NICOLAE GIUGEA CAMELIA MUNTEAN

CRISTIAN MĂRĂCINEANU VIOREL CĂLUGĂRU

RESURSE OENOTURISTICE

EDITURA ALMA, CRAIOVA, 2020

1
Tehnoredactare: ing. Oacă Violeta Adriana

Sursa fotografiilor:
Banu Mărăcine – Hruba
Banu Mărăcine – Ansamblul Crama Veche (vila Mircea)
Banu Mărăcine - Vinoteca

2
 CUPRINS
CAPITOLUL I - OENOTURISMUL ȘI RESURSELE IMPLICATE…………....………..5
1.1.Generalităţi privind turismul………………………………………………….................5
1.2. Resurse implicate în practicarea oenoturismului……………........................10
1.2.1. Resurse naturale………………………………............................................................10
1.2.2.Resurse antropice………………………......................................................................17
CAPITOLUL II - OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE A OENOTURISMULUI..31
2.1.Factori favorizanți și defavorizanți pentru oenoturism................................31
2.2. Conceptul de drum al vinului și plusul de valoare adus unei destinații
turistice……...............................................................................................................................36
2.3. Oenoturismul - oportunitate de afaceri, promovare şi marketing
specific ………............................................................................................................................40
2.4. Oenoturismul – formă de turism durabil............................................................44
CAPITOLUL III - PRINCIPALELE RESURSE OENOTURISTICE CARE
CARACTERIZEAZĂ REGIUNILE VITICOLE DIN ROMÂNIA……...........................48
3.1.Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei…………….....................................48
3.2. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei…….....................................................51
3.3.Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei......................................58
3.4.Regiunea Viticolă a Banatului...................................................................................70
3.5.Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului.................................................72
3.6.Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei.................................................................76
3.7.Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării..................................................................80
3.8.Regiunea Viticolă a Nisipurilor şi a Altor Terenuri Favorabile din Sudul
Ţării.............................................................................................................................................81
CAPITOLUL IV – BANU MĂRĂCINE, CARACTERIZARE OENOTURISTICĂ....83
4.1.Resurse antropice……………………………………………………………………….......83
4.2.Resurse naturale…………………………………………………………………………......88
BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................90

3
4
 CAPITOLUL I
OENOTURISMUL ȘI RESURSELE IMPLICATE

1.1. Generalități privind turismul

În sens general, turismul poate fi definit drept călătoria pe care o
persoană, denumită turist, o realizează cu un anumit scop. Motivarea fiind
extrem de diversă, scopul călătoriei a devenit un criteriu de clasificare a
formelor de turism. Astfel putem cita:
- turismul pentru odihnă, centrat pe deplasarea în locuri care oferă
posibilitatea de relaxare, de desprindere de problemele cotidiene, locuri
care prin peisaj și activități asigură condiții stenice pentru turist; scopul
principal al acestui tip de turism rămâne cel recreativ deși are elemente
care pot interfera cu turismul cultural sau cu cel medical, dacă avem în
vedere cura balneară;
- turismul medical, practicat sub forma vizitării pacienților ori cu
scopul unor intervenții stomatologice, estetice, chirurgia obezității ș.a; este
o formă de turism care în România s-a dezvoltat continuu datorită
prețurilor competitive practicate de unitățile medicale. O estimare pentru
orașele cu infrastructură medicală dezvoltată arată că acești turiști ar
reprezenta 10 % din numărul total (Neagu A., 2019);
- turismul cultural (educaţional), care se axează pe vizitatea unor
obiective precum muzee, expoziții de artă, participarea la diverse
festivaluri, cunoașterea tradițiilor și a culturii comunităților locale;
- turismul sportiv, practicat pentru a participa la diverse
evenimente cu caracter sportiv;
- turismul negru, este organizat cu ocazia comemorării unor
evenimente tragice sau pentru vizitarea locului în care s-au petrecut astfel
de evenimente;

5
 - turismul rural, presupune valorificarea resurselor rurale, prin
practicarea turismului în gospodării care și-au pierdut funcția agricolă,
pensiuni ș.a; implicarea turiştilor în activitățile din gospodăria ţărănească
tradițională, în situația în care activitatea turistică din cadrul gospodăriei
este secundară, presupune practicarea agroturismului, o formă a turismului
rural;
- turismul culinar și turismul viti-vinicol (oenoturismul) are la bază
dorința de a cunoaște specificul culinar al unei țări sau regiuni, băuturile
tradiționale și vinurile produse aici, soiurile autohtone și modul de utilizare
a acestora în gastronomie;
- turismul religios, practicat cu ocazia participării la diverse
evenimente religioase sau pentru vizitarea lăcașelor de cult; există opinia
că numărul tot mai mare de turiști a condus la pierderea formei autentice a
unor astfel de călătorii (pelerinajul) și a lăsat loc acestui tip de turism,
foarte asemănător cu turismul clasic (Tănăsescu E., 2014);
- turismul de aventură, asigură participarea persoanei la activități
care presupun un anumit risc (alpinism, zbor cu parapanta, bungee-
jumping, rafting, ski, sporturi nautice, parcurgerea unor trasee cu ATV-ul,
motocicleta, autovehicule de teren ș.a.); în România este considerată o
formă incipientă de turism cu potențial de dezvoltare (Magdei A., 2011);
- turismul cinegetic (presupune parcurgerea anumitor trasee și
observarea animalelor în mediul lor de viață) sau participarea la vânătoare
ori pescuit (turism pentru vânătoare și pescuit);
- turismul de tip hobby – hobo, practicat în locuri recunoscute
pentru stilul de viaţă non-conformist;
- turismul ancestral, axat pe vizitarea locurilor strămoșești sau
pentru alcătuirea arborelui genealogic;
- turismul de afaceri, se referă la călătoriile efectuate în interesul
serviciului (ex. lansări de produse, team-building-uri, expoziții, conferințe

6
ș.a.) și presupune existența unei infrastructuri specifice (locuri de cazare
suficiente, săli de conferințe, spații pentru expoziții) și cooperarea cu alte
instituții (ex. agenții de turism); este un segment cu potențial ridicat de
creștere în România datorită dezvoltării unei infrastructuri adecvate
acestui tip de turism și este vizat de hotelieri datorită bugetului de care
dispune un participant la aceste evenimente: cca 400 euro/zi (State D.,
2015);
- turismul pentru practicarea jocurilor de noroc este bine dezvoltat
în țări precum SUA, unde veniturile anuale provenite din acest gen de
turism sunt de 55 mld dolari (2014); în același timp, în România se încasau
657 mil euro (2012). Acest gen de turism poate fi practicat prin dezvoltarea
de hoteluri-cazinou care să promoveze organizarea unor competiții (Lungu
P., 2015) sau prin existența spațiilor special amenajate în acest sens unde
turiștii pot practica acest gen de activități în afara concursurilor;
- turismul pentru cumpărături sau turismul de shopping este
agreat de un număr din ce în ce mai mare de români și se corelează cu
perioadele de reducere a prețurilor în marile lanțuri comerciale din țările
vizitate (orientativ octombrie-martie sau iulie-august) și de categoria de
produse afectată de reduceri (produse electronice, articole vestimentare,
încălțăminte); acest tip de turism este vizat de către persoanele cu venituri
peste medie, sumele alocate în acest sens fiind de 1000-1500 euro pentru
cumpărături la care se adaugă 200-1100 euro pentru achitarea pachetului
turistic, adică transport, cazare, masă (sursa: www.wall-street.ro)
Alte criterii relevante pentru clasificarea formelor de turism se
referă la: distanţa până la destinație, durata excursiei, provenienţa
turiştilor, numărul acestora, gradul de organizare, mijlocul de transport,
vârsta turiştilor (tabelul nr: 1.1.).

7
 Tabelul 1.1.
Criterii de clasificare a diferitelor forme de turism
Criteriu Graduare Observații
Distanța până la Mică Durată mică, în week-end și sărbători legale, supus
destinație influenței factorilor meteorologici; poate avea
caracter de masă
Mare Distanțe de sute de km corelate cu majorarea
duratei excursiei
Foarte mare Turism continental, intercontinental și spațial
Durata Redusă 1-3 zile sau câteva ore dacă avem în vedere
deplasării deplasarea în zona periurbană
Medie Corespunde cu durata concediului anual; se
corelează cu distanțe mari și foarte mari
Mare Peste 30 zile, caracteristic turismului medical,
ancestral
Proveniența Turism Se desfășoară în interiorul unei țări de către
turiștilor intern cetățenii acesteia
Turism Presupune vizitarea altor țări. Are importanță
extern mare în balanța economică și este influențat de
calitatea serviciilor, infrastructura existentă,
promovarea pachetelor turistice
Numărul Individual Se referă la călătoriile individuale, cu familia sau cu
turiștilor prietenii. Presupune deținerea unui mijloc de
deplasare, modificarea traseului în funcție de dorință
și implicare în organizare (cazare, masă ș.a.).
Grup Neimplicarea turiștilor în organizarea deplasării
Gradul de Turism Necesită condiții de cazare și petrecere a timpului
organizare continuu liber indiferent de anotimp
Turism Practicat în funcție de anotimp
sezonier
Mijlocul de Terestru Rutier, feroviar (ex. călătoria cu trenul Orient
transport Express)
Aerian
Naval Croazierele
Vârsta turiștilor Tineri Preponderent caracter recreativ
Maturi Preponderent caracter recreativ și cultural
Vârstici Preponderent caracter balnear și cultural
Cu toate acestea, unii autori (Bran, F.,1997), opinează că turismul
este ''activitatea din timpul liber care constă în a voiaja sau locui departe de

8
locul de reşedinţă, pentru distracţie, odihnă, îmbogăţirea experienţei şi a
culturii datorită cunoaşterii unor noi aspecte umane şi a unor peisaje
necunoscute''. În acest fel, participarea la activități de business este exclusă
din sfera activităților turistice.
De altfel și Organizaţia Mondială a Turismului (O.M.T.) defineşte
turiştii ca fiind persoanele care călătoresc sau locuiesc în locuri din afara
zonei lor de reşedinţă permanentă, pentru o durată între 24 de ore şi 1 an
consecutiv, în alte scopuri decât cele legate de exercitarea unei activităţi
remunerate în localitatea vizitată.
Oricum, indiferent de considerentele exprimate de autori, tendinţa
actuală este de diversificare a turismului de masă (clasic), destinat
publicului larg şi organizat la scară amplă (sub forma unor pachete
turistice). În contrapondere apar forme din ce în ce mai specializate de
turism (neclasice) care valorifică resursele locale, regionale, naturale sau
antropice, ale unei ţări.
În acest fel a apărut turismul de nişă, în care se încadrează şi
oenoturismul. Turismul de nişă se deosebeşte de turismul de masă printr-o
serie de practici mai sofisticate, prin diversitate, prin atenuarea efectelor
negative asupra mediului, prin faptul că se adresează unor grupuri
restrânse de consumatori ş.a.
Formele considerate incipiente de turism se consideră pelerinajele
efectuate încă din antichitate la templele divinităţilor. Tot din acea perioadă
datează şi deplasarea periodică a cetăţenilor bogaţi pentru a-şi vizita
proprietăţile deţinute în alte provincii sau vizitele efectuate în anumite
locuri recunoscute pentru existenţa unor factori sanogeni, (ex băile
termale).
Cuvintete turism/turist au intrat în vocabularul curent în prima
jumătate a secolului XIX. Etimologic, termenii derivă din cuvintele turnare

9
(lat) şi/sau tornos (gr), cu sensul de revenire la locul de plecare, întoarcere,
motiv pentru care turismul presupune realizarea unei călătorii dus-întors.
Datorită ponderii însemnate în economiile naţionale, se poate
afirma că pentru unele state (Grecia, Egipt, Spania, Tailanda ş.a.) turismul
este esenţial datorită aportului financiar consistent obţinut din afacerile cu
bunuri şi servicii care includ transportul aerian, naval, taxiurile, serviciile
de ospitabilitate (hotelurile, pensiunile, restaurantele, bistrourile) sau
veniturile din divertisment, cum ar fi: parcurile tematice (Disneyland,
Legoland), cazinourile, mall-urile, cluburile ş.a.

1.2. Resurse implicate în practicarea oenoturismului

Resursele turistice reprezintă totalitatea elementelor atractive ale
unui teritoriu, indiferent de originea lor şi de relaţiile dintre ele. Ele stau la
baza turismului, asigurând mărimea, intensitatea şi diversitatea fluxurilor
turistice.
Se deosebesc două grupe majore, şi anume: resurse naturale
(aparţinând cadrului natural) şi resurse antropice (datorate omului).

1.2.1. Resurse naturale

Resursele naturale au o funcţie dublă; pe de o parte asigură un
cadru ecologic (valorificabil din punct de vedere economic), iar pe de altă
parte, prin elementele de peisaj, susţin participarea la activitatea turistică.
Principalele resurse naturale au în componenţă factorii geografici,
climatul, relieful (orografia), solul (factorul edafic) şi subsolul (geologia)
care caracterizează un teritoriu delimitat cu aptitudine culturală pentru
viţa-de-vie.
Conform legii, delimitarea arealelor viticole se stabileşte de către
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Viti-vinicole (O.N.V.P.V.), după
consultarea asociaţiilor de producători, în baza studiilor efectuate de

10
Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Valea
Călugărească (I.C.D.V.V.) şi are la bază condiţiile climatice determinante
pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor, condiţiile de relief,
tehnologiile aplicate, nivelul producţiilor obţinute şi însuşirile calitative ale
produselor vitivinicole rezultate.
Astfel, suprafața plantată efectiv cu viță-de-vie, împreună cu
drepturile plantare existente și cu cele din rezerva națională alcătuiesc
patrimoniul viticol naţional.
Suprafaţa plantată cu viţă-de-vie, la nivelul României, este
orientată preponderent către soiurile pentru vin, în proporţie majoritară
(cca. 80 %). La nivelul anului 2017, datele Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale, indică o suprafaţă de 177.15 mii ha plantate cu astfel de
soiuri (tabelul nr: 1.2.). Volumul de vin obţinut s-a cifrat la 2798,579 mii hl
(tabelul nr: 1.3.).
Conform O.M.179/2009 privind modificarea anexei la Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 397/2003 pentru
aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe
regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, spaţiul viticol românesc se
compune din 37 de podgorii care însumează 120 centre viticole şi 46 centre
viticole independente, grupate în 8 regiuni şi 3 zone viticole, astfel:
• Partea centrală a ţării adăpostită de arcul carpatic (include
regiunea I);
• Dealurile şi colinele pericarpatice (include regiunile II–V);
• Danubiano-pontică (include regiunile VI – VIII).

11
 Tabelul 1.2.
Date operative statistice sector viti-vinicol M.A.D.R. 2017
Specificaţie UM 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Suprafaţa totală cultivată cu viţă de vie Mii Ha 180,4 181,54 181,79 181,56 181,0 183,16 181,31 179,93 178,29 178,57 177,15
pentru vin
Preţ mediu achiziţie struguri pentru vin/tara Lei/kg 0,89 1,28 1,08 1,54 1,36 1,94 1,07 1,64 1,35 1,35 1,40
Producţia totală de vin Mii hl 5289 5369,2 4957,4 3287,2 4058,2 3310,6 5113,3 3750,0 3627,6 3267 4264,1
Suprafaţa totală supusă măsurii de Ha 4861 4834,2 5339,5 5124 4058,7 4455,4 7406,5 5959 2900 1730 1200
restructurare/reconversie
Tabelul 1.3.
12

Producţia de vin din soiuri nobile pe categorii de calitate şi regiuni viticole în 2017
Regiunea viticolă Total, Vinuri cu Vinuri cu Vinuri Vinuri fără D.O.C.
mii hl D.O.C. I.G. varietale şi fără I.G.
Podişul Transilvaniei 311,649 79,588 0,00 0,695 106,062
Dealurile Moldovei 1230,967 272,086 118,225 45,742 794,913
Dealurile Munteniei şi Olteniei 712,075 168,929 16,556 11,278 515,310
Dealurile Banatului 259,168 89,015 0,495 95,745 73,913
Dealurile Crişanei şi Maramureşului 109,908 44,730 35,364 2,528 27,286
Colinele Dobrogei 166,068 64,446 63,927 2,954 35,176
Terasele Dunării 4,430 0,00 3,711 0,00 0,719
Nisipuri şi Alte Terenuri Favorabile din Sudul Ţării 4,311 0,00 0,00 0,00 4,311
TOTAL 2798,579 819,510 262,869 158,943 1557,692

Sursa datelor: date operative M.A.D.R

12
 Cele 8 regiuni viticole sunt:
• Regiunea viticolă a podişului Transilvaniei;
• Regiunea viticolă a dealurilor Moldovei;
• Regiunea viticolă a dealurilor Munteniei şi Olteniei;
• Regiunea viticolă a Banatului;
• Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului;
• Regiunea viticolă a colinelor Dobrogei;
• Regiunea viticolă a teraselor Dunării;
• Regiunea viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din
sudul ţării.
Încadrarea viticulturii noastre în zonele U.E. a făcut ca arealele
viticole din România să fie integrate în zonele B (cu tărie alcoolică naturală
de minim 6 vol. %), CIa (cu tărie alcoolică naturală de minim 7,5 vol. %) şi
CII (cu tărie alcoolică naturală de minim 8,5 vol. %), figura următoare
ilustrând acest lucru.
Lucrările de specialitate propun următoarele definiţii ale acestor
termeni:
- zona viticolă este arealul de mare întindere, care grupează mai
multe podgorii ce fac parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales
prin condiţiile sale climatice, determinante pentru potenţialul calitativ al
strugurilor şi vinurilor.
- regiunea viticolă, cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţa de vie,
caracterizat prin condiţii naturale de climă şi de relief relativ
asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.
- podgoria este o unitate teritorială naturală şi tradiţională,
caracterizată prin condiţii specifice de climă, sol şi relief, prin soiurile
cultivate, prin metodele de cultură şi procedeele de vinificare folosite, care,
în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu
însuşiri specifice.

13
 Fig.1.1. Încadrarea regiunilor viticole din România în zonele viticole din
Uniunea Europeană
- centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din
una sau mai multe localităţi, care face sau nu face parte integrantă dintr-o
podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori
specifici de climă, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi
tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţă mai mică
decât podgoria.
- plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol,
ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi formă de relief.
Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultură şi de tehnologie ce
caracterizează plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţă
cultivată cu viţă de vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de
calitate specifice.
România deţine un teritoriu favorabil viticulturii, întrucât este
situată la o latitudine mijlocie, între paralele de 43º37' şi 48°16' latitudine
nordică, şi meridianele de 20016' şi 29°47' longitudine estică, ocupând o
poziţie aproape de limita nordică a culturii viţei de vie.

14
 Din punct de vedere al unităţilor naturale de relief (dealuri, coline,
podişuri, câmpii), ele exercită a influenţă care se concretizează prin
graduarea altor factori de biotop şi asigură microclimate favorabile
viticulturii.
Spre exemplu, oferta ecologică a terenurilor în pantă diferă pe cele
trei segmente ale sale. În partea de vârf, din cauza eroziunii, solul este mai
puţin fertil, umiditatea este mai redusă, în timp ce resursele helio-termice
sunt mai ridicate. Ca urmare, acest sector este indicat pentru obţinerea
vinurilor de calitate superioară. Din acest motiv şi expoziţia sudică, sud-
estică şi sud-vestică a pantelor este recomandată pentru înfiinţarea
plantaţiilor viticole. Expoziţia nordică este utilă doar în cazul arealeor
sudice, unde generozitatea resurselor helio-termice suplineşte reducerea
acestora cauzată de expoziţie.
La baza pantei se constată caracteristici opuse: sol mai fertil, mai
umed şi resurse helio-termice diminuate. În acest fel se recomandă ca
strugurii obţinuţi aici să fie direcţionaţi către vinurile de consum curent,
varietale.
Mijlocul pantei întruneşte caracteristici la interferenţa celor două
segmente.
Altitudinea moderată este utilă viticulturii, fără a se depăşi 500 m,
deoarece există riscul ca temperaturile care scad pe măsura creşterii
altitudinii să devină un factor limitativ.
Solul influenţează calitatea producţiei de struguri prin însuşirile
fizico-mecanice şi agrochimice şi e un factor care asigură microzonarea
soiurilor. În general solurile nefavorabile sunt cele cu apă freatică la
suprafaţă sau cele sărăturate. Conţinutul excesiv de carbonat de calciu
acţionează ca factor limitativ cauzând cloroza fero-calcică.
Solurile fertile, al căror humus depăşeşte 1-3 % nu sunt favorabile
vinurilor de calitate superioară, întrucât conţinutul mare de azot total al

15
vinurilor le face dificil de stabilizat şi păstrat. Asemenea terenuri pot fi
direcţionate spre obţinerea vinurilor de consum curent sau pentru cultura
soiurilor pentru masă.
Textura solului este utilă calităţii ridicate, dacă avem în vedere
solurile scheletice, cu drenaj bun.
Porozitatea ridicată, reprezintă un factor care asigură buna creştere
a sistemului radicular iar prin aceasta favorizează producţia de struguri.
Zona de favorabilitate oenoclimatică din ţara noastră are ca limită
inferioară a condiţiilor optime izoterma medie anuală de 9°C.
Între izoterma de 9° şi 8°C se obţin produse de o calitate mai redusă
şi în cele mai multe locuri este necesară protejarea viţelor împotriva
gerurilor.
În condiţii cu temperatura medie anuală mai ridicată de 9°C se obţin
produse viti-vinicole de calitate superioară. Aceste condiţii sunt prezente
pe pantele bine însorite de dealuri şi coline şi cele dintre terasele râurilor şi
pe nisipuri, în Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova de sud şi centru, în
Banat, Crişana şi partea apuseană a Maramureşului, în centrul şi sud-vestul
Podişului Transilvaniei (Oprean M., Olteanu I., 1983).
Deosebirile ecoclimatice din România determină o diferenţă de 5
săptămâni între maturarea strugurilor din sudul şi nordul ţării.
Eterogenitatea climatică se datorează atât latitudinii cât şi
condiţiilor orografice, la care se poate adăuga influenţa zonală a unor
factori de biotop (Marea Neagră, Dunărea ş.a.) ce dau naştere unor
microclimate cu profil viticol distinct. Din acest punct de vedere se impune
diferenţierea tehnologiilor viticole pentru fiecare caz în parte. Cuantificarea
ofertei ecologice prin intermediul indicatorilor climatici sintetici, studiul
soiurilor în relaţie cu factorii de mediu şi agrotehnici, constituie premisele
pentru aplicarea unor tehnologii diferenţiate în funcţie de arealele cu
favorabilitate pentru cultura viţei de vie.

16
 1.2.2. Resurse antropice
Resursele antropice au apărut ca urmare a unor necesităţi de ordin
economic, strategic sau cultural, valenţa turistică adăugându-se ulterior.
Atributele resurselor antropice, utile pentru oenoturism, se referă la:
vechimea obiectivului vizitat, ineditul, dimensiunea, funcţia, unicitatea.
Vechimea obiectivului (a cramei, podgoriei) este o sursă de interes
pentru turişti, cu atât mai atractivă cu cât istoria sa este mai îndelungată şi
mai bogată în evenimente. Efectul asupra turistului este cu atât mai mare
cu cât acesta este mai bine informat. Interesul se diminuează însă pe
măsură ce ne apropiem de perioada actuală. Acest lucru poate fi înlocuit
printr-o accentuare de ordin estetic, arhitectural sau de altă natură a
obiectivului, pentru a surmonta influenţa vechimii ca atribut valoric.
Unicitatea este atributul unor obiecte, construcţii sau activităţi
umane şi se referă doar la singularitatea efectivă a produsului în sine.
Unicitatea poate fi deliberată (a fost creat un singur produs și nu o serie
limitată) sau poate apărea accidental, prin distrugerea/dispariţia restului
de produse de acelaşi fel.
Din punct de vedere viti - vinicol se poate pune accent pe unicitatea
și/sau originalitatea tehnologiei de obţinere a produsului finit, pe folosirea
unor soiuri rare, a unor utilaje sau tehnici unice ş.a.
O altă însuşire care caracterizează obiectivele de provenienţă
antropică provine din latura inedită: localizare, stil arhitectural, materiale
utilizate, durata până la finalizarea obiectivului, implicarea unor
personalităţi.
Dimensiunea este un atribut accesibil şi uşor de evaluat al
obiectivelor antropice, interesul turistului fiind trezit fie de extremele
dimensionale fie de numărul de obiecte conţinute (ex. numărul de sticle cu
vin din vinotecă, dimensiunea spațiului acesteia).

17
 Funcţia actuală şi anterioară (dacă este cazul) a anumitor construcții
poate reprezenta o atracţie pentru turist. Rolul acestora, din punct de
vedere oenologic, va fi detaliat în continuare.

1.2.2.1. Construcții vinicole

Amploarea acestor construcţii s-a suprapus cu evoluţia materialelor
de construcţii, cu necesităţile de vinificare şi cu evoluţia tehnicilor şi
utilajelor vinicole. La început au fost de mici dimensiuni, ele adăpostind tot
fluxul tehnologic; în unele cazuri prezentau dublă funcţiune: locuinţă şi
spaţiu de vinificare. Iniţial materialele de construcţie folosite pentru
clădirile de suprafaţă au fost lemnul apoi piatra şi cărămida arsă.
Ulterior, construcţiile vinicole s-au dezvoltat ca mărime, trebuind să
facă faţă unor fluxuri tehnologice complexe, care sa asigure prelucrarea
unor cantităţi mari de struguri, obţinerea unor produse diverse,
depozitarea, maturarea şi învechirea produselor obţinute ş.a. În acest fel s-a
făcut trecerea de la construcţiile vinicole simple la complexele de
vinificaţie.
Principalele tipuri de construcţii vinicole sunt: crama, pivnița, hruba,
complexul de vinificație.
Crama reprezintă locul în care are loc vinificaţia primară. Acest lucru
presupune efectuarea acelor verigi tehnologice care asigură transformarea
strugurilor în vin: recepţia cantitativă şi calitativă a strugurilor, zdrobirea şi
desciorchinarea, obţinerea mustului, macerarea – fermentarea sau
fermentarea mustului (după caz), stocare temporară a vinului obţinut. De
aceea, cramele sunt configurate astfel încât să răspundă, în primul rând,
acestor necesităţi. În funcţie de amploarea activităţii, ele pot susţine şi alte
operaţiuni necesare condiţionării şi îmbutelierii vinului.
Pentru a corespunde acestor deziderate, crama se amplasează în
vecinătatea plantaţiei, pentru ca timpul între recoltare şi prelucrare să fie

18
redus la minim. De asemenea, este necesar ca spaţiul destinat fermentării
mustului să nu se afle sub nivelul solului, pentru a înlesni evacuarea
dioxidului de carbon, ca rezultat al fermentaţiei alcoolice.
Pivniţa, este acea construcţie care asigură atât maturarea cât şi
stocarea vinului, cu condiţia ca temperatura să fie constantă (11 – 13 oC).
Din acest motiv s-a considerat util ca spaţiul respectiv să fie sub nivelul
solului, pentru ca temperatura să se menţină fără cheltuieli suplimentare.
Cu toate acestea, maturarea şi stocarea vinului se poate realiza şi în
construcţii de suprafaţă, izolate termic şi care beneficiază de aportul
instalaţiilor de frig. În acest fel, termenul de pivniţă devine impropiu
utilizării, deşi spaţiul serveşte aceluiaşi scop.
În vinificaţia tradiţională pivniţa avea rolul de depozit de vinuri. Din
punct de vedere constructiv ea are forma unei galerii (2,5-3,0 m lăţime, 2,0
m înălţime, 6-20 m lungime) realizate prin dislocarea manuală a rocii sau
prin îndepărtarea solului pentru a se realiza o boltire. Există şi cazuri în
care pivniţa deţine o încăpere pentru depozitarea ustensilelor folosite la
vinificare. Acestea au constituit baza transformării lor în crame (Ferenc J.,
Csilla K., 2015)
Hruba, are funcţii asemănătoare cu pivniţa, deci este acel spaţiu
destinat, în principal, maturării vinului în vase de lemn. În funcţie de
specificul activităţii, hruba este folosită şi ca spaţiu în care are loc
fermentarea secundară, în cazul obţinerii vinurilor spumante.
Spre deosebire de pivniţă, hruba se găseşte la adâncime mai mare
(5-15 m), temperatura este mai mică (11 – 12 oC) iar umiditatea
atmosferică se menţine constantă la 70-80% cu ajutorul unor instalaţii de
ventilare. Din punct de vedere constructiv hruba are forma unui tunel.
Complexul de vinificaţie, reprezintă un ansamblu integrat care
realizează prelucrarea unor cantităţi mari de struguri furnizate de plantaţii
extinse. Din acest motiv, organizarea sa se bazează pe existenţa mai multor

19
compartimente individualizate (care dispun sau nu de clădire separată), la
care se adaugă şi anexele.
Primul compartiment este cel de recepţie cantitativă şi calitativă. În
acest scop există construcţii special concepute, care adăpostesc cântarele.
Partea calitativă a recepţiei este asigurată de laboratorul complexului care
prelevează o probă de struguri pentru a determina un minim de parametri
calitativi ai recoltei recepţionate.
Compartimentul următor urmează necesităţile impuse de
respectarea fluxului tehnologic şi anume prelucrarea strugurilor. Este o
clădire de anvergură care adăposteşte o serie de utilaje precum mese
pentru selectat strugurii, buncăre de recepţie a strugurilor, zdrobitoare-
desciorchinătoare, scurgătoare, pompe, prese, cisterne pentru macerare-
fermentare ş.a. Aceeaşi clădire poate avea un spaţiu destinat limpezirii
mustului şi fermentaţiei lui. De multe ori, aceast spaţiu (destinat
fermentaţiei alcoolice) ocupă o sală distinctă sub forma compartimentului
de fermentare. El include cisterne de fermentare sau vase din lemn, în
funcţie de categoria de calitate dorită de producător.
Următorul compartiment, stocare şi condiţionare, presupune
efectuarea unor operaţiuni tehnologice asupra vinului tânăr, motiv pentru
care o parte din spaţii pot fi comune. Acest sector adăposteşte cisternele de
stocare, cupajare, omogenizare, pasteurizatoare, filtre cu plăci şi
aluvionare, pompe ş.a.
Compartimentul de maturare a vinului este reprezentată de hrubă
sau de depozite la care se poate controla temperatura. Pe lângă vasele de
maturare (baricuri, butoaie, budane), hruba mai conţine utilaje şi ustensile
pentru manipularea vinului.
Compartimentul de îmbuteliere a vinului găzduieşte linia de
îmbuteliere, în fapt o bandă transportoare care asigură deplasarea sticlelor

20
la maşina de umplut, de aplicat dopuri, maşina de aplicat capişoane
termocontractibile, de etichetat ş.a.
Compartimentul de învechire la sticlă este un spaţiu de depozitare în
care sticlele se păstrează obligatoriu în poziţie orizontală, cel mai adesea
introduse în boxpaleţi metalici.
Compartimentul de stocare a produselor finite este destinat să
păstreze produsele finite, ambalate şi pregătite pentru livrare. Din acest
motiv, la marii producători, acest compartiment poate însuma până la o
treime din spaţiul construit.
Anexele complexului de vinificaţie:
- centrala termică
- centrala frigorifică
- atelier mecanic
- dogăria
- laborator de analize
- sala de degustare
- spaţii pentru birouri, vestiare, cantină
- instalaţii pentru valorificarea subproduselor
- vinoteca
Evident că importanţa acestor compartimente (inclusiv anexele)
pentru activităţi oenoturistice este diferită. În unele cazuri accesul poate fi
limitat din motive de menţinere a igienei sau pentru a nu perturba procesul
de producţie, în timp ce altele nu suscită un interes major din partea
turiştilor. În general, vizitatorul parcurge un traseu care urmăreşte
succesiunea verigilor tehnologice, de la recepţia strugurilor la prelucrarea
lor, obţinerea vinului, condiţionarea şi stocarea sa, maturarea,
îmbutelierea, învechirea şi spaţiile de livrare.

21
 1.2.2.2. Vase, unelte şi utilaje de vinificaţie
Ele îndeplinesc un anumit rol în cadrul spaţiilor de vinificaţie. În
primul rând, reprezintă o componentă a lanţului tehnologic respectiv şi pot
evidenţia gradul de modernitate al întreprinderii. Pe marginea acestor
maşini şi utilaje se pot purta discuţii referitoare la principiile tehnice
utilizate, randament, capacitate ş.a. Preocuparea pentru accentuarea
tradiţiei viti-vinicole din zona respectivă se poate astfel manifesta prin
prezentarea unor exponate care ilustrează evoluţia tehnologiilor utilizate
(teascuri, maşini vechi pentru aplicat dopuri, afişarea – eventual - pe
traseul de vizitare a unor postere cu instantanene sugestive surprinse în
cramă în trecut ş.a.).
Vasele existente în cramă asigură un suport oenoturistic important,
prin număr, amplasare, capacitate sau material de construcţie. În general,
în crame pot fi observate cisterne din inox termostatate şi vase din lemn, de
diferite capacităţi (cca 250 l – baricuri, 500 – 1500 l - butoaie, 2500 – 5000 l
– budane). Acestea sunt construite din stejar pedunculat (Quercus
pedunculata) sau gorun (Quercus sessiliflora), uneori din salcâm.
În cramele vechi mai pot fi găsite cisterne din beton, de diferite
forme şi capacităţi; unele au fost refăcute şi utilizate în vinificaţie
(Corcova), altele au fost amenajate pentru oenoturism, fiind locul unde se
poate degusta vinul sau de unde se pot cumpăra produsele firmei (Vânju-
Mare).

1.2.2.3. Alte resurse antropice

Se referă la resursele valorificabile în scop oenoturistic şi care
reprezintă un act al creaţiei umane. Ele pot aparţine atât "patrimoniului"
material, ca de exemplu diferitele lucrări de artă tradiţională, cât şi
patrimoniului imaterial, ca de exemplu sărbătorile populare legate de vin şi
viţa-de-vie. Prima în calendar, la început de an, este Arezanul viilor

22
(Trifănitul viilor, Gurbanul viilor sau Sfeştania viilor). Cârstovul viilor, are
loc în septembrie şi este o sărbătoare dedicată culesului strugurilor, după
care urmează Sărbătoarea vinului nou.
Soiurile de viţă-de-vie reprezintă o resursă oenoturistică valoroasă,
prin prisma faptului că participă (după vinificare) la ultima etapă a unei
vizite: degustarea. Din păcate, structura sortimentului la care apelează
producătorii autohtoni este orientată către soiuri străine şi mai puţin către
evidenţierea patrimoniului naţional. Originea acestui fenomen trebuie
căutată în dorinţa de a reface viticultura noastră după dezastrul filoxeric,
ocazie cu care au fost importate şi cultivate atât soiuri nobile (străine)
valoroase cât şi soiuri de hibrizi direct producători. Astăzi există astfel falsa
impresie că aceştia fac parte din tradiţia viticolă (milenară) a României (ex.
Seibel – Zaibăr). Ca urmare, o bună parte din soiurile vechi româneşti, care
au creat faima vinurilor de odinioară (tabelul 1.4.), nu se mai află în
producţie sau ocupă suprafeţe infime, fără a exista o preocupare pentru
înmulţirea lor.
Dintre podgoriile României numai Cotnari gazduieşte astăzi soiuri
exlusiv româneşti. Pe de altă parte viticultura noastră a ''beneficiat'' de
tendinţe antagonice. Astfel, înainte de 1989 soiul Fetească regală a fost
extins excesiv în cultură, fiind considerat un soi care satisfăcea exigenţele
referitoare la cantitatea şi calitatea produsului finit, mai ales că "asimila"
bine condiţii ecologice diferite.
După 1989 acest punct de vedere a fost reconsiderat urmând ca aria
sa de cultură să se restrângă. Cu toate acestea, lipsa de pe piaţă a
materialului săditor din soiuri vechi, autohtone, a determinat viticultorii să
importe, din nou, soiuri străine (Syrah, Viognier, Touriga Nacional,
Marselan) şi româneşti, răspândite deja în cultură (Fetească neagră,
Tămâioasă românească).

23
 Tabelul nr: 1.4.
Principalele soiuri nobile de struguri pentru vin înregistrate în
cultură în anul 2015 (date MADR)
Soiul Suprafaţa (ha) Ponderea (%)
Fetească regală 13723 15,67
Merlot 11975 13,68
Fetească albă 10210 11,66
Amestec soiuri nobile 6045 6,90
Riesling Italian 5853 6,68
Aligote 5142 5,87
Sauvignon 5023 5,73
Cabernet-Sauvignon 5013 5,72
Muscat-Ottonel 3333 3,80
Băbească neagră 2745 3,13
Fetească neagră 2404 2,74
Roşioară 1718 1,96
Altele 14337 16,46
Total 87521 100
În tabelul 1.5. este prezentată o parte din soiurile vechi româneşti
(prelucrare după Puşcă I.M., 2006). Comparând cu Catalogul oficial al
soiurilor de plante de cultură din România (ed 2015), constatăm că ele nu
sunt incluse în acesta.
Tabelul nr: 1.5.
Soiuri vechi, româneşti, de viţă de vie
Denumire Caracteristici Direcţie de Cultivat odinioară
tehnologice producţie în:
Alb românesc 16000-40000 kg/ha, Vinuri seci, de consum Moldova
140-190 g/l zaharuri, curent
aciditate 4-6 g/l
Ardeleanca 18000-40000 kg/ha, Vinuri albe seci, de Transilvania
170-200 g/l glucide, consum curent
Armaş Cca. 10000 kg/ha, Vinuri albe de calitate, nordul Moldovei după
180-250 g/l glucide seci, demiseci, dulci care s-a răspândit

24
 Denumire Caracteristici Direcţie de Cultivat odinioară
tehnologice producţie în:
Băşicată Cca 20000 kg/ha, Cupaj vinuri albe Dealu Mare
aciditate mare 9 g/l,
170 g/l glucide
Bătută neagră Cca 40000 kg/ha, Roze şi roşii de Muntenia, Oltenia
160-200 g/l glucide consum curent
Berbecel 15000-50000 kg/ha, Vinuri albe de consum Mehedinţi, Plaiurile
150-240 g/l glucide curent sau calitate Drâncei
Braghină 15000-20000 kg/ha, Cupaj vinuri albe Drăgăşani
170-190 (210) g/l
glucide
Cabasmă albă 20000-40000 kg/ha, Cupaj vinuri albe Moldova
160-220 g/l glucide
Cabasmă neagră Max 45000 kg/ha, Vinuri roşii de consumMoldova
175-215 g/l zaharuri, curent, fără culoare
intensă
Cârcioasă* 10000-13000 kg/ha, Vinuri albe seci de Sudul Moldovei
160-200 g/l zaharuri consum curent
Cioinic 18000-30000 kg/ha, Vinuri albe de consum Moldova
170-190 g/l zaharuri curent sau pentru
consum în stare
proaspătă
Crâmpoşie** 10000-20000 kg/ha, Cupaj vinuri albe Drăgăşani
max 200 g/l zaharuri
Creaţă 10000-15000 kg/ha, Vinuri albe seci Banat
max 230 g/l zaharuri
Cruciuliţa 20000-30000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Oltenia, Dealu Mare
130-190 g/l zaharuri
Frumoasă de 10000-20000 kg/ha, Pentru masă şi vinuri Miniş-Măderat
Ghioroc 165-190 g/l zaharuri albe uşoare
Galbenă uriaşă 20000-50000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Moldova
150-170 g/l zaharuri
Gordan 25000-50000 kg/ha, Cupaj vinuri albe Muntenia, Oltenia
160-180 g/l zaharuri (Drăgăşani)
Gordin 20000-35000 kg/ha, Vin alb uşor Dealu Mare
max 190 g/l zaharuri
Gordin gurguiat 25000-50000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Muntenia
160-180 g/l zaharuri

25
 Denumire Caracteristici Direcţie de Cultivat odinioară
tehnologice producţie în:
Majarcă albă 15000-22000 kg/ha, Vinuri uşoare Banat
170-190 g/l zaharuri
Negru de Până la 15000 kg/ha, Vinuri roşii de calitate Moldova
Căuşani 190-220 g/l zaharuri superioară
Negru mare 2000-10000 kg/ha, Vinuri roşii de calitate sudul Moldovei,
180-230 g/l zaharuri superioară Muntenia
Negru moale 20000-40000 kg/ha, Vinuri roşii de calitate Moldova (Odobeşti,
170-210 g/l zaharuri Nicoreşti),
Muntenia (Dealu
Mare), Oltenia
(Mehedinţi)
Negru românesc 13000-17000 kg/ha, Struguri pentru masă Moldova, Dealu
140-170g/l zaharuri şi vinuri roşii uşoare Mare
Negru vârtos 18000-30000 kg/ha, Vinuri roşii de calitate Mehedinţi,
170-210 g/l zaharuri Drăgăşani,
Dobrogea, Moldova
Om rău 18000-20000 kg/ha, Consum în stare Moldova,
145-180 g/l zaharuri proaspătă şi vinuri Transilvania
albe de consum curent
Ovis Până la 40000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Muntenia
170-180 g/l zaharuri
Pârciu 24000-28000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Moldova
150-200 g/l zaharuri
Rară (Băbească) 5000-7000 kg/ha, Vinuri albe uşoare sau Moldova
albă 150-200 g/l zaharuri struguri pentru masă
Samoveanca 15000-20000 kg/ha, Vinuri roşii de consum Dobrogea
150-210 g/l zaharuri curent
Vulpea 15000-18000 kg/ha, Vinuri roşii de consum Moldova, Muntenia,
160-190 g/l zaharuri curent Oltenia
Zemoasă Până la 20000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Moldova
170-210 g/l zaharuri
Zghihară de 15000-25000 kg/ha, Vinuri albe uşoare Moldova
Huşi 160-180 g/l zaharuri
*Considerat dispărut atât din cultură cât şi din colecţii ampelografice
**În urma procesului de ameliorare au rezultat alte două soiuri:
Crâmpoşie selecţionată, aflat azi în cultură, şi Crâmpoşie aromată, soi
neomologat aflat în cultură pe suprafeţe infime, la Drăgăşani.

26
 Acelaşi catalog găzduieşte in paginile sale 53 soiuri destinate
vinificării dintre care următoarele sunt soiuri româneşti tradiţionale
(prefiloxerice) sau nou create:
- Alb aromat, omologat în 1999 de către Staţiunea Pietroasa,
pentru vinuri de calitate, albe semiaromate, 16000 kg/ha, 195 g/l zaharuri
- Alutus, obţinut recent la Staţiunea de la Drăgăşani, 13500 kg/ha,
209 g/l zaharuri, pentru vinuri roşii
- Astra (Fetească regală x Pinot gris), obţinut la Staţiunea de la
Blaj, 1995, pentru vinuri albe
- Balada (Băbească neagră x Pinot noir), creat în 1994 la Staţiunea
de la Odobeşti, asigură 17 t/ha, 197 g/l zaharuri, pentru vinuri roşii
- Băbească gri (variaţie mugurală a soiului Băbească neagră),
omologat în 1975 de Staţiunea de la Odobeşti, 20,4 t/ha, 163 g/l zaharuri,
pentru vinuri albe
- Băbească neagră, soi autohton semnalat pe teritoriul României
din sec XIV, cu rezultate foarte bune în Moldova, cca 14 t/ha, 180-220 g/l
zaharuri, pentru vinuri roşii de consum curent, uneori de calitate
superioară
- Blasius (Traminer roz x Iordană) x (Raisin de Saint Pierre x
Perla de Csaba), obţinut la Staţiunea de la Blaj, 1994, pentru vinuri albe
- Bujoru (Băbească gri x Perla de Csaba), obţinut la Staţiunea
Bujoru, 17-20 t/ha, 170-278g/l zaharuri, pentru vinuri albe de calitate
superioară, fin aromate
- Busuioacă de Bohotin, considerat soi autohton pentru că se
cultivă de secole în România, însă originea se consideră a fi Grecia, 6,8 -
10,2 t/ha, acumulează 230-240 g/l zaharuri, pentru vinuri reze aromate.
- Columna (Pinot gris x Grasă de Cotnari), obţinut la Staţiunea de
la Murfatlar, în 1985, pentru vinuri albe de calitate, 15-17 t/ha, 200-220 g/l
zaharuri,

27
 - Fetească albă, soi vechi autohton, având ca origine Feteasca
neagră, cultivat de secole în România, pentru vinuri albe de calitate
superioară, 180-270 g/l zaharuri, 6-14 t/ha
- Ferească neagră, soi dacic, 190-260 g-l zaharuri, 8 t/ha, pentru
vinuri roşii de calitate
- Fetească regală, hibrid natural între Fetească albă şi Grasă de
Cotnari, identificat în prima parte a sec XX în plantaţiile din comuna Daneş,
jud Mureş, soi pentru vinuri albe, de calitate sau de consum curent, asigură
15-20 t/ha şi 180-220 g/l zaharuri
- Frâncuşă, soi vechi autohton, 8-15 t/ha, max 220 g/l zaharuri,
pentru vinuri albe
- Furmint de Miniş (mutantă fenotipică a soiului Furmint), obţinut
în 1988 la Staţiunea de la Miniş, pentru vinuri albe
- Galbenă de Odobeşti, un soi vechi românesc, 160-180 g/l. 10-16
t/ha, pentru vinuri albe de consum curent
- Golia (Sauvignon x Şarbă), obţinut la Staţiunea de la Iaşi, 1999,
pentru vinuri albe
- Grasă de Cotnari, soi vechi autohton, frecvent 200 – 220 g/l
zaharuri, ineori peste 500 g/l, 5-9 t/ha, pentru vinuri albe de calitate
superioară
- Iordană, considerat cu origine autohtonă, cunoscut de foarte
multă vreme în Transilvania, 160-180 g/l zaharuri, 12t/ha, pentru vinuri
albe de consum curent
- Mamaia, obţinut în anul 1991 la Staţiunea de la Murfatlar,
asigură 10-12 t/ha, pentru vinuri roşii fin aromate (trandafir) de calitate
superioară
- Măgura (Băbească neagră x (Merlot x Alicante Bouschet)),
omologat în 2014 la Staţiunea de la Odobeşti, asigură 16 t/ha, 212-236 g/l
zaharuri, pentru vinuri roşii intens colorate (soi tinctorial)

28
 - Mioriţa (hibridare liberă a soiului Coarnă albă), omologat în
1980 de Staţiunea de la Odobeşti, soi pentru vinuri albe, 20,1 t/ha, 165 g/l
zaharuri
- Mustoasă de Măderat, selecţie obţinută la Măderat, 160-180 g/l
zaharuri, 12-16 t/ha, pentru vinuri albe de consum curent
- Negru aromat (genitori Cabernet Sauvignon), obţinut în 1987 la
Institutul de la Valea Călugărească, asigură 16 t/ha, 22o g/l zaharuri,
pentru vinuri roşii de calitate
- Negru de Drăgăşani (Negru Vartos x Saperavi), obţinut la
Staţiunea de la Drăgăşani în 1993, 4,8-16 t/ha, 233 g/l zaharuri, pentru
vinuri roşii de calitate.
- Novac (Saperavi x Negru vârtos), creat la Staţiunea de la
Drăgăşani în 1987, pentru vinuri roşii
- Oana (Silvania x Muscat Ottonel), obţinut la Staţiunea de la Miniş
în 1985 şi omologat în 2006, 12-16 t/ha, 189-214 g/l zaharuri, pentru
vinuri albe de calitate
- Olivia (Babeasca neagra x Pinot noir) x Pinot noir, obţinut la
Institutul de la Valea Călugărească în 2003, 9,3 t/ha, 202 g/l zaharuri,
pentru vinuri roşii
- Ozana (hibridare liberă din Coarnă neagră), obţinut la Staţiunea
de la Iaşi, omologat în 1982, soi cu însuşiri mixte care asigură vinuri albe
superioare, 11-12 t/ha, 190-200 g/l zaharuri
- Plăvaie, Soi vechi românesc, 170 g/l zaharuri, 14-17 t/ha, pentru
vinuri albe de consum curent
- Raluca (hibridarea liberă a soiului Pinot gris), obţinut la
Staţiunea de la Iaşi, 1994, pentru vinuri albe
- Roz de Miniş, obţinut la Staţiunea de la Miniş, pentru vinuri de
consum curent

29
 - Selena (Iordană x Traminer), obţinut la Staţiunea de la Blaj în
1995, pentru vinuri albe
- Şarba (hibridarea liberă a soiului Riesling Italian), omologat în
1972, de Staţiunea de la Odobeşti, pentru vinuri albe de calitate,
semiaromate, 18,8 t/ha, 176 g/l zaharuri
- Şirian (Roz de Miniş x Alicante Bouschet), obţinut la Staţiunea
de la Miniş în anul 2006, soi tinctorial care asigură 190- 250 g/l zaharuri,
pentru vinuri roşii de calitate
- Tămâioasă românească, considerat autohton fiind cultivat de
secole în România, însă originea sa este Greacă, 200 – 300 g/l zaharuri, 6-
15 t/ha, pentru vinuri albe de calitate, aromate
- Unirea (Crâmpoşie x Muscat Ottonel), obţinut în 1989 la
Staţiunea de la Iaşi, pentru vinuri albe,
- Vilarom [(Muscat de Hamburg x Crâmpoşie) x Muscat Ottonel
436] x Muscat Ottonel, obţinut recent (2003) la Staţiunea de la Drăgăşani,
12200 kg/ha, 220 g/l zaharuri, pentru vinuri albe aromate.

30
 CAPITOLUL II
OPORTUNITĂŢI DE DEZVOLTARE A OENOTURISMULUI

Oenoturismul în România tinde să fie din ce în ce mai apreciat atât

de necunoscători cât şi de iubitorii de vin, români sau străini, astfel că acest
tip de turism de nișă poate să se alăture celorlalte tipuri existente pe piaţa
produselor turistice, acordând servicii de calitate superioară, la cele mai
înalte standarde şi cu cea mai bună tehnologie, în vederea atragerii
segmentelor de consumatori vizate.

2.1. Factori favorizanți și defavorizanți pentru oenoturism

Realizarea mai multor produse turistice, pornind de la resursele unei
destinaţii turistice, pe de o parte, şi de la anticiparea nevoilor şi dorinţelor
turiştilor, pe de altă parte, trebuie să fie determinată de o cunoştere
aprofundată, astfel încât să se poată realiza produse turistice autentice, cu
elemente specifice, aceasta constituind de altfel legătura dintre
consumatorii ţintă şi însăşi natura şi cultura unei destinaţii.
Podgoriile românești se bucură de peisaje incredibile, iar vinurile
produse aici exprimă tipicitatea fiecărui loc prin arome, culori şi
personalitate. Turismul viticol reprezintă mai mult decât simpla vizită a
unei crame, este turul pe care-l face şi strugurele din vie până în sticlă, este
o stare de spirit, este fericire.
Un teritoriu poate fi solicitat ca destinaţie turistică în măsura în care
acesta oferă resurse turistice naturale, antropice, infrastructură,
a căror valorificare, pe fondul unor amenajări complexe, poate determina o
activitate de turism şi includerea acestui teritoriu în circuitul turistic intern
şi internaţional.

31
 Teritoriul sau spaţiul geografic se constituie ca o condiţie esenţială
pentru existenţa ofertei turistice, după cum factorul demografic reprezintă
suportul pentru cerere turistică. Un alt factor determinant al ofertei
turistice este sectorul terţiar prin gradul de dezvoltare şi structura sa de
servicii.
Spaţiul geografic cu resursele sale turistice are o dublă determinare
pentru turism:
- cantitativă, prin capacitatea optimă de primire a teritoriului;
- calitativă prin „atractivitatea” sau „valoarea turistică”. Astfel,
pentru oferta turistică, teritoriul reprezintă atât „suportul”
echipamentelor şi capacităţilor de producţie din componenţa sa, cât şi
„materia primă” – resursele turistice – ce poate fi valorificată prin
produsele turistice realizate.
Valoarea turistică a teritoriului sau atractivitatea turistică se
apreciază prin metodologii variate, care privesc valoarea turistică
intrinsecă a componentelor de potenţial turistic, poziţia geografică şi
calitatea mediului.
Calitatea mediului natural şi a patrimoniului cultural-istoric, lipsa
surselor de poluare sunt benefice pentru atractivitatea ofertei turistice,
fiindcă orice degradare sau distrugere a acestora are consecinţe mari în
insatisfacţia turiştilor şi deprecierea destinaţiei turistice şi chiar scoaterea
de pe piaţă a acesteia.
Calitatea mediului înconjurător şi a resurselor reprezintă, de
asemenea, o componentă de potenţial. Potenţialul turistic antropic
cuprinde elementele cultural-istorice, tehnico-economice şi socio-
demografice, care, prin valoarea intrinsecă, interesează activitatea de
turism şi generează anumite fluxuri turistice.
Atracţiile turistice includ toate structurile turistice de la muzee,
clădiri de interes istoric, mănăstiri şi parcuri naţionale până la o varietate

32
de activităţi turistice, precum pescuitul, bird watching, cercetare montană,
călărie şi golf.
Dezvoltarea oenoturismului este un aspect extreme de sensibil,
deoarece turismul reprezintă una din cele mai competitive activităţi
economice din lume. Dezvoltarea oenoturismului nu se produce automat,
deoarece este legată de imagine şi de reputaţie
În literatura de specialitate se concretizează mai multe categorii de
factori determinanţi ai cererii turistice şi ai oenoturismului, în general
fiecare cu limitele sau interferenţele sale. Indiferent de acestea, consumul
turistic, prin care se materializează cererea turistică, este condiţionat de:
venitul disponibil, timpul liber, factorii demografici şi motivaţia turistică.
Dintre factori defavorizanţi ai activităţii de turism viticol, amintim:
- Calitatea serviciilor - Serviciile competitive pot fi asigurate doar de
către personal bine pregătit şi specializat, cu o atitudine corespunzătoare,
cu mentalitatea corectă, cu comportamentul corespunzător şi cu
performanţe corespunzătoare. Crearea unei forţe de muncă instruite şi
calificate necesită pregătire, educaţie de bază şi cursuri de pregătire
profesională, precum şi pregătire continuă practică la locul de muncă.
Ospitalitatea în sensul modern al acestui termen implică satisfacerea
cerinţelor vizitatorilor şi competenţele dobândite pentru a întruni – şi chiar
depăşi – aşteptările vizitatorilor. Dacă aşteptările create prin activitatea de
marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute ca urmare a lipsei
de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil.
Dezvoltarea de succes şi durabilă a oenoturismului depinde nu doar
de degustările principalelor sortimente de vinuri, de peisajul atractiv şi de
facilităţile turistice ci şi de serviciile competitive şi de calitate. Sectorul
ospitalităţii şi turismului este foarte important pentru oameni; oameni care
oferă servicii pentru oameni. Fiind una din cele mai competitive activităţi
economice din lume, turismul necesită înţelegere, profesionalism, angajare,

33
organizare şi o strategie eficientă de dezvoltare a resurselor umane.
Sectorul ospitalităţii şi turismului implică în egală măsură facilităţi şi
servicii.
- Oferta de forţă de muncă - Sectorul ospitalităţii din România
înregistrează o criză acută de personal calificat şi instruit, iar acest lucru
afectează performanţele generale în servicii. Însă, criza de personal calificat
nu este acelaşi lucru ca şi „criza de personal” în ce priveşte calitatea. Criza
de personal calificat se datorează doar parţial faptului că un număr mare de
oameni părăsesc România pentru a lucra în străinătate, după ce au obţinut
diploma de liceu sau universitate (însă totuşi nu sunt suficient pregătiţi!),
sau după ce au lucrat într-un hotel pentru scurt timp. Această criză de
personal are o serie de motivaţii:
Programele de instruire curente nu sunt axate pe formarea unor
competenţe şi aptitudini şi nu respectă standardele. Numeroşi furnizori de
cursuri de pregătire eliberează diplome şi certificate necesare pentru
angajare fără a asigura o instruire completă şi corespunzătoare.
Un număr considerabil de tineri părăsesc sectorul ospitalităţii şi turismului
pentru a merge să lucreze în străinătate ca urmare a modului precar în care
este văzută o slujbă în sectorul ospitalităţii şi a nivelului scăzut al
salarizării.
Conducerea şi forurile de supervizare nu posedă aptitudinile
specifice unei pregătiri interne la locul de muncă pentru a păstra aceste
deprinderi la nivelul cerut de standarde şi pentru a menţine dorinţa de
performanţă.
Nu există o pregătire continuă adecvată la locul de muncă pentru
a ţine pasul cu necesarul de aptitudini şi cunoştinţe al personalului existent.
Criza de forţă de muncă calificată va creşte în continuare într-un ritm rapid
ca urmare a numărului mare de hoteluri şi pensiuni noi care sunt în prezent
în curs de construcţie şi cele care sunt prevăzute a se construi în următorii

34
ani. Câteva hoteluri noi sunt în construcţie în Bucureşti şi în alte oraşe şi
locuri din ţară şi un număr mare de noi unităţi de cazare este prevăzut a se
construi. Toate aceste noi hoteluri şi pensiuni au nevoie de personal
calificat.
- Transportul nu înseamnă doar a transporta persoane din punctul A
în punctul B, ci presupune de asemenea transformarea unei călătorii într-o
experien’ă eficientă, confortabilă ca parte a experienţei turistice generale.
Sub-sectorul de transporturi joacă un rol important în industria turistică, în
care transportul aerian, feroviar, terestru şi maritim/fluvial joacă un rol
major, oferind servicii vizitatorilor/turiştilor din ţară.
Oenoturismul de succes şi durabil necesită o cooperare între toţi
factorii de răspundere şi necesită formarea de parteneriate între sectorul
public, care trebuie să sprijine oenoturismul, şi sectorul privat, care trebuie
să ofere facilităţile şi serviciile pentru diferite pieţe şi segmente de piaţă.
Fără înţelegerea obiectivelor şi a problemelor reciproce oenoturismul nu se
va dezvolta în mod satisfăcător şi benefic.
În ceea ce priveşte mijloacele de promovare adecvate, pentru toate
formele de turism, nu numai pentru cel viticol, atracţiile turistice, ca
resurse naturale şi antropice, dar şi resursele culturale ale destinaţiei,
interesant este faptul că principalul mijloc de promovare, este reprezentat
de prezentările din cadrul conferinţelor şi târgurilor de turism. De
asemenea, Internetul reprezintă o variantă adecvată, prin reţele de
socializare şi website-uri, împreună cu articolele din reviste de specialitate
la care se adaugă şi clipurile publicitare. Este necesar de precizat faptul că
aceste cinci instrumente de comunicare, considerate ca fiind adecvate,
formează un mix comunicaţional, în care comunicarea elementelor de
imagine ale destinației trebuie să aibă un caracter unitar, considerând în
primul rând elementele de identitate.

35
 Multitudinea de resurse/tipuri de resurse nu facilitează implicit
dezvoltarea turismului dintr-o anumită regiune ci, dimpotrivă, solicită
eforturi sporite de marketing.
Turismul viticol scurtează, de fapt, distanţele dintre iubitorii de vin şi
producători, iar turiştii care pot vedea la faţa locului procesul de obţinere a
vinului şi efortul care însoţeşte acest proces vor fi primii promotori ai
consumului de vin bun, autentic.
Vinul este un produs emoţional şi artizanal, şi nu industrial, iar
consumatorul poate să-l înţeleagă mult mai bine dacă vede viile şi peisajul
naturii în care a fost creat, cunoscând oamenii care l-au făcut, inclusiv
tradiţiile lor culinare, specifice regiunii.
Prin urmare este nevoie de cunoaşterea factorilor favorizanţi şi
defavorizanţi care pot influenţa dezvoltarea oenoturismului astfel ca acesta
să poată fi introdus pe piaţa produselor turistice.

2.2. Conceptul de drum al vinului și plusul de valoare adus unei

destinații turistice
Țările europene, cu o tradiție îndelungată în cee ace priveşte
viticultura, au înțeles de mult timp că vinul nu este doar o licoare într-o
sticlă, au înțeles că vinul este o poveste, este istorie și civilizatie, este
tradiție rurală și farmec urban. Au înțeles că este la fel de important ca
iubitorii de vin și nu numai, nu trebuie să se bucure de vinuri prestigioase
în restaurante sau acasă ci și să pășească pe tărâmul viței de vie, acolo unde
ea este cultivată.
Oenoturismul alături de ecoturism au apărut iniţial ca o
oportunitate de afaceri, aceasta putând avea succes pe termen lung dacă
este o afacere responsabilă, care respectă legile pieţei şi ale dezvoltării
durabile deopotrivă.

36
 Pe măsura trecerii timpului motivaţiile de călătorie s-au diversificat,
pe măsură ce au apărut nevoi şi dorinţe noi, multiple şi mult mai complexe,
determinate de transformările înregistrate la nivelul societăţii.
Cu nu mai mult de un secol în urmă, nimeni nu se gândea să viziteze
o podgorie. Motivaţia oenoturistică (vocaţia, înclinaţia) generatoare de
cerere turistică este întotdeauna profund personală, subiectivă,
determinată de impulsuri psihologice şi exogene (influenţate de mediu). Pe
plan social, turismul, în general, şi oenoturismul în mod special îşi aduce un
aport substanţial la ridicarea nivelului de instruire, cultură şi civilizaţie al
oamenilor. Prin stimularea schimbului de valori, turismul favorizează
îmbogăţirea orizontului cultural, informaţional, atât pentru turişti, cat si
pentru populaţia locală.
Turismul viticol scurtează, de fapt, distanţele dintre iubitorii de vin
şi producători, iar turiştii care pot vedea la faţa locului procesul de obţinere
a vinului şi efortul care însoţeşte acest proces vor fi primii promotori ai
consumului de vin bun, autentic.
Vinul este parte integrantă a identității europene, şi de aceea este
foarte important de a menține acest patrimoniu cultural comun în toată
diversitatea lui și de a păstra această moștenire culturală pentru generațiile
viitoare.
Viticultura în România este într-o perioadă de renaștere, este în
plin avânt. Românii încep să redescopere vinurile, producătorii devin din ce
în ce mai experimentați, vinuri de foarte bună calitate încep să fie produse
și la noi. Totuși, în ciuda acestor atuuri legătura dintre viticultură și turism
este slab reprezentată.
Turismul viticol cunoaște o dezvoltare semnificativă, ajutat de
investițiile realizate de crame și de cererea din partea clienților pentru
acest tip de călătorii personalizate și orientate către experiențe. Potențialul
de dezvoltare este mare, pasionații de vin fiind atrași de vizitele în vii și în

37
crame, de discuțiile cu oenologi și, nu în ultimul rând, de peisajele deosebite
care pot fi descoperite.
Mai mult decât atât, conacele vechi din apropierea podgoriilor care
au fost recondiționate și transformate în spații de cazare atrag și cu
poveștile lor turiștii români și străini. Până nu de mult, iubitorii de vinuri
din ţara noastră erau nevoiți să călătorească în străinatate pentru a practica
turism viticol, dar în ultima perioadă pot face acest lucru și la noi în țară.
Așezarea geografică, peisajele, diversitatea, istoria, dar și soiurile
autohtone sunt avantaje clare de care proprietarii de crame se pot folosi
pentru a atrage turiștii români și străini în zonele viticole locale.
De aceea, un aspect legat de punerea în valoare a patrimoniului viti-
vinicol naţional este conceperea unor trasee oenoturistice, adevărate
drumuri ale vinului, care trebuie să-şi facă loc în cadrul tuturor regiunilor
viticole din ţara noastră. La noi, cel mai cunoscut este traseul care străbate
podgoria Dealu Mare, între Prahova şi Buzău, şi care oferă acces la zone de
interes viticol, istoric şi religios.
Ideea creării unor astfel de "drumuri" nu este chiar nouă,
Constantinescu Gh., 1977, citat de Perț C., 2018 propune 4 trasee principale
care includ subtrasee şi deviaţii care facilitează accesul la obiective
turistice, podgorii şi centre din regiuni viticole diferite. În continuare,
autoarea citată, enumeră numai traseele principale:
1. Bucureşti – Urziceni – Slobozia – Giurgeni – Hârşova – Constanţa;
2. Bucureşti – Ploieşti – Buzău – Mărăşeşti – Tecuci – Bârlad –
Crasna – Huşi – Iaşi;
3. Bucureşti – Piteşti – Sâmbureşti – Drăgăşani – Râmnicu-Vâlcea –
Sibiu – Alba Iulia – Cluj-Napoca – Oradea;
4. Bucureşti – Alexandria – Dăneasa – Caracal – Craiova – Drobeta
Tr. Severin – Lugoj – Timişoara – Arad.

38
 Raportându-se la alte ţări, Perţ C., 2018 constată lungimea exagerată
a traseelor românești, comparativ cu cele din alte țări viticole, unde acestea
sunt organizate la nivel de regiune viticolă, sunt mai scurte și pot fi
parcurse într-o excursie de 1–2 zile.
Spre exemplu, drumurile vinului din alte state însumează: 150 km
(Burgundia-Franța), 100 km în Alsacia (Franța), 117 km în Chianti (Italia),
102km în Rioja (Spania), 200 km în Africa de Sud (districtul Stellenbosch),
65 km în S.U.A. (Napa Valley) și 34 km în Australia (Lower Hunter Valley).
Ca urmare, autoarea consideră că se impune o optimizare a
drumurilor vinului, astfel încât ele să devină atractive din punct de vedere
turistic, mai ales că resursele naturale sunt favorabile culturii viţei de vie
iar cele antropice au cunoscut o intensă revigorare prin absorbţia
fondurilor europene. Pentru Oltenia se propun trei trasee, cu punct de
plecare Craiova, astfel:
1. Craiova – Strejeşti - Drăgăşani, care, de-a lungul a cca 80 km oferă
accesul turiştilor la cramele: Banu Mărăcine (Craiova), Mennini (Strejeşti),
Ştirbey, Bauer, Isărescu, Iordache, Avincis, Girueta, Spârleni, Negrini
(Drăgăşani);
2. Craiova – Corcova – Şimian – Rogova – Vânju Mare, care, într-un
traseu de cca 150 km asigură posibilităţi de vizitare a cramelor: Banu
Mărăcine (Craiova), Roy&Dâmboviceanu (Corcova), Stârmina (Rogova),
Vânju Mare;
3. Craiova – Segarcea – Galicea Mare – Maglavit – Cetate – Oprişor,
un traseu care însumează cca 140 km şi care, pe lângă posibilitatea vizitării
unor crame renumite din Oltenia (Domeniul Coroanei Segarcea, Banu
Mărăcine Craiova, Galicea Mare, Oprişor) oferă şi acces direct la obiective
de interes cultural (Portul Cultural Cetate) sau religios (Mănăstirea
Maglavit).

39
 Drumul vinului trebuie să devină un traseu turistic având în centru
produsele vitivinicole, cu puncte de degustare şi obiective turistice,
culturale şi naturale care pot fi dezvoltate prin programe integrante de o zi
până la trei zile pentru turiştii amatori. Multitudinea de resurse/tipuri de
resurse nu facilitează implicit dezvoltarea turismului dintr-o anumită
regiune ci, dimpotrivă, solicită eforturi sporite de marketing. Noul
marketing iniţiază, negociază şi dirijează relaţii avantajoase de schimb cu
grupele cheie de interes, în scopul valorificării potenţialului acestor relaţii,
şi de creare a fidelităţii faţă de marca produselor, omul modern căutând
produse şi servicii nu numai pentru valoarea lor de întrebuinţare, de
petrecere a timpului liber, ci şi pentru valoarea lor de legătură socială.
Așezarea geografică, peisajele, diversitatea, istoria, dar și soiurile autohtone
sunt avantaje clare de care proprietarii de crame se pot folosi pentru a
atrage turiștii români și străini în zonele viticole locale.

2.3. Oenoturismul - oportunitate de afaceri, promovare şi

marketing specific
La început de neînţeles, apoi greu acceptat, oenoturismul s-a impus
încet dar consecvent, în special pe pieţele turistice din ţările cultivatoare
ale viţei de vie. Una din formele de turism care, în ultimii 25 de ani, s-a
remodelat la nivel european, o reprezintă oenoturismul.
Pe plan internaţional imaginea vinurilor româneşti este puţin
promovată. O serie de concursuri internaţionale au apreciat calitatea
acestora, însă consumatorului de rând aceste informaţii nu-i sunt la
îndeamnă. Astăzi, putem beneficia de instrumentele extraordinare ale
marketingului care poate susţine şi promova imaginea noastră ca ţară, ca
regiune producătoare de vin.
Un trend care îşi face loc în ultima perioadă în marketingul
vitivinicol îl reprezintă turismul vitivinicol, care se adresează atât

40
cunoscătorilor cât şi iubitorilor de vin. Cu cât mai multă atenţie primeşte
acest sector, cu atât creşte succesul podgorenilor care investesc în turism.
Sectorul este atât de larg încât lasă loc unui şir întreg de acţiuni începând
de la festivaluri şi sărbători destinate vinului până la vizitarea unor crame
unde se fac degustari şi sunt cazaţi turiştii, zile ale porţilor deschise la
crame şi itinerare speciale cu bicicleta sau călare (promovând şi turismul
sustenabil concomitent) etc.
Politica de promovare a oenoturismului, deşi, la prima vedere, pare
relativ simplă, în practică elaborarea mixului promoţional necesită abilităţi
deosebite pentru transformarea oenoturismului într-o şansă reală oferită
comunităţilor locale din zonele în care patrimoniul turistic este slab
valorificat. După cum menţionează O. Snak „activitatea de promovare a
produsului turistic este o formă specifică de comunicare, care constă în
transmiterea pe diferite căi de mesaje şi informaţii menite să-i informeze pe
operatorii de turism şi pe turiştii potenţiali asupra caracteristicilor
produsului turistic şi asupra elementelor componente ale serviciilor turistice
oferite,.., să le dezvolte o atitudine pozitivă faţă de firmele prestatoare de
servicii turistice”. De asemenea, promovarea turistică presupune acţiuni de
sprijinire şi influenţare a procesului de cumpărare în scopul provocării
unor modificări favorabile în mentalitatea şi obiceiurile clienţilor actuali şi
potenţiali.
Dintre caracteristicile promovării turistice le putem menţiona pe
cele ce urmează:
- este o activitate permanentă, cu manifestări de intensitate diferită
în funcţie de obiectivele vizate sau bugetul promoţional disponibil;
- se adresează agenţilor economici potenţiali, dar şi celor actuali;
- promovarea unei destinaţii turistice are şi alte scopuri, pe lângă
cel de creştere a numărului de turişti pentru o perioadă limitată, astfel,
aceasta vizează obiective precum: informarea asupra resurselor naturale şi

41
antropice ale zonei, valorificarea lor la un nivel superior; atragerea
clienţilor-ţintă;
- îmbunătăţirea imaginii firmei;
- crearea unei imagini unice;
- dezvoltarea armonioasă a activităţii economice locale.
Oenoturismul constituie o modalitate aparte de promovare a
vinurilor, incluzând o dimensiune fizică, socială şi culturală a peisajului viti-
vinicol. Turismul viti-vinicol reprezintă o oportunitate deosebită de
marketing a producătorilor de vin dar şi o posibilitate de dezvoltare a
turismului intern.
Mixul de marketing reprezintă esenţa activităţii de marketing în
cadrul oricărei organizaţii moderne, unul dintre elementele esenţiale ale
teoriei marketingului şi cuprinde următoarele elemente: produsul sau
serviciul oferit, preţul sau gama de preţuri, distribuţia, activităţile
promoţionale.
Spre exemplu, pentru Oltenia, obiectivele marketingului sunt
următoarele:
- extinderea/diversificare categoriilor de vizitatori, creşterea duratei
de şedere a turiştilor şi înmulţirea posibilităţilor de cheltuire a banilor în
zonă.
- atragerea unei noi pieţe şi turişti precum şi dezvoltarea unei imagini
rurale/locale prietenoase pentru turişti.
- creşterea vizibilităţii cu ajutorul instrumentelor de marketing:
publicaţii, site web, filme de prezentare, CD-uri, prezenţa la târgurile de
profil, campanii de promovare în media şi organizarea de vizite de studiu.
Sunt identificate 3 grupuri ţintă interne ale acţiunilor de promovare:
a) Tineri (18 – 29 ani): atracţia grupurilor de vârstă care au împlinit
vârsta pentru consumul legal al băuturilor alcoolice şi educarea lor treptată
în ce priveşte consumul conştient şi controlat al vinului este prima etapă.

42
După majoritatea studiilor din ţară şi străinătate categoriile de vârstă
cuprinse între 18 – 29 ani reprezintă generaţia cu cea mai mare putere de
cumpărare.
b) Femei (18 – 49 ani): este bine cunoscut faptul că persoana cea mai
implicată în cumpărături şi achiziţii într-o gospodărie este femeia. Vinul
este un element acceptat de toţi ca o băutură de seducţie şi de eleganţă,
care este o prezenţă aparte în capacităţile de ospitalitate a unei familii. Prin
intermediul lor se pot atrage o serie de alte persoane în cultura şi
fascinanta lume a degustării vinurilor.
c) Prietenii vinului: vârsta acestui grup este irelevantă faţă de
loialitatea acestora faţă de vin, transpusă mai ales prin intermediul
comportamentului lor social. Aceştia sunt aceia care sunt deschişi şi
promovează în micro- sau macro- mediul lor cultura consumului de vin.
Printre aceştia se remarcă rolul categoriilor mai în vârstă, care pe lângă
puterea lor de cumpărare, prin comportamentul lor de ţinută pot avea un
aport în promovarea produselor.
Oenoturismul românesc are nevoie de crearea unei infrastructuri
turistice care să promoveze imaginea acestuia şi la nivel internaţional. În
această ecuaţie este nevoie atât de participarea şi conlucrarea podgorenilor
cât şi a diverselor structuri guvernamentale, agenţii de turism şi specialişti
în imagine şi marketing. Este o iniţiativă pe care ţările producătoare de vin
o exploatează de multă vreme şi îi culeg roadele, dar care lipseşte în
România, iar absenţa acesteia se reflectă în lipsa de notorietate a vinului
românesc pe plan internaţional.
Promovarea oenoturismului în străinătate se poate realizeaza prin
publicitate, târguri, mass-media şi vizite ale operatorilor de turism.
Specialiştii de marketing în oenoturism au sarcina de a segmenta, ţinti
şi poziţiona piaţa, cu alte cuvinte, de a testa compatibilitatea resurselor şi în

43
vederea combinării lor, atât din perspectiva comunităţilor locale, cât şi din
cea a potenţialilor turişti.
Ramură economică importantă, de mare interes şi cu importante
disponibilităţi, turismul să-şi evalueze mult mai riguros şansele de
relansare şi să devină o componentă importantă la completarea bugetului
de stat. De asemenea, trebuie descoperite elementele de unicitate, astfel
încât prin coordonare, organizare şi armonizare, în mod planificat, cu
obiective precise, în vederea exploatării responsabile şi eficiente a
întregului potenţial turistic al României.
Pe lângă aceasta, dezvoltarea turismului va contribui la amenajarea şi
sistematizarea teritoriului, la crearea de noi locuri de muncă.

2.4. Oenoturismul – formă de turism durabil

Oenoturismul alături de ecoturism reprezintă cele mai valoroase
forme de manifestare a turismului durabil. Aceaste forme de turism au ca
scop principal conservarea mediului punând accent pe educaţia turiştilor în
ceea ce priveşte protejarea şi conservarea mediului.
Relaţia turism-mediu ambiant are o importanţă deosebită, ocrotirea
şi conservarea mediului ambiant reprezentând o condiţie primordială de
desfăşurare şi dezvoltare a fenomenului turistic. Dezvoltarea circulaţiei
turistice, antrenarea într-o mişcare turistică a unei populaţii din ce în ce
mai numeroase, diversificaţia motivaţiilor care determină multiplicarea
formelor de turism practicate pot aduce o contribuţie proprie,
semnificativă, la stoparea degradării cadrului natural, cauzată de
activităţile desfăşurate, iar prin adoptarea unor reglementari specifice şi
eficiente prezintă un rol important în direcţia protejării şi conservării
mediului.
Orice intervenţie distructivă sau de modificare a proprietăţilor
primare ale mediului aduce prejudicii potenţialului turistic, care constau în

44
diminuarea sau anularea resurselor sale, dar şi a echilibrului ecologic,
putându-se periclita, în ultima instanţă, sănătatea sau chiar existenţa
generaţiilor viitoare.
Calitatea mediului este afectată, în general, de două grupe de factori
principali: factori cu caracter obiectiv, rezultaţi prin manifestarea unor
fenomene naturale nefavorabile şi factori subiectivi, cauzaţi de activităţi
umane. Printre multiplele activităţi prin care omul poate contribui la
distrugerea mediului se includ şi activităţile turistice, desfăşurate
neraţional şi necontrolat, în teritoriu. Un număr tot mai mare dintre cei
implicaţi, sub o formă sau alta, în activităţile de oenoturism sunt conştienţi
de efectele provocate de dezvoltarea turistică, de impactul acestor activităţi
asupra populaţiei şi mediului înconjurător.
Turismul durabil, în sensul cel mai pur, poate fi definit ca o industrie
care încearcă să aibă un impact cât mai mic asupra mediului înconjurător şi
culturii locale, dar în acelaşi timp să sprijine creşterea veniturilor,
reducerea şomajului şi conservarea ecosistemelor locale.
Dezvoltarea durabilă trebuie să devină o dezvoltare care satisface
nevoile prezente fără a compromite abilitatea generaţiilor viitoare de a
satisface nevoile lor. Tocmai de aceea, profesorul elveţian J. Krippendorf
sublinia: ,,Dacă putem să pierdem şi apoi să ne reconstituim capitalul în alte
domenii ale economiei, nu acelaşi lucru se întamplă în turism, unde substanţa
de bază - peisajul şi pământul - o dată pierdută, este iremediabil pierdută”.
Oenoturismul poate fi considerat durabil pentru că îndeplineşte
simultan următoarele caracteristici:
- sprijină integritatea locului. Cramele accentuează, uneori,
caracterul local în arhitectură, păstrând motivele arhitecturale locale,
armonia cu cultura locală, folosirea de materiale specifice regiunii,
bucătăria locală, atracţiile naturale şi antropice, estetica etc.

45
 - stimulează calitatea nu cantitatea. Proprietarii cramelor nu
măsoară succesul turismului prin numărul de vizitatori ci prin durata
medie a sejurului, cheltuielile făcute de turişti şi calitatea experienţei.
- nu îşi abuzează produsul. Acţionarii anticipează creşterea
presiunii şi aplică limite şi tehnici de management. Astfel grupurile de
turişti sunt totdeauna limitate ca număr. Firmele trebuie sa coopereze
pentru a sprijini habitatele şi resursele naturale, precum şi pe cele
culturale. Vizitarea intensivă a unor monumente istorice, arhitectonice şi de
artă, în condiţii improprii (iluminat cu lumânări, lipsa dotărilor tehnice de
aerisire sau de poluare etc.) a condus la degradarea frescelor de mare
valoare a unor mănăstiri, a picturilor din cadrul unor monumente istorice şi
de artă, distrugerea formaţiilor carstice din interiorul peşterilor etc.
- este informativ. Călătorii nu învaţă doar despre destinaţia lor, ci şi
cum să ajute şi să sprijine caracterul acesteia, adâncind astfel experienţa
acumulată. Participând la unele lucrări de pe plantaţiile de vie sau din
cramă, turiştii vor învăţa lucruri interesante. Tradiţiile şi obiceiurile festive
marchează, de obicei, momente de ,,bilanţ” ale activităţilor vitivinicole, care
pot să coincidă, sau nu, cu diferite sărbători religioase (Balul Strugurilor,
Botezuil viilor, etc.)
- îi sprijina pe localnici. Proprietarii cramelor încercă să angajeze şi
să pregătească localnici, să cumpere produse agroalimentare locale şi să
folosească serviciile locale.
- conservă resursele. Turişti conştienţi din punct de vedere ecologic,
favorizează firmele care reduc poluarea, consumul de energie, iluminatul
nocturn care nu este necesar, folosirea apei şi a produsele chimice.
- respectă cultura locală şi tradiţia. Vizitatorii străini observă şi
învaţă tradiţiile şi obiceiurile locale. Majoritatea cramelor au incluse în
program şi un moment artistic cu taraf de muzică populară şi un ansamblu
de jocuri şi cântece populare. Astfel firmele care practică turismul

46
vitivinicol învaţă cum să facă faţă cerinţelor turiştilor care pot sa fie diferite
de ale lor.
- înseamnă excursii extraordinare. Vizitatorii încântaţi şi satisfăcuţi
vor lua cu ei noi cunoştinţe şi îşi vor trimite prietenii să treacă prin aceleaşi
experienţe - ceea ce asigură un flux continuu de turişti.
Privind normele de dezvoltare, legate de construcţia
echipamentelor şi instalaţiilor turistice vitivinicole se poate afirma că sunt
respectate prin: limitarea dimensiunilor clădirilor în raport cu mediul
înconjurător, iar în acelaşi timp acestea conferă un aspect atrăgător, estetic
şi relaxant, densitatea construcţiilor în raport cu ariile de recreaţie,
amplasarea construcţiilor faţă de rutele de acces, elemente ale reliefului
(râuri, lacuri, etc.), amenajarea parcărilor, stabilirea accesului turiştilor la
obiectivele turistice şi alte resurse naturale, reglementarea firmelor şi
reclamelor afişate.
Oenoturismul durabil favorizează înţelegerea efectelor
activităţilor de turism asupra mediului natural, cultural şi uman, asigurând
realizarea unei planificări şi zonări a teritoriului care să permită o
dezvoltare turistică adaptată şi la capacitatea de suport a ecosistemelor. De
asemenea orientează realizarea unor dotări şi instalaţii de agrement, care
poate fi benefică şi pentru populaţia locală şi poate contribui astfel cu
fonduri la conservarea siturilor arheologice, clădirilor şi vestigiilor istorice.

47
 CAPITOLUL III
PRINCIPALELE RESURSE OENOTURISTICE CARE
CARACTERIZEAZĂ REGIUNILE VITICOLE DIN ROMÂNIA

3.1 Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei

Are în componenţă 5 podgorii şi 2 centre viticole independente
(tabelul nr: 3.1.) care totalizează o suprafaţă de cca. 6400 ha.
Tabelul nr: 3.1.
Componenţa Regiunii Viticole a Podişului Transilvaniei
Podgoria Centre viticole componente
Târnave Blaj, Jidvei, Sighişoara, Mediaş, Târnăveni, Zagăr,
Valea Nirajului
Alba Alba-Iulia, Ighiu
Sebeş-Apold Sebeş, Apold
Aiud Aiud, Turda, Triteni
Lechinţa Lechinţa, Teaca, Bistriţa, Batoş
Centre viticole independente: Geaoagiu, Dej

Resurse naturale. Regiunea ocupă terenurile favorabile viticulturii

în cadrul unui teritoriu delimitat la sud de podgoria Sebeş – Apold şi
centrul viticol Geoagiu (jud. Sibiu, Alba) şi la nord de podgoria Lechinţa
(jud. Bistriţa – Năsăud). Plantaţiile se găsesc la altitudini variabile (200 –
600 m) şi valorifică un climat cu resurse helio-termice şi hidrice modeste,
favorabile, în special, pentru obţinerea de vinuri albe de calitate diversă.
Climatul răcoros este susţinut de temperatura medie anuală de 9oC
şi de temperaturile negative din timpul iernii care coboară periodic la
valori sub – 30 oC. Cu toate acestea, maturarea recoltei este asigurată de
toamnele lungi şi călduroase şi de expoziţiile sudice ale versanţilor.
Precipitaţiile însumează 580 – 600 – 650 l/m2/an. Perioada de vegetaţie
însumează între 168 (Lechinţa) şi 180 zile (Sebeş – Apold).

48
 Solurile sunt diverse: argiluvisoluri (soluri brune), molisoluri
(cernoziomuri, rendzine), soluri antropice.
Climatul este favorabil obţinerii de vinuri albe de calitate (inclusiv
prin instalarea putregaiului nobil), aromate, seci, demiseci, demidulci,
precum şi vinuri spumante deosebite ori distilate din vin.
Arealul nu este favorabil obţinerii de vinuri roşii iar pentru
cultivarea soiurilor de struguri de masă sunt admise doar soiuri cu
maturare timpurie şi mijlocie.

Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.2.

Tabelul nr 3.2.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Transilvaniei
Crama Resurse
Vinuri: IG (Dealurile Transilvaniei), DOC (Lechinţa)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Neuburger, Muscat Ottonel,
Pinot gris, Pinot noir, Fetească alba, Fetească neagră,
Liliac Fetească regală, Chardonnay, Gewurtztraminer, Merlot
Winery Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: biserica evanghelica, muzeul
satului, biserica ortodoxă, biserica reformată, biserica catolică
din satul Batoş, muzeul etnografic din Reghin, castelul Teleki din
Gorneşti, biserica de lemn Sfântul Nicolae, complexul de
vânătoare şi turism montan Lăpuşna de pe valea Gurghiului,
staţiunea Sovata, salina Praid
Vinuri: DOC (Târnave)
Soiuri cultivate: Fetească alba, Fetească regală, Sauvignon
Villa blanc, Muscat Ottonel, Gewurztraminer, Riesling de Rin,
Vinea Kerner, Fetească neagră, Pinot noir, Merlot, Zweigelt
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Tg. Mureş, oraşul
Sighişoara
Vinuri: DOC (Alba Iulia)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Fetească regală, Muscat
Ţelna Ottonel, Chardonnay

49
 Crama Resurse
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: lacul Iezer Ighiel, oraşul Alba
Iulia, mănăstirea Râmeţ
Vinurile: IG (Dealurile Transilvaniei), DOC (Aiud, Ciumbrud,
Sebeş)
Ciumbrud Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Muscat Ottonel Fetească
alba, Fetească regală, Chardonnay, Traminer, Pinot gris,
Riesling de Rin, Riesling italian, Pinot noir, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: cetatea Aiud, -mănăstirea Râmeţ,
cetatea Alba Carolina, Câmpia Libertăţii de la Blaj, Salina Turda
Vinuri: IG (Dealurile Transilvaniei)
Soiuri cultivate: Chardonnay, Neuburger, Riesling de Rin,
La Salina Sauvignon blanc, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Pinot
noir, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, restaurant
Repere turistice în apropiere: salina Turda, oraşul Turda, Castrul
Roman Potaissa, mormântul lui Mihai Viteazul, Cheile Turzii
Vinuri: IG (Dealurile Transilvaniei), DOC (Târnave-Jidvei)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Sauvignon blanc, Muscat
Ottonel, Riesling italian, Traminer roz, Pinot gris, Fetească
Jidvei alba, Chardonnay, Riesling de Rin, Pinot noir, Cabernet
Sauvignon, Iordană, Neuburger, Syrah, Fetească neagră,
Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Câmpia Libertăţii de la Blaj,
cetatea Alba Iulia, salina Turda, mănăstirea Râmeţ, Cheile
Turzii, cetatea Sighişoara, oraşul Sibiu, oraşul Cluj-Napoca
Vinuri: IG (Dealurile Transilvaniei), DOC (Aiud)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Riesling italian, Sauvignon
Logos blanc, Muscat Ottonel, Pinot noir, Pinot gris, Traminer,
Neuburger
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Râmeţ,
monumentul Calvarului, Râpa Robilor, Cheile Vălişoarei, satul
Rimetea, ruinele Cetăţii Colţeşti, Cetatea Alba Carolina, oraşul

50
 Crama Resurse
Aiud
Vinuri: IG (Dealurile Transilvaniei), DOC (Lechinţa)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească alba, Riesling
Viile italian, Neuburger, Muscat Ottonel
Culpiului Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: biserica de lemn Sfinţii
Arhangheli Mihail şi Gavriil, oraşul Târgul Mureş
Riviera Vinuri: DOC (Târnave)
Company Soiuri cultivate: Fetească regală, Sauvignon blanc, Pinot gris,
Traminer, Muscat Ottonel, Perla de Zala
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile transilvaniei), DOC (Târnave-Blaj)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Sauvignon
SCDVV blanc, Pinot griș, Traminer roz, Neuburger, Selena, Blasius,
Blaj Muscat Ottonel, Riesling italian, Riesling de Rin, Iordană,
Rubin, Amurg Brumăriu, Radames
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Blaj
Vinuri: DOC (Târnave-Blaj)
Casa Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Muscat Ottonel,
Breazu Chardonnay, Fetească regală, Fetească neagră, Shiraz
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare

3.2. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei

Cuprinde plantaţiile viticole amplasate pe dealurile dintre valea
Prutului, valea Siretului inferior şi Subcarpaţii Moldovei. Regiunea viticolă
are în componenţă 12 podgorii şi 8 centre viticole independente (tabelul
nr: 3.3.) şi totalizează aproximativ 77000 ha.

51
 Tabelul nr: 3.3.
Componenţa Regiunii Viticole a Dealurilor Moldovei
Podgoria Centre viticole componente
Cotnari Cotnari, Hârlău, Cucuteni, Târgu - Frumos, Frumuşica
Iaşi Copou, Bucium – Tomeşti, Uricani, Comarna
Huşi Huşi, Avereşti, Vutcani, Murgeni, Bohotin
Colinele Tutovei Iana, Tutova, Bălăbăneşti
Dealul Bujorului Bujoru, Smulţi, Oancea, Bereşti
Nicoreşti Nicoreşti, Buciumeni
Iveşti Iveşti, Tecuci, Corod
Covurlui Băleni, Scânteieşti, Pechea, Smârdan
Zeletin Podul Turcului, Dealu morii, Parincea, Traian,
Tănăsoaia, Gohor
Panciu Panciu, Ţifeşti, Păuneşti
Odobeşti Odobeşti, Jariştea, Boloteşti
Coteşti Coteşti, Râmnicu - Sărat, Tâmboeşti, Cârligele,
Vârteşcoiu
Centre viticole independente: Hlipiceni, Plugari, Probota, Vaslui, Bozieni,
Griviţa, Nămoloasa, Răcăciuni

Resurse naturale. Climatul are un pronunţat caracter de

continentalism, fiind caracterizat prin ierni aspre, veri calde şi adesea
secetoase, primăveri cu temperaturi moderate şi toamne blânde. Resursele
heliotermice sunt superioare primei regiuni viticole şi se diferenţiază
evident de la nord la sud, unde sunt cultivate şi soiuri pentru vinuri roşii.
Temperatura medie anuală este de 9,3 – 9,5 oC. Perioada de vegetaţie
oscilează între 160 – 190 cu un maxim de 212 zile (Podgoria Huşi) iar suma
anuală a precipitaţiilor este de 426 – 530 l/m2. Altitudinea la care se găsesc
plantaţiile oscilează între 80 m şi 350 m.
Majoritatea solurilor sunt favorabile viticulturii şi sunt
reprezentate de molisoluri (cernoziomuri), soluri antropice şi soluri
neevoluate (regosoluri, nisipuri).
Regiunea prezintă condiţii favorabile pentru cultura soiurilor cu
struguri de masă, cu maturare timpurie şi mijlocie (Chasselas d'Oré, Coarnă

52
neagră selecţionată, Gelu, Muscat de Hamburg, Paula), pentru obţinerea de
vinuri albe, aromate sau roşii, de calitate superioară dar şi pentru
spumante şi distilate din vin.
Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.4.
Tabelul nr 3.4.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Moldovei
Crama Resurse
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei)
Cramele Soiuri cultivate: Fetească regală, Merlot, Fetească albă,
Tutovei Riesling Italian
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Iaşi)
Soiuri cultivate: Traminer, Chardonnay, Sauvignon blanc,
Domeniile Riesling de Rin, Fetească albă, Fetească regală, Busuioacă de
Lungu Bohotin, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, cazare,
restaurant
Repere turistice în apropiere: muzeu al vinului, complexul
turistic Rodeo
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Iaşi)
Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Fetească albă, Fetească neagră,
Bucium Aligote, Busuioacă de Bohotin, Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinurile: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Coteşti, Nicoreşti)
Soiuri cultivate: Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel,
Tata şi Fiul Chardonnay, Fetească albă, Riesling, Tămâioasă românească,
Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Buciumeni,
mănăstirea Coteşti, mănăstirea Dălhăuţi
Vinurile: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Coteşti)
Soiuri cultivate: Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon
Casa blanc, Muscat Ottonel, Traminer, Pinot gris, Cabernet
Ochean Sauvignon, Fetească neagră, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Dălhăuţi şi pădurile
de fag, fostele conace şi proprietăţi ale lui Duiliu Zamfirescu
Casa de Vinurile: IG (Dealurile Vrancei)
Soiuri cultivate: Chardonnay, Traminer, Sauvignon blanc,

53
 Crama Resurse
vinuri Beciu Fetească alba, Fetească regală
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinurile: DOC (Cotnari)
Soiuri cultivate: Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin, Grasă
Vlădoianu de Cotnari, Tămâioasă româneacă, Fetească albă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: ruinele bisericii lui Despot-Vodă,
biserica Sfânta Parascheva, cetatea dacică Cătălina, schitul
Băiceni, complex Cucuteni, municipiul Iaşi
Gramma Vinurile: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Iaşi)
Soiuri cultivate: Fetească alba, Fetească regală, Aligote
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: castanul unirii, mănăstirea
Bârnova, mănăstirea Cetăţuia, oraşul Iaşi
Vinurile: DOC (Cotnari)
Soiuri cultivate: Fetească alba, Grasă de Cotnari, Tămâioasă
Cotnari românească, Frâncuşă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, restaurant
Repere turistice în apropiere: ruinele bisericii lui Despot-Vodă,
Biserica Sfânta Parascheva, cetatea dacică Cătălina, schitul
Băiceni, complexul Cucuteni
Vinurile: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Coteşti)
Cârligele Soiuri cultivate: Merlot, Sauvignon blanc, Fetească regală,
Fetească alba, Riesling italian
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinurile: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Coteşti)
Crama Soiuri cultivate: Chardonnay, Sauvignon blanc, Muscat
Valahă Ottonel, traminer, Riesling de Rin, Fetească neagră
Coteşti Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul vinului
Vinurile: IG (Dealurile Moldovei)
Traian Soiuri cultivate: Fetească alba, Fetească regală, Muscat
Ottonel, Sauvignon
Vinurile: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Iaşi Bucium)
Domeniul Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Muscat Ottonel, Aligote,
viticol Ţibu Traminer, Fetească regală, Fetească albă, Merlot, Fetească
neagră, Pinot noir
Repere turistice în apropiere: oraşul Iaşi
Vinurile: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Coteşti)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Sauvignon
blanc, Riesling, Merlot, Cabernet Sauvignon, Plăvaie, Muscat

54
 Crama Resurse
Ottonel, Gewurztraminer, Aligote, Şarbă, Fetească neagră,
Gîrboiu Pinot noir, Chardonnay, Syrah
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: casa memorial Al. Vlahuţă,
mănăstirea Recea, mănăstirea Vărzăreşti, mănăstirea Rogoz,
mănăstirea Coteşti, mănăstirea Dălhăuţi, biserica fostei
mănăstiri Mera
Vinuri: IG(Dealurile Moldovei), DOC (Panciu)
Natura Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească albă, Sauvignon blanc, Cabernet
Sauvignon, Fetească neagră, Muscat Ottonel, Aligote, Şarbă, Pinot noir,
Chardonnay, Galbenă de Odobeşti, Băbească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, cazare, restaurant
Repere turistice în apropiere: moara de apă, mausoleul de la
Mărăşeşti, oraşul Focşani
Vinuri: IG(Dealurile Vrancei), DOC (Odobeşti)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Riesling de Rin, Traminer,
Şarba, Chardonnay, Fetească regală, Merlot, Cabernet
Şarba Sauvignon, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Buluc, Beciul Domnesc,
mănăstirea Mera, Andreiaşu Focul Viu, staţiunea Soveja
Vinuri: IG(Dealurile Vrancei), DOC (Odobeşti)
Crama de sub Soiuri cultivate: Şarbă, Fetească regală, Sauvignon blanc,
tei Riesling, Muscat Ottonel, Aligote, Merlot, Băbească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: biserica Sfinţii Împăraţi,
mănăstirea Buluc, oraşul Focşani
Vinuri: IG(Dealurile Moldovei), DOC (Dealul Bujorului)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Riesling Italian,
Chardonnay, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească,
Bujoru Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Burgund mare
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Gologanu, casa
memorială Costache Negri, oraşul Târgu Bujor, pădurea
Breana Roşcani
Vinuri IG (Dealurile Moldovei, Dealurile Vrancei, Terasele
Dunării, Viile Caraşului), DOC (Huşi, Însurăţei, Panciu, Banat)
Senator Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră,
Wine Busuioacă de Bohotin, Chardonnay, Riesling Italian, Sauvignon, Şarbă,
Băbească gri, Zghihară de Huşi, Tămâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare

55
 Crama Resurse
Repere turistice în apropiere: rezervaţia naturală Focul viu de
lângă com. Andrieşu de Jos, oraşul Focşani
Vinuri IG: (Dealurile Moldovei, Colinele Dobrogei), DOC (Huşi,
Casa de Babadag, Bohotin)
vinuri Huşi Soiuri cultivate: Zghihară de Huşi, Fetească regală, Fetească
albă, Riesling de Rin, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel,
Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească
neagră, Băbească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Huşi, muzeul viticol Huşi
Vinuri: IG(Dealurile Moldovei), DOC (Dealul Bujorului)
SCDVV Soiuri cultivate: Fetească albă, Fetească regală, Aligote, Băbească gri,
Bujor Rkațiteli, Șarbă, Sauvignon blanc, Băbească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: rezervaţia de bujori de la
Roşcani, mănăstirea Adam
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei)
SCDVV Soiuri cultivate: Aligote, Chardonnay, Fetească albă, Fetească
Iaşi regală, Muscat Ottonel, Aromat de Iaşi, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Iaşi
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei)
Oancea Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet Sauvignon, Shyraz,
Chardonnay, Sauvignon blanc, Cardinal, Victoria, Muscat de
Hamburg, Sultanină
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Vrancei, Dealurile Moldovei, Dealurile
Huşilor), DOC (Odobeşti, Coteşti, Panciu, Huşi)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Fetească albă, Fetească
regală, Galbenă de Odobeşti, Chardonnay, Muscat Ottonel,
Riesling Italian, Pinot noir, Merlot, Fetească neagră, Cabernet
Vincon
Sauvignon, Aligote, Zghihară de Huşi, Traminer, Tămâioasă
românească, Busuioacă de Bohotin, Şarbă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: conacul Duiliu Zamfirescu,
mănăstirea Traniţa, mănăstirea Brazi, rezervaţia natural
Focul Viu, Mănăstirea Coteşti, mănăstirea Dălhăuţi, casa
memorial Alexandru Vlahuţă, oraşul Focşani, mausoleul
Eroilor de la Mărăşeşti
Vinuri: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Coteşti)
Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Merlot, Fetească regală,

56
 Crama Resurse
Sauvignon, blanc, Riesling, Aligote, Cabernet Sauvignon
Vingex Facilităţi pentru oenoturism: restaurant, terasă, cramă
turistică, mustărie, magazin de prezentare şi vănzare prosuse
cramă
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Vărzăreşti, casa
memorial Alexandru Vlahuţă, Mănăstirea Recea, oraşul Focşani
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Huşi Avereşti)
Soiuri cultivate: Aligote, Fetească regală, Zghihară de HuŞi,
Avereşti Fetească albă, Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel,
Sauvignon blanc, Chardonnay, Riesling de Rin, Riesling
Italian, Tămâioasă românească, Traminer, Fetească neagră,
Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul Vinului din Huşi,
Episcopia Huşilor ctitorită de Ştefan cel Mare, Oraşul Iaşi
Vinuri: DOC (Iaşi Copou)
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, activităţi
Copoului complementare (prezentare vinuri, prelegeri sau cursuri de
evaluare senzorială hedonică a vinurilor)
Soiuri cultivate: Aligote, Riesling Italian, Muscat Ottonel,
Sauvignon blanc, Fetească regală, Traminer
Repere turistice în apropiere: oraşul Huşi
Vinuri: IG (Dealurile Vrancei), DOC (Panciu)
Viticom Soiuri cultivate: Fetească albă, Cabernet Sauvignon,
Panciu Traminer, Tămâioasă românească, Fetească regalî, Merlot,
Fetească neagră, Riesling, Chardonnay, Sauvignon blanc,
Pinot noir, Muscat Ottonel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Casa de Vinuri: DOC (Coteşti)
vinuri Vran Fetească albă, Merlot, Aligote, Şarbă, Riesling
Vin Repere turistice în apropiere: cascada Putnei, Cheile Tişiţei
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei), DOC (Nicoreşti)
Domeniile Soiuri cultivate: Riesling Italian, Muscat Ottonel, Merlot,
Nicoreşti Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: biserica Banu, mănăstirea
Buciumeni, ruinele cetăţii Piroboridava, mănăstirea Sihăstrie
Vinuri: IG (Dealurile Moldovei)
Weingut Soiuri cultivate: Fetească regală, Muscat Ottonel, Tămâioasă
românească, Aligote
Repere turistice în apropiere: oraşul Iaşi

57
 3.3. Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei
Include terenurile viticole din vecinătatea Subcarpaţilor
meridionali de curbură, de la Halânga (judeţul Mehedinţi) şi Segarcea
(judeţul Dolj) la vest şi până la Râmnicu - Sărat (jud. Buzău) la est, pe o
lungime de câteva sute de kilometri şi o lăţime variabilă de 1-2 km până la
câteva zeci de km. Are în componenţă 8 podgorii şi 7 centre independente
(tabelul nr: 3.5.).
Resurse naturale. Regiunea beneficiază de un climat temperat-
continental cu influenţe mediteraneene în partea de vest, acesta fiind şi
motivul pentru care în Oltenia, la Segarcea, există suprafeţe cu soiuri care
au această provenienţă: Syrah, Marselan, Viognier, Touriga Nacional.
Resursele heliotermice sunt mai ridicate comparativ cu regiunile viticole
din centrul şi estul ţării, iar cele hidrice variază între 431 l/m2 în zona
Severinului şi 690 l/m2 în nordul Olteniei, la Tg.Jiu.

Tabelul nr: 3.5

Componenţa Regiunii Viticole a Dealurilor Munteniei şi Olteniei
Podgoria Centre viticole componente
Dealurile Buzăului Cernăteşti, Zărneşti
Dealu Mare Boldeşti, Valea Călugărească, Urlaţi – Ceptura,
Cricov, Tohani, Breaza, Pietroasa, Merei, Zoreşti,
Ştefăneşti Ştefăneşti, Topoloveni, Valea Mare
Sâmbureşti Sâmbureşti, Dobroteasa
Drăgăşani Drăgăşani, Guşoieni, Măciuca, Iancu Jianu
Dealurile Craiovei Banu Mărăcine, Brabova, Brădeşti, Piatra - Olt
Severinului Severin – Dealul viilor, Corcova
Plaiurile Drâncei Golul Drâncei, Vânju Mare, Oreviţa, Pleniţa, Cetate
Centre viticole independente: Ruşeţu, Costeşti, Bucşani, Valea
Voievozilor, Segarcea, Tg.Jiu, Cruşeţ
Din punct de vedere al suprafeţei însumate ea este după regiunea a
II-a, totalizând cca. 55000 ha.

58
 Temperatura medie anuală trece de 10oC, ajungând la 11 oC în
Podgoria Dealurile Craiovei. Perioada de vegetaţie însumează 186 – 192
zile sau 209 în zona Severinului.
Soiurile cultivate asigură obţinerea unor tipuri variate de vinuri,
albe, roşii şi aromate, de calitate superioară, spumante şi distilate din vin.
Pentru consum în stare proaspătă sunt admise soiuri cu maturare timpurie
sau mijlocie (Victoria, Cardinal, Chasselas d'Oré, Muscat de Hamburg,
Muscat d'Adda, Coarnă neagră selecţionată ş.a.); în unele centre (zona
Buzău, Prahova şi Severin) sunt admise şi soiuri cu maturare mai târzie
(Afuz-Ali).

Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.6.

Tabelul nr 3.6.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Dealurilor Munteniei şi Olteniei

Crama Resurse
Vinuri: DOC (Dealu Mare-Valea Călugărească)
Casa Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet Sauvignon, Syrah,
Bunescu Fetească neagră, Chardonnay, Sauvignon blanc, Fetească
albă
Repere turistice: orașul Ploiești
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Ștefănești)
Casa de Vinuri Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Chardonnay, Fetească
Ștefănești albă, Fetească regală, Fetească neagră, Tămâioasă
românească, Riesling de Rin
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: vila Florica (Conacul
Brătienilor), casa Liviu Rebreanu, muzeul Viticulturii
Goleşti
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească
Ceptura neagră, Fetească regală, Fetească albă, Syrah, Sauvignon
blanc, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: conacul Bellu Urlaţi,
mănăstirea Jercălăi-Urlaţi
59
 Crama Resurse
Vinuri: DOC (Dealu Mare-Urlaţi)
Cramele Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon,
Bolgiu Merlot, Cabernet Franc, Syrah, Fetească regală, Fetească
albă, Muscat Ottonel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Urlaţi, muzeul Pietrei
Sângeru
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei, Dealurile Transilvaniei,
Colinele Dobrogei), DOC (Dealu Mare, Sebeș-Apold,
Murfatlar)
Cramele Soiuri cultivate: Pinot noir, Fetească neagră, Cabernet
Halewood Sauvignon, Merlot, Chardonnay, Shiray, Viognier, Fetească
regală, Tămâioasă românească, Pinot grigio, Sauvignon
blanc, Cabernet franc, Riesling de Rin, Pinot gris, Traminer
roz, Fetească albă, Iordană, Sangiovese, Semillion
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, salon
servire masă
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Jercălăi, conacul
Bellu, mănăstirea Varbila, gondola, păstrăvăria Limbăşel,
staţiunile de pe Valea Prahovei
Vinuri: DOC (Dealu Mare – Ceptura)
Rotenberg Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet franc, Cabernet
Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, plimbări
cu mașina și trăsura prin vie
Repere turistic e în apropiere: conacul Bellu-Urlaţi, muzeul Cramă
Valea Călugărească
Vinuri: DOC (Dealu Mare – Breaza)
Divine Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Shiraz, Fetească
Area neagră, Cabernet Franc, Chardonnay, Sauvignon blanc, Tămâioasă
românească, Riesling Italian, Fetească albă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, hotel și restaurant
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare)
Domeniile Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Cabernet
Blaga Franc, Fetească albă, Fetească regală
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: tabăra de sculptură Năeni,
oraşul Mizil, mănăstirea Ciolanu, vulcanii noroioşi
Vinuri: IG (Dealurile Muntenie), DOC (Dealu Mare)
Domeniile Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Riesling,
Dealu Mare- Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,

60
 Crama Resurse
Urlaţi Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Urlaţi, conacul Bellu,
oraşul Piteşti
Vinuri: IG (Dealurile Muntenie), DOC (Dealu Mare)
Domeniile Soiuri cultivate: Chardonnay, Sauvignon blanc, Riesling,
Franco-Române Fetească albă, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot,
Săhăteni Burgund, Tămâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, magazin cu
vânzare, plimbări prin vie şi pe crestele dealurilor
Repere turistice în apropiere: tabere de sculptură pe
creasta dealului Năieni şi în localitatea Ciolanu, biserica
dintr-o piatră, mănăstirea Ciolanu, staţiunea balneară
Monteoru, vulcanii noroioşi, grupul de schituri rupestre şi
muzeul Chihlimbarului
Vinuri: IG (Dealurile Muntenie), DOC (Dealu Mare)
Soiuri cultivate: Fetească albă, Fetească regală, Fetească
neagră, Tămâioasă românească, Chardonnay, Sauvignon
Domeniile blanc, Riesling, Pinot gris, Merlot, Pinot noir, Cabernet
Săhăteni Sauvignon, Syrah
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: vulcanii noroioşi, schitul
rupestru Aluniş, mormintele dacice, Năieni, chilia lui
Ambrozie, centrul arheologic Cultura Monteoru, castrul
roman Pietroasele, biserica dintr-o piatră
Vinuri: DOC (Dealu Mare-Tohani)
Soiuri cultivate: Fetească neagră, Merlot, Shiraz, Cabernet
Domeniile Sauvignon, Pinot noir, Sauvignon blanc, Tămâioasă
Viticole Tohani românească, Fetească regală, Fetească albă, Riesling, Pinot
gris,Chardonnay, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Mizil, vulcanii
noroioşi, salina Prahova, barajul Siriu
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare-Zorești)
Soiuri cultivate: Pinot gris, Sauvignon blanc, Riesling
Italian, Riesling de Rin, Chardonnay, Muscat Ottonel,
Domeniile Muscat Bianco, Fetească albă, Fetească regală, Grasă,
Zoreşti Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Fetească
neagră, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon, Shiraz,
merlot, Pinot noir

61
 Crama Resurse
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, cazare la
conacul Domeniul Nișcov
Repere turistice în apropiere: aşezarea geto-dacică
Cârlomăneşti, Staţiunea Monteoru, mănăstirea Ciolanu,
tabăra de sculptură de la Măgura, vulcanii noroioşi, muzeul
Chihlimbarului Colţi, focurile vii din satul Terca
Vinuri: DOC (Dealu Mare)
Lacerta Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Sauvignon
Winery blanc, Chardonnay, Pinot noir, Blaufrankisch, Fetească
albă, Riesling de Rin, Fetească neagră, Shiraz, Pinot gris,
Muscat Ottonel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: tabăra de sculptură Năeni,
vulcanii noroioşi
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei şi Olteniei), DOC (Dealu
Mare)
Licorna Soiuri cultivate: Fetească albă, Sauvignon blanc, Chardonnay, Fetească
Winehouse neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon, Tămâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: cramele Budureasca,
Domeniile Tohani şi viile Metamorfosis
Vinuri: IG ( Dealurile Munteniei), DOC ( Dealu Mare – Valea
Călugărească)
I.C.D.V.V. Valea Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot,
Călugărească Blauerzwelgelt, Riesling italian, Burgund mare, Fetească
regală, Sauvignon blanc, Fetească neagră, Negru aromat,
Novac, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, colecţie
ampelografică, expoziţie privind istoria cercetării
vitivinicole, cantina-restarant
Repere turistice în apropiere: conacul Matac, muzeul
Crama 1777, biserica Izvorul Tămăduirii, complexul
architectural Bellu, schitul Jercălăi, oraşul Ploieşti
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Ştefăneşti)
Ştefăneşti – Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească alba, Riesling
Complex Italian, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească
Vinificaţie Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul Goleşti, conacul
Brătienilor, casa memorial Liviu Rebreanu
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare-Urlaţi,

62
 Crama Resurse
Basilescu Pietroasa)
Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Busuioacă de Bohotin, Tămâioasă românească,
Riesling Italian, Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon
blanc, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, cazare la
conac
Repere turistice în apropiere: conacul Bellu, mănăstirea
Jercălăi
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei) DOC (Dealu Mare)
Domeniile Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet Sauvignon, Chardonnay
Anastasia Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Ploieşti, conacul Bellu
Urlaţi, mănăstirea Jercălăi
Vinuri: DOC (Dealu Mare)
Nomibo Soiuri cultivate: Fetească neagră, Merlot, Chardonnay,
Pinot noir, Fetească albă, Tămâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: vulcanii noroioşi, tabăra de
sculptură în piatră Măgura, mănăstirea Ciolanu, Sărata
Monteoru
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare)
Soiuri cultivate: Fetească negră, Merlot, Burgund, Cabernet Sauvignon,
Domniţei Tămâioasă românească, Chardonnay, Sauvignon blanc, Pinot gris,
Fetească alba, Busuioacă de Bohotin, Fetească regală
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Mizil, oraşul Ploieşti,
vulcanii noroioşi, salina Prahova
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare - Valea
Rovit Valea Călugărească)
Călugărească Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească
neagră, Burgund, Sauvignon blanc, Fetească regală,
Fetească alba, Riesling italian, Muscat Ottonel, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: crama muzeu 1777 din Valea
Călugărescă, partide de vânătoare
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei şi Colinele Dobrogei), DOC
(Dealu Mare)
Soiuri cultivate: Chardonnay, Sauvignon blanc, Riesling,
S.E.R.V.E Fetească alba, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot,
Cabernet Sauvignon

63
Crama Resurse
Ceptura Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: siturile arheologice de la
Budureasca, biserica Sfânta Parascheva din Cătun
Ghinoaia, biserica Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
1816, plante xerofile în Dealul Tohani, Conacul Bellu,
Conacul Domnesc Constantin Brâncoveanu, biserica de
lemn Valea Semăn, -biserica Galbenă Arioneştii Noi, palatul
Gheorghe Bibescu, muzeul memorial Nicolae Grigorescu,
muzeul memorial Bogdan Petriceicu Haşdeu, muntele de
sare, Salina Slănic
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Pietroasa)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Fetească alba, Tămâioasă
S.C.D.V.V. românească, Busuioacă de Bohotin, Burgund, Fetească
Pietroasa neagră, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon, Merlot, Grasă
de Cotnari, Pinot noir, Băbească neagră, Alb aromat
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: castrul roman de la
Pietroasa, cetatea geto-dacică de la Gruiu Dării, băile
termale de la Sărata Monteoru, tabăra de sculptură de la
Năieni, mănăstirea Ciolanu, rezervaţia naturală Vulcanii
Noroioşi
Vinuri: DOC (Dealu Mare)
Stenota Soiuri cultivate: Fetească alba, Riesling italian, Chardonnay
Winery Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Varbila,
mănăstirea Jercălăi, conacul Bellu
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare –
Ceptura)
Davino Soiuri cultivate: Fetească alba, Sauvignon blanc, Riesling
Italian, Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: conacul Urlăţeanu, conacul
Bellu
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare –
Via Urlaţi)
Domnului Soiuri cultivate: Fetească regală, Sauvignon blanc, Muscat
Ottonel, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Sfânta Maria
Urlaţi, mănăstirea Ceptura, mănăstirea Turnu
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare)

64
 Crama Resurse
Soiuri cultivate: Fetească alba, Fetească regală, Tămâioasă
românească, Riesling de Rin, Riesling italian, Muscat
Budureasca Ottonel, Sauvignon blanc, Chardonnay, Pinot gris,
Busuioacă de Bohotin, Cabernet Sauvignon, Fetească
neagră, Pnot noir, Merlot, Shiraz
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: situl arheologic Budureasca,
muzeul Conacul Bellu, muzeul Crama 1777, mănăstirea
Jercălăi
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare –
Zoreşti)
Villa Zorilor Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Fetească albă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: staţiunea balneoclimaterică
Sărata Monteoru, rezervaţia naturală Vulcanii Noroioşi,
casa memorial Valise Voiculescu, tabăra de sculptură în
piatră Ciolanu, mănăstirea Ciolanu, herghelia Cislău,
muzeul Chihlimbarului sat Colţi
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Sâmburești)
Castel Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc
Bolovanu Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul Viei şi Vinului
Drăgăşani, salina Ocnele Mari, mănăstirea dintr-un lemn,
mănăstirea Surpăţele, mănăstirea Arnota
Vinuri: IG (Dealurile Munteniei), DOC (Dealu Mare – Valea
Călugărească)
Familiei Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Merlot, Fetească neagră,
Boeru Chardonnay, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: crama muzeu 1777 din Valea
Călugărească, fântâna monument istoric Puţul Frumos,
oraşul Ploieşti
Vinuri: IG (Dealul Munteniei), DOC (Sâmbureşti)
Domeniile Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească
Sâmbureşti eagră, Pinot noir, Chardonnay, Fetească regală, Fetească
alba, Sauvignon blanc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: casa memorial Nicolae
Ceauşescu Scorniceşti, muzeul de etnografie Slatina,
mănăstirile din zona Horezu

65
 Crama Resurse
Vinuri: DOC (Dealu Mare – Urlaţi şi Dealu Mare – Breaza)
Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon,
Viile Merlot, Syrah, Chardonnay, Sauvignon blanc, Pinot noir,
Metamorfosis Negru de Drăgăşani, Nuscat Ottonel, Fetească regală,
Fetească alba, Tămâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: cele 31 de situri arheologice
din terasele râului Budureasca, oraşul Ploieşti, oraşul
Buzău
Zarea Repere turistice în apropiere: municipiul Bucureşti
Soiuri cultivate: Cabernet franc, Merlot, Sauvignon blanc,
Pivniţa Pinot gris
Girueta Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: localitatea Drăgăşani,
mănăstirea Arnota, mănăstirea dintr-un lemn, staţiunea
Govora
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Soiuri cultivate: Crâmpoşie selecţionată, Fetească regală, Tămâioasă
românească, Novac, Negru de Drăgăşani, Sauvignon blanc,
Ştirbey Sauvignonasse, Cabernet Sauvignon, Merlot, Petit Verdot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul Viei şi Vinului
Drăgăşani, localitatea Horezu, mănăstirea dintr-un lemn,
Ocnele Mari, Culele de la Măldăreşti
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Mennini Soiuri cultivate: Merlot, Negru de Drăgăşani, Pinot noir,
Cabernet Sauvignon, Fetească regală, Sauvignon blanc,
Burgund mare, Chardonnay, Tămâioasă românească,
Muscat Ottonel, Fetească albă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Muscat Ottonel,
Avincis – Vila Sauvignon blanc, Tămâioasă românească, Pinot gris,
Dobruşa Crâmpoşie selecţionată, Cabernet Sauvignon, Merlot,
Negru de Drăgăşani, Pinot noir
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Schitul Dobruşa, mănăstirea
dintr-un lemn, localitatea Horezu, culele de la Măldăreşti
Casa de Vinuri: DOC (Drăgăşani)
Vinuri Soiuri cultivate: Crâmpoşie, Sauvignon blanc, Fetească
regală, Pinot gris, Tămâioasă românească, Cabernet

66
 Crama Resurse
Iordache Sauvignon, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Mehedinţi – Golul
Drâncei)
Soiuri cultivate: Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon blanc,
Oprişor Tămâioasă românească, Riesling de Rin, Merlot, Cabernet
Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Dornfelder, Shiraz,
Zinfandel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul regiunii Porţilor de
Fier, muzeul de Artă din Drobeta Turnu Severin, barajul
Porţile de Fier, Clisura Dunării, Cetate Arts Danube,
mănăstirea Maglavid
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Casa de Vinuri Soiuri cultivate: Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet
Negrini Sauvignon, Negru de Drăgăşani, Fetească regală, Sauvignon
blanc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea dintr-un lemn,
mănăstirea Horezu, staţiunea Govora
C.C.D.C.P. Soiuri cultivate: Roşioară de Oltenia, Fetească neagră,
Nisipuri Riesling italian
Dăbuleni Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Bauer Repere turistice în apropiere: muzeul Viei şi Vinului
Drăgăşani, localitatea Horezu, mănăstirea dintr-un lemn,
Ocnele Mari, Culele de la Măldăreşti
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Tămâioasă românească,
Spârleni Cabernet Sauvignon, Negru de Drăgăşani, Fetească regală,
Chardonnay, Fetească neagră, Crâmpoşie selecţionată
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea dintr-un lemn,
Ocnele Mari
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Segarcea)
Domeniul Soiuri cultivate: 60 % soiuri roşii, 30 % soiuri albe, 10 %
Coroanei soiuri aromate
Segarcea Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Craiova, festivalul
Zaibărului de la Băileşti

67
 Crama Resurse
Via Sandu Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Soiuri cultivate: Crâmpoşie, Fetească regală, Tămâioasă
romănească, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Ferma Vinuri: DOC (Drăgăşani)
Măgureni Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Pinot grigio,
Sauvignon blanc, Tămâioasă românească, Negru de
Drăgăşani, Crâmpoşie Selecţionată
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: DOC (Drăgăşani)
Casa Soiuri cultivate: Negru de Drăgăşani, Shiraz, Sauvignon
Isărescu blanc, Cabernet Sauvignon, Merlot, Tămâioasă
românească, Fetească albă, Crâmpoşie
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Dobruşa, biserica
dintr-un lemn, Mănăstirea Bistriţa, staţiunea Călimăneşti-
Căciulata
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot gris,
Galicea Mare Fetească alba, Fetească neagră, Tămâioasă românească,
Riesling, Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot noir
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Portul cultural Cetate, podul
Calafat-Vidin
Vinuri: DOC (Mehedinţi-Corcova)
Domeniul Soiuri cultivate: Merlot, Shiraz, Cabernet Sauvignon,
Catleya Cabernet Franc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşele Târgu Jiu, Turnu
Severin, Porţile de Fier, Cazanele Dunării, Băile Herculane
Vinuri: IG ( Dealurile Olteniei))
Banu Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,
Mărăcine Merlot, Chardonnay, Tamâioasă românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: orașul Craiova
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani,
S.C.D.V.V. Sâmbureşti)
Drăgăşani Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Riesling Italian,
Crâmpoşie selecţionată, Cabernet Sauvignon, Novac,
Blauerzweigelt, Victoria
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare

68
 Crama Resurse
Repere turistice în apropiere: muzeul Viei şi Vinului
Drăgăşani, castrul roman Rusidava, oraşul Drăgăşani
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Tămâioasă românească, Sauvignon blanc, Merlot, Fetească
V. Inc neagră, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Maglavit, portul Cetate,
podul Calafat
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Drăgăşani)
Soiuri cultivate: Tămâioasă românească, Chardonnay,
Cepari Sauvignon blanc, Crâmpoşie, Cabernet Sauvignon, Negru
de Drăgăşani, Pinot noir, Fetească albă
Tămâioasă românească, Chardonnay, Sauvignon blanc,
Crâmpoşie, Cabernet Sauvignon, Negru de Drăgăşani, Pinot
noir, Fetească albă
Repere turistice în apropiere: oraşul Drăgăşani
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Domeniile Soiuri cultivate: Fetească alba, Fetească regală, Tămâioasă
Băniei românească, Sauvignon blanc, Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Craiova
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei)
Soiuri cultivate: Tămâioasă românească, Chardonnay,
Vie Vin Fetească alba, Sauvignon blanc, Merlot, Fetească neagră,
Vânju Mare Syrah, Cabernet Sauvignon, Riesling Italian, Pinot noir,
Sangiovese
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: parcul national Zona Umedă
a Dunării-Hinova-Salcia, Lunca Vânjului-Pădurea
Mărgăritarului, rezervaţia naturală Pădurea Stârmina,
parcul national Porţile de Fier, peşterea Topolniţa,
staţiunea Băile Herculane, parcul national Domogled-Valea
Cernei
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Mehedinţi)
Soiuri cultivate: Riesling italian, Sauvignon blanc,
Castel Tămâioasă românească, Fetească alba, Rkaţiteli, Pinot noir,
Stârmina Merlot, Cabernet Sauvignon, Negru de Drăgăşani, Novac,
Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: portul Drobeta Tr. Severin,
Podul lui Traian, muzeul Regiunii Porţile de Fier, portul

69
 Crama Resurse
Orşova, Băile Herculane, Clisura Dunării, Cazanele Mici,
Cazanele Mari, numeroase situri arheologice
Vinuri: IG (Dealurile Olteniei), DOC (Mehedinţi-Corcova)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir,
Corcova Roy Syrah, Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon blanc,
&Dâmboviceanu Fetească neagră, Viognier
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Podul lui Dumnezeu,
mănăstirea Tismana, cazanele Dunării, trasee montane în
munţii Mehedinţi

3.4. Regiunea Viticolă a Banatului

Acest spaţiu viticol reuneşte 8 centre viticole (Moldova Nouă,
Tirol, Silagiu, Recaş, Jamu Mare, Teremia, Lugoj, Giarmata) care însumează
o suprafaţă cultivată de cca. 3000 ha.
Resurse naturale. Climatul regiunii are caracter continental
moderat cu nuanţe mediteraneene. Resursele heliotermice favorizează
supramaturarea strugurilor. Regimul precipitaţiilor este favorabil
viticulturii (650 mm/m2 în perioada de vegetaţie şi cca 400 mm/m2 în
perioada de vegetaţie). Relieful este reprezentat de dealuri şi platouri cu o
altitudinea de 50 - 180 m.
Solurile sunt diferite: unele au conţinut mare de argilă şi caracter
litic, altele sunt mai favorabile pentru viticultură fiind brune (podzolite sau
brune argilo-iluviale).
Regiunea este renumită pentru vinurile obţinute aici (ex Recaş)
însă pot fi cultivate si soiuri cu struguri de masă cu maturare timpurie sau
mijlocie.

70
 Resursele antropice principale sunt incluse în tabelul nr: 3.7.
Tabelul nr: 3.7.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Banatului
Crama Resurse
Vinuri: IG (Viile Timişului), DOC (Recaş, Miniş)
Soiuri cultivate: Pinot gris, Sauvignon blanc, Chardonnay,
Muscat Ottonel, Fetească regală, Riesling italian, Mustoasă,
Recaş Riesling de Rin, Fetească albă, Viogner, Tămâioasă
românească, Traminer roz, Pinot noir, Cabernet Sauvignon,
Cabernet franc, Syrah, Fetească neagră, Merlot, Negru de
Drăgăşani, Cadarcă, Alicante, Victoria
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: manejul din Herneacova, oraşul
Timişoara
Vinuri: IG (Dealurile Timişului şi Viile Caraşului), DOC
Terra (Banat)
Natura Soiuri cultivate: Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Cabernet
Sauvignon, Riesling italian, Pinot gris, Muscat Ottonel, Sauvignon balnc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Vrsac din Serbia, oraşul
Timişoara
Vinuri: DOC (Banat-Silagiu)
Dealul Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund mare,
Dorului Riesling, Muscat Ottonel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: localitatea Buziaş, casa memorial
Traian Vuia, muzeul etnografic al şvabilor din Giarmata, lacul
Surduc, băile Calacea
Buziaş Vinuri: IG (Viile Timişului), DOC (Banat-Silagiu)
(Domeniile Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească
Sara) neagră, Merlot, Chardonnay, Pinot gris, Riesling italian,
Burgund mare, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel, Cadarcă,
Fetească regală, Fetească alba, Sangiovese, Furmint, Mustoasă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: staţiunea balneară Buziaş, oraşul
Timişoara
Vinuri: DOC (Banat – Dealurile Tirolului)
Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Chardonnay, Riesling, Pinot
Tirol noir, Merlot, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Bocşa, oraşul Reşiţa, linia
71
 Crama Resurse
ferată Oraviţa-Anina, staţiunea Buziaş
Vinuri: IG (Viile Timişului), DOC (Recaş)
Petro Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir,
Vaselo Chardonnay, Riesling italian
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: oraşul Recaş, oraşul Timişoara

3.5.Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului

Regiunea viticolă este situată în nord-vestul României între cursul
Mureşului, la sud şi al Tisei, la nord şi însumează cca. 8000 ha. Prin
aşezarea geografică, această regiune ocupă printre cele mai nordice
teritorii de cultură a viţei-de-vie în România, ajungând până la paralela de
48o. Regiunea viticolă cuprinde 4 podgorii şi 4 centre viticole independente
(tabelul nr: 3.8.).
Resurse naturale. Regiunea beneficiază de climat temperat-
continental cu influenţe mediteraneene (ierni scurte şi blânde, primăveri
timpurii, veri umede şi moderat de calde şi toamne lungi). Temperatura
medie anuală este cuprinsă între 9 şi 110 C.
Tabelul nr: 3.8.
Componenţa Regiunii Viticole a Crişanei şi Maramureşului
Podgoria Centre viticole componente
Miniş - Măderat Miniş, Măderat, Dealul viilor
Diosig Diosig, Săcuieni, Sâniob
Valea lui Mihai Valea lui Mihai (BH), Valea lui Mihai (SM), Sanislău
Şimleul Silvaniei Şimleul Silvaniei, Zalău, Şamşud, Răteşti,
Centre viticole independente: Biharia, Tileagd, Halmeu, Seini

Resursele heliotermice generoase asigură condiţii pentru

supramaturarea strugurilor. Precipitaţiile însumează 500-650 mm anual
din care 300-400 în perioada de vegetaţie. Alături de insolaţie şi de bilanţul
termic ridicat se conturează premisele unei direcţii de producţie orientate
preponderent spre vinuri de calitate. Frecvenţa temperaturilor nocive

72
pentru viticultură reclamă în anumite zone (Valea lui Mihai) cultura
protejată.
Relieful este reprezentat de două unităţi morfologice distincte: o
zonă colinară, aparţinând zonei vestice, şi o zonă piemontană, reprezentată
prin arealele viticole amplasate în Câmpia de Vest şi Câmpia Tisei.
Tipurile de sol întâlnite sunt diferite pe cele două unităţi de relief: în
zona colinară predomină solurile brune; în zona câmpiilor piemontane sunt
întâlnite în special cernoziomuri.
Regiunea este profilată pe cultura soiurilor cu struguri de vin dar
sunt zonate şi soiuri cu struguri pentru masă cu maturare mijlocie.

Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.9.

Tabelul nr 3.9.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Crișanei şi
Maramureşului
Crama Resurse
Vinuri: DOC (Crişana-Diosig)
Anca Soiuri cultivate: Sauvignon blanc, Fetească regală, Pinot griș,
Traminer roz
Repere turistice în apropiere: Valea Ierului
Vinuri: IG (Dealurile Zărandului), DOC (Miniș)
Şiria Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Fetească neagră, Pinot noir,
Sauvignon blanc, Merlot, Mustoasă de Măderat, Fetească
regală, Burgund
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Crişanei), DOC (Miniș)
Soiuri cultivate: Cadarcă, Merlot, Fetească neagră, Cabernet
Sauvignon, Burgund mare, Fetească regală, Riesling itaian,
Pâncota Muscat Ottonel, Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: cetatea turcească din Pâncota,
hanul vechi de poştă din Pâncota, cetatea Şiria, muzeul Ioan
Slavici, comuna Şiria
Vinuri: DOC (Crişana)
Soiuri cultivate: Fetească regală, Riesling de Rin, Pinot gris,
Pinot noir

73
 Crama Resurse
Carastelec Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: biserica reformată din Uileacu
Şimleului, sinagoga din Simleul Silvaniei, oraşul Zalău,
biserica reformată din Acas, oraşul Satu Mare
Vinuri: : IG (Dealurile Zarandului), DOC (Miniș)
Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Cadarcă, Fetească regală,
Elite Wine Sauvignon blanc, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Burgund
mare, Merlot, Fetească neagră, Traminer
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: : IG (Dealurile Zarandului), DOC (Miniș)
Pivniţele Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot
Paven noir, Traminer roz, Muscat Ottonel, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: IG (Dealurile Zarandului), DOC (Miniș)
Pivniţele Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon
Birăuaş Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Maria Radna,
mănăstirea Feredeu
Vinuri: DOC (Crişana)
Silvania Soiuri cultivate: Fetească regală, Pinot noir, Muscat Ottonel,
Riesling, Merlot, Fetească alba, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Vinuri: DOC (Crişana-Diosig)
Rittner Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Sauvignon blanc, Riesling
Vinarium italian, Fetească regală, Pinot noir, Pinot gris, Cabernet
Sauvignon, Merlot, Burgund mare
S.C.D.V.V. Vinuri: DOC (Miniș)
Miniş Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot,
Oporto, Cadarcă, Mustoasă de Măderat, Muscat Ottonel,
Fetească regală
Vinuri: IG (Dealurile Zarandului), DOC (Miniș)
Soiuri cultivate: Pinot gris, Fetească regală, Mustoasă, Muscat
Vignadoro Ottonel, Sauvignon blanc, Riesling italian, Traminer, Furmint,
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Burgund mare,
Cadarcă, Fetească neagră
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Hanul vechi de poştă din
Pâncota, situl arheologic Cetatea Turcească din Pâncota,
castelul Dietrich-Sukowsky, castelul Şiria
Vinuri: IG (Dealurile Zarandului), DOC (Miniș)
Soiuri cultivate: Riesling de Rin, Sauvignon blanc, Fetească

74
Crama Resurse
regală, Furmint, Chardonnay, Pinot gris, Cadarcă, Fetească
neagră, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Merlot, Burgund
Wine mare, Pinot noir
Princess Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: lacul Gioroc, biserica şi
mănăstirea Franciscană din localitatea Radna, cetatea
Şoimoş, castelul Bohuş din Şiria, oraşul Arad, cetatea Şiria
Mike Soiuri cultivate: Fetească neagră, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Fetească regală, Sauvignon blanc, Tămâioasă
românească
Vinuri: IG (Dealurile Crişanei - Dealurile Sătmarului,
încadrare nouă)
Soiuri cultivate: Merlot, Syrah, Cabernet Sauvignon, Pinot
noir, Burgund mare, Fetească neagră, Sauvignon blanc,
Furmint, Pinot griș, Fetească regală, Tămâioasă
Familia
românească, Chardonnay, Riesling de Rin
Hetei Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: dealurile Beltiugului, băile
Beltiug, cetatea Ardudului şi monumental dedicate lui
Petöfi Sandor, monumentele de arhitectură din lemn de la
Bolda, Soconzel şi Stâna
Vinuri: IG (Dealurile Crişanei - Dealuirle Sătmarului,
Răteşti încadrare nouă)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească
neagră, Pinot noir, Fetească regală, Riesling italian,
Sauvignon blanc, Traminer, Muscat Ottonel
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: castelul de la Ardud, călărie la
Botiz, castelul de la Carei, băile termale Tăşnad
Vinuri: IG (Dealurile Crişanei), DOC (Diosig)
Soiuri cultivate: Silvaner Verde, Syrah, Grunspitz, Traminer,
Blaufrankisch, Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon,
Nachbil Chardonnay, Sauvignon blanc, Fetească neagră, Riesling de
Rin, Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Baras
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: băile termale Mihăieni, castelul
Drag, Ardud, oraşul Satu Mare, parcul dendrologic şi
castelul Karolyi, băile termale Carei, grădina viilor Carei

75
 3.6.Regiunea viticolă a Colinelor Dobrogei
Regiunea viticolă este situată pe podişul Dobrogei, în sud - estul
României şi cuprinde 3 podgorii şi 7 centre independente care totalizează
cca 19000 ha (tabelul nr. 3.10.).
Tabelul nr:3.10.
Componenţa Regiunii Viticole a Colinelor Dobrogei
Podgoria Centre viticole componente
Murfatlar Murfatlar, Medgidia, Cernavodă
Istria - Babadag Istria, Babadag, Valea Nucarilor
Sarica - Niculiţel Niculiţel, Tulcea, Măcin
Centre viticole independente: Adamclisi, Chirnogeni, Mangalia,
Pecineaga, 23 august, Hârşova, Dăeni

Resurse naturale. Regiunea dispune de cele mai reduse resurse

hidrice din ţară, condiţiile suboptimale de umiditate (cca 200-250 mm/m2
în perioada de vegetaţie) fiind suplinite, pe unele suprafeţe, prin aplicarea
irigării. Din punct de vedere heliotermic regiunea beneficiază de cele mai
ridicate resurse, climatul genral fiind de tip continental. Vecinătatea Mării
Negre asigură un microclimat favorabil acumulării de glucide şi a
supramaturării strugurilor.
Solurile sunt foarte variate, fapt explicat prin diversitatea condiţiilor
litologice şi bioclimatice de pedogeneză: molisoluri de stepă (bălane,
cernoziomuri) şi de silvostepă (cernoziom cambic), rendzine, soluri cenuşii,
regosoluri şi soluri antropice.
Lucrările de zonare prevăd cultivarea soiurilor cu struguri de vin
dar şi cele pentru masă, cu maturare diferită, inclusiv cele târzii (Afuz-Ali).

76
 Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.11.
Tabelul nr. 3.11.
Resurse antropice care caracterizează Regiunea Dobrogea
Crama Resurse
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Sarica Niculiţel)
Soiuri cultivate: Aligote, Merlot, Sauvignon blanc, Muscat
Ottonel, Chardonnay, Fetească neagră, Fetească regală,
Cabernet Sauvignon, Tămâioasă românească, Fetească albă,
Măcin Pinot noir, Riesling Italian, Fetească albă, Viognier, Merlot,
Syrah, Petit Verdot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Parcul Naţional Munţii Măcinului,
cetăţile romane, mănăstirile din nordul Dobrogei,
Monumentul Paleocreştin Niculiţel, rezervaţia forestieră
Pădurea Valea Fagilor, rezervaţia mixtă Lacul Rotundu,
rezervaţia paleontologică Dealul Bujoarelor, rezervaţia
faunistică Insula Popina, excursii cu şalupa pe Dunăre,
pescuit pe Braţul vechi al Dunării, trasee turistice şi echitaţie
în Prcul Naţional Munţii Măcinului, zbor cu parapanta
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Sarica Niculiţel)
Delta Soiuri cultivate: Aligote, Fetească regală, Riesling, Sauvignon
Dunării blanc, Băbească neagră, Fetească neagră, Merlot
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: aşezarea getică de la Somova,
complexul lacustru Somova-Parcheş, oraşul Tulcea, triunghiul
mănăstirilor Saon, Celic Dere, Cocoş, fortăreaţa medieval de
la Enisala, plimbări cu barca, pescuit
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Murfatlar-Cernavodă)
Soiuri cultivate: Pinot gris, Fetească neagră, Cabernet
Noblesse Sauvignon, Pinot noir, Crâmpoşie, Sauvignon blanc,
Tămâioasă românească, Muscat Ottonel, Merlot, Chardonnay
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: podul Anghel Saligni din
Cernavodă
-Peştera Sfântului Andrei din comuna Ion Corvin
-monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Murfatlar)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Shiraz,

77
 Crama Resurse
Domeniul Merlot, Riesling, Fetească regală, Sauvignon blanc,
Vlădoi Chardonnay, Muscat Ottonel, Pinot gris, Tămâioasă
românească
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: monumentul rupestru Murfatlar
-rezervaţia naturală Fântâniţa-Murfatlar
-Canalul Dunăre-Marea Neagră
Soiuri cultivate: Viognier, Cabernet Sauvignon, Pinot noir,
Clos des Syrah
Colombes Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, camere cu
grădină proprie, restaurant
Repere turistice în apropiere: staţiunile de pe litoralul Mării
Negre, pădurea Comorova, lacul Tatlageac
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei)
Soiuri cultivate: Alicante, Aligote, Amestec alb, Amestec roşu,
Aromat de Iaşi, Băbească neagră, Burgund, Cabernet
Murfatlar Sauvignon, Chardonnay, Crâmpoşie, Fetească albă, Fetească
neagră, Fetească regală, Iordană, Merlot, Muscat Ottonel,
Novac, Pinot gris, Pinot noir, Riesling Italian, Saint Emilion,
Sauvignon blanc, Syrah, Tămâioasă românească, Traminer
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: muzeul Viei şi Vinului, rezervaţia
natural Fântâniţa-Murfatlar, complexul de bisericuţe rupestre
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: taverna Ostrov, pensiunea dintre
Verde vii, hotel Dionis, expoziţie muzeală, lacul Buceag, mănăstirea
Babadag Dervent, cetatea Păcuiului lui Soarecetatea Durostorum
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Babadag)
Soiuri cultivate: Aligote, Merlot, Fetească regală, Burgund şi
Merlot, Struguri de masă
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: lacul Babadag, fortificaţia
Română de la Babadag, cetatea Enisala
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC ( Murfatlar)
S.C.D.V.V. Soiuri cultivate: Pinot gris, Columna, Sauvignon blanc,
Murfatlar Fetească regală, Riesling Italian, Tămâioasă românească,
Muscat Ottonel, Chardonnay, Burgund, Pinot noir, Fetească
neagră, Cabernet Sauvignon

78
 Crama Resurse
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: mănăstirea Murfatlar,
bisericuţele de cretă de la Murfatlar, rezervaţia natural
Fântâniţa Murfatlar
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Sarica Niculiţel)
Soiuri cultivate: Merlot, Cabernet Sauvignon, Băbească
Tulcea neagră, Burgund, Pinot noir, Aligote, Riesling Italian, Muscat
de Hamburg, Muscat d’Adda
Vinuri: DOC (Adamclisi)
Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Syrah, Fetească neagră,
Frâncu Pinot noir, Chardonnay, Sauvignon blanc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Muzeul şi Cetatea Tropaeum,
peştera şi mănăstirea Sfântul Andrei, mănăstirea Dervent
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC ( Murfatlar-Cernavoda)
Soiuri cultivate: Chardonnay, Pinot gris, Pinot noir, Fetească
Vinex neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Muscat Ottonel,
Murfatlar Sauvignon blanc
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: peştera Sfântului Andrei,
monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei), DOC (Sarica Niculiţel)
Soiuri cultivate: Aligote, Sauvignon blanc, Chardonnay,
Viticola Riesling, Pinot gris, Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot noir,
Sarica Syrah, Fetească neagră, Fetească albă, Rkaţiteli şi Petit Verdot
Niculiţel Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: Basilica de la Niculiţel,
Triunghiul mănăstirilor Saon, Cocoş, Celicdere, ruinele cetăţii
Noviodunum, Isaccea, oraşul Tulcea
Vinuri: IG (Oltina), DOC (Terasele Dunării)
Soiuri cultivate: Fetească neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Alira Repere turistice în apropiere: peştera Sfântului Andrei,
monumentul roman Tropaeum Traiani de la Adamclisi,
mănăstirea Sfântului Apostol Filip, podul Anghel Saligny din
Cernavodă

79
 3.7. Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării
Regiunea viticolă este situată în sud-estul Câmpiei Române, pe
terasele Dunării, totalizând o suprafaţă plantată de cca 11000 ha.
Componenţa acestei regiuni este prezentată în tabelul nr: 3.12.
Tabelul nr:3.12.
Componenţa Regiunii Viticole a Teraselor Dunării
Podgoria Centre viticole componente
Ostrov Ostrov, Băneasa, Oltina, Aliman
Greaca Greaca
Centre viticole independente: Feteşti, Giurgiu, Zimnicea, Însurăţei

Resurse naturale. Climatul este temperat continental, caracterizat

prin temperaturi extreme şi resurse hidrice modeste (500 mm/m2 anual
din care 300 în perioada de vegetaţie). Din acest motiv, regiunea capătă
nuanţe de climat stepic şi silvostepic. Solurile caracteristice sunt
cernoziomurile cambice, cernoziomurile argiloiluviale, soluri gleizate.
Resursa heliotermică generoasă orientează acest areal către
cultivarea soiurilor cu struguri pentru masă cu maturare eşalonată pe
parcursul tuturor epocilor dar se pot cultiva şi soiuri pentru vin.
Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.13.
Tabelul nr 3.13.
Resurse antropice care caracterizează Terasele Dunării
Crama Resurse
Vinuri: IG (Terasele Dunării), DOC (Oltina)
Ostrov Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Sauvignon blanc,
Chardonnay, Fetească regală, Fetească albă, Riesling Italian,
Rirsling de Rin, Pinot gris, Crâmpoşie, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, Rebo
Facilităţi pentru oenoturism: vinotecă, magazin de vin
Repere turistice în apropiere: muzeul vinului, lacul Buceac,
rezervația naturală Pădurea Esecheol, mănăstirea Dervent,
cetatea Bizantina Vicina
Vinuri: IG (Terasele Dunării, DOC (Oltina)

80
 Crama Resurse
Lipnița Soiuri cultivate: Muscat Ottonel, Sauvignon blanc,
Chardonnay, Fetească regală, Fetească albă, Riesling Italian,
Rirsling de Rin, Pinot gris, Crâmpoşie, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, Rebo
Repere turistice în apropiere: hotel Dionisos
Vinuri: IG (Terasele Dunării)
Viile Soiuri cultivate: Cabernet Sauvignon, Merlot, Sirah, Fetească
Sudului neagră, Pinot noir, Sauvignon blanc, Riesling italian,
Chardonnay, Crâmpoșie
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare
Repere turistice în apropiere: situl arheologic Zimnicea,
rezervaţia Ostrovul Gâsca, hotelul plutitor pe malul bălții Suhaia
Vinuri: IG (Colinele Dobrogei)
Darie Soiuri cultivate: Chardonnay, Shiraz, Cabernet Sauvignon,
Merlot, Fetească neagră, Sauvignon blanc, Muscat Ottonel,
Tămâioasă românească, Fetească regală
Facilităţi pentru oenoturism: sală de degustare, restaurant şi
cazare, pescuit, vânătoare
Repere turistice în apropiere: muzeul de artă modern şi
contemporană Dinu şi Saveta Vintilă, cetatea daco-romană
Capidava, cetatea antică Carsium Hârşova

3.8. Regiunea Viticolă a Nisipurilor şi a Altor Terenuri

Favorabile din Sudul Ţării
Arealele viticole din această regiune se găsesc în sudul Câmpiei
Olteniei şi cuprinde 3 podgorii şi 10 centre viticole independente (tabelul
nr: 3.14 ).
Tabelul nr: 3.14
Componenţa Regiunii Viticole a Nisipurilor şi a Altor Terenuri
Favorabile din Sudul Ţării
Podgoria Centre viticole componente
Dacilor Vrata, Izvoarele, Jiana
Calafat Poiana Mare
Sadova - Corabia Dăbuleni, Tâmbureşti, Potelu
Centre viticole independente: Drăgăneşti – Olt, Furculeşti, Mavrodin,
Alexandria, Urziceni, Sudiţi, Ulmu, Cireşu, Jirlău, Râmnicelu

81
 Resurse naturale. Climatul regiunii este moderat continental, cu
ierni blânde, primăveri timpurii, veri călduroase şi toamne prelungi.
Regiunea beneficiază de generoase resurse heliotermice şi de precipitaţii
care însumează cca 500 - 530 mm anual.
Relieful este reprezentat de câmpia specifică Teraselor Dunării cu o
altitudine cuprinsă între 120 şi 150 m. Solurile sunt variate: cernoziomuri
levigate, soluri brun - roşcate, nisipuri asociate cu cernoziomuri levigate şi
soluri brun roşcate, soluri aluviale ş.a.
Substratul litologic este format din nisipuri mobile sau fixate şi din
depozite loessoide nisipo-prăfoase.
Caracteristicile ecologice ale regiunii o recomandă îndeosebi pentru
cultura soiurilor cu struguri de masă şi pentru obţinerea de vinuri
obişnuite, de consum curent.
Resursele antropice principale sunt incluse in tabelul nr: 3.15.
Tabelul nr. 3.15
Resurse antropice care caracterizează Nisipurile şi a Alte Terenuri
Favorabile din Sudul Ţării
Crama Resurse
Vinuri: varietal
SCDCPN Soiuri cultivate: Fetească neagră, Riesling italian, Roșioară
Dăbuleni Sangiovese, Rkațiteli
Repere turistice în apropiere: portul Bechet

82
 CAPITOLUL IV
BANU MĂRĂCINE - CARACTERIZARE OENOTURISTICĂ

4.1.Resurse antropice
Centrul viticol Banu Mărăcine este parte integrantă a podgoriei
Dealurile Craiovei, alături de alte trei centre viticole. Conform Ordinului nr.
1205 din 22 iunie 2018 pentru aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi
încadrării localităţilor pe regiuni viticole, podgorii şi centre viticole, numele
Banu Mărăcine, poate fi purtat de vinurile obţinute la Craiova, Şimnicu de
Jos, Şimnicu de Sus, Duţuleşţi, Coşoveni, Cârcea, Leu, Dioşti, Ciocăneşti şi
Breasta (conform încadrării ulterioare).
Iniţial, vinurile de Banu Mărăcine proveneau din plantaţiile viticole
deţinute de Staţiunea Didactică Banu Mărăcine, a Universităţii din Craiova,
plantaţii care însumau, până la retrocedarea terenurilor către foştii
proprietari, în 2008, 110 ha. Sortimentul era variat, incluzând soiuri de
masă (Muscat de Hamburg, Afuz – Ali), soiuri pentru vinuri albe (Rkaţiteli,
Chasselas d'oré, Crâmpoşie, Sauvignon, Fetească regală, Riesling italian),
roşii (Fetească neagră, Merlot, Cabernet – Sauvignon) şi aromate (Muscat –
Ottonel, Tămâioasă românească). Având caracter didactic dar şi de
cercetare, aici exista şi o colecţie ampelografică dublată de un poligon de
verificare a tipurilor de tăiere la vița-de-vie.
Pe lângă producţia de struguri obţinută aici, se procesau cantităţi
însemnate de struguri care proveneau de la centrele viticole din zonă care
nu deţineau utilaje de prelucrare. Se mai puteau adăuga şi producţiile
realizate de alte întreprinderi agricole. Din acest motiv activitatea
desfăşurată era de amploare şi diversă, aici funcţionând un veritabil
combinat de vinificaţie, dotat corespunzător: utilaje pentru vinificaţia
primară, instalaţie de pasteurizare, centrală termică, centrală frigorifică,

83
instalaţie de distilare, spaţii pentru maturarea şi învechirea vinului, linie de
îmbuteliere, laborator de analize ş.a.

Foto 4.1. Banu Mărăcine - Craiova,

Complexul de vinificaţie (original)

Centrul viticol impresionează prin hruba sa, de mari dimensiuni,

construită prin decopertare, care găzduieşte sute de budane din stejar
românesc, unele decorate cu frumoase ornamente sculptate. Este ultima
constucţie de o asemenea amploare, realizată în România, fiind finalizată
înainde de 1989.
Ea se integrează într-un vast ansamblu de construcţii, cu destinaţie
oenologică, ansamblu cunoscut printre specialiştii de aici drept Complexul
de vinificaţie sau, mai adesea, Crama Nouă. Asta pentru a o diferenţia de
Crama veche, ale cărei cladiri, datând din perioada interbelică, serveau atât
ca spaţiu de locuit cât și pentru vinificarea şi depozitarea vinului. Accentul
poate fi pus pe două construcţii. Prima este o clădire cu foişor, din care
putea fi admirată plantaţia viticolă şi care avea rol tehnologic în timp ce a
doua, Vila Mircea, construită în 1927 în stil brâncovenesc şi denumită astfel
după fiul proprietarului de atunci, servea drept locuinţă. Astăzi acest

84
ansamblu este renovat şi poate găzdui evenimente diverse, având
posibilităţi de servire a mesei, de cazare şi sală de degustare.

Foto 4.2. Banu Mărăcine - Crama veche

(sursa https://cvlpress.ro/)
Un obiectiv de interes este şi vinoteca, ascunsă adânc în solul de
aici, accesul fiind posibil din hrubă, printr-un traseu de vizitare care include
un tunel. Vinoteca deţine câteva zeci de mii de sticle de vin, alb, aromat şi
roşu, din anii de producţie foarte buni. Se mai adaugă şi colecţia de distilate
de vin sau fructe.

Foto 4.3. Banu Mărăcine - Hruba şi tunelul de acces în vinotecă

(original)
85
 Vinurile obţinute, de calitate diversă (vinuri cu DOC, IG sau
varietale) erau valorificate pe piaţa internă sau la export. Vinificate cu
măiestrie, acestea au fost recompensate, nu de puţine ori, cu medalii la
concursurile de profil (ex. Vaslui – 1996, București - 2000).

Foto 4.4. Banu Mărăcine - Vinoteca

(sursa https://cvlpress.ro/)
La momentul actual, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie este mai
restrânsă, plantaţia însumând 10 ha, şi are la bază un sortiment format din
cinci soiuri (Merlot, Cabernet – Sauvignon, Fetească neagră, Tămâioasă
românească şi Chardonnay).
O preocupare constantă a cadrelor didactice şi a oenologilor care
şi-au desfăşurat activitatea aici a fost ameliorarea tehnologiilor de
producere a vinurilor şi elaborarea de produse viti - vinicole noi. În acest
sens poate fi amintită cisterna rotativă, element de noutate tehnico -
ştiinţifică, a cărei importanţă a fost covârşitoare pentru îmbunătăţirea
tehnologiei de obţinere a vinurilor roşii şi roze, prin posibilitatea dirijării
subtile a procesului de macerare - fermentare. Acesta a fost motivul pentru
care ea a intrat în producţia de serie, apoi în dotarea tuturor cramelor din
România, în anii '80. Astăzi, la Banu Mărăcine poate fi văzut şi expus
prototipul (încă) funcţional al acestui utilaj de vinificaţie.

86
 De asemenea, acest centru viticol poate fi recunoscut prin fineţea
distilatului din vin Roua plaiului, obţinut după o tehnologie proprie,
elaborată aici de către profesorul Aurel Popa, tehnologie recompensată cu
medalia de argint la Salonul de Invenţii de la Geneva, în 1996. Nu în ultimul
rând, cadrele didactice craiovene, împreună cu un colectiv de cercetători de
la I.N.C.D.B.H. Ştefăneşti – Argeş, şi-au unit eforturile şi priceperea în sensul
ameliorării viţei de vie, încununarea acestei activităţi fiind omologarea, în
2011, unui soi cu struguri pentru masă denumit Oltean.
Geneza numelui actual al staţiunii didactice are la bază o legendă.
Odinioară viile de aici erau concesionate de familia Vulcănescu din Pieleşti,
de unde şi numele plaiului de vii de pe dealurile de lângă municipiul
Craiova: Plaiul Vulcăneşti. După înfiinţarea Staţiunii Didactice a
Universităţii din Craiova, se propune, în 1966, ca numele acesteia să fie
Banu Mărăcine.
Legenda porneşte de la poetul francez Pierre de Ronsard, care, într-
un poem scris în 1554, afirmă că strămoşii lui provin din ţinuturile unde
Dunărea se învecinează cu Tracia, mai jos de Ungaria. O localizare suficient
de imprecisă astfel încât România şi Bulgaria şi-au revendicat, pe rând,
locul de origine al acestora.
Poetul afirmă că de aici a plecat înaintaşul său, care a traversat
Ungaria, Germania şi o bună parte din Franţa, pentru a se alătura regelui
Philippe de Valois în lupta acestuia împotriva englezilor.
Disputele privitoare la acest aspect s-au manifestat imediat, înca
de la moartea poetului în 1585 şi au durat până în sec XX, personalităţi de
prim rang ale literaturii şi istoriei universale, printre care şi Nicolae Iorga,
exprimându-şi opinia în legătură cu acest subiect, denumit câteodată
Afacerea Ronsard (http://www.patev.net/origironsard.htm).
Varianta românească a legendei i se datorează marelui nostru poet
Vasile Alecsandri sub forma baladei Banul Mărăcină, scrisă în 1855. Acesta

87
situează locul de obârşie al poetului francez în Oltenia, întrucât, aici se
păstrează tradiţia Banului Mărăcine (Barbu Craiovescu al III-lea,
https://en.wikipedia.org, Bîrsan C. și colab., 2020), pe de o parte iar pe de
altă parte, în Dolj, există o localitate cu numele Mărăcinele.
În balada sa, Vasile Alecsandri afirmă că un tânăr ban oltean (Banul
tânăr Mărăcină / Cărui Oltul se închină…) a plecat în Franţa însoţit de 50 de
voinici unde se alătură regelui Filip în lupta sa pentru eliberarea ţării.
Impresionat de atitudinea banului, regele îl innobilează sub numele de
marchiz de Ronsard, asimilând titlul de ban cu cel de marchiz şi numele
Mărăcine cu Ronsard (fr. ronce = mărăcine).
Oricare ar fi adevărul istoric, este o poveste frumoasă care poate
însoți turiștii pe traseul de vizitare și le poate trezi interesul asupra istoriei
locului.

4.2.Resurse naturale
Plantațiile viticole aferente centrului viticol Banu Mărăcine -
Craiova, ocupă terenurile situate pe dealurile din partea de est a Craiovei, la
o altitudine medie de 190 m. Din punct de vedere geografic, centrul se află
situat la 44o19' latitudine nordică și 23o52' longitudine estică.
Solul caracteristic este brun – roșcat de pădure, orografia terenului
fiind reprezentată atât de suprafețe plane cât și de pante, terasate sau nu,
cu expoziții diferite.
Tipul climatului este temperat – continental, favorabil cultivării
viței de vie, caracterizarea acestuia realizându-se pe baza datelor raportate
de Perț C., 2018.
Resursele heliotermice sunt generoase. Normala perioadei (1984 –
2013) însumează 2262 ore de strălucire efectivă a soarelui, din care 1573
ore în perioada de vegetație. La nivelul bilanțului termic activ se
înregistrează o valoare de 3346 oC, favorabilă viticulturii. Temperatura

88
medie anuală înregistrată în acest interval este 11,09 oC în timp ce, în luna
iulie, temperatura medie ajunge la 22,92 oC. Din acest punct de vedere,
centrul viticol este favorabil obținerii vinurilor de calitate superioară cu
denumire de origine controlată. Uneori temperaturile devin caniculare,
printre maximele înregistrate aici putându-se aminti cele din anul 2000
(40,86 oC) și 2007 (42,34oC). La polul opus există mericolul manifestat de
scăderea temperaturilor sub pragul de rezistență al complexului mugural,
cu o frecvență de 5 ani din 30.
Din punct de vedere al resurselor hidrice, centrul dispune de un
total anual de 575 l/m2 din care 331 l/m2 în perioada de vegetație. În acest
context există posibilitatea manifestării secetei, apropierea față de sudul
extrem al țării inducând unele accente de ariditate a climatului.
Evaluarea centrului viticol prin intermediul indicelui de aptitudine
oenoclimatică indică o valoare medie de 4838. Din acest punct de vedere,
centrul viticol prezintă favorabilitate pentru obținerea de vinuri albe, roșii
și aromate, din soiuri care își mențin aciditatea. Din punct de vedere al
soiurilor cu struguri pentru masă, resursele heliotermice existente nu pot
asigura decât sporadic condiții optime pentru cele cu maturare târzie.

89
 BIBLIOGRAFIE

Bîrsan C., Anghel A., Moşneanu C., 2020, Neagoe Barbu Basarab –
necunoscutul domn al Ţării Româneşti sau Banul Mărăcine – eroul lui
Vasile Alecsandri, articol disponibil la adresa https://istorieveche.ro/
2015/01/17/neagoe-barbu-basarab-necunoscutul-domn-al-tarii-
romanesti/, accesat ianuarie 2020;
Boboc D., Păduraru C., Păduraru Daniela., 2015, Cramele din
România, Editura ASE Bucureşti;
Cătoiu, I. et all., 2009, Cercetări de marketing. Editura Uranus,
Bucureşti;
Cocean, P., 2010, Patrimoniul turistic al României, Editura Presa
Universitară Clujeană;
Gherţoiu D.M., 2014, Noi forme de turism dezvoltate după 1990.
Turismul de nişă din România. Teză de doctorat, Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj - Napoca;
Glăvan V., 2005, Geografia turismului, Editura Fundaţiei România de
Mâine, Bucureşti;
Ferenc J., Csilla K., Pivniţe de vinuri. Ed. Casa, Oradea, 2015;
Hornoiu R.I., 2009, Ecoturismul: orientare prioritara in dezvoltarea
durabila a comunitatii locale, Editura ASE Bucureşti;
Iliescu V., 2019, Turism de vânătoare în România. Articol disponibil
la adresa https://coltisorderomania.ro/2019/06/30/turism-de-vanatoare-
in-romania;
Lungu P., 2015, Hotelurile cazinou, stimulent pentru turism. Articol
disponibil la adresa https://www.turism20.ro/2015/01/hoteluri-cazino-
turism, accesat iulie 2019;
Macici M., 1996, Vinurile Romaniei, Editura Alcor Edimpex;

90
 Magdei A., Iacob V.S., 2011, Turismul de aventură și noile tehnologii.
Articol disponibil la adresa https://www.finantare.ro/turismul-de-
aventura.html, accesat iulie 2019;
Minciu R., 2001, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti;
Neagu A., 2019, Turismul medical, în creștere: 10% dintre turiștii
cazați în hotelurile din orașele mari sunt rude ale bolnavilor din spitale sau
străini care vin în România pentru tratamente mai ieftine. Articol disponibil
la adresa https://www.hotnews.ro/stiri-sanatate-22996446-turismul-
medical-crestere-10-dintre-turistii-cazati-hotelurile-din-orasele-mari-sunt-
rude-ale-bolnavilor-din-spitale-sau-straini-care-vin-romania-pentru-
tratamente-mai-ieftine.htm, accesat în iulie, 2019;
Oprean M., Olteanu I., 1983, Viticultură generală. Reprografia
Universităţii din Craiova;
Olteanu I., Mărăcineanu L.C., 2007, Agroecosistemele viticole şi
protecţia mediului. Ed. Sitech, Craiova;
Olteanu I., Cichi D., Costea D., Mărăcineanu L., 2002, Viticultură
specială, Ed. Universitaria Craiova;
Patic M., 2006, Enciclopedia viei şi vinului, Editura Tehnică,
Bucureşti;
Perţ C., 2018, Cercetări privind prezenţa şi valoarea productivă a
unor soiuri de viţă-de-vie autohtone din Oltenia. Teză de doctorat. Univ din
Craiova;
Pike S., 2004, Destination Marketing Organisations, Elsevier;
Pomohaci N., Cotea V.V., Stoian V., Nămoloşanu I., Popa A., Sîrghi C.,
Antoce A., 2001, Oenologie, vol II, Ed. Ceres, Bucureşti;
Popa A., 2012, Viticultura din Oltenia între reconstrucţie şi
dezvoltare. Editura Alma, Craiova;
Popa A., Giugea N., Genoiu T.C., 2015, Oltenia Mica Românie Viticolă.
Editura Aius., Craiova;

91
 Popa A., 2019, Strugurele – Copilul fascinant al soarelui. Editura
Alma Craiova;
Puşcă I.M., 2006, Vechi soiuri româneşti de viţă de vie, Ed. Tipografia
Intact;
Roman R.A., 2006, Bucate, Vinuri obiceiuri romanesti. Ed. Paideia
2006;
State D., 2015, Turismul de afaceri, un business pe înțelesul tuturor
agențiilor. Articol disponibil la adresa https://www.capital.ro/turismul-de-
afaceri-un-business-pe-intelesul-tuturor-agentiilor.html, accesat iulie 2019;
Stancioiu A. F., 1999, Dictionar de terminologie turistica, Editura
Economica, Bucuresti ;
Stancioiu A. F., 2000, Strategii de Marketing în turism. Editura
Economică Bucureşti;
Stoian V., 2011, Marea carte a degustarii vinurilor, Editura Agricola;
Snak O., Baron P., Neacşu N., 2001, Economia turismului, Editura
Expert , Bucureşti;
Stoenescu A.M., 2011, Istoria Olteniei, Editura RAO, Bucureşti;
Tănăsescu E., 2014, Pelerinaj şi turism religios. Articol disponibil la
adresa:https://adevarul.ro/cultura/spiritualitate/pelerinaj-turism-
religios-1_53c7bd0e0d133766a88427d3/index.html, accesat în iulie, 2019;
Teffo A., 2008, Roumanie. Le Guide Vert, France;
Theodorescu, R., 2003, Spiritul Olteniei. Dissertation defended
within the ceremony of awarding the title of Doctor Honoris Causa by the
University of Craiova, Craiova;
***https://adar.ro;
***www.agir.ro/buletine/993.pdf;
***https://www.crameromania.ro/turism-viticol-harti/13/ accesat
iulie 2019;
***http://www.patev.net/origironsard.htm, accesat ianuarie 2020.

92
 ***https://cvlpress.ro/10.05.2012/crama-banu-maracine-va-intra-
in-circuit-turistic/ ianuarie 2020;
*** MADR, ISTIS, Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultură
din Romania pentru anul 2015;
***http://www.madr.ro/horticultura/viticultura-vinificatie.html,
accesat iulie, 2019;
***http://www.madr.ro/docs/cercetare/Rezultate_activitate_de_cer
cetare/SC-DVV_Odobesti_-_Portofoliul_de_soiuri_si_clone.pdf, accesat iulie,
2019;
***http://www.madr.ro/docs/cercetare/Rezultate_activitate_de_cer
cetare/SCDVV_Dragasani.pdf; accesat iulie, 2019;
***http://www.madr.ro/docs/cercetare/Rezultate_activitate_de_cer
cetare/SCDVV_Minis.pdf, accesat iulie, 2019;
***http://www.onvpv.ro/
***http://www.pietroasaveche.ro/soiuri-si-vinuri/soiuri/soi-de-
vin-nou-creat-alb-aromat, accesat iunie, 2019;
***http://www.revino.ro/negru-de-dagasani-strugure-soi-
romanesc-vin-a56.html, accesat iunie, 2019;
***https://www.revino.ro/turism-viticol/regiuni-viticole-harti/
accesat iunie 2019;
***www.revagrois.ro/PDF/2008;
*** https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism, accesat iulie, 2019;
***https://ro.wikisource.org/wiki/Banul_M%C4%83r%C4%83cin
%C4%83; accesat ianuarie, 2020;
***http://storage0.dms.mpinteractiv.ro/media/1/1481/21335/133
86089/3/12-regiuni-harta.jpg, accesat iunie, 2019;
***https://www.stiriagricole.ro/soiuri-de-struguri-pentru-vin-
oferta-scdvv-murfatlar-23897.html, accesat iulie, 2019;

93
 ***http://www.statiunea-viticola- iasi.ro/SCDVV_Iasi/Home_files/
Soiuri_clone%20SCDVV.pdf, accesat iulie, 2019;
***https://supervinuri.agrointel.ro/2019/02/04/trenduri-in-
oenoturism-vizita-fara-ghid/ accesat iunie, 2019;
***http://www.usamvcluj.ro/files/teze/2011/calugar.pdf, accesat
iulie, 2019;
***https://www.vanatoareiasi.ro/blog/95-turismul-cinegetic,
accesat iunie 2019;
***http://www.viata-libera.ro/satul/62789-galati-viata-libera-
cotidian-scdvv-bujoru-cercetare-soi-nou-vita-struguri-vin, accesat iulie,
2019;
***https://vinul.ro/turism-oenoturism-turism-viticol.html;
***https://www.wall-street.ro/articol/Turism/4592/Turismul-de-
shopping-o-practica-tot-mai-populara.html, accesat iunie, 2019;
***http://www.wineromania.com/files/docs/Romania_viticola_rep
ere%20ale%20prezentului.pdf, accesat iunie, 2019;
***Ordinul nr. 225_2006 privind aprobarea Zonarii soiurilor nobile
de vita-de-vie roditoare admise in cultura in arealele viticole din Romania;
***Ordinul nr. 1316/2013 privind modificarea anexei la Ordinul
ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 397/2003 pentru
aprobarea Nominalizării arealelor viticole şi încadrării localităţilor pe
regiuni viticole, podgorii şi centre viticole;

94