Sunteți pe pagina 1din 5

c  

Se spune că bucătăria moldovenească este cea mai rafinată dintre toate. Întotdeauna gospodinele
moldovene, indiferent în ce oraş locuiesc, îşi primesc întotdeauna oaspeţii cu delicioasa ciorbă de pui, cu
omleta cu jumări şi brânză, sau cu faimoasele plăcinte ͣpoale-n brâu͟. Şi legumele sunt transformate în
mâncăruri apetisante în bucătăria moldovenească. J    
    
    sunt
mâncărurile preferate ale moldovenilor. Se spune că această ciorbă specifică Moldovei este remediul
contra mahmurelii.

c 


xucătăria acestei zone este influenţată de gastronomia franceză. Astfel, în afară de felurile tradiţionale
bazate pe legume şi carne, foarte cunoscut şi apreciat este şi 

 urzici, fasole, ciuperci
sau pui. În Muntenia se mănâncă de asemenea       şi plăcinta cu brânză sau
dovleac, mai ales iarna.      sau cu caise ori   
 pot concura onorabil
pentru un loc printre favorite.

½ 


Mâncarea oltenească, de obicei simplă, este întotdeauna asezonată cu ridichi şi ardei iute. J 

 sunt faimoşi. Oltenia este cunoscută prin oamenii ei cinstiţi, harnici. Aceşti oameni de obicei
foarte grăbiţi ţin foarte mult la mâncărurile lor specifice şi le plac mai ales felurile condimentate.

x

xucătăria bănăţeană a fost influenţată de bucătăria sârbă, dar are de asemenea şi o personalitate
proprie. Mâncărurile preferate de bănăţeni sunt foarte picante, iar combinaţiile lor sunt chiar rafinate.
În xanat,   
 sunt la loc de cinste, aşa că termenul a intrat în dialectul bănăţean.

Ô 


Oamenii care trăiesc în Transilvania, sunt adevăraţi gurmanzi. Pentru ca un străin să înţeleagă ce îi place
unui transilvănean să mănânce, ar trebui să-şi închipuie gustul unei bucăţi de untură afumată sau de
şuncă, cu ceapă şi pâine proaspăt scoasă din cuptor, împreună cu un pahar de pălincă.

?
, faimoasă în toată România, este de două ori mai gustoasă dacă este mâncată cu o
lingură de lemn. Aici oamenii preferă ciorbele de porc, vită sau miel, uneori asezonate cu oţet şi
condimentele cu tarhon, sau şuncă afumată şi cârnaţi.  
J
 este un fel de mâncare la fel de
faimos ca şi sarmalele moldoveneşti sau cârnaţii olteneşti.

0 

Aici gurmanzii sunt ispitiţi de o multitudine de arome şi gusturi aparţinând bucătăriei româneşti, cu
influenţe greceşti, turceşti, tătare şi bulgare. Turiştii care vizitează această regiune şi mai ales cei care
petrec ceva timp pe coasta Mării Negre îşi vor aminti mult timp de delicioasa  , apreciată
atât pentru valoarea ei nutritivă, cât şi pentru faptul că este un remediu împotriva mahmurelii. Cafeaua
turcească este de mult timp apreciată aici pentru aroma ei, iar locuitorii Dobrogei se pricep foarte bine
să o prepare, aşa cum se pricep la prăjituri cu alune şi sirop numite 
 
  
.

0 0

Delta Dunării este faimoasă nu numai pentru frumuseţea ei unică în Europa şi în lume, ci şi pentru
mâncărurile pe bază de peşte care se prepară aici. Mulţi străini care au vizitat Delta Dunării au fost uimiţi
de multitudinea de specii de peşte de aici, cât şi de meşteşugul pescarilor şi ambarcaţiunilor lor exotice,
dar mai ales de mărimea sturionilor de aici ( care uneori cântăresc chiar şi 300 de kilograme) şi de
caviarul românesc, care este mai mare decât cel rusesc şi care se găseşte din belşug. Renumită este şi
 ,  preparată din bucăţi de crap fierte se serveşte cu mămăligă şi sos de usturoi.

Y Y 
 Y    Y

România este de veacuri, una dintre principalele ţări viticole ale lumii, ea situându-se între
primele zece ͣîmpărăţii͟ ale lui xachus. Farmecul aparte al podgoriilor noastre îl dau soiurile autohtone:
-rasa de Cotnari, xusuioaca de xohotin, Zghihara de Huşi, xraghina, Tămâioasa românească, -albena de
Odobeşti. România este al nouălea mare producător mondial de vinuri, iar recent piaţa de export a
început să crească. România este al doilea mare producător mondial de prune şi aproape întreaga
producţie de prune este folosită pentru a produce ţuică ( un rachiu obţinut prin distilare). România
dispune şi de muzee ͣinchinate͟ vinului: Muzeul Viei şi Vinului, Miniş, judeţul Arad; Muzeul Viticulturii şi
Pomiculturii din România, -oleşti, judeţul Argeş; Muzeul Viticol din Odobeşti, judetul Vrancea. Pentru
educarea gustului consumatorilor în consumul de vinuri la masă, lucrătorii din procesul servirii au un rol
deosebit de important în cunoaşterea calităţii vinului şi, în funcţie de împrejurare, să recomande pe cel
mai potrivit vin. Suntem încă o ţară în care consumul de vinuri demiseci şi demidulci predomină. Este
interesant din punctul acesta de vedere faptul că nu mai există nici o ţară din Europa care să aibă un
consum atât de ridicat de vinuri demidulci, demiseci şi chiar dulci. Dar probabil că este legat şi de
gastronomia românească, de modul de preparare a hranei.

Având în vedere condiţiile care determină consumul unui anumit sortiment de vin, acesta se
recomandă, în principal, în funcţie de trei factori:

 Y ocazia care generează consumul de vin la masă;


 Y preparatele culinare structurate în meniu;
 Y orele de consum în etapele zilei şi servirea vinului la masă;
Vinurile albe ( galben pai) se aduc răcite de la secţia bar, iar vinurile roşii se aduc nerăcite,
păstrate la temperatura camerei, la 16-18ȗ. Cu ocazia meselor obişnuite sau între mesele principale se
recomandă vinuri uşoare cu o concentraţie de alcool de 9-10Xº, albe sau roşii in funcţie de preparatele
culinare servite la masă. Cu ocazia meselor festive, oficiale şi de familie, se recomandă vinuri uşoare, seci
şi demiseci cu o concentraţie în alcool de cca 10-10,5º iar vinurile dulci vor fi recomandate la aceste
mese, sexului feminin. În ceea ce priveşte modalităţile de alegere a destinaţiei turistice, este important
de ştiut că vinul poate avea influenţă asupra alegerii destinaţiei, existând factori care îndeamnă la acea
alegere (diverse motive) şi factori care atrag ( atracţia propriu-zisă a destinaţiei). Modelul de alegere,
descris de Ryan este folositor pentru că permite să facem legătura între factorul de calitate a vinului şi
ceilalţi factori generici care influenţează alegerea, respectiv variabilele turistice ( nevoi, motive,
personalitate, stilul de viaţă şi experienţa).

Referitor la turismul legat de vinuri, aceste motivaţii se traduc prin activităţi de genul: vizitarea
viilor şi a vinăriilor, dobândirea mai multor cunoştinţe despre vin, etc. Dorinţa de evadare şi relaxare
sunt şi ele asociate cu regiunile vini-viticole, peisajul acestor regiuni contribuind la ideea unei experienţe
idilice rurale şi culturale sau la un alt stil de viaţă. Ca rezultat, consumatorii de vin cred că regiunile vini-
viticole merită să fie vizitate. Mai mult, aceste regiuni se dezvoltă adeseori în staţiuni balneo-climaterice,
aproape de terenurile de golf sau de alte evenimente speciale.

Dimensiunea socială ar trebui să fie importantă pentru ͣturismul vinului͟ şi nu doar călătoria sau
întâlnirea oamenilor cărora le place să practice această formă de turism. ͣTurismul vinului͟ (ͣwine
tourism͟) este cunoscut acum ca o formă de turism de interes special în lume cu un rol în continuă
creştere, ca o componentă importantă a turismului pentru multe regiuni din lume producătoare de vin.
În consecinţă, sprijinirea şi investirea în sectorul numit ͣturismul vinului͟ este acum privită ca o strategie
de dezvoltare regional-economică esenţială de către guvern şi de către industriile de vin şi de turism. Un
aspect important îl reprezintă serviciul primit la uşa ͣpivniţei͟ vinăriei şi efectul acestui serviciu asupra a
ceea ce aşteaptă consumatorul, loialitatea mărcii şi intenţia de cooperare pe termen lung. Atenţia
acordată acestui aspect a creat o responsabilitate mare producătorilor şi consumatorilor interesaţi de
calitatea serviciilor de acest fel oferite. Dacă succesul unei vinării era cândva determinat doar de
calitatea vinului, dezvoltarea şi importanţa conceptului de ͣuşa pivniţei͟ se referă acum şi la ce
înseamnă calitatea serviciului primit în timpul unei vizite la vinăria respectivă, lucru la fel de important
ca vinul însuşi altădată pentru viitoarele vânzări.

A vizita festivalurile de vinuri reprezintă o componentă importantă pentru promovarea


ͣturismului vinului͟. Ceea ce i-ar putea motiva pe participanţi să viziteze asemenea evenimente a
devenit de importanţă majoră pentru destinaţiile unde se face vinul, căci aceştia din urmă încearcă să
folosească festivalurile de vinuri pentru a-şi promova vinăriile şi regiunile proprii. Studii referitoare la
modul cum oamenii îşi petrec timpul liber şi se recreează, sugerează prin extensie, că cei care sunt
implicaţi în aspecte privind vinul să aprecieze că vinul chiar ocupă o parte centrală în modul lor de viaţă
şi atunci se comportă pe măsură: se alătură cluburilor de specialitate, fabrică vinul (ca hobby), citesc
despre el, colectează şi depozitează vinurile preferate. Conform acestor cercetări, puţini consumatori
rămân legaţi de o singură marcă de vin, dar le place să încerce vinuri necunoscute lor dar din regiuni
cunoscute. Principalele festivaluri şi evenimente cu temă gastronomică din România sunt următoarele:
Festivalul Sarmalelor de la Praid care s-a organizat în perioada 22-24 septembrie 2006, Festivalul Vinului
organizat la Timişoara unde producători de marcă au prezentat în standurile organizate la stadionul
ͣDan Păltinişanu͟ roadele unui an de excepţie ( 20-22 octombrie 2006) concretizate în licori ameţitoare
şi aromate.
Consiliul pe produs: ͣ Struguri, Must, Vin, Produse pe xază de Vin şi Produse Procesate͟ şi
Organizaţia Naţională Interprofesională Vitivinicolă (O.N.I.V.) şi-a propus să promoveze imaginea
vinurilor produse din soiuri autentice româneşti, organizând în perioada 6-12 noiembrie 2006,
manifestarea: ͣVinuri româneşti din podgoriile strămoşeşti, parte a civilizaţiei şi culturii͟. În ce priveşte
recunoaşterea internaţională a vinurilor româneşti, au fost obţinute medalii de diferite vinuri astfel: la
xruxelles în 2005, vinarsul Mioriţa de la Vincon Vrancea a fost medaliat cu argint, singura distincţie
internaţională acordată vreodată unui vinars românesc.    are o experienţă în domeniul
vini-viniculturii de peste 55 de ani şi exploatează în prezent peste 2.150 de hectare de viţă de vie,
amplasate în mai multe podgorii: Panciu, Odobeşti, Coteşti, Oltina, Pietroasa şi regiunea Huşi.  
J  a fost sortimentul cel mai căutat la Festivinium 2005, prima acţiune de promovare a vinului
românesc desfăşurată la nivel naţional, pe parcursul a patru săptămâni. În oraşele prin care a trecut
caravana vinului a strâns peste 90.000 de vizitatori care au putut degusta produsele Murfatlar, Cotnari,
Vin Club Odobeşti, xucium, Metro Cash& Carry, Carl Reh Winery şi xiborţeni.