UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Master: TDD Anul I

Turismul viti-vinicol: potenţial şi

valorificare durabilă
Proiect individual

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Mihaela LICURICI

Masterand

Costina-Maria Ciuculete

CRAIOVA

Anul 2020, Sem. I

 UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE

DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE

Master: TDD Anul I

Drumurile vinului în Regiunea viticolă a

Transilvaniei

Studiu de caz Podgoria Târnavelor

Coordonator științific

Lect. univ. dr. Mihaela LICURICI

Masterand

Maria-Costina Ciuculete

CRAIOVA

Anul 2020, Sem. I

 Cuprins

Introducere
Capitolul I Aspecte generale ale turismului vini-viticol în Podgoria Târnavelor
1.1 Aspecte generale ale Regiunii viticole a Transilvaniei
1.1.1 Istoriea podgoriei Târnavelor
1.2 Cunoașterea și valorificarea potențialului enologic din podgoria Târnavelor
1.3 Localizarea și accesibilitatea Podgoria Târnavelor
1.4 Principalele caracteristici naturale şi antropice
Capitolul II Distribuția principalelor centre viticole, DOC și IG caracteristici regionale
2.1 Distribuţia şi principalele caracteristici ale centrelor viticole din podgoria Târnavelor
2.2 Caracteristici regionale legate de DOC și IG
Capitolul III Drumul vinului în Podgoria Târnavelor
3.1 Traseul pe zile (I, II, III)
3.1.1. Sinteza generală a traseului
3.1.2 Puncte tari şi puncte slabe
Concluzie
Bibliografie
 Introducere

Cultura viţei de vie poate fi practicată, în România, pe aproape întreg teritoriul ţării,
începând de la Dunăre, în sud, până în judeţele Botoşani şi Maramureş, în nord. Numai câteva
judeţe situate în zone de mai mare altitudine (Braşov, Covasna, Harghita) şi un singur judet din
extrema nordică a ţării (Suceava) nu oferă condiţii prielnice pentru viticultură.

O călătorie pe drumurile viei şi vinului presupune, ca atare, un itinerar lung, prin toate
provinciile româneşti. Este, desigur, greu ca un călător pe aceste drumuri să ajungă peste tot
unde există vii şi se produc vinuri. Restrângându-şi traseul numai la locurile de renume ale
viticulturii româneşti el are, totuşi, de parcurs o cale lungă, presărată cu nenumărate momente de
încântare şi cu neaşteptate revelaţii.

În lucrarea de față a dorit să evidențiez turismul vini-viticol din regiunea Transilvaniei,

mai exact Podgoria Târnavelor. Am început cu prezentarea pricipalelor caracteristici ale
podgoriei, legate de istorie, localizare și accesibilitate, caracteristicile naturale și antropice.
Numele Podgoriei Târnavelor vine de la faptul că ea se află situată între Târnava Mare și
Târnava Mică, fiind și cea mai mare din Transilvania. Accesibilitatea este una foarte bună,
aflându-se la jumătatea drumului dintre Cluj și Sibiu. În ceea ce privește carcateristicile naturale
ele sunt prielnice cultivării viței de vie.

În al doilea capitol, sunt prezente informațiile legate de denumirea de origine controlată

(DOC) și indicație geografică (IG) ale Podgoriei Târnavelor. Fiind prezentate și doua dintre
centrele viiticole din Pordgoria Târnavelor , centrul viticol de la Blaj și cel de la Jidvei.

În ultimul capitol, se prezintă traseul pe care l-am realizat pentru un grup de 10 turiști,
pasionați de vin și de a învăța cât mai multe lucruri. Pe parcursul celor trei zile ale traseului,
turiștii s-au bucurat atât de degustarea vinurilor cât și de alte activități.
 CAPITOLUL I ASPECTE GENERALE ALE TURISMULUI VINI-VITICOL ÎN
REGIUNEA VITICOLĂ A TRANSILVANIA

Regiunea viticolă a Transilvaniei este una dintre cele 8 regiuni viticole ale României,
acestea sunt: Regiunea viticolă a Podișului Transilvaniei, Regiunea viticolă a Dealurilor
Moldovei, Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei, Regiunea viticolă a Dealurilor
Banatului, Regiunea viticolă a Crișanei și Maramureșului, Regiunea viticolă a Colinelor
Dobrogei, Regiunea viticolă a Teraselor Dunării și nisipurile și alte terenuri favorabile din sudul
țării.

Enoturismul (sau turismul viticol) constă în vizitarea unei zone viticole, a unei podgorii și
a unei crame, însoțită de o degustare - alături de povepști adevărate despre traseul vinului, de la
cultivarea și culegerea strugurelui până la îmbuteliere și învechire.
(https://ziare.com/vacanta/obiective-turistice/ce-este-turismul-viticol, accesat 12.12.2020)

1.1 Aspecte generale ale Regiunii viticole a Transilvaniei

Regiunea viticolă este situată în interiorul arcului carpatic fiind mărginită de cele trei
ramuri carpatice: Carpații Orientali (în nord și est), Carpații Meridionali (în sud) și Carpații
Occidentali (în vest), iar spre nord-vest cu Dealurile de Vest.

Regiunea viticolă a Transilvaniei cuprinde 5 podgorii, Podgoria Aiud, Podgoria Alba,

Podgoria Sebeș-Apold, Podgoria Lechința și Podgoria Târnavelor, acesta fiind și cea mai mare
dintre ele. În cadrul acestora se află 17 centre viticole, separat de care se găsește și un centru
viticol independent (Dej), iar în componența lor există numeroase plaiuri viticole. Direcția
principală de producție a regiunii o constituie vinurile albe, obținute într-o gamă largă, de la cele
de consum curent până la cele de mare marcă, dintre care unele pot fi demi-dulci și chiar dulci.

Podgoria Aiud, care depăşeşte 700 de hectare, este situată în nord-vestul judeţului, în
zona oraşului Aiud, în comunele Rădeşti, Lopadea Nouă, Hopârta, Ciumbrud. Pe raza acestei
podgorii sunt pivniţe tradiţionale în care se organizează degustări, la Ciumbrud şi Aiud. Podgoria
Sebeş-Apold, care are aproape 1.000 de hecatre, se întinde în zona de sud-vest a Podişului
Transilvaniei. Teritoriul acesteia cuprinde localităţile Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic,
Gârbova din Alba şi Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte din judeţul Sibiu.

Viile au fost cultivate din perioada daco-romană, deoarece aici s-a descoperit un
postament de teasc confecţionat din piatră, ce se află actualmente la Muzeul de Istorie din Aiud,
iar la Ciumbrud se găsesc două astfel de vestigii la intrarea în cramă (alba24.ro/tara-vinului-din-
inima-transilvaniei, accesat 12.12.2020).

Podgoria Alba Iulia se întinde de-a lungul Mureşului, de la Vinţu de Jos până spre
Stremţ şi are o suprafaţă deaproape 500 de hectare. Inima podgoriei este formată de dealurile din
Şard, Ighiu, Ţelna, Bucerdea Vinoasă şi Cricău. Vinurile podgoriei sunt obţinute din soiuri cum
ar fi Fetească albă, Riesling italian, Furmint, Sauvignon Blanc, Grasă de Cotnari, Muscat
Ottonel, Traminer, Pinot Gris. În această podgorie se află Crama Ţelna, una din cele mai vechi
din Transilvania.

Există mărturii, potrivit cărora în anul 1173, vinurile de Ţelna, erau atât de bine cotate în
Ducatul Veneţiei, încât la stabilirea preţurilor maximale ele au fost exceptate, ceea ce însemna o
încurajare a vânzării. De asemenea, în anul 1293 s-au construit în Ducatul Veneţiei 15 galere
pentru transportul vinurilor din acest ţinut. De vinurile produse la Crama Ţelna s-a bucurat şi
voievodul Matei Corvin, existând mărturii potrivit cărora la nunta sa, în jurul anului 1489, a dat
poruncă să se servească un vin renumit din această zonă a Transilvaniei. Ulterior, vinul nu a mai
lipsit de pe masa Corvinilor, fiind preferat la castelul acestora din Hunedoara. Tot de la Ţelna era
trimis la Roma, la curtea papilor, un vin renumit care era cunoscut încă din timpul administraţiei
romane. Pivniţa cramei oferă o călătorie în timp. A fost săpată în 1784, în forma literei „U” într-
un deal din centrul satului. Are o lungime de 150 de metri şi o lăţime de şase metri. Pivniţa are
proprietăţi ideale pentru păstrarea şi maturarea vinurilor, temperatura medie pe toată perioada
anului fiind de 10 – 11º C, iar umiditatea este de 98 – 100%. Acest lucru se datorează
mucegaiului nobil de pe pereţi şi sistemului de ventilaţie naturală asigurat prin nişe de piatră din
bolta arcuită înaltă de trei metri (alba24.ro/tara-vinului-din-inima-transilvaniei, accesat 12.12.2020).

Podgoria Sebeş-Apold se întinde în triunghiul sudic al judeţului Alba, după regiunea

muntoasă a comunelor Cucur şi Serpag, se află pe ultimele braţe deluroase ale munţilor,
concentrându-se în comunele Şibot, Sălişte, Pianu, Săsciori, Cîlnic, Gîrbova şi apoi în judeţul
Sibiu ocupând aici comunele Ludoş, Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus şi Sălişte.

Vinurile au o tărie alcolică de 11-12° şi cu aciditate ce se resimte la gust, aceasta se

datoreşte mai ales soiurilor dintre care dominant este Iordovanul, deşi acide sunt fructuase şi
formează o excelentă materie primă pentru producerea vinurilor spumante naturale, sortimentul
este compus din soiurile Iordovan şi Riesling Italian (alba24.ro/tara-vinului-din-inima-transilvaniei,
accesat12.12.2020).

Podgoria Lechinţa este situată în nord-estul Podişului Transilvaniei, în regiunea

deluroasă a Someşului Mare şi a Mureşului. Este formată din vii dispuse destul de răzleţ pe
suprafaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, cu o mică pătrundere în nordul judeţului Mureş.

Cultura viţei-de-vie are o lungă tradiţie în această zonă. Ea era practicată de către daci şi s-a
dezvoltat, ulterior, sub stăpânirea romană, îndeosebi în perioada în care s-au construit drumuri,
care serveau atât scopurilor militare, cât şi negoţului, una dintre căi fiind descoperită la Teaca,
important centru viticol. În secolele XII-XIII, viticultura a trecut printr-o nouă perioadă
importantă de dezvoltare, odată cu venirea saşilor din părţile Rinului şi Moselei. Se spune că
vinul din această zonă era preferat de Casa Regală austriacă, de unde a şi primit numele de
”vinul împăraţilor”. (www.vinurivino.ro/podgoria-lechinta/, accesat 12.12.2020)

Podgoria Târnave este cea mai mare din Transilvania având o suprafaţă ce depăşeşte
2.500 de hectare. Cuprinde localităţi ca Blaj, Bălcaciu, Jidvei, Cetatea de Baltă, Şona,
Crăciunelul de Jos, Roşia de Secaş. Aici se cultivă pe suprafeţe întinse soiuri ca Fetească Regală,
Riesling Italian, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Fetească albă, Traminer şi Chardonnay, Pinot
Gris.

Prima atestare a viilor de aici se referă la dijmele datorate episcopiei, acestea le

strângeau preoţii, care pe lângă partea cuvenită lor, arendau uneori partea ce-i revenea
episcopiei. În 1283, Petru, episcopul Transilvaniei, confirmă că a arendat preoţilor din satele
săseşti din împrejurimile Mediaşului, o treime din dijmele din grâne, vii, albine şi miei, care i se
cuvin acolo, cu 40 de mărci de argint bun.

Fig.1.1 Podgoria Târnavelor

Sursa: alba24.ro/tara-vinului-din-inima-transilvaniei
 Viticultura zonei a început să ia noi orientări prin îndrumările date de staţiunea viticolă
Blaj înfiinţată în anul 1949 pe vechiile proprietăţi ale lui Ambrosie, mare cultivator de vie la
Crăciunelul de Jos şi Mediaş. Pentru o vinificaţie şi o depozitare corespunzătoare au fost
construite în anul 1963 complexul de vinificaţie de la Bălcaciu, iar între 1972-1974 s-a construit
un nou complex de vinificaţie la Jidvei (alba24.ro/tara-vinului-din-inima-transilvaniei, accesat
12.12.2020).

1.1.1 Istoriea podgoriei Tărnavelor

Viţa de vie s-a aflat la ea acasă în regiunile carpatice nu numai în forma sălbatică,
obişnuită, ci chiar în una evoluată din care se trage viţa nobilă europeană de astăzi. Geto – dacii
au dezvoltat în mod deosebit această cultură pe ambii versanţi ai Carpaţilor. Cultura viţei de vie
este, deci, de origine pur locală în regiunea Carpaţilor. Ea s-a dezvoltat graţie existenţei în stare
naturală a viţelor din zona din apropierea Dunării şi a Mării Negre. Se poate considera că
trecerea la cultura propriu-zisă a viţei de vie a avut loc în ţara noastră în secolul al V-lea î.e.n.,
când apar primele cosoare dacice în Moldova, la Alba Iulia, pe Târnave şi în Oltenia.

Plantații viticole din centrul viticol Jidvei. Faima acestei zone viticole este veche, ea fiind
cunoscută sub denumirea de “Țara vinurilor”, după cum se menționa într-o hartă inclusă în
“Chorographia Transylvaniae”, întocmită de Ioan Honterus în 1532.

Există mărturii care atestă cultura viței-de-vie în această zonă încă din epoca fierului
(secolul al V-lea î.Hr.). Mai târziu, romanii, atunci când au colonizat Dacia, au găsit aici plantații
cu viță-de-vie, iar la venirea ungurilor, spre sfârșitul secolului al IX-lea, localnicii se ocupau deja
cu viticultura, notează oenologul Mihai Macici în volumul ”Lumea vinurilor. Vinurile lumii”.
Autorul maghiar A. Vajkai consemnează faptul că ungurii ”au găsit un pământ care avea deja un
trecut viticol”, iar Herczegh Mihaly scria, în ”Istoria viticulturii maghiare” (1896), că aceștia ”nu
au schimbat metodele agricole și nici metoda viticulturii, adaptându-le la viața lor (…).”

Totodată, C. Giurescu scria, în 1962, că ”în veacul al XIV-lea (…) pe văile Târnavelor,
pe Valea Mureșului, pe văile Crișurilor se aflau vii”. Vița-de-vie este întâlnită frecvent pe
motivele decorative de pe icoane sau de pe pereții bisericilor.

Vinurile produse în Transilvania erau foarte apreciate, fiind folosite la export. Pompeo
Gherardo Molmenti, scriitor, istoric și om politic italian, scria, în ”La vie privee a Venise depuis
les premiers temps jusqu’a la chute de la Republique”, că în anul 1173, pe timpul dogelui
Sebastian Ziani, vinurile din Transilvania erau atât de apreciate în Ducatul Veneției, încât au
beneficiat de un regim încurajator de prețuri.
Plantații viticole din centrul viticol Blaj. La 1860, exista, la Târnăveni, o colecție de 158 de
soiuri, notează acad. Valeriu D. Cotea și colaboratorii, în volumul ”Podgoriile și vinurile
României”. Unele documente de epocă consemnează faptul că un vin de Riesling italian din
Seuca, recolta 1866 ”…semăna mult cu altul din același soi din pivnițele Metternich de la
Johannesberg (Austria)”. Mai mult, se spune chiar că un maestru pivnicer german ”… gustându-
le cu ochii închiși, le-a considerat ca unul și același fel de vin”, iar într-o lucrare publicată în
1870, Entz Ferentz și Malnay Ignatz susțin că soiului Furmint este originar din podgoria
Târnave.

Existența, în Transilvania, a unei vechi tradiții în viticultură a impus studierea pe baze

științifice a sortimentului de bază specific zonei. Astfel, a fost creată, în 1946, Stațiunea
Experimentală Viticolă Crăciunelul de Jos, pe teritoriul Rezervei de stat Crăciunelul de Jos,
expropriată de la dr. Alfred Ambrosi. În 1960, sediul s-a mutat la Blaj, primind denumirea de
Stațiunea de Cercetări pentru Viticultură și Vinificație Blaj. Activitatea stațiunii se bazează pe
cultura viței-de-vie, pe producerea vinurilor albe de calitate superioară, dar și pe producerea de
material săditor viticol din clonele și soiurile nou create în sectorul propriu de cercetare, notează
site-ul www.taravinului.ro.

Cramă în Podgoria Târnave

În Cetatea de Baltă, se află un castel, ce datează din secolul al XIII-lea și care, potrivit
lui Nicolae Iorga, a fost dăruit în 1489 de către Matei Corvin lui Ștefan cel Mare. Astăzi, aici
sunt produse diferitele sortimente de vin spumant de Jidvei, brut, dry, extra dry și demisec. Pe
lângă acest castel, complexul de vinificație al societății Jidvei mai cuprinde secția Jidvei, pentru
producerea vinurilor superioare și a celor de export și crama de la Bălcaciu, construită în 1958,
unde sunt produse vinurile de regiune.

Podgoriile situate în Transilvania prezintă câteva caracteristici. Cea mai importantă

este legată de temperatură, aici înregistrându-se valori mai scăzute, îndeosebi în lunile de
toamnă, când se maturează strugurii, ceea ce are un efect favorabil pentru conservarea aromelor
din boabe și pentru obținerea unei acidități mai ridicate. Temperaturile mai scăzute nu împiedică,
însă, acumularea de zaharuri, ci, dimpotrivă, aerul mai bogat în vapori de apă favorizează atacul
de mucegai nobil. Acesta ajută la obținerea, din anumite soiuri, de vinuri cu conținut ridicat de
zahăr și cu arome specifice, de boabe stafidite, potrivit oenologului Mihai Macici.

Podgoria Târnave nu creează, însă, condiții favorabile pentru obținerea de vinuri

roșii de calitate, în schimb se pot produce aici vinuri spumante foarte bune, obținute prin metoda
clasică de fermentare în butelii (champenoise), din vinuri-materie primă obținute din soiurile
Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian și Pinot gris.

Calitatea vinurilor acestei podgorii a fost recunoscută încă din 1873, când cele de
Fetească albă și Riesling italian din Seuca s-au bucurat de mare succes la expoziția mondială de
la Viena. De asemenea, un an mai târziu, valoarea lor a fost reconfirmată cu prilejul expoziției de
la Londra. A. Hodoș consemna, în 1999, că, în anul 1911, participând la jubileul organizat la
Blaj pentru sărbătorirea a 50 de ani de la înființarea Asociațiunii Transilvănene pentru Literatura
Română și Cultura Poporului Român (Astra), I. L. Caragiale ”…la lumina tremurătoare a lămpii
aprinsă sub frăgar, lăuda vinul uleios de Jidvei și zborul lui Aurel Vlaicu.”

1.2 Cunoașterea și valorificarea potențialului enologic din Podgoria Târnavelor

Podgoria Târnave, cea mai mare podgorie din Transilvania (Fig. 1.2). Aici se află viile
celui mai mare producător românesc de vinuri de origine controlată din zona Transilvaniei,
Jidvei, care numai în ultimul deceniu a investit zeci de milioane de euro, o parte însemnată a
acestora fiind realizate prin fonduri europene. Prima unitate agricolă de mari proporţii cu profil
viticol a fost înfiinţată în anul 1949 şi s-a dezvoltat continuu, ajungând în prezent să dispună de o
suprafaţă cultivată de aproape 2.500 de hectare, cu viţă-de-vie plantată pe dealuri cu expunere
est-vest, la altitudine de 400-500 de metri.

Fig. 1.2 Repartizarea cramelor din Transilvania

Sursa: https://www.onvpv.ro/ro/
În Podgoria Târnave sunt nu mai puţin de 467 hectare de Sauvignon Blanc, aceasta fiind
la ora actuală cea mai întinsă plantaţie cu acest soi din Europa ce aparţine unui singur
producător, fapt ce a consacrat zona drept „sanctuar al vinurilor albe”. Vinurile din soiul
Sauvignon Blanc de la Jidvei au obținut în ultimii ani numeroase medalii de aur la cele mai
prestigioase concursuri mondiale.
 O particularitate a companiei Jidvei este „Şcoala de viţă”, ce are ca scop producerea de
material săditor de calitate, cu valoare biologică ridicată şi adaptat condiţiilor de mediu ale
podgoriei.
Tot aici se află și unul dintre cele mai frumoase castele ale Transilvaniei, Castelul
Bethlen-Haller de la Cetatea de Baltă, cunoscut și sub numele de Castelul Jidvei, este un veritabil
simbol al zonei. Restaurat complet de către familia Necșulescu, care deține podgoriile Jidvei,
castelul este un monument istoric care își deschide frecvent porțile pentru cei care iubesc istoria
vinului din Transilvania.(sursa: https://www.jidvei.ro/scoala-de-vita/, accesat 14.11.2020)

1.3 Localizarea și accesibilitatea Podgoria Târnavelor

Podgoria Târnave este localizată în continuarea podgoriei Alba Iulia, pe văile Târnavei
Mari şi Târnavei Mici care se unesc la Blaj şi se varsă în Mureş, a cunoscut cultura viţei de vie
mult mai târziu, prin extinderea ei din podgoria Alba Iulia.

Târnavele sunt singurele râuri din România care dau și numele podgoriei. plantaţiile
cultivate se află între râurile Târnava Mare şi Târnava Mică. De o parte şi de alta a Târnavei
Mici, se află zona deluroasă acoperită de păduri, iar pe versanții dealurilor se găsește podgoria
Târnavelor.

Podgoria se afla în interiorul triunghiului format de localitațile Blaj

– Sighișoara – Bălăușeri (Fig.1.2), accesibilitatea fiind una foarte bună.

• De exemplu, ruta Cluj-Blaj în care străbatem 106 km și o luăm pe drumurile

DN1/E60/E81 și DN1/E8

• O altă rută poate fi ruta Sibiu- Blaj și o luăm pe drumurile DN14/DJ142/DN14B.

• Pentru a ajunge în Sighișoara o putem lua pe ruta Blaj-Sighisoara pe drumurile:

DN14B/DN14.

• O rută foarte convenabilă pentru a ajunge la Bălăușeri este ruta Sighișoara-Bălăușeri pe

drumul E60. Dar se poate ajunge și pe Ruta Blaj Bălăușeri pe drumurile DJ107/DJ107B
si DJ142.
 Fig. 1.2 Localizarea Podgoriei Târnavelor
sursa: www.google.ro/maps

1.4 Principalele caracteristici naturale şi antropice

Relieful este frământat, caracterizat printr-o configuraţie tipic deluroasă, cu orientare
generală sud-vestică. Cuprinde aproape toate formele de relief şi elementele de pantă. Ponderea
cea mai mare o au formele de relief cu altitudine mijlocie, de 400-600 m. Începând cu altitudinea
de 250-270 m până la 400-450 m, panta terenurilor este cuprinsă între 5-20% şi permite
mecanizarea lucrărilor în plantaţiile viticole.

Versanţii cu expoziţii însorite (S, S-E, S-V) pe care se cultivă viţa de vie sunt scurţi, cu
înclinări mai accentuate în treimea superioară şi mijlocie, fiind afectaţi de procesele de eroziune.
Piciorul pantelor acestor versanţi este uniform, slab înclinat, pretându-se pentru agricultură.
Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile
dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa-
de- vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Reţeaua hidrografică cu alimentare subterană prin izvoare de adâncime este alimentată

parţial şi de către izvoarele de coastă, care apar destul de frecvent pe versanţii alcătuiţi din
straturi alternante de argile sau marne impermeabile, gresii sau nisipuri permeabile,
caracteristice.

Climatul reprezintă o componentă ecologică esenţială în formarea şi dezvoltarea

podgoriei Târnave. Este de tip temperat continental moderat, cu veri potrivit de calde, ierni aspre
şi umede, dar cu toamne lungi şi predominant senine, influenţate de masele de aer vestice şi de
prezenţa arcului carpatic care protejează regiunea de curenţii reci din nord-est şi est.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea
şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală
(1995-2006) a temperaturii aerului în centrul viticol Jidvei este de 9,7°C, mai ridicată cu 0,7°C
decât cea înregistrată la nivelul podgoriei Târnave.
 Specificul zonei îl constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfârşitul verii şi pe aproape o treime
din zilele de toamnă ( septembrie, octombrie ) ceea ce duce la un proces de maturare lent al
strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrâng
favorabil în calitatea vinurilor obţinute. De asemenea, în perioda de maturare a strugurilor
temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 22º C, iar cele din timpul nopţii in jurul
mediei de 12º C.

Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea
se reduce ramânand constantă sau aproape constantă la un prag ceva mai ridicat (aproximativ 8-9
g/lacid tartric). Mediul oxido-reducator din struguri devine favorabil creşterii calitative a
continuţului în arome libere şi legate, care va înregistra valori ridicate la sfârşitul perioadei de
coacere.

Regimul de umiditate

Viţa-de-vie este o plantă care se adaptează cu uşurinţă, atât la condiţiile de umiditate

ridicată cât şi la cele de secetă. Umiditatea interesează sub raportul cantităţii precipitaţiilor şi
higroscopicităţii aerului. Cultura viţei de vie fiind posibilă în regiunile cu precipitaţii cuprinse
între 500-700 mm, din care minim 250-300 mm în perioada de vegetaţie. Umiditatea relativă a
aerului se situează între 60-80%, fiind optimă pentru cultivarea viţei de vie.

Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria Târnave prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic,
brun argiloiluvial, regosol carbonatic, coluvisol şi soluri antropice / modificate. Cele mai bune
pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice
datorită texturii mijlocii, acidităţii moderate şi a conţinutului de humus.

Pe versanţii abrupţi şi pe mameloane, întâlnim regosolurile, iar pe terasele rezultate în

urma dislocării unor cantităţi mari de sol se întâlnesc solurile antropice. Pe aceste soluri, datorită
conţinutului ridicat în calciu activ şi a unor valori scăzute a fierului uşor asimilabil, apare
frecvent fenomenul de cloroză. Pe marne, în locurile unde apa freatică se află la 3-5 m s-au
format solurile negre de fâneaţă cu o textură luto-argiloasă şi un conţinut ridicat în humus. Pe
versanţi, mai ales în treimea superioară şi pe culmi, solurile se află în diferite grade de eroziune,
de la slab la excesiv erodate. În general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi
fosfor mobil 8-24 ppm, conţinut mijlociu în potasiu mobil 120-237 ppm.

Tipul dominant de sol este solul brun. Pe marne, în locurile unde apa freatică se află la
3-5 m adâncime s-au format solurile negre de fâneaţă cu o textură luto-argiloasă şi cu un conţinut
ridicat în humus. La baza pantelor şi în microdepresiuni se întâlnesc solurile coluviale
carbonatate. O pondere mare o au şi vertisolurile, iar psamosolurile apar cu totul izolat.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10°C, diminuează procesele

oxidoreducatoare şi enzimatice, permiţând menţinerea în condiţii de calitate a stării de sănătate a
strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un
factor important în operaţiile de limpezire a mustului şi mai târziu un accelerarator al procesului
de fermentare.

Viţa-de- vie în Podgoria Târnave este cunoscută înca din cele mai vechi timpuri. De-a
lungul timpului în podgorie soiurile cultivate, lucrările din vie, tehnologia din viticultură şi
vinificaţie au fost o preocupare majoră a podgorenilor. Vinurile din Podgoria Târnave, poartă
amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului , caracterizându-se
prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare
bogaţie de arome tipice şi specifice soiului.

Calitatea vinurilor de Târnave se datorează condiţiilor climatice prezente care determină

caracteristicile strugurilor şi calitatea vinurilor în special printr-o moderaţie a temperaturilor, mai
ales toamna când are loc maturarea strugurilor, cu rol mare în păstrarea aromelor din boabe şi
atingerea unui grad ridicat de aciditate. Vinurile originare din ţinutul Târnavelor sunt vinuri cu
caracteristici care le conferă distinctivitate. Ele sunt catifelate, proaspete datorită unei acidităţi
relative mari, care nu trece însă dincolo de limite, expresive aromatic. Se remarcă Traminer-ul,
un vin fin, cu o aromă specifică, discretă şi persistent florală, cel mai adesea sec sau demisec,
apoi Muscat Ottonel-ul cu o aciditate plăcută, în acest areal mai bine pus în valoare comparativ
cu regiunile de sud unde strugurii sunt recoltaţi la o aciditate mai mică, un vin fin, neted, fluid,
sau Feteasca regală, soi valoros, răspândit în majoritatea podgoriilor, vinul reprezentativ pentru
Târnave, de tărie alcoolică nu prea ridicată şi aciditate bună, cu o fineţe de apreciat, cu producţie
bună faţă de alte soiuri de aici, cu o capacitate optimă de a se asocia în cele mai bune condiţii cu
Riesling italian sau Sauvignon
(www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_tarnave_249ro.pdf, accesat 02.12.2020).
 CAPITOLUL II DISTRIBUȚIA PRINCIPALELOR CENTRE VITICOLE,
DOC ȘI IG CARACTERISTICI REGIONALE

2.1 Distribuţia şi principalele caracteristici ale centrelor viticole din podgoria

Târnavelor
În cadrul podgoriei Târnavelor se găsesc următoatele centre vitilole:
 Centrul viticol Blaj
 Centrul viticol Jidvei
 Centrul viticol Zagăr
 Centrul viticol Mediaș
 Centrul viticol Valea Nirajului

Centrul viticol Blaj

Continuatoare a activității de cercetare-dezvoltare inițiate de academicianul ,,Gheorghe

Ionescu Șișești " Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj a fost
înființată în anul 1946 pe teritoriul localității Crăciunelul de Jos la 7 km de orașul Blaj fiind
situată în ,,podgoria Târnave" una dintre cele mai vechi podgorii din Transilvania.

La ora actuală Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Blaj

funcționează în baza legii 45/2009 ca instituție publică în subordinea Academiei de Științe
Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești București și este integrată în rețeaua națională de
cercetare agricolă, reprezentând zona de centru a țării (sursa: https://scvblaj.ro/, accesat 02.12.2020).

Centrul viticol Jidvei

Plantațiile de vită de vie ocupă o suprafață de aproximativ 2000 ha, la o altitudine

cuprinsă între 400 și 600 de metri. Majoritatea lor sunt amplasate pe versanții cu expoziție
sudică, sud-estică și sud-vestică, ceea ce face ca razele soarelui și circulația atmosferică să
favorizeze cultura viței de vie. Ținutul bucură vița de vie cu solul său de tip brun roșcat de
pădure și cu climatul temperat-continental, cu temperaturi medii anuale de + 9 grade Celsius .
(Sursa: https://jidvei.wordpress.com/2011/01/25/podgoria-si-centrul-viticol/).

2.2 Caracteristici regionale legate de DOC și IG

Vinurile cu denumirea de origine controlată ”Târnave”, pot purta următoarele menţiuni
tradiţionale: C.M.D.(cules la maturitatea deplină), C.T. (cules târziu), C.I.B. (cules la
înnobilarea boabelor), date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu
D.O.C. ” Târnave”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat,
astfel: D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..

 Rezervă - În cazul vinurilor maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticlă
timp de cel puţin 6 luni
 Vin de vinotecă - În cazul vinurilor maturate minim un an în vase de stejar şi învechit în
sticlă timp de cel puţin 4 ani.
 Vin tânăr- Vin introdus pe piaţă înainte de sfârşitul anului în care a fost produs

Vinurile cu D.O.C. obţinute în podgoria “Târnave” sunt caracterizate prin prospeţime,

vinozitate şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă
caracteristică de soi (arome şi buchet de învechire), iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce
temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.

Caracteristici generale:

Soiuri albe:

 Aspect: limpede, limpede cu luciu, limpede cristalin

 Culoare: galben verzui spre galben auriu
 Miros: caracteristic soiului
 Gust: catifelat, moale

Soiuri roşi:

 Aspect: limpede, cu luciu

 Culoare: roşu rubiniu, violaceu intens
 Miros: caracteristic soiului
 Gust: slab taninat, corpolent.

Culesul se poate realiza manual sau mecanizat. Calitatea strugurilor se constată în

momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă transportarea strugurilor în saci de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc

următoarele condiţii de ordin calitativ:

 puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
 o stare bună de sănătate
  proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%, cu excepţia strugurilor culeşi la
supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;
 un conţinut minim în zaharuri, stabilit astfel:
 pentru D.O.C. – C.M.D. - minim 155 g/l;
 pentru D.O.C. – C.T. – minim 220 g/l;
 pentru D.O.C. – C.I.B. – minim 240 g/l;

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei Târnave, vinul fiind apreciat
pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibrul între componente, aroma
discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de salcâm. Datorită climatului vinurile se
caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care îi conferă prospeţime; se foloseste şi la
producerea vinurilor spumante.

Sauvignon blanc este vinul de înaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă
vegetală erbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legătură între vinurile cu gust neutral şi
cele aromate. Vin echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică, datorată metoxi-pirazinelor
şi norisoprenoidelor .

Riesling italian, vin de înaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare

verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat în extract şi glicerol, îi conferă catifelare şi o
oncuozitate la gust. Vinul tânăr aminteşte de fânul prospăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt într-o
armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat reprezentativ, pentru podgoria Târnave. Aroma
florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor, Muscatul Ottonel, realizează cele
mai fine arome şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Traminer aromat este vinul potenţial aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de
trandafir, onctuos şi catifelat. Gustul este uşor picant, lăsând impresia de mirodenii. Echilibrat,
uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă
şi corpolenţă .

Fetească albă, vin catifelat şi corpolent, extractiv. Se impune prin vinozitatea specifică
soiului din care provine. Fermentat la temperatură scăzută poate dezvolta o aromă secundară de
fermentaţie, care poate să-i confere o savoare cu totul excepţională. Păstrat la maturare şi
învechire, vinul are o aromă specifică de miere.
 Pinot gris este un vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat. Se impune prin
bogăţia în componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită. Savoarea bogată şi complexă, dă o
notă personală vinului de Pinot gris.

Chardonnay, vinuri ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie

armonioasă, sunt catifelate, dar în acelasi timp bogate, cu o aroma ce aminteşte de cea a fânului
de Page 10 of 15 curând cosit sau uneori de floarea de salcâm. Aceste vinuri impresioneză prin
calitatea lor perfect echilibrată, iar buchetul pe care-l capătă în timp îi conferă o nuanţă originară
de migdale dulci;

Riesling de Rhin – are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare
specifică şi complexă. Este un vin pretabil la învechire. Cu o aciditate mai ridicată, are aromă şi
gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere şi mosc. Se consumă alături de
mâncăruri orientale sau alături de fructe de mare. Din Riesling se obţin strălucitoare vinuri de
gheaţă. În podgoria Târnave acumulează concentraţii ridicate de zaharuri, putându-se realiza
chiar vinuri D.O.C.-C.I.B.

Merlot – este un soi de struguri roşii care acumulează niveluri mari de zaharuri şi
conţinuturi ridicate de fenoli. Uşor şi plăcut se poate folosi cu succes în cupaje cu Cabernet
Sauvignon. Vinul este delicios. Poate fi consumat şi tânăr. După o uşoară maturare în vase de
lemn are o culoare roşu rubinie, cu arome de cireşe amare, violete şi portocale.

Fetească Neagră – soi autohton, poate cel mai vechi. Vinul se prezintă cu o culoare
rubinie, catifelat, cu aromă de prune uscate, zmeură şi mure, armonios şi echilibrat. - Syrah – un
vin prestigios, foate colorat, fin, taninic, cu aromă cu tendinţe de coacăze, afine, ardei iute,
minerale, cu un parfum de violete (Sursa:
http://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_tarnave_249ro.pdf,accesat 03.12.2020) .
 CAPITOLUL III DRUMUL VINULUI ÎN PODGORIA TÂRNAVELOR

3.1 Traseul pe zile (I, II, III)

Traseu turistic la cramele din podgoriile Târnavelor
 Număr persoane grup: 10 persoane
 Cu vârste cuprinse între 20-35 de ani
 Interesați de vizitarea cramelor și de degustarea vinului dar și de împrejurimi
 Durata traseului este de 3 zile
 Preț traseu/persoană: 800 lei, aici se include:
o transportul

o ghidul
 Nu sunt incluse în preț: cazare, achiziționarea de suveniruri, intrarea la crame

Ziua 1
 Grupul de turiști pleacă cu microbuzul din Cluj spre Blaj la ora 7:30, pe drumul DN1-
E60-E81, parcurgând o distanță de 105 km în apoximativ 2 ore.
 După ce ajung aceștia merg să se cazeze la pensiunea La Vie (Fig 3.1).

Fig. 3.1 Pensiunea La Vie

Sursa: https://www.google.com/search?q=pensiunea+la+vie+blaj
  La ora 12:00 vor pleca să viziteze prima cramă și anume crama Târnavelor (Fig. 3.1.2) .

Fig. 3.2 Durata drumului

Sursa: https://www.google.ro/maps

Vinurile produse aici poartă în ele vocaţia locului, specificul soiului şi mai ales măsura
priceperii, aici se cultivă pe suprafeţe întinse, soiuri respectabile: Feteasca Regală, Riesling,
Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Feteasca Albă.

Ziua 2

 La ora 9:00, după servirea micului de jun aceștia vor pleca spre crama Jidvei (Fig. 3.3).
Jidvei estecel mai mare producator de vinuri albe seci și demiseci din Romania.

Fig. 3.3 Crama Jidvei

Sursa: https://www.google.com/search?q=podgoria+jidv
 Cu o podgorie ce se întinde pe 2400 hectare, investiții substanțiale în plantații, dar și în
modernizarea cramei și a tehnologiilor de fabricare, conservare și păstrare a vinului, Jidvei este
cel mai mare producator de vinuri albe seci și demiseci din Romania.

 Ajung la ora 9:40, în fig. 3.3. este reprezentat traseul parcurs de la pensiune la cramă.
Aceștia vor intra la o degustare de vinuri. Prețul de intrare pe personă este de 30 de lei.

Fig. 3.4 Durata drumului parcurs

Sursa: https://www.google.ro/maps
Pot degusta:

 Spumant - Margaritar Rose

 Mysterium - Feteasca Regala + Muscat Ottonel + Sauvignon Blanc
 Mysterium - Tamaioasa Romaneasca + Sauvignon Blanc

Fig. 3.5 Vinuri crama Jidvei

Sursa: https://www.google.com/search?q=jidvei+vinuri
  De la cramă pleacă către Castelul Bethlen-Haller (Fig. 3.6), drumul durează 10 minute.
Costul unui bilet este de 25 lei/persoană și reprezintă modul prin care fiecare vizitator
contribuie la păstrarea farmecului acestui loc.
 Vizită la Castel + Degustare 4 vinuri + Servire prânz - 170 lei.
 Servesc prânzul la ora 1:00, iar la ora 2:00 se vor duce la degustare de vinuri și la
vizitarea castelului.

Fig. 3.6 Castelul Bethlen-Haller Fig. 3.7. Masa la Castelul Bethlen-Haller

Sursa: www.jidvei.ro/castelul-bethlen-haller Sursa: www.jidvei.ro/castelul-bethlen-haller

Castelul Bethlen-Haller este simbolul de preț al Jidvei. Acesta se regăsește atât în

emblema companiei, cât și pe eticheta vinurilor din gama Owner’s Choice, Maria Pinot Gris și
Maria Fetească Albă.

 La ora 5:00 se vor pregăti pentru plecarea spre pensiunea aflată la Hotelul Iris din
Târnăveni (16 km). Cost cazare 160 lei
 Când ajung la pensiune servesc cina. (25 lei)
 Dutartă 9 ore, distanță aproximativ 43 km, buget 385 lei. Traseul a fost unul relativ ușor
cu activități inovative.
 Puncte slabe: distanța.
 Puncte tari: arhitectura, degustarea vinului.

Ziua 3

 Dupa servirea micului de jun, vor pleca la ora 10 să viziteze crama aflată la Trânăveni,
Familia Petru (Fig. 3.8).
 Fig. 3.8 Distanța parcursă
Sursa: https://www.google.ro/maps/

 Servesc prânzul la hotel (30 lei).

 Ceea ce a început ca o vizită la crama pentru a degusta câteva vinuri, s-a transformat într-
o zi foarte placută, petrecută alături de oameni calzi și ospitalieri. Astfel, am aflat că nu
contează producția de sticle de vin, nici locul pe care te situezi în topul producătorilor, ci
pasiunea. Aceasta afacere este un proiect plin de succes al unei familii mici pe care îi
unește o pasiune mare pentru vinuri fine.

 Degustare + masă 70 de lei

 La ora 14:00 o să plece din nou spre Cluj
 Durată 4 ore, distanță 100 km, Buget: 100 lei
 Traseul a fost ușor
 Puncte tari: oameni primitori cu o pasiune desăjârșită.
 Puncte slabe: infrastructura.

Crama Familia Petru, oferă posibilitatea de ați personaliza sticla cu vin, un pachet cu patru
butelii este la prețul de 100 de lei. Astfel, puteți alege între un Pinot Noir, vinificat alb sec și
rose demisec, un vin alb denumit Trifon, care îmbină Rieslingul italian și Feteasca Regală, și un
vin alb sec din soiul Kerner.
 Fig. 3.9 Vinuri crama Familia Petru
Sursa: www.familiapetru.ro/locatii/

3.1.1. Sinteza generală a traseului

Mai jos am reprezentat cu ajutorul tabelului 3.1, sinteza traseului. Observăm că atât distanța
cât și durata sunt unele relative medii. Bugetul de care trebuie să dispună turiști este unul mediu,
ei și provenind dintr-un medium ai dezvoltat social.

3.1 Sinteza generală a traseului

Durată Distanță Buget

Ziua 1 7 ore 25 km 180 lei cazare + 50 de lei mâncarea =230 lei

Ziua 2 9 ore 43 Km 30 lei intrarea la crama Jidvei + pachetul de la castel

170 de lei + cazare 160 + 25 de lei masă = 385 lei

Ziua 3 4 ore 1 km Prânzul 30 de lei +degustare și masă 70 lei =100 lei

Total 20 de ore 69 km 715 lei (traseu) + 800 lei (ghid+transport)=

1515 lei total

3.1.2 Puncte tari şi puncte slabe

Puncte tari:

 vinurile excelente;

 oamenii care sunt deschiși;

 zona și arhitectura în unele părți (Castelul Bethlen-Haller);

  Oferta de degustare vin de la castel și faptul că folosesc banii pentru menținerea acestuia;

accesibilitatea la fiecare crama.

Puncte slabe:

 se găsesc greu informații despre crame;

 în urma acestor 3 zile am observat că nu multa lume știe de podgoriile din România;

 Nu sunt promovate suficient.

 CONCLUZIA

În concluzie, în urma acestui studiu am dorit să scoat în evidență frumusetile țării noastre
si a potențialului vini-viticol al acesteia. Am ales Podgoria Târnavelor, nu doar ca este cea mai
mare din Transilvania, dar și pentru istoria și vinurile ei deosebite.

Deși are o accesibilitate foarte bună, nu mulți sunt cei care au auzit de aceasta. Acest lucru
se întâmplă și datorită faptului că la noi în țară acest tip de turism vini-viticol nu este la fel de
bine promovat ca în alte țări (Spania, Franța, Italia, etc.),deși Romania ar avea un potential
ridicat datorita solurilor fertile și al condițiilor climatice.

În urma cele 3 zile în care am vizitat câteva crame din podgoria Târnavelor, putem spune
că am rămas plăcut surprinși de ospitalitatea localnicilor, de soiurile de vin pe care le am putut
degusta și de locurile văzute.

A fost o experiență frumoasă prin care am putut observa îndeaproape o mică parte din
drumul vinului prin România, și am putut vedea niște crame diverse, cu o istorie îndelungată. Cu
toate acestea trebuie să se îmbunătățească atât promovarea turistică, acest lucru s-ar putea face
mai ușor cu ajutorul internetului prin crearea diferitelor pagini web, dar și prin rețelele de
socializare.
 BIBLIOGRAFIA

http://www.onvpv.ro/sites/default/files/pdfs/caiet_de_sarcini_doc_tarnave_249ro.pdf

https://fabricatinro.ro/familia-petru-continua-traditia-vinului/