ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

FACULTATEA DE MARKETING

Planificarea strategica de
marketing pentru produsul
turistic
„Hotel Rin” Bucuresti

-PROIECT-
Marketing Turistic

AN UNIVERSITAR 2007-2008

CUPRINS

1. Introducere

…………………………………………………………..

2. Misiunea lantului hotelier RIN

……………………………………..

3. Obiective generale de Marketing

……………………………………

4. Scurt istoric al lantului hotelier RIN

………………........................

5. Prezentarea municipiului

Bucuresti ...................................................

6. Prezentarea noului hotel RIN

Bucuresti ...........................................

7. Auditul de Marketing –

Romania .......................................................
Marketing Turistic

8. Auditul de Marketing –

Danemarca ...................................................

9. Analiza

SWOT...............................................................................

......

10. Evaluari si ipoteze despre viziuni de

Marketing.................................

11. Obiective de Marketing pe termen

scurt .............................................

12. Strategii de

Marketing ....................................................................

13. Estimarea

rezultatelor......................................................................

...

14. Stabilirea

bugetului .......................................................................

.......

15. Programul de

Marketing ........................................................................
Marketing Turistic

1. INTRODUCERE

Ca urmare a cresterii eonomice ce s-a inregistrat in

ultimii ani precum si a cresterii turismului de afaceri din
Romania, am considerat oportuna lansarea unui hotel de lux
in Bucuresti in zona aeroportului international Henri
Coanda .
A fost aleasa zona Otopeni atat datorita importantei
sale economice, pozitiei geografice dar si datorita
pozitionarii intre Bucuresti si aeroportul international Henri
Coanda .
Ca piata tinta straina am ales piata danezai, in primul
rand datorita interesului aratat de oamenii de afaceri danezi
in investitiile din domeniul ecologic, existand in prezent
diferite proiecte comune care se deruleaza pe acest domeniu
de activitate .
{n prezent Danemarca ocupa locul 35 in ceea ce
priveste investitiile straine in Romania .
{n al doilea rand a fost aleasa acesta piata datorita
interesului aratat de turistii danezi pentru zona montana din
Romania, altitudinea maxima din Danemarca fiind 173 m .

2. MISIUNEA HOTELULUI RIN

Marketing Turistic

Hotelul Rin **** este unul dintre cele mai noi si

atractive hoteluri din Bucuresti. Sloganul hotelului este "
Your Home Away From Home" . Prin acest slogan incearca sa
transmita ideea conform careia oricat de departe se afla
casa ta vei gasi la Hotel Rin satisfacerea tuturor nevoilor tale
si confortul casei cu care esti obisnuit. Misiunea lantului
hotelier declarata este " Meet Your Business Here " arata
gradul de incredere in marca Rin pentru turismul de afaceri
aici gasind atmosfera prielnica pentru ati intalni partenerii de
afaceri din intreaga lume si a incheia aici cele mai bune
afaceri .

3. OBIECTIVELE GENERALE DE MARKETING

• Fidelizarea clientilor actuali ai hotelului .

• Atragerea segmentelor de consumatori de pe piata
internationala .
• {n urmatorii ani Rin Romania isi propune sa ocupe
pozitia de lider in randul hotelurilor de lux pentru turismul
de afaceri si tranzit .
• Atingerea indicelui de notoritate al marcii nivel mondial
de 60 % .

HOTEL RIN **** BUCURE}TI

Marketing Turistic

Hotelul RIN este locul

unde ambianţa, luxul, stilul şi
eleganţa vor contribui la starea
de bine proprie încheierii
oricărei afaceri, dar şi la
relaxarea de care aveţi nevoie.
Prin excelenţă un mediu creat
cu atenţie pentru tine, adaptat
nevoilor şi aşteptărilor cele mai
exigente. Hotelul RIN este mai
mult decât un centru pentru
afaceri şi relaxare este un spaţiu
dedicat ţie.
Situat la numai 2 minute de aeroportul internaţional "Henri Coandă"
din Otopeni, Hotelul RIN este destinaţia dorită de persoanele care vin în
Bucureşti în călătorii de afaceri sau vacanţe. Trimiteţi-ne data sosirii
dumneavoastră şi veţi fi preluat de la aeroport de către o maşină care vă va
conduce rapid şi confortabil către Hotelul RIN .

Hotel RIN vă pune la dispoziţie calitatea confortului oferit de

camerele spaţioase, mobilate elegant, special pregătite pentru a va întampina
cât mai plăcut.
Specificaţii: minibar, tv cablu/ antena satelit, aer condiţionat, acces internet
wi-fi, jacuzzi, sală fitness, seif, parcare gratuită păzită 24 h / 24.

Hotelul RIN vă oferă 255 de camere:

142 camere duble

103 camere cu pat matrimonial
8 garsoniere
2 apartamente

Restaurant & Bar - O

ambianta de excepţie, unde poţi
Marketing Turistic

servi un business lunch, o cină romantică sau o masă între prieteni.

Restaurantul CRYSTAL vă aşteaptă să încercaţi unul dintre delicioasele şi
variatele meniuri, completate de serviciile ireproşabile ce bucură şi satisfac
orice aşteptare .

Restaurantul CRYSTAL are 250 de locuri.

Se organizează mese festive şi alte evenimente. Cina se poate servi în două
moduri: sub formă de „all you can eat buffet" pentru 40/ Ron/persoană şi à la
carte.

In centrul de conferinte puteti beneficia de 3 sali, insumand 300 de

locuri, oferind oamenilor de afaceri cele mai moderne dotari si cele mai bune
servicii specifice. Organizarea de conferinte, intalniri si training-uri,
beneficiaza la noi de seriozitate, calitate si profesionalism.

La Rin Hotel puteţi beneficia de 3 săli de conferinţă dotate cu tot ce

este necesar pentru ca afacerea dumneavoastră să prindă contur iar cursurile
de specializare şi recepţiile se pot desfăşura în cele mai bune condiţii.

- Sala Aurel Vlaicu - 250 mp

- Sala Traian Vuia - 250 mp
- Sala Henri Coandă - 600 mp

Intr-o atmosferă plăcută şi relaxantă, SPA Center Rin vă oferă

posibilitatea de a beneficia de efectul benefic al mişcării: fie în eleganta
piscină acoperită, fie în modernul centru de fitness - dotat pentru a satisface
cele mai exigente cerinţe.

Pentru a va regasi starea de echilibru necesara mintii si trupului, intr-o

atmosfera placuta si relaxanta, Spa Center Rin va ofera sub sloganul “ The
joy of a perfect day “ o experienta unica si creaza premizele pentru a va
bucura din plin de binefacerile adevaratului confort . O sala de fitness
complet utilata cu cele mai moderne si diversificate aparate de tonifiere
musculara va indeamna sa va mentineti in cea mai buna forma . Un centru
creat pentru a va ajuta sa scapati de oboseala unei zile de munca sau pur si
simplu pentru a va relaxa .
Marketing Turistic

SERVICII INCLUSE
• piscină interioară, jacuzzi, saună finlandeză, fitness

SERVICII EXTRA PLATITE

• solar, masaj (10 eur/30 minute)
• aparat aqua masaj (serviciu cu plată şi programare)

ABONAMENTE
1 luna/95 eur, 3 luni/350 euro, 6 luni/395 euro, 12 luni/695 euro

Tarife Hotel Rin **** :

7 Octombrie 2007 - 6 Noiembrie 2007
Dubla (2 244 RON | 69 EURO | 102 USD
pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD
Single (1 244 RON | 69 EURO | 102 USD
pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD

7 Noiembrie 2007 - 11 Noiembrie 2007

Dubla (2 pers) 425 RON | 120 EURO | 177 USD
Single (1
425 RON | 120 EURO | 177 USD
pers)

12 Noiembrie 2007 - 15 Decembrie 2007

Dubla (2 244 RON | 69 EURO | 102 USD
pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD
Single (1 244 RON | 69 EURO | 102 USD
pers) wk 202 RON | 57 EURO | 84 USD

16 Decembrie 2007 - 31 Decembrie 2007

Dubla (2 pers) 264 RON | 75 EURO | 110 USD
Single (1
223 RON | 63 EURO | 93 USD
pers)

5. PREZENTAREA MUNICIPIULUI
BUCURESTI

ISTORICUL ORA}ULUI BUCURESTI

Marketing Turistic

Istoria medievala a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei

Marturiile arheologice, diferitele unelte descoperite in zona in care

este amplasat Bucurestiul astazi, atesta o vechime de 150.000 ani a
asezarilor omenesti in aceasta zona.
Incepind din a II-a jumatate a secolului al XIII-lea, teritoriul orasului
de astazi, ca de altfel intreaga zona rasariteana a Campiei Romane, trece
printr-o noua faza in procesul de dezvoltare, perioada in care se pun bazele
trecerii la stadiul urban al asezarii. Documentele emise de Cancelaria Tarii
Romanesti intre 1459-1625 consemneaza existenta pe teritoriul de azi al
Bucurestiului, a unui numar de 41 de asezari.

Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XV-

lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes
confirma o donatie facuta unor boieri.
Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad
Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii.
Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului.
Apar cartiere noi ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe
erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau
cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii.
In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii,
croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine “Ulita Mare”,
strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589.

Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida

marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o
continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele
centre urbane din sud-estul Europei.
Incepand cu secolul al XVIII-lea apar primele manufacturi. In 1764 este
atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare “fabrica de
postav de la Afumati”, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni.
Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane
care se ocupau cu mestesugurile si comertul.
Marketing Turistic

Istoria moderna a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei

Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a

Bucurestiului. La inceputul secolului al XIX-lea, se poate distinge o
structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul
administrativ, clerici, boieri si slujitori.
Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar
mai tarziu, in anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai
multe piete si gradini publice.

In anul 1830 se infiinteaza “Sfatul Orasenesc” (Administratia Publica

Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este
elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului.
Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala
Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare
economico-sociala. Astfel, recensamantul de la 1878 consemneaza existenta
in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30
de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului.

In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti –

Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti – Ploiesti
– Galati – Roman.
Prima gara construita a fost Bucuresti – Filaret (1869), iar apoi s-a
construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de
Nord.

Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru

comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert
si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a
Romaniei (1858). Sfarsitul secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea
relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin aparitia unor banci
noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca
Romaneasca.

Tot in aceasta perioada s-au facut lucrari de rectificare si adancire a

albiei raului Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a
Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In 1882 a fost inaugurat iluminatul
public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti.
Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894
Marketing Turistic

inaugurarea primei linii de tramvai electric in oras.

Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost

perioada interbelica. Devenind capitala statului national unitar roman,
Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica principalul centru
industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in
aceasta perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ
17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia
tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada.

Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile:

Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a
Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata.
In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se
infiinteaza Societatea de Transport Aerian “SARTA”, care in 1933 se
transforma in “Liniile Aeriene Romane” (LARS) si apartineau statului.

In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala

telefonica automata functionand inca din 1927.
Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala Italiana si
Banca franco-romana (1921).Dupa planul de sistematizare din februarie
1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o
zona centrala si o zona periferica .

Zona centrala avea patru sectoare , fiecare dintre ele avand un consiliu
local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita
forturilor. Comunele cuprinse in aceasta zona au primit statutul de
comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor
suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri
alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea
administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu.

Intre anii 1918-1940, Bucurestiul a avut zece primari, unii dintre ei

jucand un rol important: Emil Costinescu, Anibal Teodorescu, Dem I.
Dobrescu, Alex. Donescu.
Intrarea Romaniei in razboi, in anul 1941, aduce Bucurestiului o perioada
grea, bombardamentele trupelor aliate provocand distrugeri multor cladiri,
unele de importanta istorica, altele obiective industriale.
Marketing Turistic

Istoria contemporana a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei

Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza

conditiile aparitiei dictaturii comuniste care s-a mentinut pana in decembrie
1989. Pentru o perioada de aproape 50 de ani, democratia si economia de
piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in domeniul
economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica,
netinandu-se cont de specificul tarii si al Capitalei.

Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist

si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul.
In acesti 50 de ani au fost construite, multe unitati industriale noi, blocuri de
apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut “gigantii
industriali” si miile de apartamente “tip cutie de chibrituri”.

Un rol deosebit in aceasta perioada in economia orasului, l-a avut

industria de constructii-montaj, numarul de salariati crescand de la 39.700 in
1950 la peste 97.000 in 1983.
Avand in vedere ca pana in 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate
in Bucuresti, erau industria usoara si alimentara (57.9%), industria chimica
(24.1%),in 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii industriale.
Ritmul mediu anual de crestere al sectorului industrial a fost enorm si a
implicat costuri uriase, asigurand astfel suprematia capitalei din punct de
vedere al productiei.

Pe langa intreprinderile nationalizate in 1948 (Lemaitre devenit

Timpuri Noi, Malaxa a devenit 23 August) , au fost infiintate noi
intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte
important in dezvoltarea economica a orasului l-au jucat constructiile.

Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificari profunde in

economia Capitalei, atat din punct de vedere structural (descentralizarea si
forma proprietatii) cat si al dinamicii sale.
In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti
se concentrau 12.7% din populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati
mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu mai mult de 5000 de
salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total.
Marketing Turistic

Pe langa crearea marilor platforme industriale inainte de 1989, numarul

blocurilor de locuinte a crescut astfel incat, daca intre 1945 - 1964 au fost
construite 80641 apartamente, numarul acestora a crescut la 446100
apartamente intre anii 1965 si 1984.

S-au format noi cartiere ca: Titan - Balta Alba cu 90000 apartamente,
Drumul Taberei cu 63000 apartamente, Berceni cu 70000 apartamente,
Militari cu 40000 apartamente. Blocurile erau din beton, prost finisate
,oferind spatiu minim de locuit si fara sa asigure cele mai simple standarde
de confort.
Recensamantul din 1992 (trei ani de la caderea comunismului)
inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri cu 760751 apartamente
si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1
milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament).
Bucuresti este principalul centru politico - administrativ al tarii, aici
aflandu-se presedentia, parlamentul, guvernul, sediile centrale ale celor mai
multe partide politice, institutii culturale si de invatamant, institutii
financiare, comerciale, banci.

Obiective turistice Bucuresti

Casa Poporului (Palatul Parlamentului)

A fost construita pe fostul Dealul Spirii (numele unui renumit doctor
din zona) dupa anii a80, are o inaltime de 84m (cuprinde 12 etaje) si o
suprafata de 330.000 de metri patrati.
Cartea Recordurilor Guiness inscrie constructia pe locul II in lume dupa
Pentagon - cu o suprafata desfasurata de 330.000 m2 si pe locul III ca
volum, cu 2.550.000 m3.
Casa Poporului s-a vrut sa fie fie resedinta presidentiei, a comitetului
central al partidului comunist si al unor ministere. Ea cuprinde o uriasa
impletitura de sculpturi monumentale, ipsoserii aurite, pardoseli decorative,
tavane dantelate, brocarturi, tapiserii si covoare grele, toate intr-un sir de
saloane, galerii, sali fastuoase, holuri si sali de dimensiuni generoase.
Palatul cuprinde vaste holuri, coridoare lungi, nenumarate sali imense, iar
cea mai mare se numese Sala Unirii, cu o inaltime de 16 m si o suprafata de
2200 metrii patrati, aici aflandu-se cel mai mare candelabru din palat, cu o
greutate de trei tone si 7000 de becuri.
La revolutie erau terminate numai citeva incaperi si exteriorul, dupa
aceasta data au continuat lucrarile pina in 1997, cind devine Palatul
Marketing Turistic

Parlamentului.
Palatul Parlamentului poate fi vizitat in fiecare zi in grupuri organizate.

Atheneul Roman
Este una dintre cele mai reprezentative cladiri ale capitalei. Cladirea a
fost ridicata intre anii 1886-1888, dupa planurile arhitectului francez Albert
Galleron. Arhitectura exterioara este o imbinare de stiluri: neoclasic, baroc,
ionic.

Opera Nationala
In Romania manifestari ale genului liric dateaza inca din secolul al XIX-
lea, dar cu toate acestea Opera Romana este o constructie relativ noua
(1953). Ridicata dupa planurile arhitectului Octav Doicescu, cladirea are o
capacitate de 2200 locuri, la ultimul etaj se gaseste Muzeul Operei in care
sunt expuse documente, fotografii, costume.
In fata cladirii se afla statuia marelui muzician George Enescu, o sculptura in
bronz de Ion Jalea.

Cladirea CEC
CEC-ul ca institutie a fost infiintat in anul 1864 printr-o lege initiata de
catre Alexandru Ioan Cuza. In anul 1875 s-a inceput construirea unui sediu
propriu. Pe locul in care se afla azi CEC-ul se gasea atunci biserica Sf. Ioan
cel Mare care a fost demolata pentru a face loc primei constructii.
Actualul sediu a fost construit dupa planurile arhitectului francez Paul
Gottereau. Constructia a fost terminata in anul 1900 si de atunci CEC-ul a
functionat in aceasta cladire fara a se face alte modificari notabile.

Cercul Militar National

Construita in stil neoclasic francez, cladirea a fost realizata in anul 1912
dupa planurile arhitectilor D. Maimarolu, V. Stefanescu si E. Doneaud.
Fantana din fata cladirii poarta denumirea de Sarindar, dupa numele bisericii
ctitorita probabil de Matei Basarab, mult mai tarziu, pe la sfarsitul secolului
XVIII-lea era vestita pentru icoana Fecioarei, facatoare de minuni. Biserica a
fost grav afectata de crutemurul de la 1838, ruinandu-se apoi incet.

Teatrului National Bucuresti

Impunatoarea cladire a Teatrului National a fost realizata intre anii 1967-
1970, dupa proiectul unui colectiv de arhitecti coordonati de Horia Maicu,
Romeo Stefan si N. Cucu.
Marketing Turistic

Primele reprezentatii, de catre artisti amatori, au avut loc in Iasi in 1814

si in Bucuresti in 1818.
Numarul de teatre a crescut de la 14-16, la inceputul celui de al doilea
razboi mondial, la 45-50 in anii 70 si 80 si apoi la 52 in 1996.
Dupa revolutia din 1989, teatrul romanesc s-a impus prin reprezentatii de
succes pe marile scene ale lumii, multumita actorilor sai de exceptie si a unei
regii originale datorata unor regizori ca Silviu Purcarete, Catalina Buzoianu,
Tompa Gábor si Mihai Maniutiu.

Curtea Veche
Reprezinta urmele unui important centru politic si administrativ al Tarii
Romanesti, aici se aflandu-se un muzeu in aer liber unde se pot vedea marile
hrube din subsol, coloanele din sala Sfatului, etc.

Casa Melik
Reprezinta cea mai veche cladire civila din Bucuresti, pastrata in forma
ei originala, care din 1820 a apartinut familiei Melik. In prezent adaposteste
Muzeul "Th. Pallady".

Hanul lui Manuc a fost construit de marele negustor Manuc-bei in

primul deceniu al sec. XIX.

Municipiu Bucuresti in Statistici

Asezarea geografica :

Oraşul se află în sud-estul ţării, între Ploieşti şi Giurgiu, pe malurile

râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri
se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Lacul
Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar în centrul oraşului există un
lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este
înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile
arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lângă Cişmigiu, mai există două
parcuri mari, Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea
mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante,
inclusiv exotice).
Marketing Turistic

Recensamantul Municipiului Bucuresti (1.929.000

locuitori in 2005)

Structura etnica si confesionala in Municipiul

Bucuresti :
 Marketing Turistic

Date statistice

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare

turistica, la 31 iulie
Regiunea Bucureşti - Ilfov 2003 2004

94 113
Total
Hoteluri şi moteluri 50 63
Hanuri turistice - -
Cabane turistice - -
Campinguri şi unităţi tip căsută 2 2
Vile turistice şi bungalouri 6 6
Tabere de elevi şi preşcolari 5 5
Pensiuni turistice 25 27
Sate de vacanţă - -
Pensiuni agroturistice 2 3
Hoteluri pentru tineret - -
Hosteluri 4 5
Popasuri turistice - 2
Spaţii de cazare pe nave - -

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitate de cazare Indicii de

utilizare netă
Regiunea În funcţiune Sosiri Înnoptări
Existentă a capacităţii
Bucureşti - Ilfov (mii locuri- (mii) (mii)
(locuri) în funcţiune
zile)
(%)
Anii
1990 12826 4163,7 1119,5 3019,7 72,5
1995 8459 3097,7 867,1 1626,2 52,5
2000 7929 2740,7 520,0 996,1 36,3
2001 9233 3005,8 487,9 967,5 32,2
2002 10331 3325,2 553,9 1059,8 31,9
2003 10025 3295,8 - 1183.9 35,9
2004 11467 3850 730 1359 35,3
Marketing Turistic

Cifra de afaceri Investiţii brute Personalul 1)

Regiunea Bucureşti -
(miliarde lei (miliarde lei (număr
Ilfov
preţuri curente) preţuri curente) persoane)
Industrie extractivă 2924 2077 2249
Industrie prelucrătoare 147427 21802 231071
Energie electrică şi
71659 10755 21501
termică, gaze şi apă
Construcţii 50231 6956 74573
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor
şi a bunurilor
380456 24257 164714
personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 7194 2295 14849
Transport, depozitare
77386 17964 77082
şi comunicaţii
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
servicii prestate în
principal 60518 2149 99588
întreprinderilor 2)
Alte activităţi de servicii
colective, sociale şi 13969 2149 27127
personale
2003
Activităţi (secţiuni
1057804 124538 761643
CAEN, Rev. 1)
Industrie extractivă 2020 1139 1886
Industrie prelucrătoare 179318 23180 214988
Energie electrică şi
85443 10280 20986
termică, gaze şi apă
Construcţii 71208 9957 79606
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor
şi a bunurilor
504682 30435 185260
personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 8721 1932 17297
Transport, depozitare
95550 27007 81053
şi comunicaţii
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
servicii prestate în
principal 88837 17287 122920
întreprinderilor 2)
Învăţământ 589 52 1681
Sănătate şi asistenţă
1905 806 5347
socială
Alte activităţi de servicii
colective, sociale şi 19531 2463 30619
personale
Marketing Turistic

1)
Numărul mediu de persoane ocupate.
2)
Include activitatea de cercetare.

Cifra de afaceri Investiţii brute Personalul 1)

Regiunea Bucureşti -
(miliarde lei (miliarde lei (număr
Ilfov
preţuri curente) preţuri curente) persoane)
Industrie extractivă 3963 1919 2237
Industrie prelucrătoare 225927 27248 208264
Energie electrică şi
102777 31691 24388
termică, gaze şi apă
Construcţii 89598 22870 91527
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi
întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor
şi a bunurilor
675790 37822 202169
personale şi casnice
Hoteluri şi restaurante 12899 2617 19764
Transport, depozitare
137777 38755 90750
şi comunicaţii
Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de
servicii prestate în
principal 132757 28250 146080
întreprinderilor 2)
Învăţământ 824 103 2005
Sănătate şi asistenţă
2897 922 6701
socială
Alte activităţi de servicii 28849 3852 31375
colective, sociale şi
Marketing Turistic

personale
1)
Numărul mediu de persoane ocupate.
2)
Include activitatea de cercetare.

7. AUDITUL DE MARKETING –Romania

7.1. Analiza macromediului

7.1.1. Mediul economic

Evoluţia economiei • În prezent, comparativ cu anul trecut situaţia

economiei a suferit o uşoară depreciere în opinia populaţiei urbane cu
educaţie medie şi superioară: 34% afirmă că economia merge mai prost, faţă
de 27% care afirmă că merge mai bine. Şi în rândul persoanelor din
conducerea întreprinderilor cuprinse în eşantion există nemulţumire privind
situaţia prezentă a economiei din România: 42% din cei intervievaţi susţin
că sunt nemulţumiţi/foarte nemulţumiţi de economia ţării, faţă de 20% care
se declară mulţumiţi. • Pentru următoarele 12 luni, există însă optimism.
48% din populaţia urbană cu educaţie medie şi superioară se aşteaptă ca
economia ţării să meargă mai bine, faţă de 22% care se aşteaptă să meargă
mai prost. 40% din persoanele din conducerea întreprinderilor cuprinse în
eşantion se aşteaptă ca economia României să meargă mai bine/mult mai
 Marketing Turistic

bine, faţă de 30% care se aşteaptă ca economia să meargă mai prost/mult

mai prost .

7.1.2. Mediul politic

Romania este o republica semiprezidentiala, cu un sistem de

guvernare multipartid. Pentru numirea presedintelui sunt
organizate alegeri libere din 4 in 4 ani , prim ministru este
numit de catre presedinte, parlamentul are structura
bicamerala : Senatul si Camera Deputatilor .
Exista multe disensiuni intre diferite partide politice si
grupuri de interese, care in cele mai multe cazuri duc la
intarzierea punerii in aplicare a unor legi si a rezolvarii
diferitelor probleme cu care se confrunta tara .
Un obiectiv important catre care se concentreaza atentia
Romaniei este atragerea cat mai multor investitori straini in
tara, prin acordarea unor facilitati pe o anumita perioada de
timp . Atragerea investitiilor straine are ca scop dezvoltarea
unor sectoare economice in declin sau in crestere, dar care nu
beneficiaz de resurse financiare. De multe ori masurile luate au
atras nemultumirea firmelor autohtone, care au solicitat la
randul lor acordarea de facilitati .
{ntr-o tara cu vocatie turistica, cu un bogat potential natural
si antropic, asa cum este tara noastra, rolul statului nu poate fi
neglijat . dezvoltarea turismului in Romania necesita o
coordonare la nivel macroeconomic si mai mult chiar,
elaborarea unui plan de dezvoltare pe termen lung .

7.1.3. Mediul juridic

Autoritatea juridica este exercitata de Curtea Suprema de

Justitie, judecatorii sunt numiti de catre presedinte la
recomandarea Consiliului Suprem de Magistratura . {n
Romania exista legi in ceea ce priveste protectia drepturilor
consumatorului, protectia mediului inconjurator, a dreptului de
proprietate intelectuala, ca si legea concurentei . Din nefericire
 Marketing Turistic

acestea nu sunt respectate in toate cazurile , prejudiciile aduse

sectorului economic fiind ridicate .
{n turism, statul se implica, in general, in elaborarea unor
norme, metodologii sau programe .
De asemenea, in ceea ce priveste implicarea statului in
turism, in scopul protejarii si valorificarii optime a resurselor
turistice . Autoritatea Nationala pentru Turism a elaborat o
serie de normative privind organizarea si desfasurarea
activitatii de turism in Romania (O.G. 58/1998), normele
metodologice privind clasificarea pe stele si categorii a
structurilor de primire turistice (Ord. Ministerului Turismului
56/1995), amenajarea, omologarea si intretinerea partiilor de
schi pentru agrement si a traseelor turistice montane (H.G.
801/1996 si H.G. 1269/1996) .

Criterii minime privind clasificarea hotelurilor

• Hotelurile vor avea firme exterioare, in coccordanta

cu certificatul de clasificare, in ceea ce priveste denumirea,
tipul unitatii si categoria ei. {n cazul hotelurilor de 5, 4 si 3
stele, firmele vor fi luminoase .
• Toate hotelurile vor fi marcate prin semne standard,
folosite in semnalizarea rutiera internationala, pe soselele si
caile de acces spre acestea, atat in exteriorul cat si in
interiorul localitatii . Marcarea va fi efectuata cu cel putin
doua semne situate pe o raza de minim 2 km .
• {n spatiile de cazare precum si in grupurile sanitare
se va asigura pe timp de iarna o temperatura minima de 18 o
C
• Constructiile vor fi astfel realizate incat sa evite
deranjarea turistilor de sursele de zgomot produse de
instalatiile tehnice ale cladirii sau ale surselor de poluare
• Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara
aerisire si lumina naturala directa
• Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu
materiale ceramica, marmura sau alte asemenea materiale
estetice si de buna calitate .
Marketing Turistic

• Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale

ceramica, marmura sau alte asemenea materiale estetice si
de buna calitate, pe intreaga suprafata(pana la tavan)
• Optional cazile de baie si dusurile vor fi prevazute cu
perdele de protectie sau alte mijloace asemanatoare
• Hotelurile vor dispune de paturi suplimentare, pentru
a fi inchiriate peste capacitatea normala a camerei la
cererea turistilor din camera si in masura in care suprafata
acesteia permite amplasarea lor .
• Este obligatorie efectuarea zilnica si ori de cate ori
este nevoie a curateniei in toate camerele utilizate si in
spatiile de folosinta comuna . De asemenea este obligatorie
dezimfectarea zilnica a grupurilor sanitare .
• Spatiile verzi trebuie intretinute corespunzator, iar
caile de acces, spatiile de parcare, terasele vor fi mentinute
intr-o perfecta stare de curatenie
• La intrarea in unitati si pe holurile de la etaje vor fi
amplasate scrumiere cu picior
• Schimbarea lenjeriei, a halatelor si a prosoapelor se
face dupa fiecare turist, iar in cazul hotelurilor de 4 stele
acestea vor fi schimbate zilnic sau ori de cate ori este nevoie
• La toate hotelurile este obligatorie oferirea unei game
diversificate de servicii suplimentare, cu sau fara plata . {n
cazul hotelurilor de 4 stele numarul acestora este de minim
20 servicii
• {n toate hotelurile este obligatorie existenta unor
mijloace scrise realizate estetic si tiparite in limba romana si
cel putin alte doua limbi de circulatie internationala cu
informatii utile pentru turisti . La hotelurile de 4 stele
materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare
spatiu de cazare .
• Este obligatorie punerea, in mod gratuit, la dispozita
turistilor a unui numar corespunzator de ziare .
• Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri
distractive sau de noroc in holurile unitatilor. Asemenea
activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, ci intrari
care sunt separate fata de fluxul turistilor cazati in hotel
Marketing Turistic

7.1.4. Mediul fizico-geografic

{n Romania sunt prezente toate formele de relief

(campii, podisuri si munti), are deschidere la Marea Neagra
si este traversata in sud de Dunare, fapt ce faciliteaza
transportul maritim si fluvial . Suprafata tarii este de 237.500
km2, din care uscat 230.340 km 2 si apa 7.160 km2 . Clima
este temperata . Printre cele mai importante resurse
naturale se numara : petrol, gaze naturale, carbune, sare,
lemn si cherestea, miereuri de fier, teren arabil (cca 41%),
potential hidroenergetic .
Probleme importante legate de mediu ar fi : cutremure
mai puternice in sud si sud-vest, structura geologica si clima
determina alunecari de teren, poluarea apei, poloarea
aerului datorita deseurilor industriale mai pronuntate in
sudul tarii si eroziunea solului .

7.1.5. Mediul socio-demografic

Populatia Romaniei este de aproximativ 22,3 milioane

locuitori, in ultimii ani inregistrandu-se o scadere a cesteia .
Structura populatiei pe varste : intre 0-14 ani –
17,95% ; intre 15-64 de ani – 68,51% ; peste 65 ani – 13,54%
Structura pe sexe a populatiei : la nastere – 1,06
baebati/femei ; sub 15 ani – 1,05 barbati/femei ; intre 15-64
ani – 0,99 barbati/femei ; peste 65 de ani 0,71barbati/femei .
Total populatie – 0,95 barbati/femei .
Speranta medie de vata a populatiei este : pe total –
70,16 ani ; barbati 66,36 ani ; femei – 74,19 ani .
Rata natalitatii : 10,8 nasteri/1.000 de persoane .
Rata mortalitatii : 12,28 decese/1.000 de persoane .

7.1.6. Mediul tehnic de afaceri

Marketing Turistic

Sistemul de telefonie din Romania : linii telefonice

principale – 3,777 milioane ; telefoane mobile – 645.500
(1999); Pe plan international, Romania este un participant
activ la mai multe proiecte referitoare la reteaua de
telecomunicatii internationale .
{nzestrarea populatiei cu aparatura audio-video : in
1997 existau 7,2 milioane aparate radio si 5,25 milioane
televizoare .
Reteaua Internet : in 2000 erau 38 de providers de
servicii Internet si aproximativ 600.000 utilizatori ai acestui
serviciu, numarul lor fiind in crestere .

7.1.7. Mediul cultural

Limbi vorbite in Romania sunt : romana, ungara si

germana .
Religia dominanta este cea ortodoxa in proportie de
70% .
{n ceea ce priveste gradul de instruire , cca 97% din
populatie in varsta de peste 15 ani stie sa scrie si sa citeasca
(estimativ) .

7.2. Analiza micromediului

7.2.1. Concurenti

Concuranta exista pe piata romaneasca in ceea ce

priveste turismul de afaceri este concentrata in capitala, aici
existand hoteluri reprezentand mari lanturi hoteliere :

• Marriott Grand Hotel Bucuresti 5*****,

reprezentand o investitie de aproximativ 180 de mil. $
s-a deschis in luna noiembrie 2000 si a reprezentat
cea mai prestigioasa intrare a unui lant pe piata
romaneasca .
Hotelul apartine societatii Grand SRL, ai carei actionari
sunt compania austriaca Ilbau Holding (55%), ONT
Marketing Turistic

Carpati (30%), Overseas Alliance (15%) si Grand Hotels

Interests Ltd. (4%). Finantarea a fost asigurata de un
consortiu international de banci, al carui agend a fost
Erste Bank din Viena . Romania este o piata interesanta
pentru hotelul Marriott, atat din punctul de vedere al
pozitiei geografice , cat si din punct de vedere al
potentialului de dezvoltere . Hotelul si-a propus sa
devina inca de la deschidere, lider de piata in industria
ospitaliera din Romania. Publicul tinta al hotelului este
format preponderent din oameni de afaceri. Cifra de
afaceri a hotelului a fost, in anul 2001, de aproximativ
20 mil.$ . Gradul mediu de ocupare in 2001 a fost de
52%, dupa cum declara Dina Litzica, PR Manager,
Bucharest Marriott Grand Hotel . Odata cu deschiderea
Marriott Grand Hotel, concurenta de 4 si 5 stele din
Bucuresti a trebuit sa-si revizuiasca politica de
marketing, acesta avand cea mai mare capacitate de
cazare .

• Intercontinental Bucuresti 5*****

• Crawne Plaza Bucuresti 5*****
• World Trade Center Bucuresti 5*****
• Hilton Athenee Palace Bucuresti 5*****
• Class Hotel 4****
• Hotel Bucuresti 4****
• Hotel Continental 4****
• Hotel Lebada 4****
• Hotel Lido 4****
• Hotel Majestic 4****
• Hotel Parlament 4****

{n ceea ce priveste concurenta locala aceasta este

destul de disputata de:

Hotel Confort Otopeni 3*

Marketing Turistic

Situat in imediata apropiere a Aeroportului International Henri

Coanda, Hotelul Confort Otopeni, deschis in anul 2003, ofera servicii
de calitate pentru calatoriile de afaceri, precum si pentru organizarea
de evenimente locale si internationale, intr-o atmosfera intima si
relaxanta. Hotelul dispune de 150 de camere spatioase, luminoase si
confortabile. Turistii pot beneficia de servicii suplimentare oferite de
hotel: preluare gratuita de la aeroport, parcare gratuita, spalatorie si
curatatorie, fax, concierge. Personalul calificat se afla 24 ore la
dispozitia oaspetilor si este gata oricand sa vina in intampinarea
dorintelor acestora.

Hotel Four Seasons 3*

Hotelul Four Seasons este situat la 5 minute de Aeroportul

Baneasa si Aeroportul Otopeni. Pana la Mall Romania, Parcul Herastrau
si World Trade Center se poate ajunge in doar 15 minute

Hotel Phoenicia 4*

Hotelul Phoenicia este situat in apropierea a doua aeroporturi: la 3

minute de Aeroportul Baneasa si la 10 minute de Aeroportul "Henri Coanda".
De asemenea, hotelul este situat la 10 minute de Gara de Nord si de Piata
Victoriei.

7.2.2. Furnizori

{n urma unei atente analize a pitei s-a constatat ca cel

mai eficient este sa se apeleze la furnizori ce-si desfasoara
activitatea in Bucuresti si Ilfof . In selectarea acestora s-au
avut in vedere o serie de criterii printre care amintim:
capacitatea de livrare in termenii stabiliti in contract,
capacitatea de a livra comenzi suplimentare, calitatea
produselor si serviciilor, costurile, termenele de livrare, etc.

7.3. Analiza pitei hoteliere din Romania

Marketing Turistic

Piata hoteliera din Romania a inregistrat in ultimii ani o

crestere cantitativa, dar si calitativa a spatiilor de cazare, in
acest interval aparand pe piata mai mult de 25 de hoteluri,
de la 3 stele in sus, intre care si Marriott, Ibis, Sky Gate . {n
paralel a vut loc si o extindere in sistem de franciza sau
management a unor lanturi internationale hotelier .
Cu exceptia Bucurestiului, piata hoteliera de tip cerere-
oferta este un concept inca departe de tara noastra . Oferta
depaseste cererea .
Este nevoie de o diversificare a ofertei de cazare din
punctul de vedere al clasificarii structurilor, dar si al calitatii
serviciilor.
Tendintele sunt catre o normalitate inca prea intarziata .
Grosul hotelurilor din Romania este de 2 si 3 stele . {n
bucuresti oferta de 4 stele este deja prea mare, la fel si cea
de 5 stele, pentru actuala cerere a pietii . Capitala are un
dificit de hoteluri de calitate de 1 si 2 stele .
{n Romania au inceput sa fie cautate serviciile hoteliere
care inseamna „valoare pentru bani”, un concept oferit de
Best Western in lume, si care se aplica si pentru hotelurile
celui mai extins lant din Romania . Majoritatea societatilor si-
au propus pentru acest an investitii in structurilre de cazare
existente si chiar extinderea bazelor, prin cumpararea sau
construirea unor noi hoteluri .
Exista pe piata si investitori mai mici, care isi propun sa
detina un hotel cochet de 3, maxim 4 stele, afacere care reuseste
in general pentru ca au o politica de fidelizare a clientului . De
asemenea, sunt si societati mai mari, cum ar fi SIF Banat Crisana,
care detine actiuni la sase hoteluri din tara si care realizeaza
anual investitii in acestea, suma preconizata pentru 2002 fiind de
20 miliarde lei .
SIF intentioneaza sa mai cumpere zi alte baze hoteliere,
turismul fiind se pare o afacere profitabila . Unita Turism, desi
doar de cativa ani constituita, detine deja 25 de hoteluri iar
intentiile de dezvoltare nu se opresc aici .
Statisticile facute la nivelul Europei, arata ca, in anul 2000,
incasarile in hoteluri au crescut in medie cu 7,8%, iar in 2001 au
scazut in medie cu 2,6%. Majoritatea pietelor europene au trecut
printr-un declin al volumului de vanzari si o scadere a gredului de
ocupare inca inainte de 11 septembrie, deoarece economia
Marketing Turistic

globala a trecut prin momente mai grele . Bineinteles ca si 11

septembrie a avut un rol consistent .

Segmentarea Pietei

Criteriile de segmentare a pietelor de consum utilizate

sunt :
• segmentarea psihografica - se refera la
impartirea cumparaturilor in grupuri delimitate pe baza
stilului de viata sau al personalitatii si al sistemului de
valori ;
• segmentarea comportamentala - grupurile de
cumparatori sunt delimitate pe baza gradului de cunoastere
a unui produs, a atitudinii fata de acesta, a modului in care-l
utilizeaza sau a reactei pe care o au fata de el .

Segmentul |inta

{n evaluarea diverselor segmente de piata, firma

trebuie sa tina cont de doi factori :

• atractivitatea de ansamblu a segmentului

• obiectivele si resursele sale

{n functie de acest factor, segmentul tinta pentru

Hotelul Rin l este constituit din oameni de afaceri cu venituri
mult peste medie .

Pozitionarea Hotelului RIN

Datorita segmentului tinta vizat, Hotel Rin are

concurenti directi in zona turismului de afaceri unde isi
desfasura activitatea .
 STRUCTURILE CU PRIMIRE TURISTIC~ CU FUNC|IUNI DE CAZARE TURISTIC~

Nr. unitati
Regiune Tota Hotelu Hanuri Caban Camping Vile Taber Pensiu Sate Pensiuni Spatii
a l ri si turisti e uri turisti e de ni de agroturisti de
motelu ce turisti ce elevi turistic vacant ce cazar
ri ce e a e pe
nave
Total 3250 931 22 165 142 1145 176 322 2 341 5
1.NE 267 79 1 16 21 45 21 48 - 32 1
2.SE 983 343 3 5 59 498 27 42 - 5 1
3.S 295 87 4 26 5 115 25 26 - 4 3
4.SV 157 66 2 7 10 52 12 8 - - -
5.V 250 85 7 27 11 68 29 22 - 1 -
6.NV 390 97 2 25 18 66 28 19 - 135 -
7.CENTR 795 132 3 59 16 244 34 143 1 163 -
U
Alba 37 12 1 3 1 1 6 13 - - -
Brasov 242 38 1 28 2 65 8 65 1 34 -
Covasna 34 19 1 1 - 3 5 5 - - -
Harghita 266 21 - 12 4 92 3 40 - 94 -
Mures 105 25 - - 6 65 4 5 - - -
Sibiu 111 17 - 15 3 18 8 15 - 35 -
8.Bucure 116 42 - - 2 57 - 14 - 1 -
sti
Legenda : NE- Nord-Est; SE- Sud-Est; S- Sud; SV- Sud-Vest; V- Vest; NV- Nord-Vest .

CAPACITATEA }I ACTIVITATEA DE CAZARE TURISTIC~

Regiunea Capacitatea de cazare Turisti cazati {nnoptari (mii)

Existenta(locuri {n functie(mii (mii)
) locuri-zile)
Total 28206 51275 5109 17670
1.NE 18832 4806 569 1440
2.SE 133548 12864 1007 5335
3.S 22347 6060 570 1789
4.SV 15363 3758 347 1570
5.V 21306 5170 539 1828
6.NV 26382 6692 601 1938
7.CENTRU 36026 8960 856 2628
Alba 1818 447 53 87
Brasov 9867 3568 350 924
Covasna 3463 1080 71 578
Harghita 8952 1565 104 358
Mures 7128 1319 124 416
Sibiu 4798 981 154 265
8.Bucuresti 9002 2965 624 1142
 Ilfov 737 253 115 121
Municipiul BUC. 8265 2712 509 1021
 8. AUDITUL DE MARKETING – Danemarca

DATE DE REFERIN|~ :
 DANEMARCA
Nume Kongeriget Danmark
Prefix telefonic 45
Suprafata 43.075 km2/16.631 sq mi.
Relief Jos si plat
Altitudine max. Yding Skovohoj, 173m (568 ft)
Resurse naturale Petrol, gaz natural, peste, sare, piatra de var
Vecini Germania
Populatie 5.313.577 (1999)
Densitate 123,4 persoane pe km2 (319,4 pe sq mi.)
Distributie 84% urban, 16%rural (1999)
Speranta de
Femei 78 ; barbati 72 (1999)
viata
Mortalitate
70/00 (1999)
infantila
Capitala Kobenhavn (Copenhaga) (pop. 467,850)
Alte orase Århus (245.000), Odense (170.000), Ålborg
importante (154.000)
Regiuni admin. 14 regiuni (amter)
Steag Cruce alba pe fundal rosu („Donnebrog”)
Forma de
Monarhie constitutionala
guvernare
Regina Regina Margrethe a II-a
Imn national Der er et yndigt land
Imn regal Kong Christian stod ved højen mast
Limba oficiala Daneza
Moneda Coroana daneza (DKK)
Temperat oceanic; temp. Med. -30C; -20C in
Climat Februarie, 140C ; 220C in Iunie
Religie Evanghelista-Luterana (91%, 1999)
Exporturi Carne,

8.1. Analiza macromediului

8.1.1. Mediul economic

1. Relatiile economice si comerciale intre Danemarca si
Romania

Se desfasoara, in principal, in cadrul „ Acordului european

intre Romania si Comunitatea Europeana si statele membre ale
acestora”, intrat in vigoare la 1 februarie 1995 ( semnat 1993).

Dinamica schimburilor comerciale bilaterale se prezinta

astfel:
(in milioane dolari)

200
198 199 199 199 199 200 200 200 3
9 6 7 8 9 0 1 2 mar
.
101. 102.
Total 21.3 66.1 92.4 72.6 81.4 96.8 23.1
3 7
Expo
17.9 14.1 15.9 22.7 17.2 26.9 28.6 25.6 7.1
rt
Impo
3.4 87.2 50.2 69.7 55.4 54.5 68.2 77.1 16.0
rt
- - - - - - -
Sold 14.5 -8.9
73.1 34.2 47.0 38.2 27.6 39.6 51.5

{n anul 2002 valoarea schimburilor comerciale bilaterale a

fost de 102,7 milioane dolari, ceea ce marcheaza o crestere cu
6,1% fata de anul precedent . Din total, exporul a reprezentat
25,6 milioane dolari (scadere cu -10,5%), iar importul 77,1
milioane dolari (crestere cu 13,1%). Deficitul balantei comerciale
a crescut in continuare, ajugand la 51,5 milioane dolari (crestere
cu 30,05% fata de 2001) .

2. Structura schimburilor de marfuri pe anul 2002

La export, principalele grupe de produse romanesti

comercializate au fost : produsele textile si articolele de
imbracaminte (26,8% din totalul exportului in Danemarca),
masini, aparate si echipamente electrice (19%), metale comune si
articole metalice (9,8%), incaltaminte (9,7%), mobila (9%),
articole ceramice si sticlarie (7,1%), lemn si produse din lemn
(6,5%) .
La import, au fost preponderente grupele de masini,
aparate si echipamente electrice (32,8% din total import din
Danemarca), produse chimice si farmaceutice (31,5%, din care
doua treimi au fost produse farmaceutice), produse alimentare
prelucrate 98,4%), instrumente si aparatura foto si de masura
(8%), produse de origine animala ( 3,6%, in principal peste si
produse din peste, branzeturi) .

3. Pozitia in ierarhia partenerilor comerciali

Ponderea schimburilor cu Danemarca in comertul exterior al

Romanei a fost de 0,32% (locul 35), din care la export 0,18%
(locul 48) si la import 0,43% (locul 29) .

4. Indicii veniturilor medii in sectorul public

Februar Februar Mai August Noiembr

ie ie ie
1996=1
00
1996 100,0 102,2 101,9 102,8

1997 103,0 105,5 104,4 105,7

1998 107,5 111,6 111,4 112,7

1999 112,5 114,5 115,6 114,7

5. Indicii veniturilor medii in sectorul privat

 Februari Februari Mai August Noiembr
e e ie
1996=1
00
1994 93,0 93,8 94,6 95,4

1995 96,3 97,2 98,1 99,1

1996 100,0 100,9 101,9 102,8

1997 103,7 105,0 106,0 106,8

1998 108,1 109,4 110,6 111,6

1999 113,2 113,7 115,1 116,2

8.1.2. Mediul politic

{n secolul al X-lea, Danemarca a fost organizata ca un stat

unificat cu monarhie crestina . Regele Canute a fost si regele
Angliei si al Norvegiei in secolul al XI-lea, dar uniunea acestor trei
tari nu a rezistat prea mult . {n !363 o casatorie regala a unit
Danemarca si Norvegia .
Conform constitutiei, Danemarca este o monarhie
constitutionala cu puterea legislativa .

Relatii diplomatice intre Danemarca si Romania

Relatiile diplomatice dintre Romania si Danemarca au fost

stabilite la 13 aprilie 1917, cand ambasadorul roman cu resedinta
la Stockholm a fost acreditat si in Danemarca .
Ambasadorul Romaniei la Copenhaga, domnul Vlad-Andrei
Moga, si-a prezentat scrisorile de acreditare la 14 iunie 2002 .
Ambasadorul danez la Bucuresti, domnul Erik Bom, a fost
acreditat la 11 februarie 1999 .

8.1.3. Mediul juridic

{n ultimii ani, cadrul juridic a fost actualizat si completat cu :

- Acordul privind dezvoltarea cooperarii economice, industriale si
tehnice (1994);
- Acordul privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor
(1995);
- Program de cooperare in domeniul culturii, educatiei si stiintei
pe anii 1997-2000 (1997);
- Acordul privind serviciile aeriene (semnat la Oslo, la 26
octombrie 1998);
- Acordul de readmisie (semnat la Bucuresti, la 25 februarie
1999);
- {ntelegerea privind desfiintarea reciproca a vizelor pentru
posesorii pasapoartelor diplomatice (semnat la Bucuresti, la 25
februarie 1999);
- Acord de cooperare in domeniul mediului inconjurator (semnat
la Bucuresti, la 23 mai 2000);
- Memorandum de intelegere intre Guvernul Romaniei si Guvernul
Regatului Danemarcei privind cooperarea pentru implementarea
Protocolului de la Kyoto la conventia-cadru a ONU asupra
schimbarilor climaterice (28.01.2003);

8.1.4. Mediul fizico-geografic

Localizare

Dintre tarile nordice, Danemarca este situata in partea cea

mai de sud. Localizata intre Marea Nordului la vest si Marea
Baltica la sud, Danemarca este separata de Norvegia prin
Stramtoarea Skagerrak si de Duedia prin stramtorile Kattegat si
Oresund . {n partea de sud se invecineaza pe o lungime de 68
kilometri cu Germania . Este formata din Peninsula Jutland in
partea de vest, iar in est dintr-un arhipelag format din 406
insule, dintre care cele mai importante sunt Zeeland, unde este
situata Copenhaga, si Funen . La 130 km est de Sjaelland, in
Marea Baltica, se afla insula Bornholm . Departe de nord-vestul
Peninsulei Jutland, in Oceanul Atlantic, intre insulele Shetland si
Islanda, sunt localizate insulele Faroe (18 insule), apartinand
Danemarcei din 1948 . {n nord-estul Americii de Nord, intre
Atlanticul de Nord si Ocenul Arctic se afla insula Groenlanda,
parte a monarhiei daneze din 1953 . Atat insulele Faroe cat si
Groenlanda se autoguverneaza . excluzand aceste insule,
Danemarca ocupa o suprafata de 43.075 km2 .
 Relieful este dat de o campie valurita, puternic marcata de
urmele glaciatiei cuatenare . {n centrul peninsulei Jutland
acumularile morenice, mai evidente, formeaza o serie de coline,
altitudinea maxima fiind de 173 metri .Altitudinea medie este de
30 metri deasupra nivelului marii . Raurile sunt in general scurte
(cel mai lung are 160 de km) .

Resurse naturale

55% din suprafata totala a Danemarcei este cultivata .

Mineralele sunt in cantitate limitata si cuprind, in principal, argila
si turba . Solul este aproape in intregime gripodzolic, abundent in
solutii acide, care dreneaza mineralele, necesitand o fertilizare
intensa pentru o cultivare eficienta .

Clima este temperat oceanica cu veri ploioase si racoroase

si ierni reci . Precipitatiile aduse de vanturile de vest sunt mai
bogate in sud-vestul peninsulei Jutland si mai reduse in arhipelag .
Danemarca se caracterizeaza prin schimbari meteorologice
frecvente, datorita faptului ca este situata la zona de confluenta
dintre masele de aer venind din oceanele Atlantic si Arctic, si cele
venite din estul Europei . Coasta de vest se confrunta cu mase de
aer rece din Marea Nordului, dar curentul cald Gulf Stream,
venind din nordul Atlanticului, imblanzeste clima . Temperatura
medie in februarie, luna cea mai rece, este de 0 0C, care
reprezinta un nivel peste media mondiala pentru aceasta
latitudine . Numarul de zile cu inchet se situeaza anual intre 70 pe
coasta de vest si 120 in interior . Temperatura medie in cea mai
calda luna a anului, iunlie, este de 16 0C. Precipitatiile cele mai
dese se inregistreaza la sfarsitul verii si la inceputul iernii .

8.1.5. Mediul socio-demografic

Danemarca este o monarhie cu 5,3 milioane locuitori, a carei

limba oficiala este daneza . Aproape un milion din populatie are
varsta sub 17 ani . Totodata mai mult de un milion din populatie
se situeaza peste 60 ani . Marimea populatiei active (cei care
lucreaza si somerii) reprezinta prin urmare 3 milioane persoane .
Cea mai mare parte dintre acestia locuiesc in mediul urban .
Copenhaga este capitala si cel mai mare oras . Alte orase mari
sunt : Arhus, Odense si Aalborg . Exista aproximativ 2,9 milioane
familii, dintre care peste 645.000 au copii . Aproape 14 milioane
adulti traiesc singuri, dintre care 118.000 au copii . {n 1998
populatia a crescut cu 19.ooo persoane, dintre care 11.000
imigranti . Imigrantii si descendentii acestora reprezinta 6,8% din
totalul populatiei . Majoritatea locuitorilor (91%) sunt de religie
evanghelist-lutherana . Speranta medie de viata pentru femei
este de 78 ani in timp ce pentru barbati aceasta se situeaza in
jurul varstei de 72 ani .

Populatie pe regiuni la 1 Ianuarie (milioane locuitori) :

Anul 1985 1990 1995 1999

Total 5.111.10 5.135.40 5.215.71 5.313.57
8 9 8 7
Jutland 2.351.02 2.378.34 2.418.84 2.458.59
2 8 6 2
Zealand 2.138.90 2.134.81 2.169.01 2.223.89
4 6 5 5
Funen 454.278 459.354 467.695 471.732
Lolland- 119.740 116.991 115.226 114.829
Falster
Bornholm 47.164 45.900 44.936 44.529

*Sursa : Danmarks Statistik (2000)

Populatie pe regiuni la 1 Ianuarie (procente) :

Anul 1985 1990 1995 1999

Jutland 46 46,3 46,4 46,3

Zealand 42 41,6 41,5 41,9

Funen 8,9 9 9 8,9

Lolland- 2,4 2,3 2,2 2,2

Falster
Bornholm 0,92 0,9 0,86 0,84
 Din tabel se observa ca 46% din populatie este concentrata
in regiunea Jutland, populatia inregistrand in evolutie cresteri
destul de mici, aspect comun si celorlalte regiuni . 84% din totalul
populatei traieste in mediul urban, si numai 16% in mediul rural .
Pentru multi ani, populatia totala neta s-a mentinut la un
nivel aproximativ constant, inregistrand cresteri foarte mici ( rata
fertilitatii fiind de numai 1,4) . Cresterea populasiei a fost limitata
de cativa factori, printre care : controlul sarcinilor si emigrarea
catre SUA sau alte destinatii . Din cauza acestor motive, la care se
alatura cresteri utoare in procesul de imigrare, populatia a ramas
in jurul valorii de 5,1 milioane locuitori la sfarsitul secolului 20 . {n
prezent, ponderea persoanelor cu varsta mai mica de 25 ani
depaseste 30% in timp ce persoanele cu varsta cuprinsa intre 25-
60 ani ating 50% din populatia totala . Prin urmare predomina o
populatie de varsta medie, serviciile trebuind orientate catre
aceasta categorie .

8.1.6. Mediul cultural

Relatii culturale intre Danemarca si Romania

Se desfasoara pe baza acordului cultural din 1967 si a

prograqmului de schimburi bilaterale in domeniile educatiei,
stiintei si culturii (1997-1999) .
{n ultimii ani, in Danemarca au fost organizate expozitii de
arta si folclor, turnee teatrale – Teatrul National din Craiova si
Teatrul Modern „ M. Manutiu” si ansamblurile de dansuri populare
„ Martisorul”, „ Jiuletul”, s.a.
{n 1998 a fost organizata in Danemarca o expozitie de
icoane romanesti, in cooperare cu Muzeul |aranului Roman din
Bucuresti si Muzeul de Arta Religioasa din Lemvig, au avut loc
spectacole ale teatrului Ion Creanga la Copenhaga, expozitii de
pictura(}tefan Palmus), seminarii pe teme de filologie si filozofie .
Pe baza programului de aplicare a acordului cultural romano-
danez, semnat in anul 1997, s-au acordat patru burse .
„Asociatia Pentru Democratie in Romania”, condusa de Dan
Popescu (radio Danmark) promoveaza schimburi pe linie de
cultura si presa si coopereaza la realizarea proiectului de
infiintare a unui institut pentru educatia adultilor .
O problema de mare interes o reprezinta infiintarea unui
lectorat de limba romana la Aarhus sau Copenhaga .

8.2. Analiza pitei hoteliere din Danemarca

1. Lanturile hoteliere

Retele hoteliere daneze sunt putin numeroase si sunt adesea

reprezentate de asociatii de independenti . Hotelurile de lux fac,
de cele mai multe ori, parte din retelele internationale . Din 36000
de camere daneze, retelele voluntare totalizeaza doar 9800, adica
27% din parcul hotelier . Cele mai importante sunt : Dansk Kro
Ferie, Dansk Familie Hotels care este afuliat la grupul voluntar
european Minotel, si Best Western Danemark .
Retelele hoteliere straine, fie ca sunt voluntare, integrate
sau mixte, sunt putin implantate in Danemarca . Relais –urile si
Chateaux-urile frantuzesti nu au acceptat decat trei membre in
aceasta tara, Romantic Hotels-urile nemtesti 6, iar Sheraton si-a
limitat prezenta doar la un hotel deschis la Copenhaga .
Reteaua suedeza Sara poseda 6 stabilimente in Danemarca,
iar Scandic Hotels, de asemenea detine aproximativ 20 .

2. Principalele destinatii ale turistilor danezi

Daca rata plecarilor turistilor danezi este una din cele mai
ridicate din Europa, acestia isi limiteaza deplasarile la destinatii
apropiate, calatoriile la distanta neocupand decat un loc marginal
in turismul emitor .

A. Destinatiile interne . {n 1988 un milion de sejururi s-au

desfasurat chiar in Danemarca, 20-22% din danezi plecand in
vacanta chiar in tara lor . Importanta acestor deplasari interne se
datoreaza configuratiei geografice a tarii . Locuitorii principalelor
insule nu se duc in Jutland decat cu ocazia vacantelor . Acest tip
de turism este individual in proportie de 87%. Dar cu 13% din cei
aflati in vacanta care practica un turism organizat in propria tara,
aceasta pondere este mai ridicata din Europa .
B. destinatiile la departare medie . 2.5 milioane de
sejururi au loc in strainatate, cu o rata a plecarilor de 35-45%. {n
90% din cazuri aceste calatorii au destinatie Europa, si se impart
in doua : in Europa comunitara si Europa necomunitara, mai ales
cea scandinava . Clasamentul destinatiilor preferate ale danezilor
nu s-a schimbat decat foarte putin in anii 80 : Germania, Spania,
Franta, Marea Britanie, Italia, Suedia si Norvegia sunt tarile cele
mai frecventate de turistii danezi .
60% din danezi se duc in strainatate regurgand la serviciile
tour-operatorilor sau ale agentiilor de voiaji . Pentru a ajunge la
Marea Mediterana, ei trebuie sa traverseze Europa . Calatoriile cu
plata anticipata reprezinta astfel cea mai buna solutie pentru a
rezolva si problema transportului si pe cea a cazarii . Doar tarile
vecine, Suedia, Norvegia, Germania, precum si Franta sunt
destinatii ale turismului individual .
Printre aceste sapte tari privilegiate de tuistii danezi, numai
Germania nu si-a deschis un birou de reprezentare la Copenhaga .
{n schimb, alte tari receptoare sunt prezente pe piata daneza :
Australia, Austria, Belgia, Finlanda, Olanda, Portugalia si Cehia .
{n total, o duzina de tari se intereseaza de turismul emitor danez,
piata mica de altfel, dar foarte banoasa .
Germania . Prima destinatie, fiind calea obligatorie de
trecere pentru automobilistii danezi, fie ca vin din Jutland, fie din
insule, Germania beneficiaza de cheltuielile facute de acesti
vizitatori (5,2 mld. Krd in 1988) . De fapt, danezii procedeaza la
operatiuni de schimb pentru a achizitiona marci germane, valuta
mai cunoscuta decat coroanele daneze in tarile receptoare .
Totusi o parte a danezilor apreciaza Germania care, prin
pozitia sa geografica, ofera posibilitati de sejur balnear mai
agreabile decat in danemarca, mai ales in regiunea insulelor
Frisone . Turismul verde, bine dezvoltat in Bavaria, este si el
apreciat de catre danezi .
 Germania ramane inainte de toate o destinatie a turismului
individual . DZT, oficiul de turism german, nici nu si-a deschis de
altfel birou la Copenhaga .
Spania . Prima adevarata destinatie a pietei, spania este in
acelasi timp destinatie pentru calatoriile organizate (in Baleare si
in Canare) si pentru calatoriile individuale ale automobilistilor
care merg sa campeze . Turespana, oficiul de turism spaniol, duce
o imensa promovare fata de talia acestei piete . Putin cate putin,
turismul cultural spaniol, care multa vreme nu a fost decat un
adaos de animatie in cadrul sejururilor balneare, capata o
importanta crescanda . {n 1988 danezii au cheltuit 1,8 mld. Krd in
Spania .
Suedia . Separata de Copenhaga de un brat de mare
stramt, Suedia si Stockholmul in particular, primesc numerosi
turisti danezi . {n 1988 acestia au cheltuit in Suedia 1,8 mld. Krd.
Destinatie receptoare, Suedia este in acelasi timp locul de trecere
a turistilor care merg in Norvegia in cadrul sejururilor individuale .
Franta . Desi Franta, cu 17% din piata, se mentine printre
preferintele principale ale danezilor, ea progrezeaza mai lutin
decat concurentele ei immediate . {n 1990 turistii danezi au
reprezentat 420000 de sejururi fata de 349000 in 1984, durata
medie a sejurului trecand de la 14 la 13 zile . Numai 30% din
danezii care vin in Franta o fac in cadrul unui voiaj orgtanizat,
Franta fiind inainte de toate o destinatie a turismului individual .
Totusi 18 turoperatori programeaza voiajele, mai ales la Paris, in
primul rand cu avionul, apoi cu aotocarul si in final cu trenul . {n
ceea ce priveste cazarea ea este asigurata in proportie de 70% in
hoteluri de 2 sau 3 stele cu micul dejun inclus . Demi-pensiunea
este rar propusa . De la inceputul anilor ’80, la fel ca si britanicii si
germanii, danezii par a se indeparta de turismul de masa . Maison
de la France incearca sa atraga pofit de pe urma acestei tendinte
punand in fata calitatea primirii precum si nivelul preturilor, nu
numai in Franta metropolitana dar si in Antile .
Marea Britanie . Accesibila cu vaporul si cu avionul, Marea
Britanie atrage in primul rand pe tinerii danezi in cadrul sejururilor
lingvistice, care sunt cvazi-imperative intr-o tara a carei limba
este putin vorbita in afara granitelor, in unde, din aceasta cauza,
toata lumea invata engleza . Londra seduce de asemenea si prin
turismul urban .
Norvegia . Daca turismul urban permite Suediei sa ocupe
un loc important in cadrul turismului emitent danez, Norvegia
ocupa un loc secundar . {n 1988, turistii nu au cheltuit acolo
decat 762 mil. Krd . Acesta destinatie apropiata de tara este
vizitata in cadrul celei de-a doua, sau chiar a celei de-a treia
vacante .
Printre celelalte state ce cunosc o frecventa semnificativa a
turistilor danezi, nu figureaza decat tari mediteraneene :
Portugalia, Cipru, Grecia, precum si Turcia si Tunisia .
C. Destinatiile la mare departare . Deplasarile la mare
distanta nu ocupa decat un loc marginal in turismul emitent
danez . La sfarsitul anilor 80 aproximativ 42000 de danezi au ales
ca in fiecare an sa-si petreaca vacantele in Asia (74000), Africa si
America de Nord (53000) . Doua motive pot explica acest
dezinteres pentru destinatiile indepartate . Pe de-o parte tara lor
nu intretine cu aceste continente relatiile pe care le pot intretine
fostele puteri coloniale ca Franta, Marea Britanie, Belgia sau
Olanda . Pe de alta parte, mai prozaici, turoperatorii danezi au
dezvoltat linii de chartere pe destinatiile apropiate sau medii, cu
scopul de a mentine tarife scazute, convenabile unui mare numar
de turisti .

Calatorii de vacante 1995 1996 1998

1,000 s
Total calatorii de 2751 2986 3035
vacante
Pct. 1995 1996 1998

Spania 12 13 12

Franta 12 10 12

Norvegia 9 8 9

Suedia 8 8 8

Grecia 9 9 8

Italia 8 8 7

Germania 6 5 6

Turcia 3 5 5

Marea Britanie 5 6 4

Austria 4 4 3

Din 6,5 milioane de paturi turistice cate numara Uniunea

Europeana, numai 75-85 de mii se gasesc in Danemarca .
Conform statisticilor, intre 26 si 50% din danezi stau la hotel in
timpul vacantelor, fata de 20-36% care stau la rude sau la
prieteni .
{n Danemarca au fost inregistrate 3,5 mil de sejururi de
vacanta in 1988 . Cu o rata a plecarilor situata intre 60% si 70%,
aceasta tara ocupa unul dintre primele locuri din Europa si chiar
din lume . Dintre aceste 3,5 mil. sejururi, 70% au avut loc in
strainatate, in principal in Europa de sud . O rata de schimbare
favorabila si, mai ales, gustul danezilor pentru soare, explica
acesta tendinta caracteristica pentru mai toate tarile nordice .

3. Preferintele turistilor danezi

Danezii sunt in primul rand atrasi de turismul albastru : 42%

dintre ei aleg destinatiile balneare . Nu este de mirare aceasta la
o tara care cunoaste ierni lungi si friguroase .
Danezii sunt de asemenea, in proportie de 40%, adeptii
turismului urban . Aceasta trasatura caracterizeaza o tara inca
putin urbanizata, capitala numarand abia un milion de locuitori .
{n ceea ce priveste turismul verde, el este apreciat de 35%
din danezi pentru doua motive ; pe de-o parte, cei care nu-si tara
n-au alta alegere decat sa-si petreaca vacantele la tara , pe de
alta parte, danezii sunt sensibili la teme ca natura si ecologia .
{n sarsit, doar 14% din danezi sunt atrasi de turismul alb .
Motivele de ordin climatic care ii imping sa evadeze sub ceruri
bande pe perioada vacantelor, ii deturneaza pe danezi de la
gustarea bucuriilor turismului alb local . Acestia au mai degraba
tendinta de a cauta soarele din Canare, decat placerile schiului pe
care il pot practica in cateva statiuni din Norvegia invecinata .

9. ANALIZA SWOT

Puncte forte

• hotel de 4 stele in zona Aeroportului Henri Coanda

• hotelul ofera multiple posibilitati de petrecere a timpului
liber : clubul de sanatate (piscina, sauna, masaj, sala
fitness, jacuzzi) ; restaurante cu bucatarie internationala,
toate in cadrul hotelului ;
 • singurul hotel care este axat pe turismul de afaceri, oferind
4 sali de conferinte
• hotelul ofera transport gartuit catre si de la aeroport

Puncte slabe

• deficientele in instruirea personalului hotelier roman vor

trebui sa fie depasite printr-un trening adecvat, care sa
aduca pregatirea staff-ului la cerinte si international .
• acces destul de greu catre centrul Bucurestiului

Analiza punctelor forte si a punctelor slabe

ale hotelului Rin Bucuresti

APRECIERI IMPORTAN|~
FACTORI ANALIZA|I
5 4 3 2 1 3 2 1
Capacitatea
comerciala
1. Reputatia 5 3
2. Cota de piata 5 3
3. Calitatea serviciilor 5 3
4. Eficienta politicii de
2 3
pret
5. Eficienta distributiei 3 1
6. Eficienta promovarii 3 1
Capacitatea
financiara
1. Stabilitatea
5 3
financiara
2. Lichiditatile
3 1
financiare
Capacitatea
productiva
1. Mijloace 5 3
2. Forta de lucru
4 3
calificata
Capacitate
organizatorica
1. Pregatirea
5 3
angajatilor
2. Motivarea
4 3
personalului

Scorul total al analizei factorilor de interes ai hotelului Rin

Bucuresti este de 129 de puncte dintr-un minim de 30 (daca ar
fi obtinut note 1 la toate) si un maxim de 180 puncte (daca ar fi
obtinut nota 5 la toti factorii analizati) . Acest punctaj obtinut
situeaza hotelul peste medie (129 puncte), deci situatia hotelului
este una relativ stabila pe ansamblu .

Oportunitati

• se adreseaza oamenilor de afaceri asupra carora mediul

economico-social nu are consecinte negative majore
• concurenta la acest nivel calitativ (4 stele) este destul de
slaba
• cresterea economica a Romaniei a condus la dezvoltarea
accentuata a turismului de afaceri
• facilitatile acordate de catre statul roman investitorilor
puternici care doresc sa investeasca in Romania .

Analiza oportunitatilor :

Probabilita Atractivita
Nr. Oportunitati
te te
Se adreseaza oamenilor de
afaceri asupra carora mediul
1 10 9
economico-social nu are
consecinte negative majore .
Concurenta la acest nivel
2 calitativ (5 stele)este 8 10
practic inexistenta
Cresterea economica a
Romaniei a condus la
3 7 8
dezvoltarea accentuata a
turismului de afaceri
 Facilitatile acordate de catre
statul roman investitorilor
4 6 7
puternici care doresc sa
investeasca in Romania

Amenintari

• piata turistica din Romania este inca in tranzitie,

neexistand o oferta de servicii la nivelul cererii
• necorelarea legislatiei romane in ceea ce priveste
standardele in domeniul serviciilor turistice cu cea
existenta la nivel international
• neseriozitatea furnizorilor romani
• mediul financiar din Romania este inca instabil, desi in
ultimii ani s-au inregistrat progrese semnificative .

Analiza amenintarilor

Nr Amenintari Probabilitat Gravitate

. e
Piata turistica din Romania
este inca in tranzitie,
1 8 7
neexistand o oferta de servicii
la nivelul cererii .
Necorelarea legislatiei romane
in ceea ce priveste
2 standardele in domeniul 8 8
serviciilor turistice cu cea
existenta la nivel international
Neseriozitatea furnizorilor
3 romani 8 9

Mediul financiar din Romania

este inca instabil, desi in
4 6 6
ultimii ani s-au inregistrat
progrese semnificative .
10. OBIECTIVELE DE MARKETING PE TERMEN
SCURT

Impunerea noului hotel Rin ca fiind principalul ofertant de

servicii turistice (in special pentru turismul de afaceri) in partea
centrala a Romaniei, dorind ca in primul an sa aiba un grad de
ocupare de 60% .
Fidelizarea clientilor actuali ai hotelului . {n urmatorii ani
Hotel Rin Romania isi propune sa ocupe pozitia de lider in randul
hotelurilor de lux pentru turismul de afaceri si tranzit .
Atragerea segmentelor de consumatori de pe piata
internationala .

11. STRATEGII DE MARKETING

{n functie de urmatoarele criterii, hotelul Rin Bucuresti

abordeaza mai multe tipuri de strategii . Astfel :
- {n functie de pozitia hotelului fata de dinamica pitei : strategia
cresterii ;
- {n functie de pozitia hotelului fata de structurile piatei :
strategia concentrata - hotelul se raporteaza la un singur segment
sau la un numar limitat de segmante, adaptandu-se specificului
acestora – oamenii de afaceri cu venituri mult peste medie ;
- {n functie de pozitia hotelului fata de schimbarile pietei :
strategie anticipativa - hotelul incearca sa prevada schimbarile
pietei, fiind o strategie ambitioasa utilizata cu succes de catre
competitorii puternici ;
- {n functie de pozitia hotelului fata de exigentele pietei :
strategia exigentei ridicate – se urmarette satisfacerea la un nivel
ridicat al exigentelor pietei, chiar depasirea acestora ;
- {n functie de pozitia hotelului fata de nivelul competitiei :
strategie ofensiva - strategie a cresterii cotei de piata .

Strategia de produs

Hotelul Rin va adopta urmatoarele tipuri de strategii :

1. {n functie de dimensiunile si structura gamei de produse :
strategia diversivicarii sortimentale
2. {n functie de nivelul calitativ al produselor si serviciilor oferite :
strategia stabilitatii calitative (Se adopta aceasta strategie
intrucat hotelul Rin Bucuresti doreste sa ofere turistilor produse si
servicii de aceeasi calitate cu cele oferite pe piata internationala
pe care detine o pozitie puternica)
3. {n functie de gradul de noutate al produselor si serviciilor
oferite : strategia de mentinere a gradului de noutate (hotelul
doreste sa ofere clientilor sai cele mai noi produse si servicii la
standarde internationale .

Strategia de pret

{n cadrul politicii de pret hotelul Rin va avea in vedere

pentru fixarea preturilor practicate in Bucuresti strategia globala
de pret utilizata la nivel international, astfel :
1. {n functie de nivelul preturilor, hotelul va utiliza strategia
preturilor medii .
2. {n functie de gradul de mobilitate a pretului : strategia
preturilor cu mobilitate scazuta .

Strategia de distributie
 {n cadrul elaborarii acestei strategii hotelul Rin se va raporta
la strategia de distributie a intregului lant hotelier, care in functie
de gradul de participare a intreprinderii este strategia distributiei
produselor prin aparat propriu .

Strategia de promovare

{n functie de modalitatile de organizare a activitatilor

promotionale, hotel Rin utilizeaza strategia organizarii activitatii
promotionale cu ajutorul firmelor specializate .

Hotel Dynamics Group este o organizatie de marketing

foarte dinamica, care este specializata in oferirea de servicii atat
pentru hoteluri individuale, cat si pentru lanturi hoteliere din
lumea intreaga .
HDG este o companie relativ tanara, fiind fondata in 1987 .
{n prezent, HDG este lider de piata in lume, actionand in peste 35
de tari din Australia, Asia, Europa, Africa, Orientul Mijlociu,
America Centrala si de Sud .
Compania s-a dezvoltat atat de rapid datorita
initiativelor de marketing unice si pline de succes, dar si datorita
creativitatii, imaginatiei si profesionalismului care caracterizeaza
intreaga echipa a companiei . Cultura si limbile straine nu
reprezinta bariere pentru companie, aceasta actionand in foarte
multe tari nevorbitoare de limba engleza .

INI|IATIVE DE MARKETING UNICE

Initiativele de loialitate ale HDG

Hdg s-a specializat in servicii care ajuta hoteluroile in

sustinerea unor anumite niveluri ale profitabilitatii atat legate de
partea de cazare cat si de restaurant . prin elaborarea unui
program specializat, care ofera privilegii exclusive legate de masa
si de cazare, HDG poate stabili o data de baza foarte valoroasa de
clienti fideli, care vor fi motivati sa vrecventeze hotelul . De fapt,
prin calitatea de a fi membru un client poate beneficia de anumite
privilegii in respectivul hotel . Fiecare membru vaplati o taxa de
aderare anuala pentru aceste privilegii, care reprezinta pentru
hotel o alta sursa de profit .
 Acest program este promovat prin infiintarea unui birou de
vanzari, care se va ocupa de vanzarea prin telefon a pachetului
de privilegii . {ntr-un cuvant, TELEMARKETING .

Programul mondial de marketing HDG

Odata cu ele au sosit si programe de marketing, in ajutorul

hotelurilor, care atrag clienti catre hotelurile respective, prin
diferite produse atractive . Asa a intrat pe piata noastra compania
HDG, care se ocupa cu programul Diamond Club din cadrul retelei
hoteliere Hilton din intreaga lume .
{n Romania a aparut de trei ani si a avut un succes mare,
fata de alte piete renumite din lume . Acest program a adus pe
piata hoteliera un produs nou pentru Romania foarte atragator si
necesar totodata .
 12. PROGRAMUL DE MARKETING

Prezentarea succinta a activitatilor

Simbolul Activitati Durata

activitati Continutul activitatii direct activitatii
i precedente (in zile)
Realizarea unei cercetari
A privind piata turistica din - 30
Romania
Luarea deciziei de a deschide
B un hotel Rin – Zona A 2
Aeroportului Henri Coanda
Constituirea unui grup
C decizional pentru realizarea B 2
obiectivelor propuse
Alegerea locului unde se va
D B,C 7
construi hotelul .
Stabilirea capacitatii de cazare
a hotelului ce va fi construit in
E functie de informatiile cu B,C,D 2
privire la gradul de ocupare
previzionat
Estimarea bugetului de
F C,D,E 5
cheltuieli ce vor fi facute
G Cumpararea terenului ales D 5
Contactarea unei agentii
specializate ce se va ocupa cu
H G 5
obtinerea autorizatiilor
necesare .
Obtinerea respectivelor
I H 21
autorizatii
Lansarea de cereri de oferta
J pentru efectuarea lucrarilor de I 2
construire a hotelului
Primirea ofertelor si alegerea
K J 30
firmei de constructii
{ncheierea contractului cu
L K 7
firma
{nceperea propriu-zisa a
M constructiei, desfasurarea L 730
acesteia, incheierea lucrarilor
{ncheierea contractelor cu
principalii furnizori de servicii
N M 7
publice (ex electricitate, apa,
gaze)
 Stabilirea echipamentelor
O F,N 14
necesare derularii activitatii
Lansarea de cerere de oferta
pentru echipamentele
P respective si pentru O 3
transportul acestora (unde
este cazul)
Primirea ofertelor si alegerea
Q P 30
furnizorilor si transportatorilor
{ncheierea contractelor cu
R Q 7
acestia
Receptia si montarea
S echipamentelor in spatiul nou R 7
construit
Contactarea unei societati de
T asigurare si incheierea M,S 2
contractului cu aceasta
Angajarea personalului
U M,S 7
hotelier
Traininguri suplimentare
V U 14
pentru personalul hotelier
Lansarea hotelului (dineu de
W M,S,V 1
lansare)

Diagrama GANTT

Un instrument de planificare folosit in programul de

marketing este diagrama GANTT. Aceasta ofera o ilustrare grafica
a unui program de activitati, care ajuta la planificarea,
coordonarea si monitorizarea unor sarcini specifice .
{n cazul de fata diagrama GANTT a fost realizata pentru
primele 4 luni ale programului .
 Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4
1- 8- 15 22 3 1- 8- 15 22 3 1- 8- 15 22 3 1- 8- 15 22 31
Activitatea 7 1 - - 0 7 1 - - 1 7 1 - - 0 7 1 - -
4 21 28 4 21 28 4 21 28 4 21 28
A. Realizarea
unei cercetari
privind piata
turistica din
Romania
B. Luarea deciziei
de a deschide un
hotel Rin in
Bucuresti – zona
Aeroportului
Henri Coanda
C. Constituirea
unui grup
decizional pentru
realizarea
obiectivelor
propuse
D. Alegerea
locului unde se
va construi
hotelul .
F. Estimarea
bugetului de
cheltuieli ce vor fi
facut
G. Cumpararea
terenului
H. Contactarea
unei agentii
specializate ce se
va ocupa cu
obtinerea
autorizatiilor
necesare .
I. Obtinerea
respectivelor
autorizatii
J. Lansarea de
cereri de oferta
pentru
efectuarea
lucrarilor de
construire a
hotelului
K. Primirea
ofertelor si
alegerea firmei
de constructii
l. {ncheierea
contractului cu
firma

Legenda : - activitate realizata ; - jalon realizat

- activitate ce urmeaza a fi realizata ; - jalon programat

 13. STABILIREA BUGETULUI
Bugetul estimat se ridica la valoarea de 100 milioane $ din
care :

1. Cheltuieli cu cercetarea de piata reprezinta 0.5 % din

totalul cheltuielilor estimate pentru infiintarea hotelului si anume
0,5 milioane $
2. Cheltuieli cu bunuri mobiliare si lucrari reprezinta cea mai
mare parte a cheltuielilor din buget si anume 40%, ceea ce
reprezinta 40 milioane $ , incluzand :
- cheltuieli cu achizitionarea terenului
- cheltuieli pentru constructia hotelului
3. Cheltuieli cu echipamente si materiale ocupa 30% din
totalul bugetului estimat si anume 30 milioane $
4. Cheltuieli cu personalul ocupa 20% din totalul bugetului
estimat si anume 20 milioane $
5. Cheltuielile cu publicitatea sunt acoperite de la bugetul
central mai putin organizarea deschiderii hotelului cafe ocupa
1.5% din totalul bugetului estimat si anume 1,5 milioane $
6. Cheltuieli cu evaluarea rezultatelor si alte cheltuieli
reprezinta 8% din totalul acestora, fiind estimate la 8 milioane $ .