâncea, fiind
înfiinţată în 1970. În ianuarie 2000, Carl Reh Winery a devenit proprietarul Cramei de la Oprișor și a
replantat 250 de ha de vie în zona Golului Drâncei cu soiurile: Tămâioasă Românească, Sauvignon
Blanc, Pinot Gris, Chardonnay, (plantat pe 6 ha), Riesling de Rin, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot
Noir, Fetească Neagră, Syrah, Dornfelder, Zinfandel.
Crama Oprișor produce un sortiment de vin Chardonnay sub numele La Cetate, vin cu Indicație
Geografică Dealurile Olteniei. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul
Chardonnay au fost preluate de pe site-ul producătorului și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.2.2.
apropiată sol
Oprișor, Psamosol
Luto- Ogor
cu calcar S 4 300 6000 6,0 2001
Drâncea activ
nisipos negru
Oprișor Mehdinți
4.2.3. CRAMA ROY & DÂMBOVICEANU CORCOVA MEHEDINȚI
Centrul viticol Corcova se află în zona de Sud a României, județul Mehdinți, la 28 km de
Dunăre, la intersecția paralelei 44°41′N cu meridianul 23°02′E și aparține la subunitatea Podișului
Getic numită Colinele Corcovei (Caiet de sarcini DOC Mehedinți).
În anului 2005, firma Viticola Corcova, o proprietate Roy & Dâmboviceanu a cumpărat 12 ha
cu viță de vie plantată de IAS Corcova și aproximativ 50 ha de teren cu viță de vie neîngrijită, în satul
Jirov. Între anii 2006 și 2010 terenul a fost replantat cu soiurile: Muscat Ottonel, Chardonnay, Cabernet
Sauvignon, Merlot, Syrah, Pinot Noir. Crama au fost complet renovată și modernizată în perioada
2008-2009, fiind dotată cu utilaje și echipamente moderne (www.corcova.ro).
13
Crama Corcova produce trei sortimente de vinuri Chardonnay: Corcova, Jirov și Corcova
Reserve, vinuri cu DOC Mehedinți. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul
Chardonnay au fost preluate de pe site-ul producătorului și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.2.3.
apropiată sol
Luvosol 2006,
Jirov cu oxizi Lutos S 5 250 6000 Înierbare 8,0
de fier 2007
Roy & Dâmboviceanu Corcova Mehedinți
4.2.4. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE

Plaiul viticol Săhăteni se află în zona de Sud-Est a României, județul Buzău, la mijlocul
podgoriei Podgoria Dealul Mare, în Centrul Viticol Breaza, la intersecția paralelei 45°5′N cu
meridianul 26°30′E, în zona dealurilor Istriței.
Compania Domeniil Săhăteni a fost înființată în anul 2004 și a achiziţionat terenuri în apropirea
localităţilor Săhăteni, Năeni și Fințești, fiind replantate 64 ha cu viţă de vie din soiurile Fetească Albă,
Tămâioasă Românească, Sauvignon Blanc, Chardonnay (plantat pe 6 ha), Pinot Gris, Fetească Neagră,
Merlot, Syrah, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon şi pe 18 ha s-a păstrat vița existentă. Crama este o
construcție modernă și poate vinifica 1000 t de struguri pe sezon, cu 2 linii separate de producție și
fermentare controlată complet automatizate. Pivnița subterană este dotată cu 160 de baricuri care
asigură condiții optime pentru învechirea anumitor loturi de vin.
Crama Domeniile Săhăteni produce 4 sortimente de vinuri Chardonnay: Nomad (vin cu IG
Dealurile Munteniei) Karakter, Promessa și Anima, vinuri cu DOC Dealu Mare. Informațiile principale
despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate
în tabelul cu numărul 1.2.4.
apropiată sol
Luvosol Înierbare
Năeni, Lutos- S,
cu alternativă
nisipos- 8 180 4500 8,0 2008
Vispești calcar S-E între
activ argilos rânduri
Domeniil Săhăteni Dealu Mare
4.2.5. CRAMA LACERTA WINERY DEALU MARE

Plaiul viticol Fințești se află în zona de Sud-Est a României, comuna Năeni, județul Buzău, în
Podgoria Dealul Mare, Centrul Viticol Breaza, la intersecția paralelei 45°5′N cu meridianul 26°27′E.
Crama Lacerta Winery se află la aproximativ 2 km de Crama Domeniile Săhăteni și condițiile
climatice sunt aproape identice în ambele zone. Soiurile de viță de vie cultivate sunt: Fetească Neagră,
Cabernet Sauvignon, Syrah, Pinot Noir, Merlot, Blaufraenkisch, Sauvignon Blanc, Pinot Gris, Riesling
14
de Rin, Muscat Ottonel, Fetească Albă, Chardonnay (plantat pe 4 ha). Crama este o construcție
modernă recent construită, dotată cu tehnologie performantă.
Crama Lacerta produce două sortimente de vinuri Chardonnay: LacertA și LacertA Reserva,
vinuri cu DOC Dealu Mare. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay
au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.2.5.
apropiată sol
Luvosol Înierbare
Năeni, cu Lutos- alternativă
S 5 190 4545 7,0 2010
Merei calcar nisipos între
activ rânduri
Lacerta Winery Dealu Mare
4.3. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MOLDOVEI

Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei se află în estul României și este cea mai mare regiune
viticolă a țării, înglobând numeroase plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar, cuprins între
Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii de curbură, valea Prutului şi valea Siretului inferior. Regiunea are o
climă temperat-continentală cu influenţe excesive est-europene și este caracterizată prin resurse
heliotermice cu valori relativ mari și resurse hidrice mici. Media multianuală a temperaturii din timpul
înfloritului este de 18,5 - 19,5°C, temperatura medie a lunii iulie este 21,4°C și media maximelor din
luna august este 26,7°C. Numărul zilelor fără îngheţ este în medie de 214 și a celor ce definesc
intervalul cu temperaturi medii diurne active este de 183 zile, perioada de vegetaţie fiind de 171 zile
(Caiet de sarcini IG Dealurile Moldovei).
Arealul delimitat pentru regiunea viticolă a dealurilor Moldovei se încadrează în zona viticolă C
I conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.3.1. VINCON VRANCEA COTEȘTI
Plaiul viticol Vârteșcoiu se află în mijlocul podgoriei Coteşti la intersecția paralelei 45°43′N cu
meridianul 27°4′E și este amplasat pe sectorul sudic al piemontului vrâncean din estul Subcarpaţilor de
Curbură. Podgoria Cotești marcheaza cu fidelitate zona de tranziţie piemontană şi bio-pedo-climatică
dintre Câmpia Română la est şi Subcarpaţii de curbură la vest (Caiet de sarcini DOC Cotești). Climatul
în această podgorie este mai blând iarna decât în restul regiunii și beneficiază de o intensitate a radiației
solare ce prezintă valori medii anuale de peste 120 kcal/cm² și în zonele cu expoziţie sudică aceasta
depaşește 140 kcal/cm² (Caiet de sarcini IG Dealurile Vrancei).
Crama Vincon Vrancea s-a înfiinţat în anul 1949 şi a fost privatizat în anul 1999, în prezent
fiind cea mai mare societate care produce şi comercializează vin, distilate din vin, băuturi spirtoase şi
oţet din România. În prezent compania deţine peste 1500 de ha de vie cultivate cu soiurile: Fetească
Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Şarbă,
15
Aligote, Pinot Gris, Zghihară de Huşi, Galbena de Odobeşti, Tămâioasă Românească, Grasă de
Cotnari, Busuioacă de Bohotin, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir şi Fetească Neagră.
Crama Vincon Vrancea produce trei sortimente de vinuri Chardonnay: Egregio, Beciul
Domnesc și Două Vorbe, produse în cama din podgoria Cotești. Informațiile principale despre plantația
de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu
numărul 1.3.1.
apropiată sol
Cernoziom Înierbare
cambic cu Lutos- alternativă
Vârteșcoiu calcar
S 4 140 4545 între
8,0 2010
argilos
activ rânduri
Vincon Vrancea Cotești
4.3.2. CRAMA HERMEZIU IAȘI - PROBOTA

Centrul viticol Probota face parte din podgoria Iași, județul Iași, și este situat la circa 40 km
spre nord de orașul Iași. În centrul viticol Probota se găsesc condițiile agro-pedo-ecologice și climatice
similare cu cele regăsite în podgoria Iași și se află în zona de contact a Câmpiei colinare a Moldovei cu
Podişul Central Moldovenesc. Clima este moderat-continentală, cu ierni friguroase, primăveri reci şi
veri cu temperaturi mari și secetoase, toamna fiind lungă și uscată. Temperatura medie anuală este de
9,4°C, bilanțul termic global de 3159°C/an cu o insolaţie reală de 1450 ore/an. Suma precipitaţiilor
este de 562 mm/an, cu 366 mm în perioada de vegetaţie. Indicele de aptitudine oenoclimatică este în
valoare de 4403 (Caiet de sarcini DOC Iași).
Crama Hermeziu este situată în plaiul viticol Bivolari, parte a centrului viticol Probota, la
intersecția paralelei 47°33′N cu meridianul 27°24′E. A fost înființată în anul 2006 și în prezent deține
138 de ha de viță de vie cultivate cu soiurile: Traminer, Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon
Blanc, Chardonnay (22 ha cultivate), Riesling de Rin, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, Fetească
Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon. Crama a fost finalizată în anul 2014 și are o capacitate de
prelucrare struguri de 100 t/zi și o capacitate de stocare vin de 20.000 hl (www.domeniilelungu.ro).
Crama Hermeziu produce două sortimente de vinuri Chardonnay: Hermeziu și Păcatele
tinereții, vinuri cu DOC Iași. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay
au fost preluate de pe site-ul producătorului și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.3.2.
apropiată sol
Cernoziom Lutos- Ogor
Bivolari S-E 5 410 6000 9,0 2012
cambic argilos negru
Hermeziu Iași – Probota
16
4.4. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR BANATULUI
Regiunea viticolă a dealurilor Banatului se află în sud-vestul României și este cea mai mică
regiune viticolă a țării, înglobând plantaţii din zona colinară a Dealurilor Banatului, cu înălţimi de
maxim 250 m și insolaţie intensă în tot timpul anului. Regiunea dispune de o climă temperat-
continentală cu slabe influenţe mediteraneene și este caracterizată prin resurse heliotermice cu valori
relativ mari și resursele hidrice mai mari decât regiunile viticole din sudul și estul țării. În centrul
viticol Recaș temperatura medie anuală este de 10,6°C, bilanțul termic global este de 3206°C/an,
insolația reală este de 1519 ore/an, suma precipitaţiilor anuale de 636 mm şi suma precipitaţiilor active
de 364 mm (Caiet de sarcini DOC Recaș).
Arealul delimitat pentru regiunea viticolă a dealurilor Banatului se încadrează în zona viticolă C
I conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.4.1. CRAMELE RECAȘ
Centrul viticol Recaş este situat în centrul judeţului Timiş, de la o distanţă de 24 km de
Municipiul Timişoara spre est, la intersecția paralelei 45°48′N cu meridianul 21°30′E. Zona are un
relief frământat, dominat de versanţi cu înclinaţii, lungimi şi expoziţii variate, care determină procese
evidente de eroziune şi creează condiţii variate culturii viţei de vie (Caiet de sarcini DOC Recaș).
Compania Cramele Recaș a fost înființată în anul 1991 prin privatizarea IAS Recaș. În prezent
administrează peste 1100 ha de vie, cultivată cu soiurile: Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling
Italian, Sauvignon Blanc, Chardonnay (plantat pe 10 ha), Muscat Ottonel, Pinot Gris, Merlot, Cabernet
Sauvignon, Burgund Mare, Pinot Noir, Fetească Neagră, Syrah. Crama este o construcție veche ce a
fost retehnologizată cu echipamente moderne, având în prezent o capacitate de vinificație de 185.000
hl/an (www.cramelerecas.ro).
Cramele Recaș produce două sortimente de vinuri Chardonnay: Sole cu DOC Recaș și Castel
Huniade cu IG Viile Timișului. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul
Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.4.1.
apropiată sol
Regosol Lutos- Ogor 2002
Recaș S-E 5 140 6000 8,0
calcaric argilos negru
Tabelul cu numărul 1.4.1. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay a Cramelor
Recaș
4.4.2. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ

Crama Petro Vaselo fost înființată în anul 2005 și deține în prezent 42 ha cu viță de vie în plaiul
viticol Petrovaselo, parte a centrului viticol Recaş, fiind situată la o distanţă de 2 km spre est față de
Cramele Recaș, la intersecția paralelei 45°50′N cu meridianul 21°35′E. Condițiile climatice și relieful
sunt aproape identice în ambele zone. Soiurile de viță de vie cultivate sunt: Fetească Neagră, Cabernet
17
Sauvignon, Cabernet Franc, Pinot Noir și Chardonnay (plantat pe 6 ha). Crama este o construcție
modernă recent construită, dotată cu tehnologie performantă, fiind complet subterană. Strugurii ajung
în cramă gravitațional și de-a lungul procesului de producție, mustul și apoi vinul sunt tratate în absența
oricărui contact cu oxigenul, prin folosirea de gaz inert azot atmosferic, astfel încât nivelul de dioxid de
sulf să fie minim în vin (www.petrovaselo.com).
Crama Petro Vaselo produce două sortimente de vinuri Chardonnay: Alb de Petrovaselo și
Maletin, vinuri cu DOC Recaș certificate ecologic. Informațiile principale despre plantația de vița de
vie cu soiul Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.4.2.
apropiată sol
Culturi
Regosol Lutos- pentru 2005,
Petrovaselo S-E 5 150 5550 îngrășăminte
7,0
calcaric argilos 2006
verzi
Petro Vaselo Recaș
4.5. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A PODIȘULUI TRANSLVANIEI

Podişul Transilvaniei este situat în centrul României, fiind înconjurat de munții Carpaţi și este
împarţit în 3 părţi cu trasături diferite, determinate de structura geologică şi de modul de întrebuinţare a
fiecărei regiuni. În partea de nord se află Podişul Someşan, urmat de Câmpia Transilvaniei cu poziţie
centrală situată între Someş şi Mureş, și Podişul Târnavelor în sud situat între Mureş şi Olt. Forma de
relief cea mai comună o reprezintă dealurile cu altitudine mijlocie între 400-600 m. Clima este
temperat continetală, cu veri potrivit de calde, ierni aspre şi umede, dar cu toamne lungi şi predominant
senine, influenţate de masele de aer vestice şi de prezenţa arcului carpatic care protejează regiunea de
curenţii reci (Caiet de sarcini IG Dealurile Transilvaniei).
Arealul delimitat pentru regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei se încadrează în zona
viticolă B conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.5.1. CRAMA JIDVEI
Centrul viticol Jidvei se află situat în Podgoria Târnave, județul Alba, la intersecția paralelei
46°13′N cu meridianul 24°06′E, în Podişul Târnavelor. Valoarea medie multianuală a temperaturii
aerului în centrul viticol Jidvei este de 9,7°C, mai ridicată cu 0,7°C decât cea înregistrată la nivelul
podgoriei Târnave (Caiet de sarcini DOC Târnave).
Crama Jidvei este situată în inima podgoriei Târnave, mai exact pe valea Târnavei Mici, între
localităţile Cetatea de Balta şi Șona, la 50 km est de Municipiul Alba Iulia și la limita dintre judetele
Mureş şi Alba. Crama Jidvei are cel mai modern și mai mare complex de vinificaţie din Ardeal cu
crame în localitățile Jidvei, Tăuni, Blaj și Bălcaciu, cu o capacitate de prelucrare și vinificare de peste
270.000 hl/an, și deține o suprafaţă de peste 2500 de ha de vie cultivată cu soiurile: Chardonnay
18
(plantat pe 30 ha), Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon Blanc, Neuburger, Riesling Italian, Riesling
de Rin, Fetească Regală, Fetească Albă, Gewurztraminer, Sylvaner, Ezerfrut, Cabernet Sauvignon,
Pinot Noir, Fetească Neagră, Syrah, Oporto, Merlot (www.jidvei.ro).
Crama Jidvei produce 4 sortimente de vinuri Chardonnay: Tradițional, Clasic, Nec Plus Ultra,
Ana, vinuri cu DOC Târnave. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul
Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.5.1. .
apropiată sol
Înierbare
Luvosol Lutos- S, alternativă 2001,
Sânmiclăuș 5 380 3900
între
10,5
roșcat argilos S-E 2002
rânduri
Jidvei
4.5.2. CRAMA LA SALINA TURDA

Centrul viticol Turda se află situat la nord de Podgoria Aiud, județul Cluj, la intersecția
paralelei 46°34′N cu meridianul 23°46′E, și se află în zona de contact a văii Arieșului cu depresiunea
Turzii și a dealurilor din jurul acesteia. În centrul viticol Turda se găsesc condițiile agro-pedo-
ecologice și climatice similare cu cele regăsite în podgoria Aiud. Climatul este de tip moderat
continental în varianta transilvană şi de nuanţă foehnică. Iernile sunt temporar geroase, primăverile
timpurii, verile călduroase şi toamnele prelungi, permițând o completă maturare a strugurilor.
Temperatura medie anuală variază pe văi între 8,4°C la Turda şi 8°-9°C pe coamele deluroase.
Precipitatiile atmosferice se înscriu cu o medie de 550 mm/an (Caiet de sarcini DOC Aiud).
Crama La Salina este situată la 200 m de Salina Turda, în zona viticolă a Dealurilor Durgăului
unde deține 42 ha de vie, cultivată cu soiurile: Chardonnay (plantat pe 10 ha), Sauvignon Blanc,
Riesling de Rin, Muscat Ottonel, Neuburger, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir și Fetească Neagră.
Vițele au fost aduse de la pepiniere din Franța (Mercier și Hebinger) și Austria (Tschida). Crama este o
construcție modernă finalizată în 2015 și are capacitatea de prelucrare de 1400 hl vin pe an.
Crama La Salina produce două sortimente de vinuri Chardonnay: Issa și Issa Barrique, vinuri cu
IG Dealurile Transilvaniei. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay
au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.5.2. .
apropiată sol
Înierbare
Regosol Lutos- alternativă 2005,
Turda S 5 450 3900 10,0
calcaric argilos între 2006
rânduri
Tabelul cu numărul 1.5.2. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay a Crama La
Salina Turda
19
4.6. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR CRIȘANEI
ȘI MARAMUREȘULUI
Regiunea viticolă a dealurilor Crișanei și Maramureșului se află în vestul și nord-vestul
României, la vest de lanțul muntos al Carpaţilor Occidentali, podgoriile din această regiune având un
caracter insular. Regiunea este împărţită în 3 părţi cu trăsături diferite, astfel în partea de nord se află
subregiunea Dealurilor Sătmarului, care se întinde pe teritoriul județelor Satu Mare și Maramureș, cu
poziţie centrală se află subregiunea Dealurile Crișanei care se întinde pe teritoriul județelor Bihor și
Sălaj, iar în sud se află subregiunea Dealurilor Zărandului, pe teritoriul județului Arad.
Climatul este de tip moderat continental cu influențe oceanice, clima asemănându-se cu cea din
Europa Centrală și diferă de celelalte regiuni viticole prin diminuarea resurselor de temperatură şi o
suplimentare a regimului pluviometric. Subclimatul este specific dealurilor joase din vestul României,
cu temperaturi medii anuale 8-10°C, precipitații între 600-1000 mm/an cu suma precipitaţiilor active de
389 mm/an, numărul zilelor fără îngheț este de 213 și numărul zilelor din perioada de vegetatie de 175,
media temperaturilor diurne active este de 18,7°C cu bilanțul termic global de 3125°C/an și insolația
reală în jur de 1301 ore/an. Scăderea importantă a cantităţii de precipitaţii în lunile august, septembrie
şi octombrie, oferă condiţii mai bune de încălzire a solului şi de maturare a strugurilor. Iernile de aici
sunt mai blânde decât în Transilvania, iar terenurile viticole sunt bine însorite şi ocupă locuri adăpostite
de vânturi şi curenţi reci datorită adăpostul orografic al Munţilor Apuseni. Micşorarea nivelului
temperaturilor medii ale aerului cu 3-4°C în luna septembrie, duce la păstrarea aromelor și acizilor în
struguri (Caiet de sarcini DOC Crișana). Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele
termoheliohidric) este 4287, fiind favorabilă îndeosebi produceri vinurilor albe (Caiet de sarcini IG
Dealurile Crișanei).
Arealul delimitat pentru regiunea viticolă a dealurilor Crișanei și Maramureșului se încadrează
în zona viticolă C I conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
4.6.1. CRAMA VINUM PARTIUM CARASTELEC
Plaiul viticol Carastelec se află situat în vestul județul Sălaj la intersecția paralelei 47°18′N cu
meridianul 22°41′E, în apropierea dealului Măgura Șimleului, și face parte din arealul viticol pentru
producerea vinului cu denumire de origine controlată „Crișana”.
Crama Vinum Partium Carastelec fost înființată în anul 2010. Viță de vie a fost plantată pe 22,4
ha pe un platou parte a dealurilor Silvaniei, soiurile cultivate fiind: Fetească Regală, Riesling de Rin,
Pinot Gris, Chardonnay și Pinot Noir. Crama este o construcție modernă dată în funcțiune în 2013 și
este dotată cu tehnologie performantă, rezervoarele de inox au o capacitate totală de 2300 hl, din care
două rezervoare sunt speciale de presiune pentru producerea vinurilor petiante, iar 4 rezervoare
concepute pentru a produce vin roşu. Vinurile maturate sunt produse folosind butoaie de stejar de 225
litri, tip barrique, respectiv de 500 litri (www.carastelecwinery.com).
20
Crama Vinum Partium Carastelec produce un sortiment de vin Chardonnay numit Sophia, vin
cu DOC Crișana. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul Chardonnay au fost
preluate de pe site-ul producătorului și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.6.1.
apropiată sol
Înierbare
Luvosol Argilos- alternativă
Carastelec S 4 300 6250 8,0 2011
tipic lutos între
rânduri
Vinum Partium Carastelec
4.6.2. CRAMA NACHBIL BELTIUG

Plaiul viticol Beltiug se află situat în sudul județul Satu Mare la intersecția paralelei 47°32′N cu
meridianul 22°50′E, în zona dealurilor Sătmarului și face parte din arealul viticol pentru producerea
vinului cu indicație geografică „Dealurile Sătmarului”.
Crama Nachbil se află situată în plaiul viticol Beltiug, la aproximativ 30 km nord față de crama
Vinum Partium Carastelec, dar beneficiază de temperaturi ceva mai mari în timpul veri. Plantația cu
viță de vie se întinde pe 25 ha fiind cultivate soiurile: Chardonnay (plantat pe 3 ha), Riesling de Rin,
Traminer, Sylvaner Verde, Sauvignon Blanc, Pinot gris, Blaufrankisch, Burgundy Mare, Pinot Noir,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Syrah și Grünspitz, un soi local (www.nachbil.ro).
Crama Nachbil Beltiug a fost achiziționată de compania S.C. Weingut Brutler & Lieb S.R.L. în
anul 1999 și deține o pivniță veche de patrimoniu restaurată și o cramă nouă modernă. După
achiziționare, o parte din plantații au fost refăcute însă s-au păstrat butuci cu soiuri locale vechi și
plantațiile s-au extins cu soiuri noi. Din anul 2010 plantațiile sunt exploatate ecologic, fără ierbicide,
pesticide sintetizate chimic şi îngrăşăminte minerale. Vinificația se face fără aditivi, precum drojdie sau
enzime şi fără intervenţiile tehnice în procesul de vinificație (www.nachbil.ro).
Crama Nachbil produce două sortimente de vinuri Chardonnay: Nachbil și Nachbil Barrique,
vinuri cu IG Dealurile Sătmarului. Informațiile principale despre plantația de vița de vie cu soiul
Chardonnay au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 1.6.2.
apropiată sol
Luvosol Culturi
roșcat cu Lutos- pentru
Beltiug S 4 150 6500 7,0 2012
oxizi de argilos îngrășăminte
fier verzi
Nachbil Beltiug
21
PARTEA II. CERCETĂRI PROPRII
1. OBIECTIV
Caracteristicile oganoleptice ale vinurilor Chardonnay tinere și sănătoase sunt: culoare galben-
pai sau galbe-verzui, limpiditate cristalină, corp suplu, miros floral, aromă intensă, proaspătă, cu note
de mere verzi, pere, caise, citrice, fructe tropicale, aciditate susţinută și persistenţă foarte bună în
retrogust, tărie alcoolică moderată și astringență plăcută, în cazul vinurilor seci. În cazul vinurilor
maturate în vase din stejar, cu vârsta de peste 2 ani, culoarea devine mai închisă, spre galben-auriu,
aroma devine mai complexă datorită taninurilor dizolvate din doagele de stejar, mirosul dominat este
de vanilie și aromele principale sunt de migdale, mirodenii și fructe exotice. Dacă se folosește
fermentație malolactică, aromele se completează cu gust de unt și uneori de brânzeturi.
Popularitatea de care s-au bucurat vinurile Chardonnay în perioada 1980-2000 a dus la
extinderea foarte mare a plantațiilor cu acest soi în special în tările din „Lumea Nouă” a vinului. Pentru
a acoperi cererea de pe piață, vinurile erau produse industrial în cantități foarte mari după rețete tipice,
astfel că vinul Chardonnay avea aceași aromă și gust din California până în Australia. În final a apărut
un curent negativ împotriva vinurilor Chardonnay, acestea fiind socotite drept vinuri „comerciale” și
„fără suflet”, pentru că nu mai exprimau un „terroir”.
În România producția vinurilor industriale de masă a fost generalizată în perioada 1970-1990,
acest fenoment persistând până în prezent și după dispariția cooperativelor de stat, astfel încât vinurile
românești încă au de suferit de pe urma proastei reputații din trecut. Majoritatea companiilor nou
înființate după anul 2000, au trecut la producția vinurilor de calitate, vinificate cu tehnologie modernă
care permite controlarea proceselor naturale din timpul fermentației și a maturării vinului și să prevină
apariția defectelor. Toate cramele incluse în studiu sunt crame moderne, noi construite sau
retehnologizate. Producția de vin a acestora variază, unele producând vinuri în cantități industriale iar
altele produc vinuri destinate doar magazinelor specializate și restaurantelor.
Pe piața vinului din România existentă în prezent o concureță mare între producătorii interni,
peste care se adaugă concurența adusă de vinurile produse în cantități foarte mari atât din țările cu
tradiție în vinificare din Uniunea Europeana, precum și în țările din „Lumea Nouă” care produc vinuri
la prețuri mai mici și au astfel un avantaj competițional. Principalul avantaj competițional al
producătorilor locali este „terroir-ul” de care beneficiază, și cea mai bună modalitate de a se promova
pe piața locală și internațională, ar fi producerea vinurilor ca expresie a „terroir-ului”, vinuri ce se
caracterizează prin anumite însușiri organoleptice ce le individualizează.
Influența „terroir-ului” asupra caracteristicilor organoleptice ale vinurilor este discutabilă, mai
ales la vinurile Chardoonay care suferă o serie de intervenții oenologic. Prin lucrarea de față doresc să
evidențiez diferențele dintre vinurile Chardoonay obținute în diverse crame din România, situate în
principalele regiuni viticole ale țării și să explic aceste diferențe prin apartenența la un „terroir”.
22
2. MATERIAL ȘI METODǍ
Au fost incluse ȋn studiu vinuri din soiul Chardonnay produse în România în perioada 2013-
2016, vinuri cu IG și DOC, aflate pe palierul mediu şi premium al vinurilor. Ordinea de prezentare a
vinurilor este pe criterii geografice, după cum urmează:
- Crama Frâncu Adamclisi: „bob cu bob” din anii 2015 și 2016;
- Crama M1 Atelier Murfatlar: Leat 6500 The Origin din anul 2013;
- Crama Via Viticola Sarica Niculițel: Caii de la Letea din anii 2015 și 2016;
- Domeniul Coroanei Segarcea: Prestige din anul 2014, Elite din anul 2014;
- Crama Oprișor Mehedinți: La Cetate din anii 2015 și 2016;
- Crama Roy & Dâmboviceanu Corcova Mehedinți: Corcova Reserve din anul 2014 și
Corcova din anii 2015 și 2016;
- Domeniile Săhăteni Dealu Mare: Nomad din anii 2015 și 2016, Promessa din anul 2015,
Anima din anul 2015;
- Crama Lacerta Winery Dealu Mare: LacertA din anul 2015;
- Vincon Vrancea Cotești: Egregio din anul 2015;
- Crama Hermeziu Iași: Păcatele Tinereții din anul 2015, Hermeziu din anul 2015.
- Crama Petro Vaselo Recaș:Maletin din anul 2014, Alb de Petrovaselo din anii 2015 și 2016;
- Cramele Recaș: Sole din anii 2015 și 2016;
- Crama Jidvei: Jidvei Clasic din anul 2015, Nec Plus Ultra din anul 2015;
- Crama La Salina Turda: Issa din anii 2015 și 2016, Issa Barrique din anul 2015;
- Crama Vinum Partium Carastelec: Sophia din anul 2015;
- Crama Nachbil Beltiug: Nachbil din anul 2016.
2.1. DESCRIERE AMPELOGRAFICĂ A SOIULUI CHARDONNAY
Soiul de struguri Chardonnay este original din Franţa, probabil din regiunea Bourgogne și este
posibil ca numele să-l fi primit de la un sat din zonă. Numele „Chardonnay” este o derivație de la
latinul Cardonnacum care înseamnă „pământul lui Cardus”, dar se poate traduce și ca „pamânt cu
ciulini”. Numele soiului a fost standardizat în 1896 la sugestia unor membrii ai Congresului Național al
Vinului din Franța, la întâlnirea din Chalon-sur-Saône, oraș din sudul Burgundiei, până atunci fiind
folosite mai multe nume precum: Chardenet, Chaudenet, Chardonnet sau Chardenay. Este posibil ca
numele de Chardonnay să fi fost ales datorită apropierii geografice a orașului în care s-a ținut congresul
de satul Chardonnay și a asemănării dintre numele soiului din acea perioadă cu numele localității.
Prin studierea genomului soiului Chardonnay, efectuată la Universitatea Davis din California în
1999, s-a ajuns la concluzia că el a apărut în urma încrucişării naturale dintre soiuri aparținând
sortogrupului Pinot cu soiul Gouais Blanc (Carole Meredith și col., 1999). Se crede că romanii au adus
în zonă soiul Gouais Blanc din Dalmația, acesta fiind cultivat de către ţărani în apropierea viilor cu
23
Pinot Noir și Pinot Blanc, soiurile locale ale nobilimi. Astfel au apărut mai multe soiuri noi în urma
încrucişării naturale între soiuri genetic îndepărtate, cele mai cunoscute fiind Chardonnay şi Aligote. În
jurul anului 1100, călugării cistercieni din orașul Chablis din Burgundia, au fost primii cultivatori ai
acestui soi și datorită calității sale a ajuns singurul soi permis spre cultivare în zonă (Hugh J., 1989).
Sinonime pentru numele Chardonnay sunt: Chablis, Gentil blanc, Burgunder Weisser, Blanc de
Champagne, Aubaine, Epinette, Beaunois, Maurillon blanc, Pinot de Bourgogne, Sainte Marie Petite,
Sardone și multe altele, denumiri la care s-a renunțat în mare parte în favoarea lui Chardonnay.
Fotografia număru 1. Frunză, coardă și strugure Chardonnay

Caracterele ampelografice ale soiului sunt următoarele: rozeta este verse și scămoasă, vârful
lăstarului este verde-albicios și lăstarul este verde-cafeniu scămos; inflorescenţa este cilindrică
uniaripată cu flori hermafrodite normale și polen abundent și fertil; cârceii sunt verde-cafenii cu scame;
frunza adultă este mică-mijlocie, rotundă, întreagă sau trilobată, uşor gofrată, colorată verde închis, cu
scame rare pe partea inferioară; sinusurile laterale ale frunzei sunt în formă de V, iar sinusul peţiolar
este o liră cu baza nervurilor lipită de mezofil, fiind un caracter de soi; nervurile frunzelor sunt verzi,
dinţii sunt scurţi, şterşi cu marginile drepte şi vârful ascuţit; peţiolul este verde-vineţiu şi este mai scurt
decât nervura mediană; strugurele este mic, cilindric, uneori aripat, compact, cu boabe mici, sferice, cu
pieliţa groasă, colorată galben-verzui și acoperită cu puncte cafenii mici, cu miez zemos; sămânţa este
de mărime mijlocie (Rotaru Liliana, 2009, Drăgunescu Aneta A., 2013).
Chardonnay are vigoare variabilă, de la mică la medie, ce variază în funcție de clonă, portaltoi,
climă și sol. Intră în vegetație devreme și are o perioadă de vegetaţie mijlocie. Pentru a minimiza riscul
prezentat de înghețurile târzii de primavară, care afectează lăstarii porniți în vegetație, în Burgundia se
efectuează tăieri chiar înainte de dezmugurire, asta șochează planta și întârzie pornirea în vegetație cu 2
săptămâni, suficient pentru evitarea pericolului înghețurilor târzii (Clarke O., 2002).
24
Rezistă bine la secetă dar necesită irigiare în regiunile aride cu norme moderate de udare. Are
rezistență mijlocie la ger, temperatura minimă la care rezistă este cuprinsă între -20° și -22°C (Rotaru
Liliana, 2009). Este sensibil la bolile criptogamice precum făinare (Oidium tuckeri), mană
(Plasmopara viticola), putregaiul cenuşiu (Botrytis cinerea), boli virotice precum scurtnodarea,
mozaicul galben, mozaicul nervurian, marmorarea (Flech, Marbrure), boala lemnului striat (Legno-
riceia, Stempitting), răsucirea frunzelor (Leafroll, Enroulement), mycoplasmoze care provoacă
îngălbenirea aurie (Flavescence dore) și boli bacteriene precum cancerul bacterian (Agrobacterium
tumefaciens) și boala lui Pierce (Xylella fastidiosa), boală de carantină răspândită de insecte.
Are o fertilitate medie cu 50-60% lăstari fertili. Dacă în timpul înfloritului sunt temperaturi sub
20°C, are predispoziţie la meiere şi mărgeluire. În România se recomandă conducerea pe semitulpină în
cordon bilateral pe terenurile fertile, respectiv cordon unilateral pe terenurile cu fertilitate mai slabă.
Încărcătura de ochi care se lasă la tăiere este de 14 – 16 ochi/m², repartizată pe cepi de rod, cordiţe sau
coarde de 10-12 ochi (Rotaru Liliana, 2009, Drăgunescu Aneta A., 2013).
Reacţionează bine la fertilizare şi irigare prin sporuri de producţie considerabile. Pentru
certificarea vinurilor cu Denumire de Origine Controlată (DOC) și cu Indicație Geografică (IG),
irigarea este admisă numai în anii secetoşi, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm
scade la 50% din intervalul umidităţii active, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 - 600
mc/ha), cu notificarea ONVPV. Fertilizarea cu îngrășăminte organice precum gunoiul de grajd, se
aplică o dată la 4-5 ani și fertilizareacu cu îngrășăminte chimice se aplică anual cu doze moderate în
funcție de aprovizionarea din sol. Fertilizarea cu azot este permisă în doză de maxim 7,5 kg/ha.
Se adaptează la o multitudine de portaltoi, dintre aceștia se recomandă portaltoiul Riparia gloire
pe terenuri fertile, umede și profunde care au un conţinut scăzut în calcar, şi portaltoiul Chasselas x
Berlandieri 41 B pe terenuri secetoase şi cu un conţinut ridicat în calcar (Rotaru Liliana, 2009).
Soiul Chardonnay se maturează în funcție de condițiile climatice între sfârșitul lunii august în
regiunile calde și începutul lunii octombrie în regiunile mai reci. Greutatea medie a unui strugure este
de 71 grame. Acumulează zaharuri în medie de 190 g/l must și poate ajunge la supramaturare să
depășească 220 g/l. Aciditatea mustului este bună, în medie de 5,2 g/l H 2SO4 (Rotaru Liliana, 2009).
Recoltarea se face destul de greu, datorită ciorchinilor mici și compacți, cu penducul mic.
Recoltarea mecanizată se face relativ ușor, boabele desprinzându-se ușor de ciorchine.
Soiul Chardonnay are tendința să producă ușor mutații, astfel că până acum au fost identificate
peste 400 de clone. Clonele au caracteristici individuale ce le face diferite precum durata de maturare a
strugurilor, productivitatea, mărimea boabei și a ciorchinelui, aciditatea, acumularea zaharurilor,
aromă, și pot produce vinuri cu caractere diferite. În România au fost omologate două clone:
Chardonnay 25 obţinută la S.C.V.V. Murfatlar în anul 1982, care prezintă o fertilitate superioară şi are
o capacitate de acumulare a zaharurilor mai mare, şi clona Chardonnay 15 obţinută la S.C.D.V.V.
Ştefăneşti (Rotaru Liliana, 2009, Drăgunescu Aneta A., 2013).
25
2.2. INFORMAȚII GENERALE DESPRE VINURILE INCLUSE ȊN STUDIU
2.2.1. CRAMA FRÂNCU ADAMCLISI
Vinurile incluse în studiu produse de Crama Frâncu Adamclisi sunt „bob cu bob” din anul 2015
și din anul 2016. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor studiate s-a făcut manual la un
nivel al zahărului în must de 230-240 g/l, în perioada 25 august-10 septembrie.
Tehnologia de vinificare a fost una standard, cu anumite particularități precum folosirea de gaz
inert azot atmosferic pentru protejarea mustului și a vinului de oxidare. Mustul proaspăt stors a fost
sulfitat cu o doză de 6 g/hl și s-au adăugat enzime pectolitice, mustul fiind apoi răcit la 4°C, timp de 3
zile pentru deburbare. După deburbare mustul a fost transvazat în cisterne din inox și a fost inoculat cu
drojdii comerciale selecționate Laffort și activatori de fermentare. Fermentarea s-a făcut la temperatura
controlată de 15°C și a durat 3 săptămâni. După 60 de zile de la finalizarea fermentării, vinul a fost
pritocit. Deproteniizarea vinului s-a făcut cu bentonită și datorită temperaturilor reci din timpul iernii,
s-au sedimentat și sărurile tartrice. Maturarea vinului s-a făcut în cisterne de inox. Ultimul pritocit al
vinului s-a realizat în luna martie, înainte de îmbuteliere vinul fiind filtrat. Analizele chimice ale
vinurilor au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.1.
Concentrație Rest de Aciditate Extract Dioxid de
Nume vin și an Dată
alcool zahăr totală sec sulf total
de producție pH îmbuteliere
% g/l g/l acid tartric g/l mg/l
bob cu bob 2015 14,0 1,9 5,62 3,6 23,2 70,0 10.12.2016
bob cu bob 2016 14,0 1,8 5,90 3,5 22,5 80,0 12.03.2017
Tabelul cu numărul 2.2.1. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Frâncu Adamclisi
2.2.2. CRAMA M1 ATELIER MURFATLAR

Vinul inclus în studiu produs de Crama M1 Atelier Murfatlar este Leat 6500 The Origin din
anul 2013. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinului studiat s-a făcut manual la un nivel al
zahărului în must de 240 g/l, în perioada 15 septembrie - 1 octombrie. Strugurii recoltați au fost răciți la
temperatura de 8ºC folosindu-se schimbătoare de căldură și în ziua următoare au fost sortați manual.
Procesul tehnologic de vinificare a continuat cu zdrobirea și presarea strgurilor cu o presa
hidraulică discontinuă cu membrană. Mustul răcit a fost deburbat folosindu-se enzime pectolitice și
bentonită. După deburbare, mustul a fost transvazat în tancuri din inox unde s-a produs fermentarea, în
urma inoculării cu drojdii selecționate comerciale și activatori de fermentare. Fermentarea mustului s-a
făcut la temperatura controlată de 15°C, fermentația durând aproximativ 3 săptămâni. După finalizarea
fermentării, vinul a fost pritocit și transvazat în butoaie din stejar, unde vinul s-a maturarat pe drojdii
fine timp de 14 luni, cu omogenizare periodică. Înainte de îmbuteliere, vinul a fost transvazat în
cisterne din inox unde a fost omogenizat și în luna ianuarie 2016 a fost filtrat și îmbuteliat.
Analizele chimice ale vinului au fost preluate din fișa tehnică disponibilă pe site-ul
26
Concentrație Rest de Aciditate
Aciditate totală Dată
Nume vin și an de producție alcool zahăr volatilă
g/l acid tartric pH îmbuteliere
% g/l g/l acid acetic
Leat 6500 The Origin 2013 14,6 2,6 5,88 3,54 0,57 17.12.2016
Tabelul cu numărul 2.2.2. Analiza chimică a vinului produs de Crama M1 Atelier Murfatlar
2.2.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL

Vinurile incluse în studiu produse de Via Viticola Sarica Niculițel sunt Caii de la Letea din anul
2015 și din anul 2016. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor studiate s-a făcut manual la
un nivel al zahărului în must de 220-230 g/l, în perioada 1-15 septembrie.
Tehnologia de vinificare a cuprins toate etapele obișnuite pentru producerea vinurilor albe de
calitate superioară, cu mențiunea că s-a folosit doar mustul ravac la producerea vinului. Vinul s-a
maturat în cisterne de inox pe drojdii fine. Analizele chimice ale vinurilor au fost primite de la
producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.3.
Concen- Rest Aciditate Aciditate Dioxid Dioxid Densi-
Nume vin Extract
trație de totală volatilă de sulf de sulf tatea Dată
și an de sec
alcool zahăr g/l acid pH g/l acid total liber la îmbuteliere
producție g/l
% g/l tartric acetic mg/l mg/l 20°C
Caii de la
Letea 13,7 1,3 6,00 3,5 0,26 32,6 133,0 41,0 0,9927 07.03.2016
2015
Caii de la
Letea 13,5 2,2 6,20 3,4 0,51 27,1 118,0 49,0 0,9881 01.03.2017
2016
Tabelul cu numărul 2.2.3. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Via Viticola Sarica Niculițel
2.2.4. DOMENIUL COROANEI SEGARCEA

Vinurile incluse în studiu produse de Domeniul Coroanei Segarcea sunt Prestige din anul 2014
și Elite din anul 2014. Strugurii destinați producerii vinurilor studiate au fost recoltați în prima parte a
lunii septembrie la nivelul de 240 g/l zahăr în must pentru vinul Prestige, recoltarea făcându-se manual,
respectiv la nivelul de 222 g/l zahăr în must pentru vinul Elite, recoltarea făcându-se mecanizat.
Pentru fiecare sortiment de vin se folosește o tehnologie de vinificare diferită. Pentru
sortimentul Prestige strugurii au fost desciorchinați, zdrobiți și apoi tinuți la macerare peliculară la
temperaturi mici timp de 12 ore. După separarea mustului ravac, boștina a fost presată ușor și mustul
de prima presă a fost ansamblate cu mustul ravac și lăsat la limpezire timp de 48 de ore la temperaturi
de 5-8ºC, Mustul deburbat a fost inoculat cu drojdii selecționate comerciale și a urmat apoi fermentarea
lentă în cuve de inox, la temperatura de 15-18 ºC timp de 30 de zile. Maturarea vinului s-a făcut parțial
în cisterne din inox pe drojdii fine și apoi în baricuri din stejar francez (10% baricuri noi și 90% la a
doua folosire) timp de 6 luni. Pentru sortimentul Elite tehnologia este asemănătoare cu diferența că
fermentarea a durat 20 de zile și maturarea vinului s-a făcut în cisterne din inox pe drojdii fine.
Analizele chimice ale vinurilor au fost preluate din fișele tehnice și sunt prezentate în tabelul cu
numărul 2.2.4.
27
Nume vin și an de Concentrație alcool Rest de zahăr Aciditate totală Dată
pH
producție % g/l g/l acid tartric îmbuteliere
Prestige 2014 13,0 2,0 6,15 3,45 16.10.2015

Elite 2014 12,0 2,0 6,30 3,40 25.06.2015
Tabelul cu numărul 2.2.4. Analizele chimice ale vinurilor produse de crama Domeniul Coroanei Segarcea
2.2.5. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI

Vinurile incluse în studiu produse de Crama Oprișor Mehedinți sunt La Cetate din anul 2015 și
din anul 2016. Strugurii destinați producerii vinului La Cetate în anul 2015 au fost recoltați manual la
nivelul de 212-220 g/l zahăr în must în 6 și 7 septembrie. Strugurii destinați producerii vinului La
Cetate în anul 2016, au fost recoltați manual la nivelul de 210-220 g/l zahăr în must în 29 și 30 august.
Tehnologia tehnologic de vinificare a strugurilor a fost aceași în ambi ani și este prezentată în
continuare. După recoltare strugurii au fost imediat puși sub protecție împotriva oxidări cu zapadă
carbonică. După desciorchinare și zdrobirea boabelor, mustuiala a fost supusă macerației peliculare
timp de 16 ore, după care a avut loc o presare ușoară. Mustul rezultat a fost adus la temperatura de 9ºC,
pentru deburbare gravitațională, timp de 50-60 ore. A urmat transvazarea mustului limpede în
cisternele de fermentație, unde temperatura a fost crescută la 17-18ºC pentru declanșarea fermentației.
Dupa cateva ore s-a procedat la scăderea temperaturii la 13-14ºC pentru restul fermentării mustului,
care a durat o perioadă de 25 zile. După finalizarea fermentației alcoolice, vinul s-a transferat pentru
maturare în baricuri din stejar, unde a stat timp de 95 de zile pe drojdii fine.
numărul 2.2.5.
Nume vin și an de producție alcool zahăr volatilă
% g/l g/l acid acetic
La Cetate 2015 14,0 3,90 5,35 3,6 0,39 16.08.2016
La Cetate 2016 13,5 3,95 5,40 3,5 0,39 24.02.2017
Tabelul cu numărul 2.2.5. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Oprișor Mehedinți
2.2.6. CRAMA ROY & DÂMBOVICEANU CORCOVA MEHEDINȚI

Vinurile incluse în studiu produse de Crama Roy & Dâmboviceanu Corcova Mehedinți sunt
Corcova Reserve din anul 2014 și Corcova din anul 2015 și din anul 2016. Strugurii destinați
producerii vinurilor studiate au fost recoltați la nivelul de 220 g/l zahăr în must. Recoltarea s-a făcut
manual în prima parte a lunii septembrie.
calitate superioară, cu mențiunea că pentru vinurile Corcova din anul 2015 și din anul 2016, vinificarea
s-a făcut cu desciorchinare și presarea directă a boabelor și fermentarea mustului în cisterne de inox la
temperatura de 12-13ºC, iar după finalizarea fermentării vinul a fost lăsat la maturare pe drojdii fine în
28
vase de inox pentru o perioadă de 3 luni. În cazul vinului Corcova Reserve din anul 2014, vinificarea s-
a făcut cu desciorchinarea și presarea directă a boabelor, cu fermentarea mustului în cisterne de inox la
temperatura de 12-13ºC, iar după finalizarea fermentării vinul a fost transvazat în butoaie de stejar
pentru maturare pe drojdii fine pe o perioadă de 7 luni. Analizele chimice ale vinurilor au fost preluate
din fișele tehnice și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.6.
Concentrație Rest de
Nume vin și an de Aciditate totală Dată
alcool zahăr
producție g/l acid tartric pH îmbuteliere
% g/l
Corcova Reserve 2014 12,5 2,2 6,39 3,45 10.12.2015
Corcova 2015 12,5 2,3 6,42 3,43 09.03.2016
Corcova 2016 12,5 2,1 6,30 3,28 17.03.2017
Tabelul cu numărul 2.2.6. Analizele chimice ale vinurilor produse de crama Roy & Dâmboviceanu Corcova
2.2.7. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE

Vinurile incluse în studiu produse de Domeniile Săhăteni Dealu Mare sunt Nomad din anul
2015 și din anul 2016, Anima din anul 2015 și Promessa din anul 2015. Strugurii destinați producerii
vinurilor studiate au fost recoltați la nivelul de 230-240 g/l zahăr în must și aciditate de 6 g/l acid
tartric. Recoltarea s-a făcut mecanizat în prima săptămână din septembrie pentru vinul Nomad, în a
doua săptămână din septembrie pentru vinul Anima și în octombrie pentru vinul Promessa.
calitate superioară. S-au făcut corecții de aciditate cu 1,5 g/l acid tartric la mustul proaspăt stros.
Mustul a fost inoculat cu drojdii comerciale cu potențial aromatic și drojdii neutre. Fermentarea a durat
aproximativ 3 săptămâni în cisterne de inox la temperatura de 16ºC. După finalizarea fermentării vinul
a fost lăsat la maturat pe drojdii fine în cisterne de inox pentru o perioadă de 3 luni sau a fost filtrat
steril imediat, în funcție de vinul dorit, urmând ca în urma analizelor să se facă ansamblarea diferitelor
vinuri pentru obținerea unor loturi omogene. În cazul vinului Anima din anul 2015, după finalizarea
fermentării vinul a fost transvazat în baricuri de stejar pentru maturare pe drojdii fine pe o perioadă de
7 săptămâni. La îmbuteliere s-a folosit gaz inert CO2 pentru protecție împotriva oxidării vinului.
numărul 2.2.7.
alcool zahăr
% g/l
Anima 2015 13,0 1,88 5,92 3,53 06.07.2016
Promessa 2015 13,0 1,76 6,44 3,36 12.04.2016
Nomad 2015 13,0 1,92 6,00 3,44 20.02.2016
Nomad 2016 13,0 1,77 6,03 3,42 10.02.2017
Tabelul cu numărul 2.2.7. Analizele chimice ale vinurilor produse de crama Domeniile Săhăteni Dealu Mare
29
2.2.8. CRAMA LACERTA WINERY DEALU MARE
Vinul inclus în studiu produs de Crama Lacerta Winery Dealu Mare este LacertA din anul 2015.
Strugurii destinați producerii vinului studiat au fost recoltați la nivelul de 220-230 g/l zahăr în must și
6,5 g/l acid tartric. Recoltarea s-a făcut manual dimineața și seara, în prima parte a lunii septembrie.
calitate superioară. Mustul a fost inoculat cu drojdii comerciale cu caracter neutru aromatic.
Fermentarea a durat aproximativ 3 săptămâni în cisterne de inox la temperatura de 16ºC. S-a făcut o
corecție de aciditate de 1,75 g/l acid tartric la vinul tânar și apoi a fost deproteinizat cu gelatină,
bentonită și adaos de tanin. Stabilizarea tatrică s-a făcut prin refrigerarea vinului la -3°C, timp de 30 de
zile. Înainte de îmbuteliere vinul a fost filtrat steril. Analiza chimică a vinului a fost primită de la
producător și este prezentată în tabelul cu numărul 2.2.8.
Nume vin Extract
și an de sec
producție g/l
LacertA
13,7 1,2 6,85 3,33 0,20 19,0 120 48 0,9900 22.04.2016
2015
Tabelul cu numărul 2.2.8. Analiza chimică a vinului produs de Crama Lacerta Winery Dealu Mare
2.2.9. CRAMA VINCON VRANCEA COTEȘTI
Vinul inclus în studiu produs de Vincon Vrancea Cotești este Egregio din anul 2015. Strugurii
destinați producerii vinului studiat au fost recoltați la nivelul de 221 g/l zahăr în must și 6,4 g/l acid
tartric. Recoltarea s-a făcut manual în a doua săptămână a lunii septembrie.
calitate superioară. Deburbarea mustului s-a făcut prin sedimentare naturală la rece timp de 3-4 zile cu
adaos de dioxid de sulf, bentonită și enzime pectolitice. Mustul a fost inoculat cu drojdii comerciale cu
caracter neutru aromatic. Fermentarea a durat aproximativ 4 săptămâni în cisterne de inox la
temperatura de 12-13ºC. După finalizarea fermentării, vinul a fost ținut 10 zile pe drojdie grosieră, apoi
s-a făcut pritoc prematur și vinul a fost transvazat în cisterne din inox, unde a stat pe drojdie fină. Vinul
a fost condiționat prin cleirea cu gelatină, bentonită și a fost lăsat la rece pentru sedimentarea tartaților
de calciu și potasiu. La începutul lunii martie s-a făcut al doilea pritoc și vinul a fost transvazat în
baricuri din stejar la a doua folosire, unde a fost ținut timp de 2 luni, după care vinul a fost omogenizat
și s-a făcut filtrare aluvionara urmată de filtrare cu placa de 0,45 microni. Înainte de îmbuteliere s-a
făcut o filtrare sterilă. Analiza chimică a vinului a fost primită de la producător și este prezentată în
tabelul cu numărul 2.2.9.
Nume vin și an de producție alcool zahăr
% g/l
Egregio 2015 13,7 3,7 6,0 3,4 26.10.2016
Tabelul cu numărul 2.2.9. Analiza chimică a vinului produs de Crama Vincon Vrancea Cotești
30
2.2.10. CRAMA HERMEZIU IAȘI
Vinurile incluse în studiu produse de Crama Hermeziu Iași sunt Hermeziu din anul 2015 și
Păcatele Tinereții din anul 2015. Strugurii destinați producerii vinurilor studiate au fost recoltați la
nivelul de 220-230 g/l zahăr în must. Recoltarea s-a făcut manual în prima parte a lunii septembrie.
calitate superioară, cu mențiunea că pentru vinului Hermeziu s-a folosit doar mustul ravac la
producerea vinului. Mustul a fost inoculat cu drojdii comerciale și fermentarea a durat aproximativ 3
săptămâni în cisterne de inox la temperatura de 16-17ºC. Vinul s-a maturat în cisterne de inox pe
drojdii fine timp de 4 luni. Analizele chimice ale vinurilor au fost preluate din fișele tehnice și sunt
prezentate în tabelul cu numărul 2.2.10.
alcool zahăr
% g/l
Hermeziu 2015 13,2 2,3 6,5 3,3 17.10.2016
Păcatele Tinereții 2015 13,0 2,0 6,3 3,4 19.08.2016
Tabelul cu numărul 2.2.10. Analizele chimice ale vinurilor produse de crama Hermeziu Iași
2.2.11. CRAMELE RECAȘ

Vinurile incluse în studiu produse de Cramele Recaș sunt Sole din anul 2015 și din anul 2016.
Strugurii destinați producerii vinurilor studiate au fost recoltați la nivelul de 220-230 g/l zahăr în must.
Recoltarea s-a făcut manual în primele zile ale lunii septembrie.
calitate superioară, cu mențiunea că o parte din must a fermentat în butoaie din stejar și vinul s-a
maturat în butoaie pe drojdie cu omogenizarea periodică. Înainte de stabilizare și condiționare, vinul
fermentat în butoaie de stejar a fost cupajat cu vinul fermentat în cisterne din inox. Analizele chimice
ale vinurilor au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.11.
Nume vin Extract
și an de sec
producție g/l
Sole 2015 13,22 3,05 5,20 3,34 0,45 23,66 152,0 37,0 0,9919 01.02.2016
Sole 2016 13,07 1,80 5,90 3,40 0,22 23,67 147,0 37,0 0,9921 05.02.2017
Tabelul cu numărul 2.2.11. Analizele chimice ale vinurilor produse de Cramele Recaș
2.2.12. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ

Vinurile incluse în studiu produse de Crama Petro Vaselo Recaș sunt Alb de Petrovaselo din
anul 2015 și anul 2016, și Maletin din anul 2014. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor
studiate s-a făcut manual la un nivel al zahărului în must de 210-220 g/l și 6,5-7 g/l acid tartric, în
perioada 25 august - 15 septembrie.
31
Tehnologia de vinificare a fost una standard, cu anumite particularități precum folosirea de gaz
inert azot atmosferic pentru protejarea mustului și a vinului de oxidare. Pentru sedimentarea burbei
mustul a fost răcit la temperatura de 6-8°C, timp de 3 zile. După deburbare, mustul a fost transvazat în
cisterne din inox și a fost inoculat cu drojdii selecționate comerciale și activatori de fermentare.
Fermentarea mustului s-a făcut la temperatura de 12-14°C și a durat aproximativ 3 săptămâni.
Stabilizarea proteică a vinului s-a făcut cu bentonită și datorită temperaturilor reci din timpul iernii, s-
au sedimentat și sărurile tartrat de calciu și tartrat de potasiu. Maturarea vinului pentru sortimentul Alb
de Petrovaselo s-a făcut în cisterne de inox pe drojdii fine, iar pentru sortimentul Maletin în butoaie din
stejar, timp de 8 luni. Ultimul pritocit al vinului s-a realizat în luna martie pentru vinul Alb de
Petrovaselo, urmat de cupajare, egalizare și corectarea nivelului liber de dioxid de sulf. Vinurile nu
sunt filtrate și sunt certificate ecologic. Analizele chimice ale vinurilor au fost preluate din fișele
tehnice și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.12.
Aciditate
totală Dată
Nume vin și an de producție alcool zahăr
g/l acid pH îmbuteliere
% g/l
tartric
Maletin 2014 13,0 3,96 7,35 3,3 30.05.2015
Alb de Petrovaselor 2015 13,0 2,50 5,30 3,5 14.03.2016
Alb de Petrovaselor 2016 13,0 3,00 6,30 3,4 22.02.2017
Tabelul cu numărul 2.2.12. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Petro Vaselo Recaș
2.2.13. CRAMA JIDVEI

Vinurile incluse în studiu produse de Crama Jidvei sunt Jidvei Clasic și Nec Plus Ultra ambele
din anul 2015. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor studiate s-a făcut mecanizat în două
etape: între 17-18 septembrie la o concentrație de 190 g/l zahar în must și între 02-05 octombrie la o
concentrație de 230 g/l zahăr în must.
Procesul tehnologic de vinificare a cuprins toate etapele obișnuite pentru producerea vinurilor
albe de calitate superioară, cu mențiunea că vinul Jidvei Clasic a fost vinificat la sec și vinul Nec Plus
Ultra ca vin demisec, pentru păstrarea unui rest de zahăr mai mare fermentația s-a oprit prin filtrare
sterilă și sulfitare. Vinul Jidvei Clasic s-a maturat în cisterne de inox iar vinul Nec Plus Ultra în
baricuri din stejar pentru 6 luni, pe drojdii fine. Analizele chimice ale vinurilor au fost primite de la
producător și sunt prezentate în tabelul numărul 2.2.13.
Aciditate
Nume vin și Concentrație Rest de Aciditate totală Extract Dată
volatilă
an producție Alcool % zahăr g/l g/l acid tartric pH sec g/l îmbuteliere
g/l acid acetic
Jidvei
12,6 2,38 4,10 3,45 0,34 18,72 06.10.2016
Clasic 2015
Nec Plus
12,5 6,43 4,20 3,41 0,31 19,07 09.11.2016
Ultra 2015
Tabelul cu numărul 2.2.13. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Jidvei
32
2.2.14. CRAMA LA SALINA TURDA
Vinurile incluse în studiu produse de Crama La Salina Turda sunt: Issa din anul 2015 și anul
2016, și Issa Barrique din anul 2015. Recoltarea strugurilor pentru producerea vinurilor studiate s-a
făcut manual la un nivel al zahărului în must de 215-230 g/l, în perioada 15-30 septembrie.
calitate superioară. Pentru sedimentarea burbei s-au folosit enzime pectolitice și mustul a fost răcit la
temperatura de 5-6°C, timp de 3-4 zile. După deburbare, mustul a fost transvazat în cisterne din inox și
a fost inoculat cu drojdii selecționate comerciale și activatori de fermentare. Mustul a fermentat la o
temperatură controlată între 12-14°C, timp de 3 săptămâni. La 4 săptămâni după finalizarea
fermentării, vinul a fost transvazat pentru maturarea pe drojdii fine în cisterne de inox pentru
sortimentul Issa, respectiv în butoaie din stejar românesc la prima și a doua folosire pentru sortimentul
Issa Barrique, unde a fost ținut timp de 6 luni. Limpezirea vinului s-a făcut prin cleire cu gelatină și
bentonizare. Datorită temperaturilor reci din timpul iernii, s-au sedimentat și sărurile tartrat de calciu și
tartrat de potasiu. Înainte de îmbuteliere vinurile sunt filtrate. Analizele chimice ale vinurilor au fost
primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.14.
Dată
Nume vin și an de producție alcool zahăr totală
pH îmbuteliere
% g/l g/l acid tartric
Issa Barrique 2015 12,5 1,8 6,0 3,5 16.03.2017
Issa 2015 12,5 2,4 6,3 3,4 22.03.2016
Issa 2016 12,5 2,3 6,4 3,3 07.03.2017
Tabelul cu numărul 2.2.14. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama La Salina Turda
2.2.15. CRAMA VINUM PARTIUM CARASTELEC

Vinul inclus în studiu produs de Crama Vinum Partium Carastelec este Sophia din anul 2015.
Strugurii destinați producerii vinului studiat au fost recoltați manual la nivelul de 230 g/l zahăr în must,
în ultima parte a lunii septembrie.
calitate superioară, cu mențiunea că au fost presați ciorchinii întregi și mustul rezultat după deburbare a
fost inoculat cu drojdii comerciale și a fermentat 4 săptămâni în cisterne de inox la temperatura de 14-
15ºC. Pentru maturare vinul a fost transvazat în butoaie din stejar, unde a fost ținut timp de 8 luni pe
drojdii fine cu omogenizare regulată. Înainte de îmbuteliere s-a făcut filtrare sterilă. Analiza chimică a
vinului a fost preluată din fișea tehnică și este prezentată în tabelul cu numărul 2.2.15.
Concentrație Rest de zahăr Aciditate totală Dată

Nume vin și an de producție pH
alcool % g/l g/l acid tartric îmbuteliere
Sophia 2015 14,0 1,4 6,0 3,4 24.11.2016

Tabelul cu numărul 2.2.15. Analiza chimică a vinurilor produse de Crama Vinum Partium Carastelec
33
2.2.16. CRAMA NACHBIL BELTIUG
Vinul inclus în studiu produs de crama Nachbil Beltiug este Nachbil din anul 2016. Strugurii
destinați producerii vinului studiat au fost recoltați la nivelul de 220-230 g/l zahăr în must și aciditate
de 8,5-9,0 g/l acid tartric. Recoltarea s-a făcut manual în perioada 10-15 septembrie.
Tehnologia de vinificare a fost tradițională, fără corectarea compoziției mustului și fără
folosirea de enzime, bentonită, gelatină sau alte substanțe pentru limpezire și condiționare. Fermentarea
a avut loc în cisterne din inox de mici dimensiuni cu drojdii sălbatice fără controlul temperaturii.
Limpezirea s-a făcut natural și vinul nu a fost filtrat, având certificare ecologică. Analizele chimice ale
vinului au fost primite de la producător și sunt prezentate în tabelul cu numărul 2.2.16.
Nume vin Extract
și an de sec
producție g/l
Nachbil
12,42 1,28 5,33 3,46 0,57 19,00 67,5 35,0 0,9910 05.02.2017
2016
Tabelul cu numărul 2.2.16. Analizele chimice ale vinurilor produse de Crama Nachbil Beltiug
2.3. APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A VINURILOR STUDIATE

Pentru o bună caracterizare organoleptică a vinurilor studiate, au fost efectuate două runde de
degustări pentru fiecare vin, la care au participat 10 persoane fără pregătire de specialitate în domeniu.
Astfel fiecare vin a fost degustat de două ori de fiecare persoană care a luat parte la studiu. Degustările
s-au făcut în condiții de lumină naturală, vinurile fiind răcite la o temperatura de aproximativ 10°C și
turnate în pahare din sticlă incoloră, cu deschiderea mai îngustă decât partea de jos și cu picior lung.
Sticlele de vin au fost învelite în hârtie albă și cu folie din plastic, astfel încât să nu fie indentificate.
Pentru degustare s-a turnat aproximativ 70 ml de vin în fiecare pahar, pentru fiecare degustător, din
fiecare tip de vin. Au fost analizate organoleptic câte 4 tipuri de vin la fiecare rundă de degustare,
vinurile fiind grupate pe criteriul diversității, ca să acopere cât mai multe regiuni și crame la fiecare
degustare. Pe o coală de hârtie A3 au fost desenate 4 cercuri mari cu literele A, B, C și D, în fiecare
cerc fiind pus un pahar în care s-a turnat din vinurile pe care era scris A, B, C și D, astfel încât
degustătorul avea tot timpul în față cele 4 vinuri. Participanții la degustare au fost instruiți în prealabil
cu privire la modul în care trebuie efectuată analiza organoleptică, ordinea fiind ochi, nas, gură și între
degustări trebuiau să-și clătească gura cu apă și să mănânce puțină pâine.
Participanții la degustări au primit o fișă de degustare în care vinurile erau notate cu literele A,
B, C și D pe rânduri și pe coloane erau trecuți termenii folosiți la caracterizarea orgnoleptică a
vinurilor, termenii care le-au fost explicați înainte de începerea degustării.
Pentru aprecierea culorii vinurilor, în fișa de degustare se putea alege una din opțiunile: incolor,
galben-verzui, galben-pai, galben-auriu și chihlimbar. Pentru aprecierea limpidității se putea alege una
34
din opțiunile: limpede-cristalin, limpede cu luciu, limpede, puțin limpede, tulbure. Pentru aprecierea
corpolenței vinului și a extactivității se putea alege una din opțiunile: apos, suplu, catifelat, plin, greoi.
Pentru aprecierea mirosului vinurilor, în fișa de degustare au fost trecute mai multe mirosuri
obișnuit întâlnite la vinul Chardonnay: flori de salcâm, trandafiri, vanilie, mirodenii, miros floral
balsamic, miros fructuos eteric, miros de iarbă, precum și posibile defecte de miros: acetic, solvenți
chimici, rășini, săpun, petrol, bitum, râncezeală, hidrogen sulfurat, cărbune, pământ, mucegai. Pentru
aprecierea intensității mirosului exista posibilitatea alegerii unuia din următorii termeni pentru fiecare
miros: lipsă, slab, moderat, intens și foarte intens. Termenul „foarte intens” descria mirosul efectiv de
flori de salcâm de exemplu, iar termenul „lipsă” descria lipsa totală a respectivului miros.
Pentru aprecierea aromei și a savoarei vinurilor, în fișa de degustare au fost trecute mai multe
arome obișnuit întâlnite la vinul Chardonnay: mere verzi, pere coapte, pepene galben, piersici, caise,
citrice, ananas, banane, alune/migdale, miere, unt, brânzeturi, stejar. Pentru aprecierea intensității
aromei și a savoarei exista posibilitatea alegerii unuia din următorii termeni pentru fiecare aromă: lipsă,
slabă, moderată, intensă și foarte intensă. Termenul „foarte intensă” descria aroma efectivă de mere
verzi de exemplu, iar termenul „lipsă” descria lipsa totală a respectivei arome. Pentru aprecierea
lungimii aromei, în fișa de degustare au fost trecute opțiunile: scurtă 4 secunde, mijlocie 5-8 secunde,
lungă 9-12 secunde, foarte lungă peste 12 secunde. Pentru aprecierea intensității aromei și mirosului, în
fișa de degustare au fost trecute opțiunile: lipsă, slabă, moderată, mare, foarte mare. Pentru aprecierea
complexității aromei, în fișa de degustare au fost trecute opțiunile: lipsă, slabă, moderată, mare, foarte
mare.
Gustul vinului a fost preciat prin termenii: dulceață, pentru care au fost trecute opțiunile:
insuficientă, puțină, armonică, neplăcută, excesivă; aciditate, pentru care au fost trecute opțiunile:
searbădă, plată, armonică, tare, aspră; taninuri, pentru care au fost trecute opțiunile: puțin astrigent,
astrigent, dur, aspru, taninos; tărie alcoolică pentru care au fost trecute opțiunile: ușor, slab, moderat,
tare, foarte tare. Ca apreciere generală a vinurilor degustate au fost trecute opțiunile: brut, neutru, malo-
lactic, armonios, tipic, excelent, matur, catifelat, trecut. În finalul fișei se mai puteau trece și alte
aprecieri din partea degustătorilor, care nu se regăseau în fișe. Participanții la degustări au fost instruiți
să nu-și exprime aprecierile și să nu încerce să-i influențeze pe ceilalți participanți.
După realizarea tuturor degustărilor și completarea fișelor de degustare, acestea au fost
centralizat și au fost notate toate aprecierile primite de fiecare vin.
3. REZULTATE OBȚINUTE
Rezultatele analizelor organoleptice ale vinurilor au fost analizate și centralizate în trei tabele
pentru fiecare regiune viticolă în parte. În primul tabel au fost trecute rezultatele obținute pentru
aprecierea culorii, limpidității, corpului și a mirosului, în tabelul al doilea au fost trecute rezultatele
obținute pentru aromă și în tabelul al treilea rezultatele obținute pentru gust și caracterizarea generală a
35
vinului. Dacă anumite aprecieri/caracterizări nu au fost alese de nici un degustător, cum a fost cazul
unor defectelor de miros și gust, s-a renunțat la trecerea lor în tabele. De asemenea s-a renunțat la
trecerea în tabele a variantei „lipsă”, numărul de alegeri pentru această opțiune se poate calcula prin
scăderea sumei celorlalte variante din totalul de 20 de alegeri posibile. În dreptul vinului studiat s-a
trecut suma numărul de alegeri pentru o variantă din cadrul rundelor de degustare.
Urmând modelul altor cercetări asupra caracteristicile organoleptice ale vinului Chardonnay
(Lee S.J., Noble A.C., 2003, Schlosser J. și col. 2004, González-Marco Ana și col. 2007, Saliba A. și
col. 2013, Vilanova M. și col. 2013, Gambetta Joanna și col. 2014, Herrero Paula și col. 2016), pentru
realizarea profilului organoleptic al vinurilor au fost grupate mai multe caracteristici sub același
termen, astfel termenii: flori de salcâm, trandafiri și miros floral balsamic au fost grupați sub termenul
„floral”; mere verzi, pere coapte, miros fructuos eteric au fost grupați sub termenul „fructe albe”;
pepene galben, piersici, caise au fost grupați sub termenul „fructe galbene”; ananas, banane au fost
grupați sub termenul „fructe tropicale”; vanilie, mirodenii, alune/migdale, miere, stejar au fost grupați
sub termenul „stejar”; termenul unt și brânzeturi au devenit „lactic”, citrice a rămas negrupat fiind o
caracteristică independentă și puternică pentru tipicitatea vinului Chardonnay. Importanța fiecărui
termen grupat pentru aroma vinului s-a apreciat în funcție de rezultatele degustărilor. Termenii „acetic”
și „iarbă” au rămas negrupați și pentru că aveau un număr mic de alegeri au fost omiși.
Pentru realizarea profilului organoleptic general al vinului cu privire la culoare, limpiditate,
extractivitate/corpolență, lungime, intensitate și complexitate aromă, dulceață, aciditate, taninuri, tărie
alcoolică și apreciere generală, s-au păstrat doar termenii care au avut numărului maxim de alegeri. În
caz de egalitate s-a trecut termenul care era mai puternic. S-au trecut la final și aromele grupate cu
intensitatea rezultată pe baza numărului maxim de alegeri la unul din termenii încorporați, ținându-se
cont și de varianta „lipsă”, în cazul în care aceasta predomina (mai mult decât celelalte aprecieri
însumate), se considera că vinul nu are respectiva aromă.
3.1 REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU
VINURILE DIN REGIUNEA VITICOLĂ A COLINELOR DOBROGEI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor studiate din regiunea viticolă a colinelor
Dobrogei pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelul cu numărul 3.1.1.,
pentru aromă în tabelelul cu numărul 3.1.2., pentru gust și caracterizarea generală a vinului în tabelelul
cu numărul 3.1.3. .
Nume vin și an de producție/ bob cu bob bob cu bob Leat 6500 The Caii de la Caii de la
Caracterizare organoleptică 2015 2016 Origin 2013 Letea 2015 Letea 2016
Galben verzui 4 3 0 7 7
Culoare Galben pai 12 16 5 11 13
Galben auriu 4 1 15 2 0
Puțin limpede 6 3 4 2 3
Limpiditate
Limpede 12 15 12 8 9
36
Limpede cu luciu 2 2 4 10 8
Suplu 12 14 3 12 12
Extractivitate/
Catifelat 6 6 11 8 8
corpolență
Plin 2 0 6 0 0
Slab 10 11 9 7 6
Miros flori
Moderat 4 5 4 11 11
de salcâm
Intens 0 0 0 2 3
Miros flori de Slab 6 8 9 5 6
trandafir Moderat 3 3 6 3 3
Slab 7 8 7 6 4
Miros floral
Moderat 4 5 5 10 11
balsamic
Intens 1 1 0 4 5
Slab 4 3 9 4 4
Miros de
Moderat 1 1 8 0 0
vanilie
Intens 0 0 2 0 0
Miros de Slab 3 4 9 4 3
mirodenii Moderat 0 0 4 0 0
Slab 7 9 4 10 8
Miros eteric
Moderat 6 7 3 8 9
de fructe
Intens 0 1 0 2 3
Miros acetic Slab 2 3 3 2 3
Tabelul cu numărul 3.1.1. Rezultatele analizelor organoleptice (culoare, limpiditate, corp și miros) ale
vinurilor produse în regiunea viticolă a colinelor Dobrogei
Slabă 6 9 6 9 9
Mere verzi
Moderată 4 5 1 7 8
Pere Slabă 6 9 7 9 10
coapte Moderată 2 3 1 6 7
Iarbă Slabă 3 3 2 3 4
Slabă 9 11 9 10 9
Citrice Moderată 4 6 4 7 7
Intensă 1 1 1 3 4
Pepene Slabă 4 3 4 6 7
galben Moderată 0 2 1 3 3
Slabă 4 5 6 11 12
Piersici
Moderată 1 1 1 4 5
Slabă 6 8 6 12 13
Caise
Moderată 3 4 1 5 6
Slabă 8 10 7 14 12
Ananas
Moderată 2 2 2 4 6
Slabă 4 7 5 8 9
Banane
Moderată 2 3 0 5 8
Alune/ Slabă 4 3 9 5 4
Migdale Moderată 0 0 4 0 0
37
Slabă 3 4 12 4 4
Unt
Moderată 1 1 4 1 1
Slabă 4 4 11 4 4
Miere
Moderată 1 1 5 1 1
Slabă 0 0 4 0 0
Stejar Moderată 0 0 11 0 0
Intensă 0 0 5 0 0
Tabelul cu numărul 3.1.2. Rezultatele analizelor organoleptice (aromă) ale vinurilor produse în regiunea
viticolă a colinelor Dobrogei
Mijlocie 5-8 sec 8 2 1 1 1
Lungime Lungă 9-12 sec 10 11 10 7 8
aromă Foarte lungă
2 7 9 12 11
peste 12 sec
Slabă 12 8 5 3 2
Intensitate
Moderată 8 12 8 7 6
aromă și gust
Mare 0 0 7 10 12
Slabă 9 8 6 6 5
Complexitate
Moderată 11 10 6 12 13
aromă
Mare 0 2 8 2 2
Insuficientă 0 1 1 2 1
Dulceață Puțină 9 9 7 8 7
Armonică 11 10 12 10 12
Plată 11 7 13 4 3
Aciditate Armonică 9 13 7 15 14
Tare 0 0 0 2 3
Puțin astrigent 9 10 2 9 7
Taninuri Astrigent 11 9 16 10 12
Dur 0 1 2 1 1
Tărie Moderată 9 8 7 14 15
alcoolică Tare 11 12 13 6 5
Neutru 12 9 0 0 0
Armonios 4 8 4 3 2
Apreciere
Tipic 2 2 0 8 8
generală
Excelent 0 0 3 9 10
Matur 2 1 13 0 0
Tabelul cu numărul 3.1.3. Rezultatele analizelor organoleptice (gust și caracterizarea generală) ale
vinurilor produse în regiunea viticolă a colinelor Dobrogei
Profilul organoleptic general al vinului „bob cu bob” din anul 2015: culoare galben pai,
limpede, suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale și citrice, de durată lungă și cu
intensitate slabă și complexitate moderată, dulceață armonică, astringent, tare alcoolic, per ansamblu
neutru.
38
Profilul organoleptic general al vinului „bob cu bob” din anul 2016: culoare galben pai,
limpede, suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale și citrice, de durată
lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, astringent, tare alcoolic,
per ansamblu neutru.
Profilul organoleptic general al vinului Leat 6500 The Origin din anul 2013: culoare galben-
auriu, limpede, catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, citrice, lactică și aromă
moderată de stejar, de durată lungă, intensitate moderată și complexitate mare, dulceață armonică,
aciditate plată, astringent, tare alcoolic, per ansamblu matur.
Profilul organoleptic general al vinului Caii de la Letea din anul 2015: culoare galben pai,
limpede cu luciu, suplu, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă
moderată de citrice, de durată foarte lungă, cu intensitate mare și complexitate moderată, dulceață și
aciditate armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Caii de la Letea din anul 2016: culoare galben pai,
limpede, suplu, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de
citrice, de durată foarte lungă, cu intensitate mare și complexitate moderată, dulceață și aciditate
armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.

REGIUNEA VITICOLĂ A A DEALURILOR MUNTENIEI ȘI OLTENIEI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor studiate din regiunea viticolă a dealurilor
Munteniei și Olteniei pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelele cu
numărul 3.2.1. și 3.2.2., pentru aromă în tabelelele cu numărul 3.2.3. și 3.2.4. și pentru gust și
caracterizarea generală a vinului în tabelelele cu numărul 3.2.5. și 3.2.6. .
La La Corcoca
Nume vin și an de producție/ Prestige Elite Corcova Corcova
Cetate Cetate Reserve
caracterizare organoleptică 2014 2014 2015 2016
2015 2016 2014
Galben verzui 0 0 4 5 0 4 7
Culoare Galben pai 6 9 12 12 4 14 13
Galben auriu 14 11 4 3 16 2 0
Puțin limpede 2 3 0 0 1 0 0
Limpiditate Limpede 10 9 9 9 11 6 7
Limpede cu luciu 8 8 11 11 8 14 13
Suplu 4 7 11 12 2 14 13
Extractivitate/
Catifelat 12 12 9 8 12 6 7
corpolență
Plin 4 1 0 0 6 0 0
Slab 7 9 6 7 5 7 7
Miros flori
Moderat 4 4 9 11 8 9 11
de salcâm
Intens 0 0 1 1 0 1 2
Miros flori de Slab 5 6 8 7 6 6 7
trandafir Moderat 3 2 2 3 4 3 3
39
La La Corcoca
2015 2016 2014
Slab 9 12 10 7 8 7 6
Miros floral
Moderat 4 7 9 12 8 9 10
balsamic
Intens 0 0 1 1 1 3 4
Slab 9 3 11 12 8 3 4
Miros de
Moderat 9 0 7 6 8 0 0
vanilie
Intens 2 0 2 2 4 0 0
Miros de Slab 11 3 8 7 12 2 1
mirodenii Moderat 4 0 2 2 4 0 0
Slab 8 11 8 7 12 9 6
Miros eteric
Moderat 9 8 12 12 6 8 10
de fructe
Intens 3 1 0 1 0 3 4
Miros acetic Slab 3 4 2 3 2 3 4
vinurilor produse în regiunea viticolă a dealurilor Munteniei și Olteniei
Nume vin și an de producție/ Nomad Nomad Promessa Anima LacertA

caracterizare organoleptică 2015 2016 2015 2015 2015
Limpiditate Limpede 9 8 13 12 11
Suplu 12 13 9 7 13
Extractivitate/
corpolență
Plin 0 0 0 4 0
Slab 7 9 7 7 10
Miros flori
Moderat 5 8 3 4 7
de salcâm
Intens 2 2 0 0 3
Slab 9 8 11 9 7
Miros floral
Moderat 6 7 4 6 8
balsamic
Intens 2 2 0 1 3
Slab 4 4 7 7 4
Miros de
Moderat 0 0 2 9 0
vanilie
Intens 0 0 0 2 0
Slab 8 7 7 9 4
Miros eteric
Moderat 8 9 4 6 12
de fructe
Intens 2 3 1 2 4
40
La La Corcoca
2015 2016 2014
Slabă 7 8 12 11 5 11 11
Mere verzi
Moderată 4 4 7 9 2 7 6
Slabă 9 12 8 7 7 5 5
Pere coapte
Moderată 6 6 12 12 9 10 9
Iarbă Slabă 1 2 2 2 0 3 4
Slabă 11 12 4 1 7 3 3
Citrice Moderată 6 5 13 14 9 8 7
Intensă 1 1 3 5 2 9 10
Pepene Slabă 6 9 8 7 9 5 6
galben Moderată 2 6 5 4 7 3 2
Slabă 5 12 6 6 8 6 6
Piersici Moderată 1 7 9 10 4 7 6
Intensă 0 0 2 2 2 2 2
Slabă 4 11 7 6 9 7 8
Caise Moderată 1 8 9 9 5 9 9
Intensă 0 0 2 2 2 2 2
Slabă 8 7 5 6 7 9 10
Ananas Moderată 5 2 9 8 11 8 7
Intensă 1 0 0 1 2 1 1
Slabă 9 6 8 8 8 7 7
Banane
Moderată 6 1 8 7 9 11 10
Alune/ Slabă 11 4 8 7 12 4 4
migdale Moderată 4 0 2 3 4 0 0
Slabă 14 4 8 6 12 4 3
Unt
Moderată 6 0 0 0 5 0 0
Slabă 9 5 11 10 12 4 4
Miere
Moderată 5 0 6 5 6 0 0
Slabă 6 4 8 10 7 4 4
Stejar Moderată 9 0 9 8 9 0 0
Intensă 5 0 3 2 4 0 0
Tabelul cu numărul 3.2.3. Rezultatele analizelor organoleptice (aromă) ale vinurilor produse în regiunea viticolă
a dealurilor Munteniei și Olteniei

Slabă 7 8 6 7 9
Mere verzi
Moderată 4 5 4 3 5
Slabă 6 4 7 13 6
Intensă 5 6 3 0 4
41
Slabă 7 8 7 7 7
Piersici
Moderată 0 1 1 1 1
Slabă 6 7 9 8 6
Caise
Moderată 0 1 1 1 1
Slabă 7 8 9 7 10
Ananas Moderată 4 5 6 3 8
Intensă 0 1 1 1 1
Slabă 8 9 8 6 10
Banane
Moderată 3 4 3 2 8
Slabă 4 3 5 8 3
Unt
Moderată 0 0 0 3 0
Slabă 3 3 7 11 4
Miere
Moderată 0 0 2 6 0
Slabă 4 3 8 4 3
Intensă 0 0 0 4 0
a dealurilor Munteniei și Olteniei
La La Corcoca
caracterizare organoleptică 2014 2014 2015 2016 2015 2016
2014
Mijlocie 5-8 sec 2 5 1 1 0 1 1
Lungime Lungă 9-12 sec 7 9 5 4 3 3 4
11 6 14 15 17 16 15
peste 12 sec
Slabă 4 5 0 0 0 0 1
Intensitate
Moderată 9 11 9 8 6 8 6
aromă și gust
Mare 7 4 11 12 14 12 13
Slabă 1 4 0 0 0 0 1
Complexitate
Moderată 11 12 8 9 7 12 12
aromă
Mare 8 4 12 11 13 8 7
Insuficientă 2 2 1 1 1 1 2
Dulceață Puțină 6 5 6 7 8 7 8
Armonică 12 13 13 12 11 12 10
Plată 8 5 6 5 2 0 0
Aciditate Armonică 12 13 14 14 18 12 13
Tare 0 2 0 0 0 8 7
Puțin astrigent 5 6 5 7 11 8 7
Taninuri Astrigent 11 10 11 11 8 9 10
Dur 4 4 4 2 1 3 3
Tărie Moderată 15 16 16 15 18 18 17
alcoolică Tare 5 4 4 5 2 2 3
42
La La Corcoca
caracterizare organoleptică 2014 2014 2015 2016 2015 2016
2014
Neutru 0 1 0 0 0 0 0
Armonios 2 4 7 6 6 8 6
Apreciere
Tipic 3 5 3 3 2 5 6
generală
Excelent 3 4 7 8 8 7 8
Matur 12 6 3 3 4 0 0

2 7 9 12 11
peste 12 sec
Slabă 12 8 5 3 2
Intensitate
aromă și gust
Mare 0 0 7 10 12
Slabă 12 8 6 4 5
Complexitate
aromă
Mare 0 1 8 8 3
Armonică 11 10 12 10 12
Plată 8 7 12 6 3
Tare 0 0 0 2 3
Dur 1 1 1 2 1
Neutru 12 9 0 0 0
Armonios 4 8 5 3 2
Apreciere
Tipic 2 2 0 8 8
generală
Excelent 0 0 5 9 10
Matur 2 1 10 0 0
Profilul organoleptic general al vinului Prestige din anul 2014: culoare galben-auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, citrice, lactică, aromă moderată de
stejar, de durată foarte lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică,
astringent, moderat alcoolic, per ansamblu matur.
43
Profilul organoleptic general al vinului Elite din anul 2014: culoare galben-auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, fructe galbene, citrice, de durată lungă cu
intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, astringent, moderat alcoolic, per
ansamblu matur.
Profilul organoleptic general al vinului La Cetate din anul 2015: culoare galben-pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral moderat, aromă moderată de fructe albe, galbene, tropicale, citrice, stejar, de
durată foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică, astringent,
moderat alcoolic, per ansamblu armonios și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului La Cetate din anul 2016: culoare galben-pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral moderat, aromă moderată de fructe albe, galbene, tropicale, citrice, stejar, de
durată foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică, astringent,
moderat alcoolic, per ansamblu armonios și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Corcova Reserve din anul 2014: culoare galben-auriu,
limpede, catifelat, miros floral moderat, aromă moderată de fructe tropicale, citrice și stejar, aromă
slabă de fructe albe, galbene, lactică, de durată foarte lungă cu intensitate și complexitate mare,
dulceață și aciditate armonică, puțin astringent, moderat alcoolic, per ansamblu armonios și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Corcova din anul 2015: culoare galben pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral moderat, aromă moderată de fructe albe, galbene, tropicale, citrice, de durată
foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie
alcoolică moderată, per ansamblu armonios și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Corcova din anul 2016: culoare galben pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral moderat, aromă moderată de fructe albe, galbene, tropicale, citrice, de durată
foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie
alcoolică moderată, per ansamblu armonios, tipic și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Nomad din anul 2015: culoare galben pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, aromă moderată de citrice, de durată
lungă cu intensitate și complexitate slabă, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie alcoolică
moderată, per ansamblu neutru.
Profilul organoleptic general al vinului Nomad din anul 2016: culoare galben pai, limpede cu
luciu, suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de citrice,
de durată lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, puțin astringent,
tărie alcoolică moderată, per ansamblu neutru.
Profilul organoleptic general al vinului Promessa din anul 2015: culoare galben-auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de citrice,
stejar, de durată lungă, intensitate moderată și complexitate mare, dulceață armonică, aciditate plată,
astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu matur.
44
Profilul organoleptic general al vinului Anima din anul 2015: culoare galben-auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, citrice, lactică, aromă
moderată de stejar, de durată foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate
armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.
Profilul organoleptic general al vinului LacertA din anul 2015: culoare galben pai, limpede,
suplu, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, tropicale și aromă moderată de citrice, de
durată foarte lungă, cu intensitate mare și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică,
astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.

REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MOLDOVEI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor studiate din regiunea viticolă a dealurilor
Moldovei pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelul cu numărul 3.3.1.,
pentru aromă în tabelelul cu numărul 3.3.2. și pentru gust și caracterizarea generală a vinului în
tabelelul cu numărul 3.3.3. .
Nume vin și an de producție/ Egregio Păcatele Tinereții Hermeziu

caracterizare organoleptică 2015 2015 2015
Galben verzui 2 4 3
Culoare Galben pai 15 16 17
Galben auriu 3 0 0
Puțin limpede 2 3 2
Limpiditate Limpede 11 12 11
Limpede cu luciu 7 5 7
Suplu 8 18 14
Extractivitate/
Catifelat 10 2 6
corpolență
Plin 2 0 0
Miros flori Slab 10 6 11
de salcâm Moderat 3 0 5
Miros flori de Slab 8 4 9
trandafir Moderat 3 0 3
Miros floral Slab 10 8 12
balsamic Moderat 3 0 5
Miros de Slab 10 2 3
vanilie Moderat 8 0 0
Miros de Slab 9 2 5
mirodenii Moderat 3 0 0
Miros eteric Slab 9 6 11
de fructe Moderat 4 0 4
Miros acetic Slab 2 6 3
vinurilor produse în regiunea viticolă a dealurilor Moldovei
45
Slabă 9 5 9
Mere verzi
Moderată 4 0 5
Pere Slabă 8 6 7
coapte Moderată 3 0 3
Iarbă Slabă 1 4 5
Slabă 8 11 8
Citrice Moderată 8 2 9
Intensă 3 0 3
Pepene Slabă 6 2 4
galben Moderată 1 0 0
Slabă 4 5 5
Piersici
Moderată 1 0 1
Slabă 6 5 6
Caise
Moderată 1 0 1
Slabă 8 4 6
Ananas
Moderată 2 0 1
Slabă 5 5 5
Banane
Moderată 2 0 1
Alune/ Slabă 9 2 4
Migdale Moderată 4 0 0
Slabă 6 2 4
Unt
Moderată 1 0 0
Slabă 9 2 4
Miere
Moderată 4 0 0
Slabă 4 5 4
Stejar Moderată 12 0 0
Intensă 4 0 0
viticolă a dealurilor Moldovei

Mijlocie 5-8 sec 6 14 7
Lungime Lungă 9-12 sec 10 6 10
4 0 3
peste 12 sec
Slabă 6 18 8
Intensitate
Moderată 9 2 10
aromă și gust
Mare 5 0 2
Slabă 6 20 9
Complexitate
Moderată 11 0 11
aromă
Mare 3 0 0
Insuficientă 2 8 3
Dulceață Puțină 6 9 7
Armonică 12 3 10
Aciditate Plată 3 2 2
46
Armonică 14 12 11
Tare 3 6 7
Puțin astrigent 8 8 9
Taninuri Astrigent 11 8 10
Dur 1 4 1
Tărie Moderată 13 16 16
alcoolică Tare 7 4 4
Neutru 0 18 6
Apreciere Armonios 5 0 4
generală Tipic 8 2 8
Excelent 7 0 2
vinurilor produse în regiunea viticolă a dealurilor Moldovei
Profilul organoleptic general al vinului Egregio din anul 2015: culoare galben-auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, citrice, aromă moderată de stejar, de
durată lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie
alcoolică moderată, per ansamblu tipic și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Păcatele Tinereții din anul 2015: culoare galben pai,
limpede, suplu, miros slab și aromă slabă de citrice, de durată mijlocie cu intensitate și complexitate
slabă, dulceață puțină, aciditate armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu neutru.
Profilul organoleptic general al vinului Hermeziu din anul 2015: culoare galben pai, limpede,
suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe și moderată de citrice, de durată lungă cu intensitate
și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per
ansamblu tipic.
REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR BANATULUI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor din regiunea viticolă a dealurilor Banatului
analizate pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelul cu numărul 3.4.1.,
pentru aromă în tabelelul cu numărul 3.4.2. și pentru gust și caracterizarea generală a vinului în
tabelelul cu numărul 3.4.3. .
Alb de Alb de
Nume vin și an de producție/ Sole Sole Maletin
Petrovaselo Petrovaselo
2015 2016
47
Alb de Alb de
2015 2016
Suplu 8 9 2 12 11
Extractivitate/
corpolență
Plin 3 3 7 2 2
Slab 7 8 7 5 4
Miros flori
Moderat 9 9 9 10 11
de salcâm
Intens 1 2 2 2 2
Slab 7 8 9 7 5
Miros floral
Moderat 9 9 9 10 12
balsamic
Intens 1 2 2 2 3
Slab 10 9 11 3 3
Miros de
Moderat 5 4 6 0 0
vanilie
Intens 1 0 2 0 0
Slab 12 10 9 8 6
Miros eteric
Moderat 6 7 9 8 9
de fructe
Intens 2 3 2 4 5
Tabelul cu numărul 3.4.1. Rezultatele analizelor organoleptice (culoare, limpiditate, corp și miros) ale vinurilor
produse în regiunea viticolă a dealurilor Banatului
Alb de Alb de
2015 2016
Slabă 7 8 7 8 9
Mere verzi
Moderată 4 5 2 7 7
Slabă 5 5 4 5 4
Intensă 5 6 6 6 7
Slabă 6 7 8 6 5
Piersici
Moderată 3 3 4 1 1
Slabă 5 6 8 6 6
Caise
Moderată 3 4 4 1 2
Slabă 8 9 7 9 9
Ananas Moderată 5 6 9 4 5
Intensă 1 1 1 1 1
Slabă 8 7 8 8 8
Banane
Moderată 4 3 8 5 6
48
Alb de Alb de
2015 2016
Slabă 6 5 6 3 3
Unt
Moderată 1 1 1 0 0
Slabă 8 7 12 3 3
Miere
Moderată 1 1 5 0 0
Slabă 8 9 4 3 3
Intensă 1 1 4 0 0
a dealurilor Banatului
Alb de Alb de
2015 2016
Lungă 9-12 sec 6 5 5 7 8
Lungime
14 15 15 13 12
peste 12 sec
Slabă 0 0 0 1 2
Intensitate
Moderată 8 6 7 7 6
aromă și gust
Mare 12 14 13 12 12
Slabă 0 0 0 2 2
Complexitate
Moderată 9 10 8 14 13
aromă
Mare 11 10 12 4 5
Armonică 15 14 15 12 13
Plată 3 2 2 4 2
Tare 3 5 3 2 4
Dur 0 1 2 1 2
Armonios 7 6 4 5 4
Apreciere Tipic 3 2 2 6 8
generală Excelent 9 11 11 9 8
Matur 1 1 3 0 0
Tabelul cu numărul 3.4.3. Rezultatele analizelor organoleptice (gust și caracterizarea generală) ale vinurilor
produse în regiunea viticolă a dealurilor Banatului
Profilul organoleptic general al vinului Sole din anul 2015: culoare galben pai, limpede cu
luciu, catifelat, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de
49
citrice și stejar, de durată foarte lungă, cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate
armonică, puțin astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Sole din anul 2016: culoare galben verzui, limpede cu
luciu, catifelat, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale și aromă moderată
de citrice, stejar, de durată foarte lungă cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate
armonică, puțin astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Maletin din anul 2014: culoare galben pai, limpede,
catifelat, miros floral moderat, aromă slabă de fructe galbene, aromă moderată de fructe albe, tropicale,
citrice, stejar, de durată foarte lungă, cu intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică,
puțin astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu tipic excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Alb de Petrovaselo din anul 2015: culoare galben pai,
limpede, suplu, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, tropicale, aromă moderată de citrice,
de durată foarte lungă cu intensitate mare și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică,
puțin astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu tipic excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Alb de Petrovaselo din anul 2016: culoare galben verzui,
limpede cu luciu, suplu, miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, tropicale, aromă moderată de
citrice, de durată foarte lungă cu intensitate mare și complexitate moderată, dulceață și aciditate
armonică, puțin astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu tipic excelent.
REGIUNEA VITICOLĂ A A PODIȘULUI TRANSLVANIEI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor din regiunea viticolă a podișului
Transilvaniei analizate pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelul cu
numărul 3.5.1., pentru aromă în tabelelul cu numărul 3.5.2. și pentru gust și caracterizarea generală a
vinului în tabelelul cu numărul 3.5.3. .
Nume vin și an de producție/ Jidvei Clasic Nec Plus Issa Barrique Issa Issa
caracterizare organoleptică 2015 Ultra 2015 2015 2015 2016
Suplu 17 11 5 13 12
Extractivitate/
Catifelat 3 8 9 7 8
corpolență
Plin 0 1 6 0 0
Miros flori Slab 5 12 10 9 8
de salcâm Moderat 0 5 3 10 11
50
Slab 5 13 12 6 5
Miros floral
Moderat 0 5 6 10 12
balsamic
Intens 0 0 0 1 1
Slab 2 8 12 4 4
Miros de
Moderat 0 3 6 0 0
vanilie
Intens 0 0 2 0 0
Slab 5 14 12 6 7
Miros eteric de
Moderat 0 4 8 9 11
fructe
Intens 0 0 0 1 1
vinurilor produse în regiunea viticolă a regiunea viticolă a podișului Transilvaniei
Slabă 5 9 5 9 9
Mere verzi
Moderată 0 3 0 4 6
Slabă 7 9 8 6 5
Intensă 0 1 2 6 6
Slabă 0 6 9 7 8
Piersici
Moderată 0 1 3 4 4
Slabă 0 7 11 7 7
Caise
Moderată 0 2 4 3 2
Slabă 0 9 9 7 8
Ananas
Moderată 0 3 4 2 3
Slabă 0 8 9 8 9
Banane
Moderată 0 3 4 3 4
Slabă 0 5 7 4 4
Unt
Slabă 0 9 11 4 4
Miere
Moderată 0 6 5 0 0
Slabă 2 10 5 3 2
Intensă 0 4 5 0 0
viticolă a regiunea viticolă a podișului Transilvaniei
51
Issa
Nume vin și an de producție/ Jidvei Clasic Nec Plus Issa Issa
Barrique
caracterizare organoleptică 2015 Ultra 2015 2015 2016
2015
aromă Foarte lungă peste
0 6 13 12 13
12 sec
Slabă 18 5 0 0 0
Intensitate
aromă și gust
Mare 0 3 13 10 12
Slabă 18 0 0 0 0
Complexitate
Moderată 2 14 8 12 13
aromă
Mare 0 6 12 8 7
Armonică 0 16 12 10 12
Plată 10 5 3 2 2
Tare 3 2 2 5 7
Dur 7 4 2 2 3
Neutru 20 0 0 0 0
Armonios 0 7 2 3 2
Apreciere
Tipic 0 9 0 8 8
generală
Excelent 0 4 10 9 10
Matur 0 0 8 0 0
vinurilor produse în regiunea viticolă a regiunea viticolă a podișului Transilvaniei
Profilul organoleptic general al vinului Jidvei Clasic din anul 2015: culoare galben pai, limpede,
suplu, miros și arome slabe nedefinite, de durată mijlocie cu intensitate și complexitate slabă, dulceață
puțină, aciditate plată, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu neutru.
Profilul organoleptic general al vinului Nec Plus Ultra din anul 2015: culoare galben verzui,
limpede, suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, stejar, aromă moderată de
citrice, de durată lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică,
astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu tipic excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Issa Barrique din anul 2015: culoare galben-auriu,
limpede, catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de
citrice, lactică, stejar, de durată foarte lungă, intensitate și complexitate mare, dulceață și aciditate
armonică, astringent, tărie alcoolică moderată, per ansamblu excelent și matur.
52
Profilul organoleptic general al vinului Issa din anul 2015: culoare galben pai, limpede, suplu,
miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de citrice, de
Profilul organoleptic general al vinului Issa din anul 2016: culoare galben pai, limpede, suplu,
miros floral moderat, aromă slabă de fructe albe, galbene, tropicale, aromă moderată de citrice, de

REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR CRIȘANEI ȘI MARAMUREȘULUI
Rezultatele caracterizării organoleptice ale vinurilor din regiunea viticolă a dealurilor Crișanei
și Maramureșului analizate pentru culoare, limpiditate, corp și miros au fost centralizate în tabelelul cu
numărul 3.6.1., pentru aromă în tabelelul cu numărul 3.6.2. și pentru gust și caracterizarea generală a
vinului în tabelelul cu numărul 3.6.3. .
Nume vin și an de producție/ Sophia Nachbil
caracterizare organoleptică 2015 2016
Galben verzui 0 4
Culoare Galben pai 8 15
Galben auriu 12 1
Puțin limpede 2 6
Limpiditate Limpede 12 12
Limpede cu luciu 6 2
Suplu 5 12
Extractivitate/
Catifelat 11 8
corpolență
Plin 4 0
Miros flori Slab 9 10
de salcâm Moderat 4 5
Miros flori de Slab 5 5
trandafir Moderat 2 1
Miros floral Slab 10 12
balsamic Moderat 4 5
Slab 6 3
Miros de
Moderat 10 0
vanilie
Intens 4 0
Miros de Slab 7 3
mirodenii Moderat 3 0
Slab 9 9
Miros eteric
Moderat 6 7
de fructe
Intens 1 2
Miros acetic Slab 2 4
vinurilor produse în regiunea viticolă a dealurilor Crișanei și Maramureșului
53
Slabă 8 10
Mere verzi Moderată 2 5
Intensă 0 1
Slabă 8 9
Pere coapte Moderată 4 3
Intensă 1 1
Iarbă Slabă 1 6
Slabă 9 7
Citrice Moderată 6 9
Intensă 2 4
Pepene galben Slabă 4 3
Slabă 4 6
Piersici
Moderată 1 1
Slabă 4 6
Caise
Moderată 1 1
Slabă 8 9
Ananas
Moderată 2 2
Slabă 8 6
Banane
Moderată 2 2
Alune/ Slabă 9 6
Migdale Moderată 5 0
Slabă 8 4
Unt
Moderată 9 0
Slabă 9 3
Miere
Moderată 5 0
Slabă 5 2
Stejar Moderată 12 0
Intensă 3 0
viticolă a dealurilor Crișanei și Maramureșului

Lungă 9-12 sec 13 15
Lungime
7 5
peste 12 sec
Slabă 5 8
Intensitate
Moderată 7 11
aromă și gust
Mare 8 1
Slabă 3 10
Complexitate
Moderată 12 10
aromă
Mare 5 0
Insuficientă 2 3
Dulceață Puțină 6 7
Armonică 12 10
54
Plată 4 7
Aciditate Armonică 14 10
Tare 2 3
Puțin astrigent 8 3
Astrigent 11 10
Taninuri
Dur 1 6
Aspru 0 1
Tărie Moderată 12 13
alcoolică Tare 8 7
Neutru 0 2
Armonios 4 4
Apreciere
Tipic 3 5
generală
Excelent 6 6
Matur 7 3
vinurilor produse în regiunea viticolă a dealurilor Crișanei și Maramureșului
Profilul organoleptic general al vinului Sophia din anul 2015: culoare galben auriu, limpede,
catifelat, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, citrice, aromă moderată lactică, stejar,
de durată lungă cu intensitate moderată și complexitate mare, dulceață și aciditate armonică, astringent,
tărie alcoolică moderată, per ansamblu matur și excelent.
Profilul organoleptic general al vinului Nachbil din anul 2016: culoare galben pai, limpede,
suplu, miros floral slab, aromă slabă de fructe albe, tropicale, aromă moderată de citrice, de durată
lungă cu intensitate și complexitate moderată, dulceață și aciditate armonică, astringent, tărie alcoolică
moderată, per ansamblu tipic și excelent.
55
PARTEA III. CONCLUZII
În condițiile de concurență acerbă de pe piața vinurilor, trebuie făcută o dinstincție clară între
vinurile de „terroir” și vinurile de „brand”. Vinurile de „terroir” sunt produse într-o singură locație, în
care există o influență carcateristică a climatului, solului și a reliefului, care evidențiază vinul și îi
cooferă unicitate. Istoria și tradițiile locale în ce privește practicile vitivinicole confirmă condițiile
favorabile locale pentru producerea vinurilor de calitate și ajută la promovarea lor. Folosirea de
tehnologii de vinificare conform tradițiilor locale, cu minime intervenții asupra proceselor naturale de
fermentare, limpezire și maturare a vinului, potențiază și mai mult caracterul de „terroir” a vinului și îi
conferă anumite însușiri organoleptice ușor detectabile. Vinurile de „terroir” sunt produse în cantități
limitate și consumatorii lor pot să le găsească proveniența și prin turismul oenologic pot să viziteze
plantațiile de viță de vie și cramele de unde provine vinul. Vinurile de „brand” sunt produse prin
cupajarea vinurilor din struguri care provin din mai multe locații, asupra lor se intervine prin corecții de
compoziție și însușirile lor organoleptice sunt atribuite practicilor oenologice în primul rând. Aceste
vinuri se pot produce în cantități mari, în funcție de cererea de pe piață și proveniența lor nu poate fi
urmărită.
Datorită creșterii temperaturilor din timpul verii și din luna septembrie, strugurii acumulează
cantități mari de zaharuri și căldura „arde” acizii și aromele primare, vinurile rezultate fiind cu
concentrație mare de alcool și au aciditate deficitară, ceea nu este de dorit pentru un vin alb. Dintre
vinurile studiate, majoritatea acestora au o concentrație de minim 13% alcool (excepție făcând vinurile
Elite Domeniul Coroanei Segarcea, Corcova, Jidvei, Issa, Nachbil). Aciditatea naturală a acestor vinuri
este deficitară, însă prin prevederile legale în vigoare se poate corecta prin adaos de acid tartric, astfel
că nu este sesizabilă la toate vinurile. Vinurile produse de Crama Frâncu Adamclisi sunt certificate
ecologic și nu suferă nici o corecție de compoziție, lipsa de aciditate naturală fiind sesizabilă și vinurile
au de suferit din punct de vedere organoleptic. Prin efectuarea corecțiilor de compoziție, vinurile mai
reflectă un „terroir”.
Cea mai bună expresie a „terroir-ului”, tradusă prin aromele primare minerale ale vinului
(aroma de citrice moderat-puternică) și prospețime dată de aciditate, a fost observată în vinurile care
provin din climate răcoroase, cu un regim moderat de precipitații (500 – 700 mm pe an) și din soluri cu
fertilitate moderată. Aceste condiții se găsesc în Transilvania, Maramureș și o parte din Crișana,
producerea vinurilor albe de calitate ca expresie a „terroir-ului” nefiind o problemă în aceste regiuni.
Vinuri albe de calitate se pot obține și în celelalte regiuni, cu condiția ca recoltarea strugurilor
să se facă înainte ca aciditatea naturală a acestora să scadă sub 8 g/l în must acid tartric, strugurii sunt
recoltați dimineața și sunt protejați cu zăpadă carbonică în timpul transportului, apoi ajunși la cramă
sunt răciți la o temperatură cuprinsă între 5 și 10°C.
56
În cazul vinului Chardonnay, există mai multe „stiluri” de vinificare, stilul de bază fiind cel
folosit în zona de origine a soiului (Franța, Chablis), cu fermentare și maturare în cisterne din inox și
intervenții minime în procesele de fermentare și maturare, astfel încât vinul rezultat să reflecte cât mai
bine „terroir-ul”. Aceste vinuri trebuie să aibe aciditate naturală ridicată și un conținut moderat de
alcool, aromele produse de esterii rezultați din fermentare trebuie să fie moderate și culoare galbe-pai.
Dintre vinurile studiate, pot fi considerate vinuri reușite produse pe acest stil următoarele: Caii de la
Letea Sarica Niculițel (apropierea de Dunăre și Marea Neagră temperează canicula din timpul verii și
protejează acizii și aromele primare din struguri), Corcova (au conținut de alcool sub 13% și aciditate
bună, pădurile din zonă și relieful reduce din efectele caniculei), Hermeziu Iași-Probota (localizarea
cramei în nord-estul României îi conferă avantajul unei temperaturi moderată în luna septembrie), Alb
de Petrovaselor (amplasarea viei pe fundul unei văi și lângă o pădure temperează canicula din timpul
verii și aprovizionarea cu apă a viței de vie este mai bună), Issa Turda (apropierea de pădurile munților
Apuseni și localizarea cramei în nord-vestul României îi conferă avantajul unei temperaturi moderată
în luna septembrie), și Nachbil Beltiug (vinul cu cea mai pură expresie a „terroir-ul” dintre vinurile
studiate datorită intervenției minime în vinificare, în plus localizarea cramei în nord-vestul României îi
conferă avantajul unei temperaturi moderată în luna septembrie).
Vinurile Chardonnay mai puțin reușite vinificate în stilul de bază, cu un dezechilibru
organoleptic datorită conținutului prea mare de alcool al acestora, a acidității deficitare sau a altor
probleme (producție prea mare, recoltarea prea devreme sau prea târziu, temperaturile mari din timpul
recoltării) sunt următoarele: Elite Domeniul Coroanei Segarcea, Nomad Domeniile Săhăteni Dealu
Mare, LacertA Dealu Mare, Păcatele Tinereții Hermeziu Iași-Probota, Clasic Jidvei.
Al doilea stil de vinificare constă în producerea de vinuri mai alcoolice care sunt maturate în
vase de stejar pentru o perioadă mai scurtă (între 3 și 8 luni), astfel încât vinurile să devină mai
complexe și să-și păstreze aromele primare și aciditatea naturală. Dintre vinurile studiate, pot fi
considerate vinuri reușite produse pe acest stil următoarele: La Cetate Oprișor, Egregio Cotești, Sole
Recaș, Maletin Petrovaselo, Nec Plus Ultra Jidvei.
Al treilea stil de vinificare constă în producerea de vinuri mai alcoolice care sunt maturate în
vase de stejar pentru o perioadă mai lungă (peste 6 luni) și suferă fermentație malolactică. Vinurile
astfel obținute au arome dominante de unt și stejar și își pierd o parte din aromele primare, și sunt
considerate mai putin reprezentative pentru „terroir-ul” din care provin. Acesta este stilul „Lumii Noi”
a vinului Chardonnay. Dintre vinurile studiate, pot fi considerate vinuri reușite produse pe acest stil
următoarele: Leat 6500 The Origin Murfatlar, Prestige Domeniul Coroanei Segarcea, Corcova Reserve,
Anima Domeniile Săhăteni Dealu Mare, Issa Barrique Turda și Sophia Carastelec.
57
BIBLIOGRAFIE
1. Anderson K., Aryal N., 2013 – Which winegrape varieties are grown where? A global empirical picture,
University of Adelaide press.
2. Ballester J., Dacremont Catherine, Le Fur Y., Etievant P., 2004 - The role of olfaction in the elaboration and
use of the Chardonnay wine concept, Food Quality and Preference Elsevier.
3. Bucur Georgeta, 2012 – Viticultură, Editura Ceres București.
4. Bucur Georgeta, 2013 – Tehnologii hortiole - Viticultură, Editura Ceres București.
5. Bokulicha N., Thorngated J., Richardsone P., Mil D., 2013 – Microbial biogeography of wine grapes is
conditioned by cultivar, vintage, and climate, National Academy of Sciences of the United States of America.
6. Caille Soline, Salom J.M., Bouvier N.,Roland Aurelie, Samson A., 2016 – Modification of the olfactory
sensory characteristics of Chardonnay wine through the increase in sotolon concentration, Food Quality and
Preference Elsevier.
7. Cheng G., Liu Y.,Yue T., Zhang Z., 2015 – Comparison between aroma compounds in wines from four Vitis
vinifera grown in diffrent shoot positions, Food Science and Technology Campinas.
8. Clarke O., 2002 – Wine Atlas. Wine and Wine Regions of the World, Harcourt.
9. Di Paola-Naranjo Romina, Baroni María, Podio Natalia, Rubinstein H., Fabani María, Badini R., Inga
Marcela, Ostera H., Cagnoni Mariana, Gallegos E., Gautier E., Peral-García Pilar, Hoogewer J., Wunderlin D.,
2011 – Fingerprints for Main Varieties of Argentinean Wines: Terroir Differentiation by Inorganic, Organic, and
Stable Isotopic Analyses Coupled to Chemometrics, Journal of Agricultural and Food Chemistry.
10. Dobrei A, Mălăescu Mihaela, Ghiță Alina, Sala F., Grozea Ioana, 2011 – Viticultură-bazele biologice si
tehnologice, Editura Solness Timișoara.
11. Dobrei A.2014 – Viticultură, Editura Agroprind Timișoara.
12. Drăgunescu Aneta A., 2013 – Ampelografie, Editura Agroprind Timișoara.
13. Foroni F., Vignando Miriam, Aiello Marilena, Parma Valentina, Guido Paoletti M, Squartini Andrea,
Rumiati Raffaella I., 2016 - The smell of terroir! Olfactory discrimination between wines of different grape
variety and different terroir, Food Quality and Preference Elsevier.
14. Galet P., 2002 – Grape Varieties, Hachette Wine Library.
15. Gambetta Joanna M., Bastian Susan E. P., Cozzolino D., Jeffery D.W., 2014 - Factors Influencing the Aroma
Composition of Chardonnay Wines, Journal of Agricultural and Food Chemistry.
16. Ghiță Alina, 2013 – Oenologie, Editura Agroprind Timișoara.
17. González-Marco Ana, Jiménez-Moreno Nerea, Ancín-Azpilicuet Carmen, 2007 - Concentration of volatile
compounds in Chardonnay wine fermented in stainless steel tanks and oak barrels, Food Chemistry Elsevier.
18. Herrero Paula, Saenz-Navajas Pilar, Cullere Laura, Ferreira V., Chatin Amelie, Chaperon V., Litoux-Desrues
F., Escudero Ana, 2016 – Chemosensory characterization of Chardonnay and Pinot Noir base wines of
Champagne. Two very diffrent varieties for a common product, Food Chemistry Elsevier.
58
19. Jaffré J., Valentin D., Meunier J.M., Siliani Alessandra, Bertuccioli M., Le Fur Y., 2010 - The Chardonnay
wine olfactory concept revisited: A stable core of volatile compounds, and fuzzy boundaries, Food Research
International.
20. Johnson H., 1989 – Vintage: The Story of Wine, Simon & Schuster.
21. Johnson H., Robinson Jancis, 2015 – Atlasul Mondial al Vinurilor, Editura Litera.
22. Jones G., 2014 – Climate, terroir, and wine: What matters most in producing a great wine?, Earth Magazine.
23. Lee S.J., Noble A.C., 2003 – Characterization of Odor-Active Compounds in Californian Chardonnay Wines
Using GC-Olfactometry and GC-Mass Spectrometry, Journal of Agricultural and Food Chemistry.
24. Lorrain B., Ballester J., Thomas-Danguin T., Blanquet J., Meunier J.M., Le Fur Y., 2006 - Selection of
potential impact odorants and sensory validation of their importance in typical Chardonnay wines, Journal of
Agricultural and Food Chemistry.
25. Meredith Carole, Bowers J., Boursiquot J., This P., 1999 – The Origin of Chardonnay, University of
California Davis.
26. Niță L. – Pedologie, 2007, Editura Eurobit Timișoara.
27. Oşlobeanu M., Macici M., Georgescu Magdalena, 1991 – Zonarea soiurilor de viţă de vie în România,
Editura Ceres București.
28. Oşlobeanu M., Georgescu Magdalena, Macici M., Oprean M., Banița P., 1980 – Viticultură generală și
specială, Editura Didactică și Pedagogică București.
29. Palade M., Popa Mona-Elena, 2014 – Wine Traceability And Authenticity, A Literature Review, Scientific
Bulletin, Series F. Biotechnologies.
30. Rapp, A., H. Mandery, 1986 – Wine aroma. New progress in vine and wine research. Experientia.
31. Ribereau-Gayon P., Dubourdieu D., Doneche B., Lonvaud Aline, 2006 – Handbook of Enology: The
Microbiology of Wine and Vinifications, 2en Edition, John Wiliey&Sons .
32. Robinson Jancis, Johnson H., Broadbent M., Halliday J., Smart R., Ribéreau-Gayon P., 2006 – The Oxford
Companion to Wine, Third Edition, Oxford University Press.
33. Robinson Jancis, Harding Julia, Vouillamoz J., 2012 – Wine grapes. A complete guide to 1368 vine
varieties, including their origins and flavours, Allen Lane.
34. Rotaru Liliana, 2009 – Soiuri de viță-de-vie pentru struguri de vin.
34. Saliba, A., Bruwer J., Schmidtke L., Thomas Jasmine, Blackman J., Bullock Jen, Heymann Hildegarde,
Ovington Linda, 2013 - Attitudes, drivers of consumption and taste preference a focus on Chardonnay, Grape
and Wine Research and Development Corporation.
35. Schlosser J., Reynolds A.G., King M., Cliff M., 2004 – Canadian terroir: sensory characterization of
Chardonnay in the Niagara Peninsula, Food Research International.
36. Ștefan T., Popa A., Sandu G., 1987 – Oenoclimatul româniei, Editura Științifică și Enciclopedică București.
37. Simpson, R.F.,1979 – Some important aroma components of white wine, Food Technology Australia.
38. Simpson, R.F., Miller, G.C. 1984 – Aroma composition of Chardonnay wine, The Australian Wine Research
Institute.
59
39. Țârdea C., Sârbu G., Țârdea Angela, 2000 – Tratat de vinificație, Editura Ion Ionescu de la Brad, Iași.
40. Van Leeuwen C., Seguin G., 2006 – The Concept of Terroir in Viticulture, Journal of Wine Reserch.
41. Vilanova M., Genisheva Z.,Grana M., Oliveira J.M., 2013 – Determination of Odorants in Varietal Wines
from International Grape Cultivar (Vitis vinifera) Grown in NW Spain, South African Journal of Enology and
Viticulture.
42. Walton S., 2005 – New Illustrated Guide to Wine, Bokmart.
43. Zoecklein B.W., R. Herns, R.S. Whiton, and A. Mansfield. 2000 – Capture and return of Chardonnay
volatiles during fermentation, American Journal of Enology and Viticulture.
44. Caiet de sarcini IG Colinele Dobrogei
45. Caiet de sarcini DOC Adamclisi
46. Caiet de sarcini DOC Murfatlar
47. Caiet de sarcini DOC Sarica Niculițel
48. Caiet de sarcini IG Dealurile Olteniei
49. Caiet de sarcini IG Dealurile Munteniei
50. Caiet de sarcini DOC Segarcea
51. Caiet de sarcini DOC Mehedinți
52. Caiet de sarcini DOC Dealu Mare
53. Caiet de sarcini IG Dealurile Moldovei
54. Caiet de sarcini IG Dealurile Vrancei
55. Caiet de sarcini DOC Cotești
56. Caiet de sarcini DOC Iași
57. Caiet de sarcini DOC Recaș
58. Caiet de sarcini IG Dealurile Transilvaniei
59. Caiet de sarcini DOC Târnave
60. Caiet de sarcini DOC Aiud
61. Caiet de sarcini IG Dealurile Crișanei
62. Caiet de sarcini IG Dealurile Sătmarului
63. Caiet de sarcini DOC Crișana
http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html
http://www.chardonnay-du-monde.com/
http://socialvignerons.com/2015/03/16/infographics-guide-to-chardonnay-wine-grape-variety
http://www.scvmurfatlar.ro
60
http://iv.ucdavis.edu/files/24327.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Chardonnay,_Sa%C3%B4ne-et-Loire
http://www.oiv.int/public/medias/2274/code-2e-edition-finale.pdf
http://www.oiv.int/public/medias/2272/des-cep-monde-edition-2009.pdf
http://www.grammarphobia.com/blog/2014/07/chardonnay.html
https://www.earthmagazine.org/article/climate-terroir-and-wine-what-matters-most-producing-great-wine
http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html
http://www.oiv.int/en
http://www.oniv.ro
https://www.onvpv.ro
http://www.vinecologic.ro
http://www.cramaatelier.ro
https://www.atelieruldevinuri.com
https://www.viaviticola.ro
http://www.domeniulcoroanei.com
https://www.crama-oprisor.ro
https://www.corcova.ro
https://www .aureliavisinescu.com
https://www.lacertawinery.ro
https://www.vincon.ro
https://www.cramahermeziu.ro
https://www.domeniilelungu.ro
https://www.cramelerecas.ro
http://www.petrovaselo.com
https://www.jidvei.ro
https://www. cramalasalina.ro
http://www.carastelecwinery.com
https://www.nachbil.ro
http://zesterdaily.com/drinking/ampelography-vineyard-csi-how-to-read-grape-leaves/
http://www.austrianwine.com/our-wine/grape-varieties/white-wine/chardonnay-morillon/
http://www.tehnologii-viticole.ro
61
29

Bene F.R. - CARACTERIZAREA ORGANOLEPTICA A VINULUI CHARDONNAY DIN DIFERITE ZONE VITICOLE ALE ROMANIEI PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bene F.R. - CARACTERIZAREA ORGANOLEPTICA A VINULUI CHARDONNAY DIN DIFERITE ZONE VITICOLE ALE ROMANIEI PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ A BANATULUI „REGELE MIHAI I AL ROMÂNIEI” DIN

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

Conducător Ştiințific Student:

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ ŞI SILVICULTURĂ

CARACTERIZAREA ORGANOLEPTICĂ A VINULUI

2. TEHNOLOGIA PENTRU PRODUCEREA VINURILOR ALBE

4.1.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL

4.2 CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MUNTENIEI ȘI

4.2.2. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI

4.2.4. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE

4.2.5. CRAMA LACERTA WINERY DEALU MARE

4.3. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A DEALURILOR MOLDOVEI

4.3.2. CRAMA HERMEZIU IAȘI - PROBOTA

4.4.2. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ

4.5. CRAME DIN REGIUNEA VITICOLĂ A PODIȘULUI TRANSLVANIEI

4.5.2. CRAMA LA SALINA TURDA

4.6.2. CRAMA NACHBIL BELTIUG

Fotografia număru 1. Frunză, coardă și strugure Chardonnay

2.2.2. CRAMA M1 ATELIER MURFATLAR

2.2.3. CRAMA VIA VITICOLA SARICA NICULIȚEL

2.2.4. DOMENIUL COROANEI SEGARCEA

Prestige 2014 13,0 2,0 6,15 3,45 16.10.2015

2.2.5. CRAMA OPRIȘOR MEHEDINȚI

2.2.6. CRAMA ROY & DÂMBOVICEANU CORCOVA MEHEDINȚI

2.2.7. CRAMA DOMENIILE SĂHĂTENI DEALU MARE

2.2.11. CRAMELE RECAȘ

2.2.12. CRAMA PETRO VASELO RECAȘ

2.2.13. CRAMA JIDVEI

2.2.15. CRAMA VINUM PARTIUM CARASTELEC

Concentrație Rest de zahăr Aciditate totală Dată

Sophia 2015 14,0 1,4 6,0 3,4 24.11.2016

2.3. APRECIEREA ORGANOLEPTICĂ A VINURILOR STUDIATE

3.2. REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU VINURILE DIN

Nume vin și an de producție/ Nomad Nomad Promessa Anima LacertA

Nume vin și an de producție/ Nomad Nomad Promessa Anima LacertA

Nume vin și an de producție/ Nomad Nomad Promessa Anima LacertA

3.3. REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU VINURILE DIN

Nume vin și an de producție/ Egregio Păcatele Tinereții Hermeziu

Nume vin și an de producție/ Egregio Păcatele Tinereții Hermeziu

3.6. REZULTATELE ANALIZELOR ORGANOLEPTICE PENTRU VINURILE DIN

Nume vin și an de producție/ Sophia Nachbil

3. Bucur Georgeta, 2012 – Viticultură, Editura Ceres București.

4. Bucur Georgeta, 2013 – Tehnologii hortiole - Viticultură, Editura Ceres București.

11. Dobrei A.2014 – Viticultură, Editura Agroprind Timișoara.

12. Drăgunescu Aneta A., 2013 – Ampelografie, Editura Agroprind Timișoara.

14. Galet P., 2002 – Grape Varieties, Hachette Wine Library.

16. Ghiță Alina, 2013 – Oenologie, Editura Agroprind Timișoara.

26. Niță L. – Pedologie, 2007, Editura Eurobit Timișoara.

34. Rotaru Liliana, 2009 – Soiuri de viță-de-vie pentru struguri de vin.

42. Walton S., 2005 – New Illustrated Guide to Wine, Bokmart.

44. Caiet de sarcini IG Colinele Dobrogei

45. Caiet de sarcini DOC Adamclisi

46. Caiet de sarcini DOC Murfatlar

47. Caiet de sarcini DOC Sarica Niculițel

48. Caiet de sarcini IG Dealurile Olteniei

49. Caiet de sarcini IG Dealurile Munteniei

50. Caiet de sarcini DOC Segarcea

51. Caiet de sarcini DOC Mehedinți

52. Caiet de sarcini DOC Dealu Mare

53. Caiet de sarcini IG Dealurile Moldovei

54. Caiet de sarcini IG Dealurile Vrancei

55. Caiet de sarcini DOC Cotești