Valorificarea conceptului de terroir

viticol in contextual actual

STUDENT:
Buciuc Mihnea Claudiu

CUPRINS

1
1. .INTRODUCERE
2. DESPRE CONCEPTUL „ TERROIR ”
3. IMPACTUL VITICULTURII ŞI FACTORILOR GEOECOLOGICI
4. TERROIR-UL IN ROMANIA
5. VALORIFICAREA CONCEPTULUI DE TERROIR

1. INTRODUCERE
2
 Vinul nu este doar una din cele mai vechi băuturi alcoolice din lume, ci şi băutura cu
cea mai sofisticată diversitate, care, la rândul său, atrage o atenţie deosebită a consumatorilor
din întreaga lume. Strugurii majorităţii soiurilor de Vitis vinifera au caracteristici odorante
slab dezvoltate, dar care deja conţin componente, care mai târziu vor da note relativ specifice
în aroma vinului. Studiile recente au permis aprofundarea în cunoaşterea potenţialului
aromatic varietal, care depinde de soi şi de diverşi factori externi, cum ar fi: climaterici,
geopedologici, fitosanitari şi tehnici.
„ Terroir ” este un termen de origine franceză (terre), derivat din latina populară
(terratorium - pământ). Inițial aceasta înseamna o zonă limitată de teren considerat din punct
de vedere al abilităților pentru agricultură, în special pentru producția de vin, dar și pentru
ceai și cafea. Expresia se folosește ca un concept-umbrelă, care încorporează toate trăsăturile
distincte ale unei anumite zone viticole, cu efect asupra gustului și calității vinului. În general
este folosit pentru a descrie modul în care particularitățile regiunii respective – clima, solul,
poziția geografică și tradiția – influențează vinul produs .
2. DESPRE CONCEPTUL „ TERROIR ”
Una dintre cele mai folosite noțiuni introduse în lumea vinului este cea legată de
„terroir‐ul viticol”, un concept franțuzesc care încorporează toate trăsăturile distincte ale unei
anumite zone viticole cu efect asupra gustului și calității vinului. În general acest concept
descrie modul în care particularitățile regiunii respective: clima, solul, poziția geografică și
tradiția transmit o anumită amprentă tipică locului care va putea fi recunoscută în gustul
vinului. Cu o semnificație complexă, „terroir‐ul unui vin” este considerat de cunoscători a fi
un aspect foarte important al „identității unui vin”.
Apare pentru prima dată enunţat ca atare în cartea lui Seclin, în 1281,cu sensul de
teritoriu.In principal, terroir este cel mai strans legat de cultura franceza, constituind de fapt si
baza pentru sistemul de clasificare AOC (appellation d’origine contrôlée), care se refera la
faptul ca un produs provenind dintr-o anumita regiune poarta cu el caracterul unic al acelei
regiuni. In realitate insa, ideea nu este una cu totul noua, fiind prezenta sub anumite forme
inca din antichitate, cand producatorii de vin si-au dat seama ca pot obtine vinuri cu trasaturi
diferite in regiuni diferite, chiar si folosind acelasi soi de vita-de-vie. Grecii, spre exemplu, isi
marcau amforele in care pastrau vinul cu emblema regiunii in care era produs, conducand
astfel la stabilirea reputatiei anumitor regiuni in functie de calitatile vinului pe care il ofereau.
In fapt, un proces de branding inaintechiar ca brandingulsaexiste.
Până la 1940 avea şi o conotaţie peiorativă, fiind atribuit vinurilor de slabă calitate
(„gôut de terroir” = vin ordinar). Semnificaţia termenului s-a modificat după 1970, când o
serie de cercetări au demonstrat că arealul viticol este cel care conferă vinului tipicitate şi
autenticitate, caracteristici care îi sporesc valoarea (Goode, 2005). După 1990, pentru a
consolida prestigiul propriilor vinuri, Franţa a promovat terroir-ul ca principal argument
pentru atribuirea denumirilor de origine controlată în viticultură (Appellation d'Origine
Contrôlée).

3
 Solul, joacă un rol vital în fiziologia viţei de vie cu un efect direct asupra cantităţii şi
calităţii strugurilor. Aprovizionarea cu elemente nutritive şi humus variază de la la o regiune
viticolă la alta.
Un prim factor care sta la baza conceptului de terroir este spatiul geografic considerat
omogen din punct de vedere viticol care inglobeaza toti factorii care influenteaza biologia
strugurelui si a vinului: soluri, geologie, geomorfologie, resurse hidrice, climat, microclimat,
expozitie, metode de vinificare a vinurilor, imbutelierea, transportul etc.Practic, este
combinatia unui numar infinit de factori, care reactioneaza unul cu celalalt.
Al doilea factor care trebuie luat înconsiderare în conceptul de terroir este rolul
intervenției umane. Diferitele elemente naturale ale terroirului joacă fie un rol direct, fie
indirect în producerea unui vin bun, în funcție de sit, dar rolul uman a determinat, de-a lungul
veacurilor, ce se întâmplă de fapt în acea podgorie. În lumea modernă a vinului, practicile
viticole au jucat un rol predominant.
Terroir-ul este practic un instrument de diferenţiere, de unicitate al fiecărei vii, care
particularizează. Orice reproducere a sa oriunde altundeva este practic imposibilă.
În prezent, termenul terroir este folosit în viticultură, oenologie, degustarea vinurilor şi
marketingul viticol, semnificaţia sa fiind însă diferită în funcţie de context. Astfel, terroir
poate însemna “spiritual podgoriei”, amplasamentul podgoriei, sau vin cu caracteristici
particulare dupa cum urmeaza:
 semnificaţia de „spirit al podgoriei” sugerează că vinul exprimă cele mai importatnte
particularităţi ecologice, tehnologice şi culturale ale podgoriei din care provine;
 accepţiunea de amplasament al podgoriei reprezintă recunoaşterea potenţialului viticol
al unui areal; este semnificaţia acceptată de viticultori, prin care factorii ecologici ale
căror valori se corelează cu parametrii fizico-chimici ai vinului;
 semnificaţia de vin cu caracteristici particulare („vin de terroir”, „gust de terroir”) se
referă la caracteristici organoleptice ale vinului care sunt perceptibile senzorial în mod
discret (de ex. mineralitatea), dar nu pot fi demonstrate prin analize chimice.

3. IMPACTUL VITICULTURII ŞI FACTORILOR GEOECOLOGICI

Caracteristicile solului influenţează fără îndoială foarte mult calitatea strugurilor şi
prin urmare şi pe cea a vinului. Studiile de teren se fac foarte amănunţit şi oferă o multitudine
de informaţii utile de la textura solului, la compoziţia chimică şi biologică a acestuia.
Caracteristicile solurilor sunt foarte variabile de la zonă la zonă, în funcţie de tipul şi perioada
de formare sau locaţia acesteia.
Textura, fertilitatea, bogăţia în macroelemente şi microelemente, panta şi adâncimea
de stratificare a solului sunt unele aspecte care afectează dezvoltarea viţei de vie şi variază
adesea chiar în aceeaşi unitate viticolă producând complicaţii în viaţa producătorului şi a
vinificatorului.

4
 Conţinutul de calcar, argilă, nămol, nisip, materie organică, pietre sau roci, capacitatea
de a evacua apa au o influenţă determinantă asupra capacităţii unui teren de a produce struguri
de calitate. Solurile albe, calcaroase, produc vinuri mai elegante, fructate, cu taninuri,
mătăsoase şi cu potenţial de învechire mai ridicat. Cultivată în soluri cu conţinut ridicat de
calciu, vigoarea plantei este liniştită şi ajunge la o dezvoltare ideală pentru o producţie
echilibrată cantitativ, dar de înaltă calitate.
Orice zonă de cultivare a viţei de vie are un anumit potenţial de a crea sau a deveni un
“terroir”, dar numai atunci când alţi factori, cum ar fi cei enumeraţi anterior - coexistă
simultan. Maturarea strugurilor pentru vin corespunde perioadei de evoluţie în care strugurii
acumulează cele mai mari cantităţi de zaharuri, de compuşi fenolici şi arome.
4. TERROIR-UL IN ROMANIA
Evaluarea potențialului viticol și delimitarea unităților naturale de terroir sunt
operațiunile care condiționează delimitarea zonelor DOC, amplasarea soiurilor de vin în
podgorii și stabilirea sistemelor optime de pregătire.
Pentru zonele fără tradiție în viticultură această posibilitate este exclusă, validarea
fiind realizabilă numai după obținerea primelor producții, într-o perspectivă de trei-patru ani.
Din acest motiv, dezvoltarea unei metodologii riguroase pentru evaluarea potențialului viticol
este o prioritate pentru cercetarea viticolă și mai recent pentru Organizația Internațională a
Viei și Vinului.
Dificultatea de a evalua potențialul viticol și delimitarea unităților naturale de terroir
se datorează numărului mare de factori care influențează creșterea, dezvoltarea și calitatea
strugurilor asupra viței de vie. Doar în literatura viticolă românească pot fi identificați peste
40 de parametri de mediu care se corelează cu creșterea și fructarea viței de vie.
Un studiu recent realizat de catre Irimia Liviu, Patriche Cristian Valeriu, Quenol
Hervé a pus in evidenta termenul terroir prin prisma podgoriei Dealul Mare. Zona de studiu
are 62,36 ha și este situată în centrul vitivinicol Urlati (45º lat.N, lungime 26,28º), din
podgoria Dealul Mare. Zona are un relief deluros, cu o altitudine care variază între 140m și
308m și soluri roșii-brune.
Metodologia include sistemul de evaluare a factorilor ecologici specific viilor cu climă
temperată și Sistemele de informații geografice utilizate ca instrument pentru a analiza
distribuția spațială a parametrilor de mediu și pentru a calcula acțiunea lor comună.
Sistemul de evaluare include 15 factori ecologici și indici bioclimatici care definesc
calitatea și tipicitatea vinurilor: panta, aspectul, temperatura medie anuală, temperatura cea
mai caldă a lunii , suma activă temperaturile, radiațiile globale , izolația solară , precipitațiile
în sezonul de creștere, lungimea sezonul de creștere , indicele heliotermic real , indicele
viticultural bioclimatic , indicele de aptitudine oenoclimatică , conținutul de humus,
conținutul de argilă și conținutul de schelet din sol.
Acești parametri de mediu reprezintă baza zonării viticole din regiunile viticole și
podgoriile din România. Potrivirea acestor parametri pentru soiurile de vin este evaluată în
raport cu tipurile de vin pe care le determină. Conform acestui fapt, valorile parametrilor sunt

5
clasificate în patru clase: clasa I = valori caracteristice viilor specializate în vinuri de calitate
roșie și secundare, în producția de vinuri de calitate albă; clasa II = valori caracteristice viilor
specializate în vinuri de calitate albă și secundare, în producția de vinuri de masă roșie; clasa
III = valori caracteristice viilor specializate în vinuri de masă albe, vinuri spumante și vinuri
pentru distilate; clasa a IV-a caracterizează restrictivitatea pentru cultivarea strugurilor.
Pentru a cuantifica adecvarea ecologică, valorile din clasa I au fost clasate cu 10
puncte, valorile din clasa II cu 8 puncte, valorile din clasa III cu 5 puncte, în timp ce valorile
din clasa a IV-a cu 0 puncte.

 Potentialul viticol al zonei:

Media punctelor de evaluare variază între 6.85-9.25 dezvăluind posibilitatea obținerii
de vinuri albe de calitate și vinuri roșii de calitate. Ca structură a potențialului viticol, 73,16%
din centrul vitivinicol intră în clasa de aptitudini I și 26,83% în clasa a II-a.

 Delimitarea unitatilor naturale de terroir:

Influenta variațiilor exercitată asupra calității și compoziției strugurilor este una

minoră, astfel încât vinurile din același soi nu sunt în esență diferite unul de altul. În
consecință, în centrul viticulturii din Urlați, pot fi delimitate trei unități terroir naturale:
 o unitate terroir naturală care acoperă întreaga zonă centrală a celor evaluate (73,16% din
suprafață), unde se pot obtine vinuri rosii de calitate si vinuri albe de calitate
 o unitate terroir naturală (25,41% din suprafața evaluată) în care pot fi obtinute vinuri albe
de calitate si vinuri rosii de masa
 o unitate terroir naturală (1,42% din suprafața evaluată) în care pot fi obtinute vinuri albe
de calitate

5. VALORIFICAREA CONCEPTULUI DE TERROIR

După perioada de dezvoltare și implicare cât mai activă a organizațiilor mari din care
fac parte viticultori din întreaga țară, România începe să se afirme si pe plan international în
ceea ce privește valorificarea vinurilor din regiuni renumite pentru vinurile cu tipicitate pentru
zona respectivă.
Regiunile viticole românești se află în aceleași latitudini ca și regiunile viticole
importante din Franța. Podgoriile din nordul României, cum ar fi Cotnari, traversata de
paralela de 45˚, pe care se află sudul Alsaciei și nordul Burgundiei. Regiunile din sudul
României, cum este Podgoria Murfatlar, care este traversata de paralelele 43˚ și 44˚, se
aliniază perfect cu unele părți ale coastei mediteraneene a Franței, cum ar fi Provence și
Languedoc-Roussillon.
Evident, astfel de comparații nu sunt în totalitate incontestabile, deoarece multe alte
elemente joacă un rol in complexitatea unui terroir cum ar fi clima, solul, relieful, altitudinea,
apropierea de apă etc. Cu toate acestea, studiile au arătat că viile particulare din Franța și
România au multe caracteristici.

6
 În jurul perioadei în care România a aderat la Uniunea Europeană (2007) industria
producătorilor de vinuri a început să crească exponențial. În ultimii 15 ani au fost investiți
aproximativ 250 de milioane de euro în cramele românești. Acest lucru a dus la o
îmbunătățire semnificativă a calității viței de vie.
În prezent România se poate lăuda cu o piață dinamică a vinului, cu mulți vinificatori
profesioniști și o prezență constantă, dar în creștere, pe piața internațională. În ultimii ani
vedem căvinurile românești sunt prezentate unor experți de renume, precum Wine Advocate
(Robert Parker) care notează vinurile românești de exemplu cu 90 de puncte. De asemenea,
Jancis Robinson a revizuit multe vinuri românești apreciindu-le calitățile.

7
 BIBLIOGRAFIE

 http://vinul.ro/de-la-gustul-pamantului-la-hartile-de-terroir.html
 http://www.vinsvignesvignerons.com/Geologie/Notion-de-terroir-
viticole/Notion-de-terroir-viticole

 https://www.learnro.com/romanian-terroir
 https://revino.ro/ce-este-terroir-ul-si-cum-influenteaza-vinul-a402.html
 https://en.wikipedia.org/wiki/Terroir?
fbclid=IwAR0pl971C0y9MaW3HUf0kgLfmBpdXxiYfFZKOJeXwNfHj6p7iY
SltClQuP0
 http://www.bistromargot.ro/despre-terroir-si-farmecul-locului/
 https://www.institutfrancais.com/en/close-up/romania-is-a-guest-at-the-cite-du-
vin
 https://www.onvpv.ro/ro/content/cramele-din-romania

 https://www.researchgate.net/publication/256755850_Viticultural_
potential_assessing_and_natural_terroir_units_delimitation_using_
environmental_criteria_specific_to_Romanian_viticulture_Case_st
udy_Urlati_wine-growing_center_Dealul_Mare_vineyard