Sunteți pe pagina 1din 60

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE MARKETING

Planificarea strategica de marketing pentru produsul turistic Hotel Rin Bucuresti

-PROIECT-

Marketing Turistic

AN UNIVERSITAR 2007-2008

CUPRINS
1. Introducere .. 2. Misiunea lantului hotelier RIN

.. 3. Obiective generale de Marketing

4. Scurt istoric al lantului hotelier RIN

........................ 5. Prezentarea Bucuresti ................................................... 6. Prezentarea noului hotel RIN municipiului

Bucuresti ........................................... 7. Auditul de Marketing

Romania .......................................................

Marketing Turistic

8. Auditul

de

Marketing

Danemarca ................................................... 9. Analiza SWOT............................................................................... ...... 10. Evaluari si ipoteze despre viziuni de

Marketing................................. 11. Obiective de Marketing pe termen

scurt ............................................. 12. Strategii de

Marketing .................................................................... 13. Estimarea

rezultatelor...................................................................... ... 14. Stabilirea

bugetului ....................................................................... ....... 15. Programul de

Marketing ........................................................................

Marketing Turistic

1. INTRODUCERE

Ca urmare a cresterii eonomice ce s-a inregistrat in ultimii ani precum si a cresterii turismului de afaceri din Romania, am considerat oportuna lansarea unui hotel de lux in Bucuresti in zona aeroportului international Henri Coanda . A fost aleasa zona Otopeni atat datorita importantei sale economice, pozitiei geografice dar si datorita pozitionarii intre Bucuresti si aeroportul international Henri Coanda . Ca piata tinta straina am ales piata danezai, in primul rand datorita interesului aratat de oamenii de afaceri danezi in investitiile din domeniul ecologic, existand in prezent diferite proiecte comune care se deruleaza pe acest domeniu de activitate . {n prezent Danemarca ocupa locul 35 in ceea ce priveste investitiile straine in Romania . {n al doilea rand a fost aleasa acesta piata datorita interesului aratat de turistii danezi pentru zona montana din Romania, altitudinea maxima din Danemarca fiind 173 m .

2. MISIUNEA HOTELULUI RIN

Marketing Turistic

Hotelul Rin **** este unul dintre cele mai noi si atractive hoteluri din Bucuresti. Sloganul hotelului este " Your Home Away From Home" . Prin acest slogan incearca sa transmita ideea conform careia oricat de departe se afla casa ta vei gasi la Hotel Rin satisfacerea tuturor nevoilor tale si confortul casei cu care esti obisnuit. Misiunea lantului hotelier declarata este " Meet Your Business Here " arata gradul de incredere in marca Rin pentru turismul de afaceri aici gasind atmosfera prielnica pentru ati intalni partenerii de afaceri din intreaga lume si a incheia aici cele mai bune afaceri .

3. OBIECTIVELE GENERALE DE MARKETING


Fidelizarea clientilor actuali ai hotelului . Atragerea segmentelor de consumatori de pe piata internationala . {n urmatorii ani Rin Romania isi propune sa ocupe pozitia de lider in randul hotelurilor de lux pentru turismul de afaceri si tranzit . Atingerea indicelui de notoritate al marcii nivel mondial de 60 % .

HOTEL RIN **** BUCURE}TI

Marketing Turistic

Hotelul RIN este locul unde ambiana, luxul, stilul i elegana vor contribui la starea de bine proprie ncheierii oricrei afaceri, dar i la relaxarea de care avei nevoie. Prin excelen un mediu creat cu atenie pentru tine, adaptat nevoilor i ateptrilor cele mai exigente. Hotelul RIN este mai mult dect un centru pentru afaceri i relaxare este un spaiu dedicat ie. Situat la numai 2 minute de aeroportul internaional "Henri Coand" din Otopeni, Hotelul RIN este destinaia dorit de persoanele care vin n Bucureti n cltorii de afaceri sau vacane. Trimitei-ne data sosirii dumneavoastr i vei fi preluat de la aeroport de ctre o main care v va conduce rapid i confortabil ctre Hotelul RIN .

Hotel RIN v pune la dispoziie calitatea confortului oferit de camerele spaioase, mobilate elegant, special pregtite pentru a va ntampina ct mai plcut. Specificaii: minibar, tv cablu/ antena satelit, aer condiionat, acces internet wi-fi, jacuzzi, sal fitness, seif, parcare gratuit pzit 24 h / 24.

Hotelul RIN v ofer 255 de camere: 142 camere duble 103 camere cu pat matrimonial 8 garsoniere 2 apartamente Restaurant & Bar - O ambianta de excepie, unde poi

Marketing Turistic

servi un business lunch, o cin romantic sau o mas ntre prieteni. Restaurantul CRYSTAL v ateapt s ncercai unul dintre delicioasele i variatele meniuri, completate de serviciile ireproabile ce bucur i satisfac orice ateptare . Restaurantul CRYSTAL are 250 de locuri. Se organizeaz mese festive i alte evenimente. Cina se poate servi n dou moduri: sub form de all you can eat buffet" pentru 40/ Ron/persoan i la carte.

In centrul de conferinte puteti beneficia de 3 sali, insumand 300 de locuri, oferind oamenilor de afaceri cele mai moderne dotari si cele mai bune servicii specifice. Organizarea de conferinte, intalniri si training-uri, beneficiaza la noi de seriozitate, calitate si profesionalism.

La Rin Hotel putei beneficia de 3 sli de conferin dotate cu tot ce este necesar pentru ca afacerea dumneavoastr s prind contur iar cursurile de specializare i recepiile se pot desfura n cele mai bune condiii. - Sala Aurel Vlaicu - 250 mp - Sala Traian Vuia - 250 mp - Sala Henri Coand - 600 mp Intr-o atmosfer plcut i relaxant, SPA Center Rin v ofer posibilitatea de a beneficia de efectul benefic al micrii: fie n eleganta piscin acoperit, fie n modernul centru de fitness - dotat pentru a satisface cele mai exigente cerine. Pentru a va regasi starea de echilibru necesara mintii si trupului, intr-o atmosfera placuta si relaxanta, Spa Center Rin va ofera sub sloganul The joy of a perfect day o experienta unica si creaza premizele pentru a va bucura din plin de binefacerile adevaratului confort . O sala de fitness complet utilata cu cele mai moderne si diversificate aparate de tonifiere musculara va indeamna sa va mentineti in cea mai buna forma . Un centru creat pentru a va ajuta sa scapati de oboseala unei zile de munca sau pur si simplu pentru a va relaxa .

Marketing Turistic

SERVICII INCLUSE piscin interioar, jacuzzi, saun finlandez, fitness SERVICII EXTRA PLATITE solar, masaj (10 eur/30 minute) aparat aqua masaj (serviciu cu plat i programare) ABONAMENTE 1 luna/95 eur, 3 luni/350 euro, 6 luni/395 euro, 12 luni/695 euro
Tarife Hotel Rin **** : 7 Octombrie 2007 - 6 Noiembrie 2007 Dubla (2 244 RON | 69 EURO | 102 USD pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD Single (1 244 RON | 69 EURO | 102 USD pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD 7 Noiembrie 2007 - 11 Noiembrie 2007 Dubla (2 pers) 425 RON | 120 EURO | 177 USD Single (1 425 RON | 120 EURO | 177 USD pers) 12 Noiembrie 2007 - 15 Decembrie 2007 Dubla (2 244 RON | 69 EURO | 102 USD pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD Single (1 244 RON | 69 EURO | 102 USD pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD 16 Decembrie 2007 - 31 Decembrie 2007 Dubla (2 pers) 264 RON | 75 EURO | 110 USD Single (1 223 RON | 63 EURO | 93 USD pers)

5. PREZENTAREA MUNICIPIULUI BUCURESTI


ISTORICUL ORA}ULUI BUCURESTI

Marketing Turistic

Istoria medievala a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei


Marturiile arheologice, diferitele unelte descoperite in zona in care este amplasat Bucurestiul astazi, atesta o vechime de 150.000 ani a asezarilor omenesti in aceasta zona. Incepind din a II-a jumatate a secolului al XIII-lea, teritoriul orasului de astazi, ca de altfel intreaga zona rasariteana a Campiei Romane, trece printr-o noua faza in procesul de dezvoltare, perioada in care se pun bazele trecerii la stadiul urban al asezarii. Documentele emise de Cancelaria Tarii Romanesti intre 1459-1625 consemneaza existenta pe teritoriul de azi al Bucurestiului, a unui numar de 41 de asezari. Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XVlea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor boieri. Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii. Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului. Apar cartiere noi ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii. In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine Ulita Mare, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589. Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei. Incepand cu secolul al XVIII-lea apar primele manufacturi. In 1764 este atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare fabrica de postav de la Afumati, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni. Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane care se ocupau cu mestesugurile si comertul.

Marketing Turistic

Istoria moderna a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei


Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a Bucurestiului. La inceputul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul administrativ, clerici, boieri si slujitori. Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar mai tarziu, in anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe piete si gradini publice. In anul 1830 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economico-sociala. Astfel, recensamantul de la 1878 consemneaza existenta in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30 de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului. In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman. Prima gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858). Sfarsitul secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin aparitia unor banci noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca Romaneasca. Tot in aceasta perioada s-au facut lucrari de rectificare si adancire a albiei raului Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In 1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti. Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894

Marketing Turistic

inaugurarea primei linii de tramvai electric in oras. Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost perioada interbelica. Devenind capitala statului national unitar roman, Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica principalul centru industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in aceasta perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ 17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada. Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata. In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se infiinteaza Societatea de Transport Aerian SARTA, care in 1933 se transforma in Liniile Aeriene Romane (LARS) si apartineau statului. In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala telefonica automata functionand inca din 1927. Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala Italiana si Banca franco-romana (1921).Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica . Zona centrala avea patru sectoare , fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele cuprinse in aceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu. Intre anii 1918-1940, Bucurestiul a avut zece primari, unii dintre ei jucand un rol important: Emil Costinescu, Anibal Teodorescu, Dem I. Dobrescu, Alex. Donescu. Intrarea Romaniei in razboi, in anul 1941, aduce Bucurestiului o perioada grea, bombardamentele trupelor aliate provocand distrugeri multor cladiri, unele de importanta istorica, altele obiective industriale.

Marketing Turistic

Istoria contemporana a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei

Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza conditiile aparitiei dictaturii comuniste care s-a mentinut pana in decembrie 1989. Pentru o perioada de aproape 50 de ani, democratia si economia de piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in domeniul economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul. In acesti 50 de ani au fost construite, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut gigantii industriali si miile de apartamente tip cutie de chibrituri. Un rol deosebit in aceasta perioada in economia orasului, l-a avut industria de constructii-montaj, numarul de salariati crescand de la 39.700 in 1950 la peste 97.000 in 1983. Avand in vedere ca pana in 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate in Bucuresti, erau industria usoara si alimentara (57.9%), industria chimica (24.1%),in 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii industriale. Ritmul mediu anual de crestere al sectorului industrial a fost enorm si a implicat costuri uriase, asigurand astfel suprematia capitalei din punct de vedere al productiei. Pe langa intreprinderile nationalizate in 1948 (Lemaitre devenit Timpuri Noi, Malaxa a devenit 23 August) , au fost infiintate noi intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte important in dezvoltarea economica a orasului l-au jucat constructiile. Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificari profunde in economia Capitalei, atat din punct de vedere structural (descentralizarea si forma proprietatii) cat si al dinamicii sale. In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti se concentrau 12.7% din populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu mai mult de 5000 de salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total.

Marketing Turistic

Pe langa crearea marilor platforme industriale inainte de 1989, numarul blocurilor de locuinte a crescut astfel incat, daca intre 1945 - 1964 au fost construite 80641 apartamente, numarul acestora a crescut la 446100 apartamente intre anii 1965 si 1984. S-au format noi cartiere ca: Titan - Balta Alba cu 90000 apartamente, Drumul Taberei cu 63000 apartamente, Berceni cu 70000 apartamente, Militari cu 40000 apartamente. Blocurile erau din beton, prost finisate ,oferind spatiu minim de locuit si fara sa asigure cele mai simple standarde de confort. Recensamantul din 1992 (trei ani de la caderea comunismului) inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri cu 760751 apartamente si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1 milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament). Bucuresti este principalul centru politico - administrativ al tarii, aici aflandu-se presedentia, parlamentul, guvernul, sediile centrale ale celor mai multe partide politice, institutii culturale si de invatamant, institutii financiare, comerciale, banci. Obiective turistice Bucuresti Casa Poporului (Palatul Parlamentului) A fost construita pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor din zona) dupa anii a80, are o inaltime de 84m (cuprinde 12 etaje) si o suprafata de 330.000 de metri patrati. Cartea Recordurilor Guiness inscrie constructia pe locul II in lume dupa Pentagon - cu o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca volum, cu 2.550.000 m3. Casa Poporului s-a vrut sa fie fie resedinta presidentiei, a comitetului central al partidului comunist si al unor ministere. Ea cuprinde o uriasa impletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative, tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate intr-un sir de saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase. Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar cea mai mare se numese Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de 2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o greutate de trei tone si 7000 de becuri. La revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul

Marketing Turistic

Parlamentului. Palatul Parlamentului poate fi vizitat in fiecare zi in grupuri organizate. Atheneul Roman Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale capitalei. Cladirea a fost ridicata intre anii 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert Galleron. Arhitectura exterioara este o imbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic. Opera Nationala In Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul al XIXlea, dar cu toate acestea Opera Romana este o constructie relativ noua (1953). Ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, cladirea are o capacitate de 2200 locuri, la ultimul etaj se gaseste Muzeul Operei in care sunt expuse documente, fotografii, costume. In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in bronz de Ion Jalea. Cladirea CEC CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de catre Alexandru Ioan Cuza. In anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii. Actualul sediu a fost construit dupa planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile. Cercul Militar National Construita in stil neoclasic francez, cladirea a fost realizata in anul 1912 dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud. Fantana din fata cladirii poarta denumirea de Sarindar, dupa numele bisericii ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Biserica a fost grav afectata de crutemurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet. Teatrului National Bucuresti Impunatoarea cladire a Teatrului National a fost realizata intre anii 19671970, dupa proiectul unui colectiv de arhitecti coordonati de Horia Maicu, Romeo Stefan si N. Cucu.

Marketing Turistic

Primele reprezentatii, de catre artisti amatori, au avut loc in Iasi in 1814 si in Bucuresti in 1818. Numarul de teatre a crescut de la 14-16, la inceputul celui de al doilea razboi mondial, la 45-50 in anii 70 si 80 si apoi la 52 in 1996. Dupa revolutia din 1989, teatrul romanesc s-a impus prin reprezentatii de succes pe marile scene ale lumii, multumita actorilor sai de exceptie si a unei regii originale datorata unor regizori ca Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu, Tompa Gbor si Mihai Maniutiu. Curtea Veche Reprezinta urmele unui important centru politic si administrativ al Tarii Romanesti, aici se aflandu-se un muzeu in aer liber unde se pot vedea marile hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului, etc. Casa Melik Reprezinta cea mai veche cladire civila din Bucuresti, pastrata in forma ei originala, care din 1820 a apartinut familiei Melik. In prezent adaposteste Muzeul "Th. Pallady". Hanul lui Manuc a fost construit de marele negustor Manuc-bei in primul deceniu al sec. XIX.

Municipiu Bucuresti in Statistici Asezarea geografica : Oraul se afl n sud-estul rii, ntre Ploieti i Giurgiu, pe malurile rului Dmbovia, ce se vars n Arge, afluent al Dunrii. Mai multe lacuri se ntind de-a lungul rului Colentina, n perimetrul oraului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar n centrul oraului exist un lac, n Parcul Cimigiu. Acest lac, fost balt n vechiul ora medieval, este nconjurat de Grdina Cimigiu, inaugurat n 1847 dup planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lng Cimigiu, mai exist dou parcuri mari, Parcul Herstru (cu Muzeul Satului) i Grdina Botanic (cea mai mare din Romnia i care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

Marketing Turistic

Recensamantul locuitori in 2005)

Municipiului

Bucuresti

(1.929.000

Structura etnica Bucuresti :

si

confesionala

in

Municipiul

Marketing Turistic

Date statistice

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, la 31 iulie


Regiunea Bucureti - Ilfov Total Hoteluri i moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri i uniti tip csut Vile turistice i bungalouri Tabere de elevi i precolari Pensiuni turistice Sate de vacan Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice Spaii de cazare pe nave 2003 94 50 2 6 5 25 2 4 2004 113 63 2 6 5 27 3 5 2 -

Capacitatea si activitatea de cazare turistica


Capacitate de cazare Regiunea n funciune Existent Bucureti - Ilfov (mii locuri(locuri) zile) Anii 1990 1995 2000 2001 2002 2003 2004 12826 8459 7929 9233 10331 10025 11467 4163,7 3097,7 2740,7 3005,8 3325,2 3295,8 3850 1119,5 867,1 520,0 487,9 553,9 730 3019,7 1626,2 996,1 967,5 1059,8 1183.9 1359 72,5 52,5 36,3 32,2 31,9 35,9 35,3 Sosiri (mii) Indicii de utilizare net nnoptri a capacitii (mii) n funciune (%)

Marketing Turistic

Regiunea Bucureti Ilfov

Cifra de afaceri (miliarde lei preuri curente)

Investiii brute (miliarde lei preuri curente)

Personalul 1) (numr persoane) 2249 231071 21501 74573

Industrie extractiv 2924 2077 Industrie prelucrtoare 147427 21802 Energie electric i 71659 10755 termic, gaze i ap Construcii 50231 6956 Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor 380456 24257 personale i casnice Hoteluri i restaurante 7194 2295 Transport, depozitare 77386 17964 i comunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal 60518 2149 ntreprinderilor 2) Alte activiti de servicii colective, sociale i 13969 2149 personale 2003 Activiti (seciuni 1057804 124538 CAEN, Rev. 1) Industrie extractiv 2020 1139 Industrie prelucrtoare 179318 23180 Energie electric i 85443 10280 termic, gaze i ap Construcii 71208 9957 Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor 504682 30435 personale i casnice Hoteluri i restaurante 8721 1932 Transport, depozitare 95550 27007 i comunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal 88837 17287 ntreprinderilor 2) nvmnt 589 52 Sntate i asisten 1905 806 social Alte activiti de servicii colective, sociale i 19531 2463 personale

164714 14849 77082

99588 27127

761643 1886 214988 20986 79606

185260 17297 81053

122920 1681 5347 30619

Marketing Turistic

1) 2)

Numrul mediu de persoane ocupate. Include activitatea de cercetare.

Regiunea Bucureti Ilfov

Cifra de afaceri (miliarde lei preuri curente)

Investiii brute (miliarde lei preuri curente) 1919 27248 31691 22870

Personalul 1) (numr persoane) 2237 208264 24388 91527

Industrie extractiv 3963 Industrie prelucrtoare 225927 Energie electric i 102777 termic, gaze i ap Construcii 89598 Comer cu ridicata i cu amnuntul, repararea i ntreinerea autovehiculelor i motocicletelor i a bunurilor 675790 personale i casnice Hoteluri i restaurante 12899 Transport, depozitare 137777 i comunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal 132757 ntreprinderilor 2) nvmnt 824 Sntate i asisten 2897 social Alte activiti de servicii 28849 colective, sociale i

37822 2617 38755

202169 19764 90750

28250 103 922 3852

146080 2005 6701 31375

Marketing Turistic personale


1) 2)

Numrul mediu de persoane ocupate. Include activitatea de cercetare.

7. AUDITUL DE MARKETING Romania


7.1. Analiza macromediului
7.1.1. Mediul economic Evoluia economiei n prezent, comparativ cu anul trecut situaia economiei a suferit o uoar depreciere n opinia populaiei urbane cu educaie medie i superioar: 34% afirm c economia merge mai prost, fa de 27% care afirm c merge mai bine. i n rndul persoanelor din conducerea ntreprinderilor cuprinse n eantion exist nemulumire privind situaia prezent a economiei din Romnia: 42% din cei intervievai susin c sunt nemulumii/foarte nemulumii de economia rii, fa de 20% care se declar mulumii. Pentru urmtoarele 12 luni, exist ns optimism. 48% din populaia urban cu educaie medie i superioar se ateapt ca economia rii s mearg mai bine, fa de 22% care se ateapt s mearg mai prost. 40% din persoanele din conducerea ntreprinderilor cuprinse n eantion se ateapt ca economia Romniei s mearg mai bine/mult mai

Marketing Turistic

bine, fa de 30% care se ateapt ca economia s mearg mai prost/mult mai prost .

7.1.2. Mediul politic Romania este o republica semiprezidentiala, cu un sistem de guvernare multipartid. Pentru numirea presedintelui sunt organizate alegeri libere din 4 in 4 ani , prim ministru este numit de catre presedinte, parlamentul are structura bicamerala : Senatul si Camera Deputatilor . Exista multe disensiuni intre diferite partide politice si grupuri de interese, care in cele mai multe cazuri duc la intarzierea punerii in aplicare a unor legi si a rezolvarii diferitelor probleme cu care se confrunta tara . Un obiectiv important catre care se concentreaza atentia Romaniei este atragerea cat mai multor investitori straini in tara, prin acordarea unor facilitati pe o anumita perioada de timp . Atragerea investitiilor straine are ca scop dezvoltarea unor sectoare economice in declin sau in crestere, dar care nu beneficiaz de resurse financiare. De multe ori masurile luate au atras nemultumirea firmelor autohtone, care au solicitat la randul lor acordarea de facilitati . {ntr-o tara cu vocatie turistica, cu un bogat potential natural si antropic, asa cum este tara noastra, rolul statului nu poate fi neglijat . dezvoltarea turismului in Romania necesita o coordonare la nivel macroeconomic si mai mult chiar, elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung . 7.1.3. Mediul juridic Autoritatea juridica este exercitata de Curtea Suprema de Justitie, judecatorii sunt numiti de catre presedinte la recomandarea Consiliului Suprem de Magistratura . {n Romania exista legi in ceea ce priveste protectia drepturilor consumatorului, protectia mediului inconjurator, a dreptului de proprietate intelectuala, ca si legea concurentei . Din nefericire

Marketing Turistic

acestea nu sunt respectate in toate cazurile , prejudiciile aduse sectorului economic fiind ridicate . {n turism, statul se implica, in general, in elaborarea unor norme, metodologii sau programe . De asemenea, in ceea ce priveste implicarea statului in turism, in scopul protejarii si valorificarii optime a resurselor turistice . Autoritatea Nationala pentru Turism a elaborat o serie de normative privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania (O.G. 58/1998), normele metodologice privind clasificarea pe stele si categorii a structurilor de primire turistice (Ord. Ministerului Turismului 56/1995), amenajarea, omologarea si intretinerea partiilor de schi pentru agrement si a traseelor turistice montane (H.G. 801/1996 si H.G. 1269/1996) . Criterii minime privind clasificarea hotelurilor Hotelurile vor avea firme exterioare, in coccordanta cu certificatul de clasificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul unitatii si categoria ei. {n cazul hotelurilor de 5, 4 si 3 stele, firmele vor fi luminoase . Toate hotelurile vor fi marcate prin semne standard, folosite in semnalizarea rutiera internationala, pe soselele si caile de acces spre acestea, atat in exteriorul cat si in interiorul localitatii . Marcarea va fi efectuata cu cel putin doua semne situate pe o raza de minim 2 km . {n spatiile de cazare precum si in grupurile sanitare se va asigura pe timp de iarna o temperatura minima de 18 o C Constructiile vor fi astfel realizate incat sa evite deranjarea turistilor de sursele de zgomot produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau ale surselor de poluare Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramica, marmura sau alte asemenea materiale estetice si de buna calitate .

Marketing Turistic

Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramica, marmura sau alte asemenea materiale estetice si de buna calitate, pe intreaga suprafata(pana la tavan) Optional cazile de baie si dusurile vor fi prevazute cu perdele de protectie sau alte mijloace asemanatoare Hotelurile vor dispune de paturi suplimentare, pentru a fi inchiriate peste capacitatea normala a camerei la cererea turistilor din camera si in masura in care suprafata acesteia permite amplasarea lor . Este obligatorie efectuarea zilnica si ori de cate ori este nevoie a curateniei in toate camerele utilizate si in spatiile de folosinta comuna . De asemenea este obligatorie dezimfectarea zilnica a grupurilor sanitare . Spatiile verzi trebuie intretinute corespunzator, iar caile de acces, spatiile de parcare, terasele vor fi mentinute intr-o perfecta stare de curatenie La intrarea in unitati si pe holurile de la etaje vor fi amplasate scrumiere cu picior Schimbarea lenjeriei, a halatelor si a prosoapelor se face dupa fiecare turist, iar in cazul hotelurilor de 4 stele acestea vor fi schimbate zilnic sau ori de cate ori este nevoie La toate hotelurile este obligatorie oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cu sau fara plata . {n cazul hotelurilor de 4 stele numarul acestora este de minim 20 servicii {n toate hotelurile este obligatorie existenta unor mijloace scrise realizate estetic si tiparite in limba romana si cel putin alte doua limbi de circulatie internationala cu informatii utile pentru turisti . La hotelurile de 4 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de cazare . Este obligatorie punerea, in mod gratuit, la dispozita turistilor a unui numar corespunzator de ziare . Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, ci intrari care sunt separate fata de fluxul turistilor cazati in hotel

Marketing Turistic

7.1.4. Mediul fizico-geografic {n Romania sunt prezente toate formele de relief (campii, podisuri si munti), are deschidere la Marea Neagra si este traversata in sud de Dunare, fapt ce faciliteaza transportul maritim si fluvial . Suprafata tarii este de 237.500 km2, din care uscat 230.340 km 2 si apa 7.160 km2 . Clima este temperata . Printre cele mai importante resurse naturale se numara : petrol, gaze naturale, carbune, sare, lemn si cherestea, miereuri de fier, teren arabil (cca 41%), potential hidroenergetic . Probleme importante legate de mediu ar fi : cutremure mai puternice in sud si sud-vest, structura geologica si clima determina alunecari de teren, poluarea apei, poloarea aerului datorita deseurilor industriale mai pronuntate in sudul tarii si eroziunea solului . 7.1.5. Mediul socio-demografic Populatia Romaniei este de aproximativ 22,3 milioane locuitori, in ultimii ani inregistrandu-se o scadere a cesteia . Structura populatiei pe varste : intre 0-14 ani 17,95% ; intre 15-64 de ani 68,51% ; peste 65 ani 13,54% Structura pe sexe a populatiei : la nastere 1,06 baebati/femei ; sub 15 ani 1,05 barbati/femei ; intre 15-64 ani 0,99 barbati/femei ; peste 65 de ani 0,71barbati/femei . Total populatie 0,95 barbati/femei . Speranta medie de vata a populatiei este : pe total 70,16 ani ; barbati 66,36 ani ; femei 74,19 ani . Rata natalitatii : 10,8 nasteri/1.000 de persoane . Rata mortalitatii : 12,28 decese/1.000 de persoane . 7.1.6. Mediul tehnic de afaceri

Marketing Turistic

Sistemul de telefonie din Romania : linii telefonice principale 3,777 milioane ; telefoane mobile 645.500 (1999); Pe plan international, Romania este un participant activ la mai multe proiecte referitoare la reteaua de telecomunicatii internationale . {nzestrarea populatiei cu aparatura audio-video : in 1997 existau 7,2 milioane aparate radio si 5,25 milioane televizoare . Reteaua Internet : in 2000 erau 38 de providers de servicii Internet si aproximativ 600.000 utilizatori ai acestui serviciu, numarul lor fiind in crestere . 7.1.7. Mediul cultural Limbi vorbite in Romania sunt : romana, ungara si germana . Religia dominanta este cea ortodoxa in proportie de 70% . {n ceea ce priveste gradul de instruire , cca 97% din populatie in varsta de peste 15 ani stie sa scrie si sa citeasca (estimativ) .

7.2. Analiza micromediului


7.2.1. Concurenti Concuranta exista pe piata romaneasca in ceea ce priveste turismul de afaceri este concentrata in capitala, aici existand hoteluri reprezentand mari lanturi hoteliere : Marriott Grand Hotel Bucuresti 5*****, reprezentand o investitie de aproximativ 180 de mil. $ s-a deschis in luna noiembrie 2000 si a reprezentat cea mai prestigioasa intrare a unui lant pe piata romaneasca . Hotelul apartine societatii Grand SRL, ai carei actionari sunt compania austriaca Ilbau Holding (55%), ONT

Marketing Turistic

Carpati (30%), Overseas Alliance (15%) si Grand Hotels Interests Ltd. (4%). Finantarea a fost asigurata de un consortiu international de banci, al carui agend a fost Erste Bank din Viena . Romania este o piata interesanta pentru hotelul Marriott, atat din punctul de vedere al pozitiei geografice , cat si din punct de vedere al potentialului de dezvoltere . Hotelul si-a propus sa devina inca de la deschidere, lider de piata in industria ospitaliera din Romania. Publicul tinta al hotelului este format preponderent din oameni de afaceri. Cifra de afaceri a hotelului a fost, in anul 2001, de aproximativ 20 mil.$ . Gradul mediu de ocupare in 2001 a fost de 52%, dupa cum declara Dina Litzica, PR Manager, Bucharest Marriott Grand Hotel . Odata cu deschiderea Marriott Grand Hotel, concurenta de 4 si 5 stele din Bucuresti a trebuit sa-si revizuiasca politica de marketing, acesta avand cea mai mare capacitate de cazare . Intercontinental Bucuresti 5***** Crawne Plaza Bucuresti 5***** World Trade Center Bucuresti 5***** Hilton Athenee Palace Bucuresti 5***** Class Hotel 4**** Hotel Bucuresti 4**** Hotel Continental 4**** Hotel Lebada 4**** Hotel Lido 4**** Hotel Majestic 4**** Hotel Parlament 4****

{n ceea ce priveste concurenta locala aceasta este destul de disputata de: Hotel Confort Otopeni 3*

Marketing Turistic Situat in imediata apropiere a Aeroportului International Henri Coanda, Hotelul Confort Otopeni, deschis in anul 2003, ofera servicii de calitate pentru calatoriile de afaceri, precum si pentru organizarea de evenimente locale si internationale, intr-o atmosfera intima si relaxanta. Hotelul dispune de 150 de camere spatioase, luminoase si confortabile. Turistii pot beneficia de servicii suplimentare oferite de hotel: preluare gratuita de la aeroport, parcare gratuita, spalatorie si curatatorie, fax, concierge. Personalul calificat se afla 24 ore la dispozitia oaspetilor si este gata oricand sa vina in intampinarea dorintelor acestora.

Hotel Four Seasons 3*


Hotelul Four Seasons este situat la 5 minute de Aeroportul Baneasa si Aeroportul Otopeni. Pana la Mall Romania, Parcul Herastrau si World Trade Center se poate ajunge in doar 15 minute

Hotel Phoenicia 4*
Hotelul Phoenicia este situat in apropierea a doua aeroporturi: la 3 minute de Aeroportul Baneasa si la 10 minute de Aeroportul "Henri Coanda". De asemenea, hotelul este situat la 10 minute de Gara de Nord si de Piata Victoriei.

7.2.2. Furnizori {n urma unei atente analize a pitei s-a constatat ca cel mai eficient este sa se apeleze la furnizori ce-si desfasoara activitatea in Bucuresti si Ilfof . In selectarea acestora s-au avut in vedere o serie de criterii printre care amintim: capacitatea de livrare in termenii stabiliti in contract, capacitatea de a livra comenzi suplimentare, calitatea produselor si serviciilor, costurile, termenele de livrare, etc.

7.3. Analiza pitei hoteliere din Romania

Marketing Turistic

Piata hoteliera din Romania a inregistrat in ultimii ani o crestere cantitativa, dar si calitativa a spatiilor de cazare, in acest interval aparand pe piata mai mult de 25 de hoteluri, de la 3 stele in sus, intre care si Marriott, Ibis, Sky Gate . {n paralel a vut loc si o extindere in sistem de franciza sau management a unor lanturi internationale hotelier . Cu exceptia Bucurestiului, piata hoteliera de tip cerereoferta este un concept inca departe de tara noastra . Oferta depaseste cererea . Este nevoie de o diversificare a ofertei de cazare din punctul de vedere al clasificarii structurilor, dar si al calitatii serviciilor. Tendintele sunt catre o normalitate inca prea intarziata . Grosul hotelurilor din Romania este de 2 si 3 stele . {n bucuresti oferta de 4 stele este deja prea mare, la fel si cea de 5 stele, pentru actuala cerere a pietii . Capitala are un dificit de hoteluri de calitate de 1 si 2 stele . {n Romania au inceput sa fie cautate serviciile hoteliere care inseamna valoare pentru bani, un concept oferit de Best Western in lume, si care se aplica si pentru hotelurile celui mai extins lant din Romania . Majoritatea societatilor siau propus pentru acest an investitii in structurilre de cazare
existente si chiar extinderea bazelor, prin cumpararea sau construirea unor noi hoteluri . Exista pe piata si investitori mai mici, care isi propun sa detina un hotel cochet de 3, maxim 4 stele, afacere care reuseste in general pentru ca au o politica de fidelizare a clientului . De asemenea, sunt si societati mai mari, cum ar fi SIF Banat Crisana, care detine actiuni la sase hoteluri din tara si care realizeaza anual investitii in acestea, suma preconizata pentru 2002 fiind de 20 miliarde lei . SIF intentioneaza sa mai cumpere zi alte baze hoteliere, turismul fiind se pare o afacere profitabila . Unita Turism, desi doar de cativa ani constituita, detine deja 25 de hoteluri iar intentiile de dezvoltare nu se opresc aici . Statisticile facute la nivelul Europei, arata ca, in anul 2000, incasarile in hoteluri au crescut in medie cu 7,8%, iar in 2001 au scazut in medie cu 2,6%. Majoritatea pietelor europene au trecut printr-un declin al volumului de vanzari si o scadere a gredului de ocupare inca inainte de 11 septembrie, deoarece economia

Marketing Turistic

globala a trecut prin momente mai grele . Bineinteles ca si 11 septembrie a avut un rol consistent .

Segmentarea Pietei Criteriile de segmentare a pietelor de consum utilizate sunt : segmentarea psihografica - se refera la impartirea cumparaturilor in grupuri delimitate pe baza stilului de viata sau al personalitatii si al sistemului de valori ; segmentarea comportamentala grupurile de cumparatori sunt delimitate pe baza gradului de cunoastere a unui produs, a atitudinii fata de acesta, a modului in care-l utilizeaza sau a reactei pe care o au fata de el .

Segmentul |inta {n evaluarea diverselor segmente de piata, firma trebuie sa tina cont de doi factori : atractivitatea de ansamblu a segmentului obiectivele si resursele sale {n functie de acest factor, segmentul tinta pentru Hotelul Rin l este constituit din oameni de afaceri cu venituri mult peste medie . Pozitionarea Hotelului RIN Datorita segmentului tinta vizat, Hotel Rin are concurenti directi in zona turismului de afaceri unde isi desfasura activitatea .

STRUCTURILE CU PRIMIRE TURISTIC~ CU FUNC|IUNI DE CAZARE TURISTIC~ Nr. unitati


Regiune a Tota l Hotelu ri si motelu ri Hanuri turisti ce Caban e turisti ce Camping uri Vile turisti ce Taber e de elevi Pensiu ni turistic e Sate de vacant a Pensiuni agroturisti ce Spatii de cazar e pe nave

Total 1.NE 2.SE 3.S 4.SV 5.V 6.NV 7.CENTR U Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu 8.Bucure sti

3250 267 983 295 157 250 390 795 37 242 34 266 105 111 116

931 79 343 87 66 85 97 132 12 38 19 21 25 17 42

22 1 3 4 2 7 2 3 1 1 1 -

165 16 5 26 7 27 25 59 3 28 1 12 15 -

142 21 59 5 10 11 18 16 1 2 4 6 3 2

1145 45 498 115 52 68 66 244 1 65 3 92 65 18 57

176 21 27 25 12 29 28 34 6 8 5 3 4 8 -

322 48 42 26 8 22 19 143 13 65 5 40 5 15 14

2 1 1 -

341 32 5 4 1 135 163 34 94 35 1

5 1 1 3 -

Legenda : NE- Nord-Est; SE- Sud-Est; S- Sud; SV- Sud-Vest; V- Vest; NV- Nord-Vest .

CAPACITATEA }I ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTIC~


Regiunea Total 1.NE 2.SE 3.S 4.SV 5.V 6.NV 7.CENTRU Alba Brasov Covasna Harghita Mures Sibiu 8.Bucuresti Capacitatea de cazare Existenta(locuri {n functie(mii ) locuri-zile) 28206 51275 18832 133548 22347 15363 21306 26382 36026 1818 9867 3463 8952 7128 4798 9002 4806 12864 6060 3758 5170 6692 8960 447 3568 1080 1565 1319 981 2965 Turisti cazati (mii) 5109 569 1007 570 347 539 601 856 53 350 71 104 124 154 624 {nnoptari (mii) 17670 1440 5335 1789 1570 1828 1938 2628 87 924 578 358 416 265 1142

Ilfov Municipiul BUC.

737 8265

253 2712

115 509

121 1021

8. AUDITUL DE MARKETING Danemarca


DATE DE REFERIN|~ :

DANEMARCA Nume Prefix telefonic Suprafata Relief Altitudine max. Resurse naturale Vecini Populatie Densitate Distributie Speranta de viata Mortalitate infantila Capitala Alte orase importante Regiuni admin. Steag Forma de guvernare Regina Imn national Imn regal Limba oficiala Moneda Climat Religie Exporturi
Kongeriget Danmark 45 43.075 km2/16.631 sq mi. Jos si plat Yding Skovohoj, 173m (568 ft) Petrol, gaz natural, peste, sare, piatra de var Germania 5.313.577 (1999) 123,4 persoane pe km2 (319,4 pe sq mi.) 84% urban, 16%rural (1999) Femei 78 ; barbati 72 (1999) 70/00 (1999) Kobenhavn (Copenhaga) (pop. 467,850) rhus (245.000), Odense (170.000), lborg (154.000) 14 regiuni (amter) Cruce alba pe fundal rosu (Donnebrog) Monarhie constitutionala Regina Margrethe a II-a Der er et yndigt land Kong Christian stod ved hjen mast Daneza Coroana daneza (DKK) Temperat oceanic; temp. Med. -30C; -20C in Februarie, 140C ; 220C in Iunie Evanghelista-Luterana (91%, 1999) Carne,

8.1. Analiza macromediului


8.1.1. Mediul economic

1. Relatiile economice si comerciale intre Danemarca si Romania Se desfasoara, in principal, in cadrul Acordului european intre Romania si Comunitatea Europeana si statele membre ale acestora, intrat in vigoare la 1 februarie 1995 ( semnat 1993). Dinamica schimburilor comerciale bilaterale se prezinta astfel: (in milioane dolari) 198 9 Total Expo rt Impo rt Sold 21.3 17.9 3.4 14.5 199 6 101. 3 14.1 87.2 73.1 199 7 66.1 15.9 50.2 34.2 199 8 92.4 22.7 69.7 47.0 199 9 72.6 17.2 55.4 38.2 200 0 81.4 26.9 54.5 27.6 200 1 96.8 28.6 68.2 39.6 200 2 102. 7 25.6 77.1 51.5 200 3 mar . 23.1 7.1 16.0 -8.9

{n anul 2002 valoarea schimburilor comerciale bilaterale a fost de 102,7 milioane dolari, ceea ce marcheaza o crestere cu 6,1% fata de anul precedent . Din total, exporul a reprezentat 25,6 milioane dolari (scadere cu -10,5%), iar importul 77,1 milioane dolari (crestere cu 13,1%). Deficitul balantei comerciale a crescut in continuare, ajugand la 51,5 milioane dolari (crestere cu 30,05% fata de 2001) . 2. Structura schimburilor de marfuri pe anul 2002 La export, principalele grupe de produse romanesti comercializate au fost : produsele textile si articolele de imbracaminte (26,8% din totalul exportului in Danemarca), masini, aparate si echipamente electrice (19%), metale comune si articole metalice (9,8%), incaltaminte (9,7%), mobila (9%),

articole ceramice si sticlarie (7,1%), lemn si produse din lemn (6,5%) . La import, au fost preponderente grupele de masini, aparate si echipamente electrice (32,8% din total import din Danemarca), produse chimice si farmaceutice (31,5%, din care doua treimi au fost produse farmaceutice), produse alimentare prelucrate 98,4%), instrumente si aparatura foto si de masura (8%), produse de origine animala ( 3,6%, in principal peste si produse din peste, branzeturi) . 3. Pozitia in ierarhia partenerilor comerciali Ponderea schimburilor cu Danemarca in comertul exterior al Romanei a fost de 0,32% (locul 35), din care la export 0,18% (locul 48) si la import 0,43% (locul 29) . 4. Indicii veniturilor medii in sectorul public Februar Februar ie ie 1996=1 00 1996 100,0 1997 1998 1999 103,0 107,5 112,5 Mai August Noiembr ie 102,8 105,7 112,7 114,7

102,2 105,5 111,6 114,5

101,9 104,4 111,4 115,6

5. Indicii veniturilor medii in sectorul privat

Februari Februari e e 1996=1 00 1994 93,0 1995 1996 1997 1998 1999 96,3 100,0 103,7 108,1 113,2

Mai

August

Noiembr ie 95,4 99,1 102,8 106,8 111,6 116,2

93,8 97,2 100,9 105,0 109,4 113,7

94,6 98,1 101,9 106,0 110,6 115,1

8.1.2. Mediul politic {n secolul al X-lea, Danemarca a fost organizata ca un stat unificat cu monarhie crestina . Regele Canute a fost si regele Angliei si al Norvegiei in secolul al XI-lea, dar uniunea acestor trei tari nu a rezistat prea mult . {n !363 o casatorie regala a unit Danemarca si Norvegia . Conform constitutiei, Danemarca este o monarhie constitutionala cu puterea legislativa . Relatii diplomatice intre Danemarca si Romania Relatiile diplomatice dintre Romania si Danemarca au fost stabilite la 13 aprilie 1917, cand ambasadorul roman cu resedinta la Stockholm a fost acreditat si in Danemarca . Ambasadorul Romaniei la Copenhaga, domnul Vlad-Andrei Moga, si-a prezentat scrisorile de acreditare la 14 iunie 2002 . Ambasadorul danez la Bucuresti, domnul Erik Bom, a fost acreditat la 11 februarie 1999 . 8.1.3. Mediul juridic {n ultimii ani, cadrul juridic a fost actualizat si completat cu :

- Acordul privind dezvoltarea cooperarii economice, industriale si tehnice (1994); - Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor (1995); - Program de cooperare in domeniul culturii, educatiei si stiintei pe anii 1997-2000 (1997); - Acordul privind serviciile aeriene (semnat la Oslo, la 26 octombrie 1998); - Acordul de readmisie (semnat la Bucuresti, la 25 februarie 1999); - {ntelegerea privind desfiintarea reciproca a vizelor pentru posesorii pasapoartelor diplomatice (semnat la Bucuresti, la 25 februarie 1999); - Acord de cooperare in domeniul mediului inconjurator (semnat la Bucuresti, la 23 mai 2000); - Memorandum de intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea Protocolului de la Kyoto la conventia-cadru a ONU asupra schimbarilor climaterice (28.01.2003); 8.1.4. Mediul fizico-geografic Localizare Dintre tarile nordice, Danemarca este situata in partea cea mai de sud. Localizata intre Marea Nordului la vest si Marea Baltica la sud, Danemarca este separata de Norvegia prin Stramtoarea Skagerrak si de Duedia prin stramtorile Kattegat si Oresund . {n partea de sud se invecineaza pe o lungime de 68 kilometri cu Germania . Este formata din Peninsula Jutland in partea de vest, iar in est dintr-un arhipelag format din 406 insule, dintre care cele mai importante sunt Zeeland, unde este situata Copenhaga, si Funen . La 130 km est de Sjaelland, in Marea Baltica, se afla insula Bornholm . Departe de nord-vestul Peninsulei Jutland, in Oceanul Atlantic, intre insulele Shetland si Islanda, sunt localizate insulele Faroe (18 insule), apartinand Danemarcei din 1948 . {n nord-estul Americii de Nord, intre Atlanticul de Nord si Ocenul Arctic se afla insula Groenlanda, parte a monarhiei daneze din 1953 . Atat insulele Faroe cat si Groenlanda se autoguverneaza . excluzand aceste insule, Danemarca ocupa o suprafata de 43.075 km2 .

Relieful este dat de o campie valurita, puternic marcata de urmele glaciatiei cuatenare . {n centrul peninsulei Jutland acumularile morenice, mai evidente, formeaza o serie de coline, altitudinea maxima fiind de 173 metri .Altitudinea medie este de 30 metri deasupra nivelului marii . Raurile sunt in general scurte (cel mai lung are 160 de km) . Resurse naturale 55% din suprafata totala a Danemarcei este cultivata . Mineralele sunt in cantitate limitata si cuprind, in principal, argila si turba . Solul este aproape in intregime gripodzolic, abundent in solutii acide, care dreneaza mineralele, necesitand o fertilizare intensa pentru o cultivare eficienta . Clima este temperat oceanica cu veri ploioase si racoroase si ierni reci . Precipitatiile aduse de vanturile de vest sunt mai bogate in sud-vestul peninsulei Jutland si mai reduse in arhipelag . Danemarca se caracterizeaza prin schimbari meteorologice frecvente, datorita faptului ca este situata la zona de confluenta dintre masele de aer venind din oceanele Atlantic si Arctic, si cele venite din estul Europei . Coasta de vest se confrunta cu mase de aer rece din Marea Nordului, dar curentul cald Gulf Stream, venind din nordul Atlanticului, imblanzeste clima . Temperatura medie in februarie, luna cea mai rece, este de 0 0C, care reprezinta un nivel peste media mondiala pentru aceasta latitudine . Numarul de zile cu inchet se situeaza anual intre 70 pe coasta de vest si 120 in interior . Temperatura medie in cea mai calda luna a anului, iunlie, este de 16 0C. Precipitatiile cele mai dese se inregistreaza la sfarsitul verii si la inceputul iernii . 8.1.5. Mediul socio-demografic Danemarca este o monarhie cu 5,3 milioane locuitori, a carei limba oficiala este daneza . Aproape un milion din populatie are varsta sub 17 ani . Totodata mai mult de un milion din populatie se situeaza peste 60 ani . Marimea populatiei active (cei care lucreaza si somerii) reprezinta prin urmare 3 milioane persoane . Cea mai mare parte dintre acestia locuiesc in mediul urban . Copenhaga este capitala si cel mai mare oras . Alte orase mari sunt : Arhus, Odense si Aalborg . Exista aproximativ 2,9 milioane familii, dintre care peste 645.000 au copii . Aproape 14 milioane adulti traiesc singuri, dintre care 118.000 au copii . {n 1998

populatia a crescut cu 19.ooo persoane, dintre care 11.000 imigranti . Imigrantii si descendentii acestora reprezinta 6,8% din totalul populatiei . Majoritatea locuitorilor (91%) sunt de religie evanghelist-lutherana . Speranta medie de viata pentru femei este de 78 ani in timp ce pentru barbati aceasta se situeaza in jurul varstei de 72 ani . Populatie pe regiuni la 1 Ianuarie (milioane locuitori) : Anul Total Jutland Zealand Funen LollandFalster Bornholm 1985 5.111.10 8 2.351.02 2 2.138.90 4 454.278 119.740 47.164 1990 5.135.40 9 2.378.34 8 2.134.81 6 459.354 116.991 45.900 1995 5.215.71 8 2.418.84 6 2.169.01 5 467.695 115.226 44.936 1999 5.313.57 7 2.458.59 2 2.223.89 5 471.732 114.829 44.529

*Sursa : Danmarks Statistik (2000) Populatie pe regiuni la 1 Ianuarie (procente) : Anul Jutland Zealand Funen LollandFalster Bornholm 1985 46 42 8,9 2,4 0,92 1990 46,3 41,6 9 2,3 0,9 1995 46,4 41,5 9 2,2 0,86 1999 46,3 41,9 8,9 2,2 0,84

Din tabel se observa ca 46% din populatie este concentrata in regiunea Jutland, populatia inregistrand in evolutie cresteri destul de mici, aspect comun si celorlalte regiuni . 84% din totalul populatei traieste in mediul urban, si numai 16% in mediul rural . Pentru multi ani, populatia totala neta s-a mentinut la un nivel aproximativ constant, inregistrand cresteri foarte mici ( rata fertilitatii fiind de numai 1,4) . Cresterea populasiei a fost limitata de cativa factori, printre care : controlul sarcinilor si emigrarea catre SUA sau alte destinatii . Din cauza acestor motive, la care se alatura cresteri utoare in procesul de imigrare, populatia a ramas in jurul valorii de 5,1 milioane locuitori la sfarsitul secolului 20 . {n prezent, ponderea persoanelor cu varsta mai mica de 25 ani depaseste 30% in timp ce persoanele cu varsta cuprinsa intre 2560 ani ating 50% din populatia totala . Prin urmare predomina o populatie de varsta medie, serviciile trebuind orientate catre aceasta categorie . 8.1.6. Mediul cultural Relatii culturale intre Danemarca si Romania Se desfasoara pe baza acordului cultural din 1967 si a prograqmului de schimburi bilaterale in domeniile educatiei, stiintei si culturii (1997-1999) . {n ultimii ani, in Danemarca au fost organizate expozitii de arta si folclor, turnee teatrale Teatrul National din Craiova si Teatrul Modern M. Manutiu si ansamblurile de dansuri populare Martisorul, Jiuletul, s.a. {n 1998 a fost organizata in Danemarca o expozitie de icoane romanesti, in cooperare cu Muzeul |aranului Roman din

Bucuresti si Muzeul de Arta Religioasa din Lemvig, au avut loc spectacole ale teatrului Ion Creanga la Copenhaga, expozitii de pictura(}tefan Palmus), seminarii pe teme de filologie si filozofie . Pe baza programului de aplicare a acordului cultural romanodanez, semnat in anul 1997, s-au acordat patru burse . Asociatia Pentru Democratie in Romania, condusa de Dan Popescu (radio Danmark) promoveaza schimburi pe linie de cultura si presa si coopereaza la realizarea proiectului de infiintare a unui institut pentru educatia adultilor . O problema de mare interes o reprezinta infiintarea unui lectorat de limba romana la Aarhus sau Copenhaga .

8.2. Analiza pitei hoteliere din Danemarca


1. Lanturile hoteliere Retele hoteliere daneze sunt putin numeroase si sunt adesea reprezentate de asociatii de independenti . Hotelurile de lux fac, de cele mai multe ori, parte din retelele internationale . Din 36000 de camere daneze, retelele voluntare totalizeaza doar 9800, adica 27% din parcul hotelier . Cele mai importante sunt : Dansk Kro Ferie, Dansk Familie Hotels care este afuliat la grupul voluntar european Minotel, si Best Western Danemark . Retelele hoteliere straine, fie ca sunt voluntare, integrate sau mixte, sunt putin implantate in Danemarca . Relais urile si Chateaux-urile frantuzesti nu au acceptat decat trei membre in aceasta tara, Romantic Hotels-urile nemtesti 6, iar Sheraton si-a limitat prezenta doar la un hotel deschis la Copenhaga . Reteaua suedeza Sara poseda 6 stabilimente in Danemarca, iar Scandic Hotels, de asemenea detine aproximativ 20 . 2. Principalele destinatii ale turistilor danezi Daca rata plecarilor turistilor danezi este una din cele mai ridicate din Europa, acestia isi limiteaza deplasarile la destinatii

apropiate, calatoriile la distanta neocupand decat un loc marginal in turismul emitor . A. Destinatiile interne . {n 1988 un milion de sejururi s-au desfasurat chiar in Danemarca, 20-22% din danezi plecand in vacanta chiar in tara lor . Importanta acestor deplasari interne se datoreaza configuratiei geografice a tarii . Locuitorii principalelor insule nu se duc in Jutland decat cu ocazia vacantelor . Acest tip de turism este individual in proportie de 87%. Dar cu 13% din cei aflati in vacanta care practica un turism organizat in propria tara, aceasta pondere este mai ridicata din Europa . B. destinatiile la departare medie . 2.5 milioane de sejururi au loc in strainatate, cu o rata a plecarilor de 35-45%. {n 90% din cazuri aceste calatorii au destinatie Europa, si se impart in doua : in Europa comunitara si Europa necomunitara, mai ales cea scandinava . Clasamentul destinatiilor preferate ale danezilor nu s-a schimbat decat foarte putin in anii 80 : Germania, Spania, Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia si Norvegia sunt tarile cele mai frecventate de turistii danezi . 60% din danezi se duc in strainatate regurgand la serviciile tour-operatorilor sau ale agentiilor de voiaji . Pentru a ajunge la Marea Mediterana, ei trebuie sa traverseze Europa . Calatoriile cu plata anticipata reprezinta astfel cea mai buna solutie pentru a rezolva si problema transportului si pe cea a cazarii . Doar tarile vecine, Suedia, Norvegia, Germania, precum si Franta sunt destinatii ale turismului individual . Printre aceste sapte tari privilegiate de tuistii danezi, numai Germania nu si-a deschis un birou de reprezentare la Copenhaga . {n schimb, alte tari receptoare sunt prezente pe piata daneza : Australia, Austria, Belgia, Finlanda, Olanda, Portugalia si Cehia . {n total, o duzina de tari se intereseaza de turismul emitor danez, piata mica de altfel, dar foarte banoasa . Germania . Prima destinatie, fiind calea obligatorie de trecere pentru automobilistii danezi, fie ca vin din Jutland, fie din insule, Germania beneficiaza de cheltuielile facute de acesti vizitatori (5,2 mld. Krd in 1988) . De fapt, danezii procedeaza la operatiuni de schimb pentru a achizitiona marci germane, valuta mai cunoscuta decat coroanele daneze in tarile receptoare . Totusi o parte a danezilor apreciaza Germania care, prin pozitia sa geografica, ofera posibilitati de sejur balnear mai agreabile decat in danemarca, mai ales in regiunea insulelor Frisone . Turismul verde, bine dezvoltat in Bavaria, este si el apreciat de catre danezi .

Germania ramane inainte de toate o destinatie a turismului individual . DZT, oficiul de turism german, nici nu si-a deschis de altfel birou la Copenhaga . Spania . Prima adevarata destinatie a pietei, spania este in acelasi timp destinatie pentru calatoriile organizate (in Baleare si in Canare) si pentru calatoriile individuale ale automobilistilor care merg sa campeze . Turespana, oficiul de turism spaniol, duce o imensa promovare fata de talia acestei piete . Putin cate putin, turismul cultural spaniol, care multa vreme nu a fost decat un adaos de animatie in cadrul sejururilor balneare, capata o importanta crescanda . {n 1988 danezii au cheltuit 1,8 mld. Krd in Spania . Suedia . Separata de Copenhaga de un brat de mare stramt, Suedia si Stockholmul in particular, primesc numerosi turisti danezi . {n 1988 acestia au cheltuit in Suedia 1,8 mld. Krd. Destinatie receptoare, Suedia este in acelasi timp locul de trecere a turistilor care merg in Norvegia in cadrul sejururilor individuale . Franta . Desi Franta, cu 17% din piata, se mentine printre preferintele principale ale danezilor, ea progrezeaza mai lutin decat concurentele ei immediate . {n 1990 turistii danezi au reprezentat 420000 de sejururi fata de 349000 in 1984, durata medie a sejurului trecand de la 14 la 13 zile . Numai 30% din danezii care vin in Franta o fac in cadrul unui voiaj orgtanizat, Franta fiind inainte de toate o destinatie a turismului individual . Totusi 18 turoperatori programeaza voiajele, mai ales la Paris, in primul rand cu avionul, apoi cu aotocarul si in final cu trenul . {n ceea ce priveste cazarea ea este asigurata in proportie de 70% in hoteluri de 2 sau 3 stele cu micul dejun inclus . Demi-pensiunea este rar propusa . De la inceputul anilor 80, la fel ca si britanicii si germanii, danezii par a se indeparta de turismul de masa . Maison de la France incearca sa atraga pofit de pe urma acestei tendinte punand in fata calitatea primirii precum si nivelul preturilor, nu numai in Franta metropolitana dar si in Antile . Marea Britanie . Accesibila cu vaporul si cu avionul, Marea Britanie atrage in primul rand pe tinerii danezi in cadrul sejururilor lingvistice, care sunt cvazi-imperative intr-o tara a carei limba este putin vorbita in afara granitelor, in unde, din aceasta cauza, toata lumea invata engleza . Londra seduce de asemenea si prin turismul urban . Norvegia . Daca turismul urban permite Suediei sa ocupe un loc important in cadrul turismului emitent danez, Norvegia ocupa un loc secundar . {n 1988, turistii nu au cheltuit acolo decat 762 mil. Krd . Acesta destinatie apropiata de tara este

vizitata in cadrul celei de-a doua, sau chiar a celei de-a treia vacante . Printre celelalte state ce cunosc o frecventa semnificativa a turistilor danezi, nu figureaza decat tari mediteraneene : Portugalia, Cipru, Grecia, precum si Turcia si Tunisia . C. Destinatiile la mare departare . Deplasarile la mare distanta nu ocupa decat un loc marginal in turismul emitent danez . La sfarsitul anilor 80 aproximativ 42000 de danezi au ales ca in fiecare an sa-si petreaca vacantele in Asia (74000), Africa si America de Nord (53000) . Doua motive pot explica acest dezinteres pentru destinatiile indepartate . Pe de-o parte tara lor nu intretine cu aceste continente relatiile pe care le pot intretine fostele puteri coloniale ca Franta, Marea Britanie, Belgia sau Olanda . Pe de alta parte, mai prozaici, turoperatorii danezi au dezvoltat linii de chartere pe destinatiile apropiate sau medii, cu scopul de a mentine tarife scazute, convenabile unui mare numar de turisti .
Calatorii de vacante 1,000 s Total calatorii de vacante Pct. Spania Franta Norvegia Suedia Grecia Italia Germania Turcia Marea Britanie Austria 1995 2751 1995 12 12 9 8 9 8 6 3 5 4 1996 2986 1996 13 10 8 8 9 8 5 5 6 4 1998 3035 1998 12 12 9 8 8 7 6 5 4 3

Din 6,5 milioane de paturi turistice cate numara Uniunea Europeana, numai 75-85 de mii se gasesc in Danemarca . Conform statisticilor, intre 26 si 50% din danezi stau la hotel in

timpul vacantelor, fata de 20-36% care stau la rude sau la prieteni . {n Danemarca au fost inregistrate 3,5 mil de sejururi de vacanta in 1988 . Cu o rata a plecarilor situata intre 60% si 70%, aceasta tara ocupa unul dintre primele locuri din Europa si chiar din lume . Dintre aceste 3,5 mil. sejururi, 70% au avut loc in strainatate, in principal in Europa de sud . O rata de schimbare favorabila si, mai ales, gustul danezilor pentru soare, explica acesta tendinta caracteristica pentru mai toate tarile nordice . 3. Preferintele turistilor danezi Danezii sunt in primul rand atrasi de turismul albastru : 42% dintre ei aleg destinatiile balneare . Nu este de mirare aceasta la o tara care cunoaste ierni lungi si friguroase . Danezii sunt de asemenea, in proportie de 40%, adeptii turismului urban . Aceasta trasatura caracterizeaza o tara inca putin urbanizata, capitala numarand abia un milion de locuitori . {n ceea ce priveste turismul verde, el este apreciat de 35% din danezi pentru doua motive ; pe de-o parte, cei care nu-si tara n-au alta alegere decat sa-si petreaca vacantele la tara , pe de alta parte, danezii sunt sensibili la teme ca natura si ecologia . {n sarsit, doar 14% din danezi sunt atrasi de turismul alb . Motivele de ordin climatic care ii imping sa evadeze sub ceruri bande pe perioada vacantelor, ii deturneaza pe danezi de la gustarea bucuriilor turismului alb local . Acestia au mai degraba tendinta de a cauta soarele din Canare, decat placerile schiului pe care il pot practica in cateva statiuni din Norvegia invecinata .

9. ANALIZA SWOT

Puncte forte hotel de 4 stele in zona Aeroportului Henri Coanda hotelul ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului liber : clubul de sanatate (piscina, sauna, masaj, sala fitness, jacuzzi) ; restaurante cu bucatarie internationala, toate in cadrul hotelului ;

singurul hotel care este axat pe turismul de afaceri, oferind 4 sali de conferinte hotelul ofera transport gartuit catre si de la aeroport Puncte slabe deficientele in instruirea personalului hotelier roman vor trebui sa fie depasite printr-un trening adecvat, care sa aduca pregatirea staff-ului la cerinte si international . acces destul de greu catre centrul Bucurestiului Analiza punctelor forte si a punctelor slabe ale hotelului Rin Bucuresti FACTORI ANALIZA|I Capacitatea comerciala 1. Reputatia 2. Cota de piata 3. Calitatea serviciilor 4. Eficienta politicii de pret 5. Eficienta distributiei 6. Eficienta promovarii Capacitatea financiara 1. Stabilitatea financiara 2. Lichiditatile financiare Capacitatea productiva 1. Mijloace 2. Forta de lucru calificata 5 5 5 2 3 3 1 3 3 3 3 1 APRECIERI 5 4 3 2 1 IMPORTAN|~ 3 2 1

5 3

3 1

5 4

3 3

Capacitate organizatorica 1. Pregatirea angajatilor 2. Motivarea personalului

5 4

3 3

Scorul total al analizei factorilor de interes ai hotelului Rin Bucuresti este de 129 de puncte dintr-un minim de 30 (daca ar fi obtinut note 1 la toate) si un maxim de 180 puncte (daca ar fi obtinut nota 5 la toti factorii analizati) . Acest punctaj obtinut situeaza hotelul peste medie (129 puncte), deci situatia hotelului este una relativ stabila pe ansamblu . Oportunitati se adreseaza oamenilor de afaceri asupra carora mediul economico-social nu are consecinte negative majore concurenta la acest nivel calitativ (4 stele) este destul de slaba cresterea economica a Romaniei a condus la dezvoltarea accentuata a turismului de afaceri facilitatile acordate de catre statul roman investitorilor puternici care doresc sa investeasca in Romania . Analiza oportunitatilor : Nr. Oportunitati Se adreseaza oamenilor de afaceri asupra carora mediul economico-social nu are consecinte negative majore . Concurenta la acest nivel calitativ (5 stele)este practic inexistenta Cresterea economica a Romaniei a condus la dezvoltarea accentuata a turismului de afaceri Probabilita Atractivita te te 10 9

10

Facilitatile acordate de catre statul roman investitorilor puternici care doresc sa investeasca in Romania Amenintari

piata turistica din Romania este inca in tranzitie, neexistand o oferta de servicii la nivelul cererii necorelarea legislatiei romane in ceea ce priveste standardele in domeniul serviciilor turistice cu cea existenta la nivel international neseriozitatea furnizorilor romani mediul financiar din Romania este inca instabil, desi in ultimii ani s-au inregistrat progrese semnificative . Analiza amenintarilor

Nr . 1

Amenintari Piata turistica din Romania este inca in tranzitie, neexistand o oferta de servicii la nivelul cererii . Necorelarea legislatiei romane in ceea ce priveste standardele in domeniul serviciilor turistice cu cea existenta la nivel international Neseriozitatea furnizorilor romani Mediul financiar din Romania este inca instabil, desi in ultimii ani s-au inregistrat progrese semnificative .

Probabilitat e 8

Gravitate

10. OBIECTIVELE DE MARKETING PE TERMEN SCURT


Impunerea noului hotel Rin ca fiind principalul ofertant de servicii turistice (in special pentru turismul de afaceri) in partea centrala a Romaniei, dorind ca in primul an sa aiba un grad de ocupare de 60% . Fidelizarea clientilor actuali ai hotelului . {n urmatorii ani Hotel Rin Romania isi propune sa ocupe pozitia de lider in randul hotelurilor de lux pentru turismul de afaceri si tranzit . Atragerea segmentelor de consumatori de pe piata internationala .

11. STRATEGII DE MARKETING


{n functie de urmatoarele criterii, hotelul Rin Bucuresti abordeaza mai multe tipuri de strategii . Astfel :

- {n functie de pozitia hotelului fata de dinamica pitei : strategia cresterii ; - {n functie de pozitia hotelului fata de structurile piatei : strategia concentrata - hotelul se raporteaza la un singur segment sau la un numar limitat de segmante, adaptandu-se specificului acestora oamenii de afaceri cu venituri mult peste medie ; - {n functie de pozitia hotelului fata de schimbarile pietei : strategie anticipativa - hotelul incearca sa prevada schimbarile pietei, fiind o strategie ambitioasa utilizata cu succes de catre competitorii puternici ; - {n functie de pozitia hotelului fata de exigentele pietei : strategia exigentei ridicate se urmarette satisfacerea la un nivel ridicat al exigentelor pietei, chiar depasirea acestora ; - {n functie de pozitia hotelului fata de nivelul competitiei : strategie ofensiva - strategie a cresterii cotei de piata . Strategia de produs Hotelul Rin va adopta urmatoarele tipuri de strategii : 1. {n functie de dimensiunile si structura gamei de produse : strategia diversivicarii sortimentale 2. {n functie de nivelul calitativ al produselor si serviciilor oferite : strategia stabilitatii calitative (Se adopta aceasta strategie intrucat hotelul Rin Bucuresti doreste sa ofere turistilor produse si servicii de aceeasi calitate cu cele oferite pe piata internationala pe care detine o pozitie puternica) 3. {n functie de gradul de noutate al produselor si serviciilor oferite : strategia de mentinere a gradului de noutate (hotelul doreste sa ofere clientilor sai cele mai noi produse si servicii la standarde internationale . Strategia de pret {n cadrul politicii de pret hotelul Rin va avea in vedere pentru fixarea preturilor practicate in Bucuresti strategia globala de pret utilizata la nivel international, astfel : 1. {n functie de nivelul preturilor, hotelul va utiliza strategia preturilor medii . 2. {n functie de gradul de mobilitate a pretului : strategia preturilor cu mobilitate scazuta . Strategia de distributie

{n cadrul elaborarii acestei strategii hotelul Rin se va raporta la strategia de distributie a intregului lant hotelier, care in functie de gradul de participare a intreprinderii este strategia distributiei produselor prin aparat propriu . Strategia de promovare {n functie de modalitatile de organizare a activitatilor promotionale, hotel Rin utilizeaza strategia organizarii activitatii promotionale cu ajutorul firmelor specializate . Hotel Dynamics Group este o organizatie de marketing foarte dinamica, care este specializata in oferirea de servicii atat pentru hoteluri individuale, cat si pentru lanturi hoteliere din lumea intreaga . HDG este o companie relativ tanara, fiind fondata in 1987 . {n prezent, HDG este lider de piata in lume, actionand in peste 35 de tari din Australia, Asia, Europa, Africa, Orientul Mijlociu, America Centrala si de Sud . Compania s-a dezvoltat atat de rapid datorita initiativelor de marketing unice si pline de succes, dar si datorita creativitatii, imaginatiei si profesionalismului care caracterizeaza intreaga echipa a companiei . Cultura si limbile straine nu reprezinta bariere pentru companie, aceasta actionand in foarte multe tari nevorbitoare de limba engleza . INI|IATIVE DE MARKETING UNICE Initiativele de loialitate ale HDG Hdg s-a specializat in servicii care ajuta hoteluroile in sustinerea unor anumite niveluri ale profitabilitatii atat legate de partea de cazare cat si de restaurant . prin elaborarea unui program specializat, care ofera privilegii exclusive legate de masa si de cazare, HDG poate stabili o data de baza foarte valoroasa de clienti fideli, care vor fi motivati sa vrecventeze hotelul . De fapt, prin calitatea de a fi membru un client poate beneficia de anumite privilegii in respectivul hotel . Fiecare membru vaplati o taxa de aderare anuala pentru aceste privilegii, care reprezinta pentru hotel o alta sursa de profit .

Acest program este promovat prin infiintarea unui birou de vanzari, care se va ocupa de vanzarea prin telefon a pachetului de privilegii . {ntr-un cuvant, TELEMARKETING . Programul mondial de marketing HDG Odata cu ele au sosit si programe de marketing, in ajutorul hotelurilor, care atrag clienti catre hotelurile respective, prin diferite produse atractive . Asa a intrat pe piata noastra compania HDG, care se ocupa cu programul Diamond Club din cadrul retelei hoteliere Hilton din intreaga lume . {n Romania a aparut de trei ani si a avut un succes mare, fata de alte piete renumite din lume . Acest program a adus pe piata hoteliera un produs nou pentru Romania foarte atragator si necesar totodata .

12. PROGRAMUL DE MARKETING


Prezentarea succinta a activitatilor Simbolul activitati i A B C D Continutul activitatii Realizarea unei cercetari privind piata turistica din Romania Luarea deciziei de a deschide un hotel Rin Zona Aeroportului Henri Coanda Constituirea unui grup decizional pentru realizarea obiectivelor propuse Alegerea locului unde se va construi hotelul . Stabilirea capacitatii de cazare a hotelului ce va fi construit in functie de informatiile cu privire la gradul de ocupare previzionat Estimarea bugetului de cheltuieli ce vor fi facute Cumpararea terenului ales Contactarea unei agentii specializate ce se va ocupa cu obtinerea autorizatiilor necesare . Obtinerea respectivelor autorizatii Lansarea de cereri de oferta pentru efectuarea lucrarilor de construire a hotelului Primirea ofertelor si alegerea firmei de constructii {ncheierea contractului cu firma {nceperea propriu-zisa a constructiei, desfasurarea acesteia, incheierea lucrarilor {ncheierea contractelor cu principalii furnizori de servicii publice (ex electricitate, apa, gaze) Activitati direct precedente A B B,C Durata activitatii (in zile) 30 2 2 7

B,C,D

F G H I J K L M

C,D,E D G H I J K L

5 5 5 21 2 30 7 730

Q R S T U V W

Stabilirea echipamentelor necesare derularii activitatii Lansarea de cerere de oferta pentru echipamentele respective si pentru transportul acestora (unde este cazul) Primirea ofertelor si alegerea furnizorilor si transportatorilor {ncheierea contractelor cu acestia Receptia si montarea echipamentelor in spatiul nou construit Contactarea unei societati de asigurare si incheierea contractului cu aceasta Angajarea personalului hotelier Traininguri suplimentare pentru personalul hotelier Lansarea hotelului (dineu de lansare)

F,N

14

P Q R M,S M,S U M,S,V

30 7 7 2 7 14 1

Diagrama GANTT
Un instrument de planificare folosit in programul de marketing este diagrama GANTT. Aceasta ofera o ilustrare grafica a unui program de activitati, care ajuta la planificarea, coordonarea si monitorizarea unor sarcini specifice . {n cazul de fata diagrama GANTT a fost realizata pentru primele 4 luni ale programului .

Activitatea
A. Realizarea unei cercetari privind piata turistica din Romania B. Luarea deciziei de a deschide un hotel Rin in Bucuresti zona Aeroportului Henri Coanda C. Constituirea unui grup decizional pentru realizarea obiectivelor propuse

Luna 1- 8- 15 7 1 4 21

1 22 3 0 28

Luna 1- 8- 15 7 1 4 21

2 22 3 1 28

Luna 1- 8- 15 7 1 4 21

3 22 3 0 28

Luna 1- 8- 15 7 1 4 21

4 22 31 28

D. Alegerea locului unde se va construi hotelul . F. Estimarea bugetului de cheltuieli ce vor fi facut G. Cumpararea terenului H. Contactarea unei agentii specializate ce se va ocupa cu obtinerea autorizatiilor necesare . I. Obtinerea respectivelor autorizatii J. Lansarea de cereri de oferta pentru efectuarea lucrarilor de construire a hotelului

K. Primirea ofertelor si alegerea firmei de constructii l. {ncheierea contractului cu firma Legenda : - activitate realizata ; - jalon realizat - jalon programat

- activitate ce urmeaza a fi realizata ;

13. STABILIREA BUGETULUI


Bugetul estimat se ridica la valoarea de 100 milioane $ din care : 1. Cheltuieli cu cercetarea de piata reprezinta 0.5 % din totalul cheltuielilor estimate pentru infiintarea hotelului si anume 0,5 milioane $ 2. Cheltuieli cu bunuri mobiliare si lucrari reprezinta cea mai mare parte a cheltuielilor din buget si anume 40%, ceea ce reprezinta 40 milioane $ , incluzand : - cheltuieli cu achizitionarea terenului - cheltuieli pentru constructia hotelului 3. Cheltuieli cu echipamente si materiale ocupa 30% din totalul bugetului estimat si anume 30 milioane $ 4. Cheltuieli cu personalul ocupa 20% din totalul bugetului estimat si anume 20 milioane $ 5. Cheltuielile cu publicitatea sunt acoperite de la bugetul central mai putin organizarea deschiderii hotelului cafe ocupa 1.5% din totalul bugetului estimat si anume 1,5 milioane $ 6. Cheltuieli cu evaluarea rezultatelor si alte cheltuieli reprezinta 8% din totalul acestora, fiind estimate la 8 milioane $ .