UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Prof. Univ. Dr. Nicolae Neacşu Popescu Elena

BUCUREŞTI
2006
1
 UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”
FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

Turismul de afaceri şi congrese în Bucureşti

Studiu de caz JW Marriott Bucharest Grand Hotel

Coordonator ştiinţific: Absolvent:

Prof. Univ. Dr. Nicolae Neacşu Popescu Elena

BUCUREŞTI
2006

2
 Cuprins

Introducere .................................................................................................................. 5
Cap I Turismul de Afaceri şi Congrese – componentã a
turismului internaţional ................................................................................. 9
1.1. Noţiuni Generale Turismul de Afaceri .................................................... 9
1.1.1. Apariţia şi dezvoltarea turismului de afaceri ................................. 9
1.1.2. Definirea turismului de afaceri ..................................................... 11
1.1.3. Particularitãţi ................................................................................ 13
1.2. Principalele Asociaţii Internaţionale pentru turism de afaceri ........... 14
1.2.1. Federaţia Europeanã a Oraşelor de Congrese ............................... 14
1.2.2. Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii ...................... 17
1.3. Prezentare Romanian Convention Bureau ........................................... 20
1.3.1. Prezentare Generalã ..................................................................... 20
1.3.2. Performanţele Industriei Româneşti de Reuniuni ......................... 23
1.4. ABC-ul unei Conferinţe de Succes ......................................................... 26

Cap II Piaţa Turismului de Afaceri şi Congrese în Bucureşti

………………............................................................................................................. 31
2.1. Cererea Turisticã..................................................................................... 32
2.1.1. Cererea pentru turism de afaceri şi congrese la nivel mondia ..... 32
2.1.2. Cerereã turisticã în Bucureşti ....................................................... 35
2.2. Oferta Turisticã ....................................................................................... 37
2.2.1. Noţiuni generale despre ofertã ..................................................... 37
2.2.2. Hoteluri la standarde europene în Capitalã …………….....…… 41

3
Cap III Bucureşti Micul Paris al românilor ...................................... 49
3.1. Scurtã Prezentare a Bucureştiului ......................................................... 49
3.2. Atracţiile turistice ale Bucureştiului ...................................................... 51
3.2.1. Resurse Naturale .......................................................................... 52
3.2.2. Resurse Antropice ........................................................................ 52
3.2.3. Cadru socio-economic .................................................................. 60
3.3. Turistul de afaceri şi gastronomia româneascã..................................... 61
3.3.1. Introducere în bucãtãria româneasca............................................. 62
3.3.2. Restaurante celebre cu specific românesc în Bucureşti ............... 66

Cap IV Studiu de caz JW Marriott Bucharest Grand Hotel ... 72

4.1. De ce alege turistul JW Marriott Bucharest Grand Hotel? ................ 73
4.1.1. Prezentare generalã a hotelului .................................................... 74
4.1.2. Facilitãţi pentru întâlniri, conferinţe şi evenimente ..................... 78
4.2. Rezultatele şi cifrele vorbesc pentru JW Marriott ................... 81
4.2.1. Rezultate la nivel mondial ............................................................ 81
4.2.2. Rezultatele JW Marriott Bucureşti ............................................... 82
4.3. Propuneri ................................................................................................. 86

Conlcuzii ............................................................................................................... 88
Bibiliografie ......................................................................................................... 90
Anexe ...................................................................................................................... 95

4
 Introducere

Turismul de afaceri este considerat principala sursã de venituri pentru

industria hotelierã autohtonã. In ultimii ani, o datã cu intrarea pe piaţa
româneascã a marilor companii strãine, numãrul celor care vin în România în
interes de afaceri a crescut considerabil. Efectele pozitive se vãd în Bucureşti şi
în marile oraşe. Numãrul hotelurilor a crescut considerabil, iar cele mai multe
dintre unitaţile de cazare date în folosinţa sunt de trei, patru sau cinci stele.
Specialiştii preconizeazã o creştere a capacitãţii de cazare, mai ales dupã
intrarea României în Uniunea Europeanã. Tendinţa de creştere pe acest
segment a început sã se facã simţitã din 1997-1998, şi s-a accentuat dupã anul
2000. „Turismul de afaceri şi de evenimente este singura componentã a
industriei ospitalitãţii din România evidenţiata în mod obiectiv ca fiind eficientã
şi în creştere, pe baza veniturilor hotelurilor în special din mediul urban, care
confirmã faptul cã ponderea turismului de afaceri în totalul încasãrilor se
situeazã la un nivel între 67 şi 84%“.1
O situaţie alcãtuitã luând în considerare ultimii patru ani aratã cã majoritatea
vizitatorilor sosiţi în România provin din Ungaria, Moldova, Germania,
Italia, Turcia, Polonia, Franţa, Austria, Cehia, SUA, Rusia, Marea
Britanie, Olanda, Israel. S-au luat în considerare ţãrile care „trimit“ între
câteva zeci de mii şi câteva sute de mii de vizitatori pe an în România,
indiferent de motivaţia cãlãtoriei.
De pe urma acestui fenomen au avut de câştigat în principal marile oraşe.
Destinaţiile preferate de cei care vin pentru afaceri sunt Bucureştiul,
oraşele mari din Transilvania şi Banat, Constanţa şi, într-o mai micã

1
Paul Mãrãşoiu, preşedintele Peacock Hotels şi preşedintele de onoare al Asociaţiei Naţionale a
Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii.

5
mãsurã, oraşele din Moldova. Aici s-au construit cele mai multe hoteluri de
categorie superioarã. Sunt oraşele în care marile firme au deschis filiale şi în
care se organizeazã evenimente cu participare internaţionalã. Analizele
specialiştilor aratã cã acestea vor absorbi şi în continuare cea mai mare parte din
investiţii.
Binenţeles, ţinta cea mai importantã este Bucureştiul, capitala ţãrii, oraşul cu
cea mai mare infrastrucuturã necesarã acestui tip de turism, însã nu suficientã.
Oricum, turismul de afaceri rãmâne cea mai solidã ramurã a industriei
turismului din România, semn cã, deocamdatã, cei mai mulţi dintre strãini nu
vin atraşi de frumuseţile patriei, ci de profiturile pe care le-ar putea obţine din
afacerile derulate aici. Acesta este unul din marile avanataje ale României de
dupa Revoluţia din 1989. Odatã cu cãderea regimului comunist, pe piaţa
autohtonã au început sã investeascã marile firme multinaţionale. Pe piaţa
noastrã au intrat marile supermarketuri Carrefour, Cora sau Metro, bãncile
europene cum ar fii BRD Groupe Scoiété, au intrat pe piaţa româneascâ; la
început s-a facut import pentru diferite produe, apoi România a inceput sã
producã din ce în ce mai mult; astfel în România a avut loc o „nãvãlire” a
investitorilor strãini. Turismul are numai de profitat din aceastã înflorire şi
diversificare a comerţului pe piaţa noastrã. Aceste firme despre care am
vorbit mai devreme au ajutat la formarea şi dezvoltarea acestei industrii a
turismului de afaceri, datoritã firmelor multinaţionale au început construcţiile
masive în domeniul industriei hoteliere. Managerul general al firmei
multinaţionale poate doreşte sã vinã în România pentru a inspecta piaţa în
vederea unei viitoare investiţie, sau a fãcut deja aceastã investiţie şi doreşte sã
vadã cât de prospera este, sau poate doreşte sã organizeze un training pentru
angajaţii sãi, sau sã organizeze o şedinţã între managerii sucursalei autohtone.
Oricare ar fii motivul, un Director General al unei firme multinaţionale va cãuta

6
cel mai bun hotel din oraş pentru cazare şi pentru desfãşurarea evenimentului
dorit.
Pornind de la toate aceste afirmaţii, lucrarea de faţă îşi propune să analizeze
potenţialul turistic prezent şi de perspectivã pentru turismul de afaceri şi
congrese în Bucureşti, precum şi găsirea unor soluţii de valorificare şi
elaborare a unor strategii de promovare turistică.

7
Cap I Turismul de Afaceri şi Congrese – componentã a turismului
internaţional

1.1. Noţiuni Generale Turismul de Afaceri

1.1.1. Apariţia şi dezvoltarea turismului de afaceri
1.1.2. Definirea turismului de afaceri
1.1.3. Particularitãţi
1.2. Principalele Asociaţii Internaţionale pentru turism de afaceri
1.2.1. Federaţia Europeanã a Oraşelor de Congrese
1.2.2. Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii
1.3. Prezentare Romanian Convention Bureau
1.3.1. Prezentare Generalã
1.3.2. Performanţele Industriei Româneşti de Reuniuni
1.4. ABC-ul unei Conferinţe de Succes

8
 Capitolul I
Turismul de Afaceri şi Congrese

Turismul de Afaceri şi Congrese a fost o formã de turism mult neglijatã în

perioada dinainte de anul 1989. In prezent are loc racordarea României la
diversitatea problemelor internaţionale, creşterea interesului oamenilor de
afaceri strãini pentru ţara noastrã, ca şi expansiunea acestei forme de turism pe
piaţa turistica externã. In ultimii ani se constatã o dezvoltare a acestei forme de
turism prin diversificarea preocupãrilor politice, economice, ştiinţifice ale ţarii
noastre.
Aceste întruniri se axeazã pe servicii turstice de lux (4-5 stele), introducerea
unor trenuri de mare vitezã, modernizarea aeroporturilor, realizarea electronicã
a rezervãrilor, modernizarea aeroporturilor, conectate la marile sisteme de
transport.
„Turismul de afaceri şi evenimentele specifice acestuia, privit sub toate
componenetele sale, reprezintã un segment important al industriei
ospitalitãtii, generatoare de venituri substanţiale, mai ales în perioadele de
extrasezon, dar şi de imagine pozitivã pentru destinaţiile implicate şi chiar
pentru imaginea turisticã de ansamblu a unei ţãri.” 2
Din datele statistice reiese cã acest segment poate fii considerat ca fiind
componenta cea mai eficientã şi profitabilã din turism, tinzând chiar sã devinã o
industrie independentã.

1.1. Noţiuni Generale turismul de afaceri

1.1.1. Apariţia şi dezvoltarea turismului de afaceri
Dezvoltarea economiei a însemnat şi pentru turism individualizarea în cadrul
sãu a noi activitãţi legate de satisfacerea unor nevoi sociale tot mai specifice.
2
Alexandra Crina Chiriac – Asistenţa turisticã în organizarea de evenimente Editura THR-CG 2004 pg. 12
9
 Turismul de afaceri apare relativ recent în interiorul industriei turistice ca
rezultat al specializãrii inerente a oricãrei activitaţi umane.
Apariţia şi dezvoltarea turismului de afaceri este legatã de dezvoltarea
economicã de dupã cel de-al doilea Rãzboi Mondial, ca factor de stimulare a
cererii turistice în general. Alãturi de acest factor general turismul de afaceri a
fost influenţat şi de factori specifici, cum ar fii afirmarea unei noi evoluţii
economice internaţionale ce a lãrgit şi va extinde la scarã mondialã rândurile
naţiunilor antrenate în acest proces. De aici rezultã necesitatea de comunicare,
schimbul de informaţii contactele.
Legat de factorii menţionati anterior , devenind el însuşi un factor de dezvoltare
al turismului de reuniuni, este procesul de proliferare a asociaţiilor
internaţionale din ce în ce mai diverse, atât ca sferã de activitate şi interes cât şi
ca statut juridic. Urmãrind evoluţia acestora dupã anul fondãrii, observãm câ, în
medie, în perioada de la începutul secolului, pâna în 1945, apãreau anual 34 de
noi organizaţii, în perioada anilor 1946-1957 au apãrut aproximativ 131 de
organizaţii; în anul 1978 circa 220 organizaţii, iar în anul 1990 – 315 noi
organizaţii.3 Aceste cifre, corelate cu intervalele de timp pe care le
caracterizeazã, aratã clar influenţa pe care au avut-o asupra dinamicii creşterii
numãrului de asociaţii internaţionale asupra dezvoltãrii industriei congreselor.
Nu în ultimul rând, situaţia politico-economicã de dupã 1990 şi deschiderea
ţarilor din Est cãtre societeta civila reprezintã un alt factor determinant al
trendului pozitiv tot mai accentuat al evoluţiei turismului de afaceri.
Intreaga evoluţie a lumii contemporane aratã cã etapa actualã este deosebit
de dinamicã şi se caracterizeazã prin amplificarea raporturilor
internaţionale. Ca urmare turismul de afaceri acapareazã noi teritorii şi noi
adepţi.

3
International Meetings Market, IATA, 200
10
Turismul de afaceri, sub diferitele sale forme reprezintã astãzi o parte
seminificativã a activitãţilor turistice în lume, fiind generator de beneficii
însemnate pentru organizatorii sau receptorii specializaţi în acest domeniu.
Avantajul principal al acestui tip de turism este dat de faptul cã turistul de
afaceri este turistul care cheltuieşte în medie de douã, trei ori mai mult pe
persoanã şi pe zi faţa de turistul obişnuit.

1.1.2. Definirea turismului de afaceri

Turismul de afaceri îi priveşte pe acei oameni care cãlãtoresc în scopuri
lucrative. Este una din cele mai vechi forme de turism, omul cãlãtorind în
scopuri comerciale, de afaceri înca din antichitate.
Conceptul de turism de afaceri se referã la acea activitate turistica legatã de
participarea la reuniuni de genul congrese, conferinţe, seminarii, târguri şi
expoziţii ş.a.m.d. precum şi serviciile aferente desfãşurãrii acestora.
Ceea ce a determinat includerea acestui concept în aşa numita „ industrie a
ospitalitaţii” a fost utilizarea de cãtre participanţi a structurilor turistice (de
primire, alimentaţie, divertisment).
Definiţie: Turismul de afaceri cuprinde persoanele ce se deplaseazã pentru o
perioadã de timp, în general scurtã, din ţara lor de reşedintã spre o alta, alegerea
locului de destinaţie neaparţinându-le, iar acoperirea cheltuielilor de consum
fãcându-se din veniturile unor firme ai cãror angajaţi sunt. Reprezintã activitaţi
în care oamenii cãlãtoresc pentru a se întalni, discuta afaceri sau pentru
schimburi de informaţii între cei de aceeaşi profesie sau din aceeaşi asociaţie.
Cãlãtoria de afaceri sau în scopuri similare, poate lua mai multe forme
(congrese, conferinţe, seminarii, simpozioane e.t.c.), principalele categorii fiind
turismul de afaceri în general, reuniuni, târguri şi expoziţii şi turismul
motivaţional. Terminologia folositã este însa departe de a fii transparentã. O
încercare de a defini aceşti termeni diferiţi a fost facutã de serviciile pentru
11
turism şi consultanţã, Coopers and Lybrand Deloitte în introducerea raportului
lor: U.K. Conference Market Survey 1990 şi este ilustratã în tabelul de mai jos:
Tabel nr.1 Definiţii în turismul de afaceri
Denumirea Definitia
Intâlnire de afaceri O adunare de oameni cu un scop comun, finalizatã prin
(meeting) adopatrea unor decizii sau încheierea unor contracte.
Conferinţa Un schimb de pãreri formal sau o reuniune de persoane
la care se discutã probleme de interes comun.
Summit O întâlnire la nivel înalt între şefi de guverne.
Consiliu Mai multe persoane întâlnite pentru a discuta, lucra sau
pentru a se relaxa.
Convenţie O adunare de oameni care se întâlnesc într-un scop
comun, în special o întâlnire a delegaţilor unui partid
politic în scopul formulãrii politicii sau a selectãrii
candidaţilor pentru diferite funcţii.
Congres O întalnire formalã a delegaţilor pentru discuţii, de
obicei aparţinând unui anumit organism sau angajaţi cu
studii de specialitate.
Simpozion O petrecere cu muzicã şi conversaţii sau o întâlnire
formalã la care mai mulţi specialişti ţin scurte cuvântãri
pe un subiect sau mai multe.
O întâlnire la care specialişti de înalta clasã ţin cuvântãri
Colocviu pe un subiect şi rãspund la întrebari referitoare la acel
subiect.
Conclave Intâlniri particulare sau adunãri secrete.
Sursa: U.K. Conference Market Survey 1990
1.1.3. Particularitãţi

12
Trebuie sã se ţinã cont de faptul cã în cazul turismului de afaceri cererea este
inelasticã la preţ iar oferta este inelasticã la cerere, în timp ce pentru turismul de
odihnã, cererea este elasticã la preţ şi oferta este elasticã la cerere. Pe lângã
aceastã diferenţiere a turismului de afaceri şi cel de odihnã mai existã şi alte
diferenţe:
 modalitatea de platã (pentru turismul în general plata se face prin
transferuri bancare iar pentru turismul de afaceri modalitatea de platã este
legatã de condiţiile contractuale)
 alegerea destinaţiei (turistul care pleacã în vacantã îşi va alege
întodeauna destinaţia în funcţie de motivaţia individualã (în funcţie de
costuri, preferinţe) şi va cãlãtorii în locuri mai retrase, în zone de atracţie
turisticã, insã pentru turistul de afaceri destinaţia este aleasã de cãtre
firma al cãrei angajat este în funcţie de interesele comerciale ale acesteia
şi este reprezentatã de marile oraşe)
 momentul desfãşurãrii cãlãtoriei (tursitul de afaceri cãlãtoreşte pe tot
parcursul anului de regulã în perioadele extrasezoniere, pecând turismul
de odihnã este desfãsurat în perioada de sezon)
 modalitatea de transport (turistul de afaceri va alege întodeauna
mijloacele de transport cele mai rapide)
 factorul Lead Time (este timpul scurs dintre momentul în care se
cumpãra serviciul şi momentul în care acesta devine efectiv). Pentru
turismul de afaceri LT este foarte scurt (uneori egal cu 0) spre deosebire
de turismul de odihnã unde este mult mai mare.

Tipologia turismului de afaceri

Din punct de vedere al conţinutului turismul de afaceri se structureazã astfel:
 turism general de afaceri

13
  reuniuni/întruniri
 târguri şi expoziţii
 cãlãtorii-stimulent
Ceea ce vom prezenta mai pe larg este turismul de reuniuni/ întrunirii care este
şi cea mai importantã componentã a turismului de afaceri.
Parisul este oraşul cu cele mai multe reuniuni pe an. 80% din congresele din
Franţa se desfaşoarã în Paris.

1.2. Principalele Asociaţii Internaţionale pentru turism de afaceri

Create în scopul asigurãrii cadrului organizatoric necesar reãlizãrii contactului
între oamenii politici, oamenii de afaceri, de ştiinta, specialişti în diverse
domenii şi din ţari diferite, organizaţiile şi asociaţiile internaţionale au ajuns sã
joace un rol esenţial în organizarea de reuniuni internaţionale.

1.2.1. Federaţia Europeanã a Oraşelor de Congrese

Din punct de vedere instituţional existã “European Federation of Conference
Towns-EFCT” (Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese). Federaţia
Europeana a Oraşelor de Congrese este unicã în Europa, este cea mai rapidã,
precisã şi independentã sursã de informare pentru clienţii ce cautã o destinaţie
în Europa. Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese are în momentul
de faţa 90 de oraşe din 30 de ţari din Europa cu mai mult de 850 de Centre
de Conferinţe, 12.950 Hoteluri, 600.000 camere, 4.150.000m² alocaţi
spaţiului de desfãşurare şi aeropoarte internaţionale.
în noiembrie 1964, caţiva oameni cu ţeluri mari s-au întâlnit în Brusseles sã dea
naştere la ceea ce azi este cunoscut sub numele de „ European
Federation Of Conference Towns”.

14
Ambiţia principalã a fost sã fie focarul unei Europe în plinã dezvoltare în
domeniul conferinţelor, şi, deşi, anumite lucruri s-au schimbat de atunci, acesta
rãmâne obiectivul principal.
Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese menţine un serviciu prietenos
pentru toţi profesioniştii domeniului conferinţelor din toatã lumea sau chiar de
„dupã colţ”, ajutându-i sã identifice şi sã se bucure de cele mai potrivite
destinaţii Europene alese din 30 de ţãri care sunt angajate activ în
Federaţie. De-a lungul anilor , Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese
a devenit vocea experienţei în Industria Conferinţelor şi Evenimentelor
Europene, atât la nivel European cât şi Internaţional, şi este centrul unei reţele
ce joacã un rol important în Lumea Conferinţelor Internaţionale.
Federaţia, împreuna cu principalele reţele de evenimente, a contribuit la
rãspândirea unei mai bune înţelegeri a unei Noi Europe, cu mult înainte de
expansiunile istorice, de la 15 la 25 de state europene, ale anilor precedenţi.
Federaţia a reuşit sã stabileascã Industria Congreselor ca un factor cheie în
comunicarea Noii Europe, şi sã convingã Comunitatea Europeanã sã recunoascã
cã Turismul de Afaceri a reprezentat un element vital şi aşa va rãmâne.
Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese este membru fondator al Joint
Meetings Industry Council (JMIC), este activã în ETAG - The European Travel
& Tourism Action Group – şi dispune de statut consultativ împreunã cu
ECOSOC, the United Nation Economic and Social Council. Federaţia
Europeana a Oraşelor de Congrese reprezintã platforma idealã pentru obţinerea
unei imagini de ansamblu asupra Sãlilor de Conferinţã de prin Europa şi al
ştirilor din Industria Conferinţelor de pe întreg Continentul.

„Obiectivele Federaţiei Europene a Oraşelor de Congrese

a) efectuarea unor studii şi cercetãri în domeniul turismului de afaceri;

15
 b) circularea informaţiilor în domeniul promovãrii, dezvoltãrii şi know-how-
ului în sectorul turismului de afaceri
c) coordonarea acţiunilor membrilor sãi şi reprezentarea lor în faţa instituţiilor
Europene.” 4
Pentru ca un oraş sã devinã membru al Federaţiei Europeene a Oraşelor de
Congrese el trebuie sã îndeplineascã urmãtoarele condiţii:
 sã asigure un minim de 300 locuri pentru participanţii la conferinţe
 oraşul trebuie sã ofere cazare de 5 stele la minim 300 participanţi,
conform calsificãrilor internaţionale
 sã fie capabil sã ofere transportul necesar pe toatã perioada desfãşurãrii
conferinţelor
 oraşul trebuie sã aibe o ehcipã de experţi în organizarea de conferinţe
 sã aducã dovezi conform cãrora oraşul a gãzduit într-o manierã
satisfãcãtoare cel puţin 5 conferinţe internaţionale în ultmii 5 ani
 în ţara în care existã oraşul nu trebuie sã existe restricţii vamale
Formularul de înscriere cuprinde date despre oraş şi persoana care
completeazã cererea de admitere, precum şi taxele anuale ce trebuiesc plãtite de
cãtre oraş (odatã cu admiterea sã în EFCT se plãtesc 1 000 euro, şi mai
existã o taxã anualã plãtitã de cãtre toţi membrii Federaţiei Europene a Oraşelor
de Congrese de 2 000 Euro/an) . Anexa 1
Obiectivele EFCT asupra membrilor sãi:
 oraşul este un instrument de promovare a Europei ca destinaţie;
 oraşul este un punct de referinţa în vederea schimbului de informaţii şi sã
ofere traininguri specializate, pentru Profesioniştii din Industria
Conferinţelor Europene

4
Statutul juridic European Federation of Conference Towns
16
  sã îmbunataţeascã colaborãrile între organizatorii acestor evenimente,
precum şi cu alte organizaţii cu aceleaşi preocupãri
 sã ajute la satbilizarea Turismului de Afaceri ca punct vital în
Comunitatea Europeanã;

Beneficiile membrilor

 Site-ul Federaţiei Europene a Oraşelor de Congrese împreunã cu

aplicaţiile sale precum secţiunea dedicatã membrilor (protejatã prin
parolã), secţiunea organizãrilor de conferinţe (protejatã prin parolã), o e-
newsletter, un Forum/Chat local, statistici de pe Web.
 Director Federaţia Europeana a Oraşelor de Congrese

 prezenţa secretariatului Federaţiei la evenimente

 oportunitãţi de afaceri împreunã cu evenimentele Meet Europe ce au loc

de patru ori pe an

 oportunitãţi de branşe

 lobbying prin Forumul Politicienilor în perioada IMEX

 serviciu de educaţie prin conferinţa anualã (ce are ca scop Industria

Intâlnirilor Profesionale la un nivel avansat) şi Scoala de Varã (pentru
începatorii şi cei de nivel mediu)

 colaborãri cu organizaţii externe (JMIC, ETAG şi IACVB)

1.2.2. Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii

17
Reţeaua de distribuţie a Asociaţiei Internaţionale de Congrese şi Convenţii se
întinde pe plan internaţional cu membrii în aproape 80 de ţari. Toate
companiile şi organizaţiile comise pe plan strategic sã furnizeze produse şi
servicii de maximã calitate pentru conferinţe internaţionale ar trebui sã ia în
considerare pe termen lung opţiunea de a fii membri Asociaţiei Internaţionale
de Congrese şi Convenţii.
Organizatorii internaţionali de conferinţe se pot baza pe reţeaua Asociaţiei
Internaţionale de Congrese şi Convenţii pentru a gãsi soluţii în vederea
obiectivelor evenimentelor: alegerea zonei, sfaturi tehnice, asistenţã la
transportul delegaţilor, pachet întreg de planificare sau servicii ad-hoc. Membrii
Asociaţiei Internaţionale de Congrese şi Convenţii reprezintã destinaţiile de
top pe plan global, şi cei mai experimentaţi furnizori.
Site-ul este lucrat astfel încât sã îndeplineascã atât nevoile membrilor Asociaţiei
Internaţionale de Congrese şi Convenţii cât şi organizatorilor de conferinţe
internaţionali, şi face parte din promisiunea Asociaţiei Internaţionale de
Congrese şi Convenţii de a crea o relaţie dinamicã între comunitaţile
conferenţialilor unde relaţiile de afaceri pe termen lung se vor dezvolta şi
prospera.
Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii a fost fondatã în 1963 de
un grup de agenţi de cãlãtorii. Primul şi cel mai important obiectiv al lor a fost
de a evalua metode practice de a implica industria cãlãtoriilor în piaţa
conferinţelor internaţionale şi de a face schimb de informaţii în privinţa
operaţiunilor din aceastã piaţã. Aceastã iniţiativa a fost luatã la momentul
potrivit: industria conferinţelor s-a dezvoltat încã mai repede decât s-a
prevãzut. în concluzie candidaţi din toata lumea au aplicat pentru a deveni
membru al Asociaţiei Internaţionale de Congrese şi Convenţii, nu doar delegaţi
dar şi reprezentanţi din diferite sectoare ale industriei conferenţiare.

18
 Acum Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii este una dintre cele
mai proeminente organizaţii din lumea conferinţelor internaţionale. Este singura
asociaţie care oferã serviciile principalilor specialişti în susţinerea, transportarea
şi acomodarea evenimentelor de oriunde. Cuprinzând peste 700 de membrii
în 80 ţari, mondial este cu siguranţa cea mai popularã organizaţie din
domeniul conferinţelor. Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii are
sedii în Olanda, Malaezia, S.U.A şi Uruguay. Misiunea Asociaţiei
Internaţionale de Congrese şi Convenţii este: Asociaţia Internaţionalã de
Congrese şi Convenţii este comunitatea globalã a industriei conferinţelor,
oferind membrilor şansa de a genera şi menţine un important avantaj
competitiv. Condiţii de admitere
Dacã o afacere oferã produse şi servicii de cea mai înalta calitate industriei
conferinţelor internaţionale, atunci Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi
Convenţii poate pune la dispoziţie materialele şi canalul de comunicare pentru a
obţine un avantaj competitiv. In cazul în care se cautã o adevãratã reţea globalã
unde nu se împãrtãşesc experienţe şi expertiza, dar de asemenea se fac
schimburi de informaţii în ceea ce priveşte clienţii şi evenimentele lor, atunci
Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii este alegerea cea mai bunã
pentru organizaţie.
Promisiunea Asociaţiei Intenaţionale de Congrese şi Convenţii de a genera
un beneficiu tangibil în afaceri pentru membrii sãi transformã taxa anualã de
aderare într-o investiţie inteligentã de marketing. Intr-o lume din ce în ce mai
competitivã, Asociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii pune la
dispoziţie mijlocul prin care o firmã se poate menţine cu un pas în faţa
vremurilor. Membrii Asociaţiei Intenaţionale de Congrese şi Convenţii sunt
structuraţi pe un anumit numãr de categorii, fiecare reprezentând un sector
profesional din industria conferinţelor:5
5
Asociatia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii, ICCA categorii, 2006
19
 Tabel nr. 2 Categoriile de membrii ai Asociaţiei de Congrese şi Convenţii
CATEGORIA CATEGORIA
Cãlãtorii de afaceri cu ocazia congreselor şi conferinţelor şi Companii A
de management al destinaţiilor
Companiile Aeriene B
Organizatori de Congrese Profesionale, Convenţii şi/sau Targuri C
Birouri de Turism şi Convenţii D
Informaţii despre Conferinţe şi Specialişti Tehnici E
Hoteluri Conferenţiare F
Centre de Convenţii şi Târguri G
Membrii Onorabili H
Sursa ICCA – Asociaţia Internaţionala de Congrese şi Convenţii

Structura de platã 2006

Pentru a fii membru într-o astfel de organizaţie trebuie sã plãteşti anumite
cotizaţii.
Taxele în modul în care sunt prezentate mai jos au fost aprobate de Consiliul
General al Asociaţiei Intenaţionale de Congrese şi Convenţii din 2005. Toate
taxele sunt cotate în Euro.
Pachetul pentru noi membrii cuprinde : taxa de aderare 1,575.00 + taxa de
membru 2,485.00
Taxa de membru anualã este de 2,485.00.
Taxa pentru noii membrii este plãtitã doar o singurã datã şi este perceputã
tuturor organizaţiilor care aplicã pentru a deveni membri.6

1.3. Prezentare Romanian Convention Bureau

1.3.1. Prezentare Generalã

6
Asociaţia Internaţionala de Congrese şi Convenţii, ICCA, Taxele pentru membrii 2006
20
In lume, industria organizãrii de reuniuni, conferinţe şi expoziţii constituie un
fenomen prin excelenţa dinamic, care determinã adesea constituirea de structuri
operative sau asociative eficiente între profesioniştii domeniului; asociaţiile de
tip Convention Bureau de pretutindeni sunt cel mai bun exemplu. Din
decembrie 1997, industria româneascã a organizãrii de reuniuni nu mai este o
excepţie de la aceastã regulã.
Romanian Convention Bureau este denumirea consacratã ce desemneazã
Asociaţia Naţionalã a Organizatorilor Profesionişti de Conferinţe şi Expoziţii,
organizaţie care acţioneazã deopotrivã în beneficiul membrilor sãi şi al
clienţilor acestora locali şi internaţionali. Romanian Convention Bureau este o
entitate non-guvernamentalã şi non-profit. Din 1999, RCB este şi membru al
celei mai importante organizaţii din acest domeniu “The International Meeting
Association” – ICCA.
Misiunea Romanian Convention Bureau se bazeazã pe nevoia unificãrii
eforturilor de a genera o atitudine responsabilã, bazatã pe expertiza
profesionalã, la nivelul companiilor din România implicate în organizarea
profesionistã de evenimente. Asociaţia urmãreşte sã determine, sã
imbunãtãţeascã şi sã globalizeze acceptarea şi interesul general faţã de România
ca destinaţie pentru evenimente internaţionale, precum şi sã susţinã
credibilitatea acestei imagini prin oferta localã de servicii specifice, furnizate la
cea mai inalta calitate. Pentru realizarea acestui scop Romanian Convention
Bureau, şi-a definit câteva obiective, menite sã implementeze pe piaţa localã
standardele profesionale acceptate la nivel internaţional în organizarea de
evenimente. Prin cristalizarea unei oferte optimizate a membrilor sãi şi
promovarea acesteia în toate mediile externe ce ar putea fi interesate sã dezvolte
în România reuniuni, expoziţii şi turism de afaceri, Romanian Convention
Bureau conferã României şansa de a deveni un partener viabil şi de încredere pe
piaţa internaţionalã a turismului pentru evenimente.
21
Servicii de specialitate furnizate de Romanian Convention Bureau

Atât pentru membrii sãi, cât şi pentru orice alte entitãţi interesate, Romanian
Convention Bureau oferã diverse tipuri de asistentã şi consultanţã specificã
industriei ospitalitãţii:

 Identificã / creeazã şi promoveazã oportunitãţi de afaceri în domeniu

 Oferã consultanţã şi sprijin în organizarea de evenimente, atât
organizatorilor profesionişti de conferinţe şi expoziţii din ţara şi
strãinãtate, cât şi beneficiarilor finali.

 Furnizeazã informaţii şi extrase din bazele de date proprii

 Realizeazã studii de cercetare a pieţei şi statistici în domeniu

 Dezvoltã campanii de marketing şi promovare la nivel naţional

 Reprezintã România şi membrii Romanian Convention Bureau la târguri

naţionale şi internaţionale din domeniu

 Publicã periodic buletine informative, catalogul anual Romanian

Convention Bureau, web site-ul propriu

 Publicã Agenda anualã a evenimentelor organizate în România

 Implementeazã şi monitorizeazã aplicarea şi respectarea standardelor

profesionale internaţionale privind centrele de conferinţe şi expoziţii,
serviciile dedicate etc.

 Furnizeazã asistenţã pentru pregatire profesionalã în domeniul organizãrii

de evenimente

22
Membrii RCB

Romanian Convention Bureau reuneşte 60 de instituţii publice şi companii

private, a cãror activitate este legatã de industria turismului pentru evenimente:
congrese, conferinţe, seminarii, expoziţii specializate, târguri naţionale şi
internaţionale, festivaluri, management al destinaţiei, turism de afaceri şi
motivaţional (incentive). Principalele categorii de membrii ai Romanian
Convention Bureau sunt: organizatori profesionişti de conferinţe şi expoziţii,
agenţii tur-operatoare şi de management al destinaţiei, centre de conferinţe şi
expoziţii, hoteluri cu facilitaţi pentru reuniuni, furnizori de servicii şi
echipamente tehnice, agenţii de interpreţi, traducãtori, publicitate, relaţii
publice, IT & multimedia, transportatori aerieni şi rent-a-car, instituţii bancare
şi de asigurãri, instituţii culturale şi locaţii neconvenţionale.

1.3.2. Performanţele Industriei Româneşti de Reuniuni

Membrii Romanian Convention Bureau gestioneazã în mod direct sau
furnizeazã servicii specializate pentru o medie anualã de cca 800 de
evenimente, din care peste 100 sunt târguri şi expoziţii şi peste 600 sunt
congrese, conferinţe, seminarii, lansãri de produse şi sesiuni de training, aceste
evenimente reunind cca 1.200.000 – 1.500.000 participanţi pe an.
Beneficiarii acestor evenimente şi partenerii Romanian Convention Bureau sunt
diverse instituţii publice şi guvernamentale, asociaţii şi companii din România
şi din strãinãtate.
Activitãţile principale, împreuna cu serviciile adiacente procesului de
organizare a evenimentelor genereazã o cifrã de afaceri de peste o mie miliarde
lei pe an. Exportând servicii dedicate pentru expoziţii şi conferinţe
internaţionale gãzduite în România, cu costuri minime, Romanian Convention
Bureau adaugã o contribuţie substanţialã la venitul naţional în valutã, aducând
totodatã şi un profit de imagine pozitivã pentru România.
23
Urmãrind sã confirme statutul României ca destinaţie europeanã
interesantã şi strategicã pentru evenimente şi turism de afaceri, Romanian
Convention Bureau deruleazã numeroase proiecte, menite sã optimizeze
sistemul de funcţionare şi performanţele industriei ospitalitãţii, la nivel
legislativ, managerial şi executiv.
Din experienţa colaborãrii lor cu membrii Romanian Convention Bureau,
majoritatea beneficiarilor şi vizitatorilor noştri declarã cã Romania devine
treptat o destinaţie acceptatã şi apreciatã, din ce în ce mai competitivã în
concurenţã cu alte destinaţii clasice pentru evenimente.

Aceste aprecieri se referã desigur la punctele forte ale României:

 destinaţie noua, nealteratã, ideal plasatã în spaţiul european şi uşor
accesibilã prin legãturi aeriene cu majoritatea capitalelor
 infrastructura în proces de extindere şi modernizare
 principalele lanţuri hoteliere şi companii multinaţionale deja prezente în
România
 stabilitate politicã şi civilã
 proces avansat de implementare a standardelor internaţionale în industria
ospitalitaţii
 diversificarea şi dezvoltarea centrelor profesioniste pentru
organizarea de evenimente
 specializarea profesionalã a unor companii româneşti (PCO, PEO -
organizatori profesionişti de conferinţe / expoziţii, DMC - companii de
management al destinaţiei) şi creşterea capacitãţii acestora de a prelua
integral procesul de organizare al unui eveniment de mare anvergurã.
Punându-şi în valoare avantajele în ciuda neajunsurilor, România şi-a
confirmat potenţialul ca destinaţie de interes mondial, dupã cum aratã şi

24
prezenţa succesivã a membrilor Romanian Convention Bureau la cel mai
mare târg de specialitate din lume - EIBTM Geneva (1999, 2000, 2001,
2002). Prezenţa lor a cãpãtat atenţia organizatorilor strãini de evenimente, care
şi-au exprimat intenţia de a cunoaşte şi a utiliza aceastã destinaţie originalã. O
parte dintre aceste intenţii declarate au devenit deja realitate, România gãzduind
în 2002 o serie de evenimente mondiale de importanţã majorã, precum:
Conferinţa şi Adunarea Generalã Anualã a BERD (cca 2200 participanţi),
Congresul Mondial al Uniunii Internaţionale a Transportatorilor Rutieri - IRU
(cca 1500 participanţi).
Perspective de dezvoltare Romanian Conference Bureau
Pe termen mediu şi scurt, obiectivele Romanian Convention Bureau vizeazã
orientarea şi stimularea procesului de dezvoltare al unui sistem naţional integrat
de produse şi servicii turistice dedicate pe piaţa evenimentelor, care va permite
membrilor Romanian Convention Bureau sã işi consolideze poziţia atât pe piaţa
naţionalã, cât şi pe cea internaţionalã. Principalele planuri de acţiune ale
Romanian Convention Bureau sunt :
 implementarea Modulului Romanian Convention Bureau E-ventPro
pentru profesionalizarea şi promovarea organizatorilor de conferinţe
şi expoziţii prin mijloace electronice – program dezvoltat în parteneriat
cu USAID şi Center for International Private Enterprise Romania
 consolidarea organizaţiei prin atragerea ca noi membri a altor
companii importante care işi desfãşoarã activitatea în acest domeniu şi
înţeleg rolul RCB ca promotor al industriei organizãrii de evenimente din
România
 extinderea activitãţii de consultanţã şi promovare

25
  redactarea, popularizarea şi aplicarea mãsurilor, normelor şi
standardelor profesionale în domeniu, generând şi iniţiative legislative
în acest sens
 optimizarea educaţiei profesionale în industria ospitalitãţii, prin
pregatirea personalului în centre specializate
In urmãtorul subcapitol, voi încerca sã prezint pas cu pas cum trebuie
organizatã o conferinţã pentru a avea succes.
1.4. ABC-ul unei Conferinţe de Succes
O acronimã a fost derivatã din activitaţile principale din domeniul turismului de
afaceri: MICE – Meetings, Incentives, Conferences and Events (Intâlniri,
Stimulente, Conferinţe şi Evenimente). Aceasta inseamnã sã ai oamenii
potriviţi, la momentul potrivit în locul potrivit. Locul potrivit este un subiect
supus mai multor studii fãcute de-a lungul anilor în cãutarea unei locaţii
perfecte pentru a ţine o întâlnire de afaceri. Sã considerãm urmãtorul scenariu:
350 de oameni participã la o conferinţa într-o salã a unui hotel, timp de 5 ore,
încluzând şi o pauzã de cafea. Teoretic, acest spaţiu face parte din grupa mare a
spaţiilor de funcţionare. Aceastã camerã multi funcţionalã poate fi aranjatã
altfel în funcţie de necesitãţi, dar un minimum al standardelor ar trebui sâ fie
acceptat de cãtre proprietarul sãlii. Din facilitaţile speciale pot face parte
camerele pentru audio-video, echipamentul de proiecţie, tehnologie necesarâ
traducerii simultane, copiatoare, fax-uri şi telefoane.
Schema funcţionala
In timp ce unele din echipamentele menţionate mai sus sunt responsabilitãţile
furnizorului, cele mai multe aspecte ar trebui sã fie în grija companiei
multi-naţionale ce se ocupã de aceste evenimente. Odatã ce a fost planificat
orarul acestor activitaţi, trebuie alcãtuitã schema funcţionalã a hotelului în care
este sala de conferinţe, analizând problemele care ar putea apare. Conexiunea
dintre toate elementele schemei funcţionale este urmãtoarea:
26
Pentru a susţine un seminar într-o salã de 350 de oameni, trebuie de asemenea
luat în calcul un foaier, un lobby, vestibul, camere de depozitare, sau o camerã
de proiecţie. Costurile de închiriere a unei camere multi funcţionale pot include
taxele pentru unele din aceste servicii.
Structura hotelului
Hotelul împreuna cu activitãţile oferite de acesta împart o relaţie
interdependentã. Durata conferinţelor depinde de facilitãţile oferite. De
exemplu, se poate susţine un seminar mai lung atâta timp cât existã o pauzã de
cafea. Sala de conferinţe trebuie sã fie aproape de bucãtãria principalã sau
camera de aprovizionare pentru a permite servirea rapidã cu snacks-uri
sau bãuturi în cazul apariţiei nevoii fãrã a aglomera spaţiul public al hotelului.
In cazul conferinţelor populate traficul în spaţiul dintre spaţiile destinate
participanţilor ar trebui ţinut sub control. Un sistem unificativ des folosit este de
a grupa atriumul, barurile, sãlile de conferinţe, spaţiile de prezentare, magazine
şi restaurante pe patru nivele. Astfel spaţiile gen birouri, spãlãtorii sau camerele
de depozitare funcţioneaza aproape de sala de conferinţe dar rãmân în afara
spectrului vizual. Conferinţele şi convenţiile necesitã camere de hotel spaţioase
şi echipament pentru şedinţele din timpul zilei.
Ce anume transformã un spaţiu într-o salã de conferinţe
Metodele construirii unei sãli de conferinţe ar trebui sã respecte o conduitã
generalã şi un set de reguli. De la înclinaţia podelei la lungimea biroului, totul
este calculat precis, în conformitate cu standardele internaţionale. De ce ar
interesa aceste aspecte o companie multi naţionala? în primul rând ar trebui sã
ştie ce sã sã cearã. în al doilea rând ar trebui sã ştie pentru ce plãteşte. In orice
caz, nişte informaţii generale se pot dovedi folositoare în cazul organizãrii unor
asemenea evenimente.

27
Capacitatea locurilor depinde de configuraţia aleasã, şi de limitele
aparatelor audio-video. Alţi factori pot fi linia vizualã, circulaţia şi densitatea
locurilor, acustica şi de asemenea forma podiumului.
Cerinţele de spaţiu în cazul unei sãli de conferinţe sunt de la 0.5 la 0.6
m2/persoanã ajungând la 210 m2 pentru 350 de persoane. Volumul sãlii de
conferinţe poate ajunge la 1750 m3. Este de ajuns sã înmulţim numãrul de
persoane cu 5 m3 pentru a afla spaţiul necesar.
In ceea ce priveşte linia vizualã pentru fiecare spectator 1120 +- 100 mm
sunt de ajuns, astfel încât vizibilitatea celor ce stau îin facta sã fie optimã.
Acest lucru este posibil numai în cazul înclinãrii podelei la un unghi constant
(diferenţa de înãlţime dintre platformele adiacente).
Factori adiţionali, precum împãrţirea locurilor în zone distincte trebuie
consideraţi. Numãrul de zone este obţinut prin împarţirea numãrului de scaune,
în acest caz 350. Se va împãrţi la 16 dacã o uşã cu o lãţime de un metru este
prezentã la fiecare 3 rânduri, şi se vã împãrţi la 25 dacã existã o uşã la fiecare 4
metrii. In general, ieşirile de siguranţã au 1 metru lãţime per 150 de persoane,
minimum permis fiind de 0,8 metrii.
Acusticile sunt un element important în aranjarea unei camere. Spaţiile
convexe şi iregulate ajutã la difuzia sunetului în urmãtoarea manierã: domurile,
volturile şi alte suprafeţe concave largi imbunãtãţesc lungimea revertebraiţei, în
timp ce tavanurile mai joase o reduc. Suprafeţele de reflexie a sunetului, fãcute
din panouri de lemn, sunt plasate pe peretele pe care sunt necesare pentru a
reflecta sunetul. Materialele de absorbţie a sunetului sunt plasate la limitele
tavanului şi pe pereţii din spate, pentru evitarea ecourilor.
Aceşti parametrii de design pot fii obţinuţi prin douã programe pe computer
produse de echipa profesorului doctor Marius Smigelschi de la Facultatea de
Arhitecturã Ion Mincu.

28
Primul, metoda trasãrii razei, conţine simularea sunetului, distribuind o serie
uniformã de sunete de la sursa, înregistrate împreuna cu reflecţiile sale.
Intensitatea fiecãrei raze descreşte pentru fiecare reflexie în proporţie cu
coeficientul de absorţie al fiecarei suprafeţe incidente. Metoda nu apreciazã
valoarea exactã a nivelului sunetului în camera dar este foarte folositoare pentru
înţelegerea direcţiei reflexiilor sunetelor şi compararea acusticilor.
A doua metodã, metoda presiunii sunetului, se bazeazã pe figurile prezentate
pe douã harţi. Prima aratã valoarea presiunii sunetului în decibeli, raportaţi la 1
metru de sursã. Scãderea acestui parametru comparat cu distanţa ar trebui sã fie
cu cât mai mic posibil. Cea de a doua aratã evoluţia spaţio-temporarã a recepţiei
sunetului în interiorul camerei.
Existã 3 scene: Scena completã, o scenã mai micã şi un spaţiu de transmisie,
ale cãror proporţii au fost concepute în funcţie de linia vizualã a auditoriului.
Percepţiile psihologice şi unghiul de vedere sunt concepute pentru impactul
total avut asupra sãlii de conferinţã, inclusiv turnul de emisie.
In concluzie conferinţele nu au fost niciodatã mai uşoare ca acum, atâta timp cât
dispui de echipamentele potrivite şi de cantitatea necesarã de sfaturi de la
experţii în domeniu pentru a te ghida spre selectarea potrivitã a locaţiei. Trebuie
doar sã ne amintim cã rezervatul din timp este cel mai important factor!
Am aflat ce înseamnã turismul de afaceri, care sunt cele mai mari asociaţii
internaţionale cât şi locale, cum sã organizãm o conferinţã de succes. Din
pãcate am aflat şi cã Bucureştiul nu face parte din Federaţia Europeanã a
Oraşelor de Congrese. Capitalã a unei ţãri viitoare membre a Uniunii Europene,
trebuie sã se alãture oraşelor precum Barcelona, Londra, Florenţa , Madeira,
Frankfurt, Paris, Bruxelles, Budapesta, Bratislava e.t.c., oraşe membre
Federaţiei Europene a Oraşelor de Congrese. Bucureştiul va trebui sã ia acest
drum al Europei, sã-şi fructifice şi sã-şi valorifice potenţialul turistic. In
capitolul urmãtor voi încerca sã fac o prezentare cât mai succintã dar pregnantã
29
 a situaţiei Capitalei noastre în acest minunat domeniu: Tursimul de Afaceri şi
Congrese. Voi vorbi atât despre infrastructurã planuri de viitor cât şi despre
cifre ce dovedesc nevoia unor construcţii masive în domeniul hotelier.

Cap II Cererea şi Oferta turisticã pe piaţa Turismului de Afaceri

şi Congrese în Bucureşti

2.1. Cererea Turisticã

2.1.1. Cererea pentru Turism de Afaceri şi Congrese la nivel Mondial
2.1.2. Cererea pentru Turismul de Afaceri în Bucureşti
2.2. Oferta Turisticã
2.2.1. Noţiuni Generale despre Ofertã
2.2.2. Hoteluri la standarde europene în Capitalã

30
 Capitolul II
Cererea şi Oferta turisticã pe piaţa Turismului de Afaceri şi
Congrese în Bucureşti

Aderarea României la Uniunea Europeanã, indiferent de momentul acesteia, 1

ianuarie 2007 sau mai târziu va produce o serie de efecte pozitive şi negative
asupra economiei locale.
In ultimii ani, în România a luat un avânt puternic turismul de afaceri. Firmele
din strãinãtate aleg oraşe din România sã îşi organizeze congresele şi
conferinţele, la care pot participa chiar sute de persoane. Insã nu numai strãinii
sunt cei care preferã Bucureştiul pentru a-şi susţine aceste evenimente. Odatã cu
cãderea vechiului regim comunist, economia ţãrii noastre a cunoscut o continuã
dezvoltare în toate sectoarele: industrie grea, tehnologie şi comunicaţii, energie,
farmaceutice, producţie de automobile, imobiliare, bãnci sau retail. Simpla
enumerare a acestor domenii trece în revistã activitãţile considerate motorul
economiei nu numai în România, ci oriunde în lume. Majoritatea firmelor au
sucursale în întreaga ţarã, şi de multe ori au nevoie sã se reuneascã în cadrul

31
unei conferinţe. Chiar dacã domeniul lor de activitate nu acoperã Bucureştiul,
de multe ori acesta este ales pentru desfãşurarea unor conferinţe sau congrese
datoritã faptului cã spre deosebire de alte oraşe mari din ţara are o infrastructurã
mult mai bunã. Turismul de afaceri reprezintã anual afaceri de milioane de
euro. Conferinţele, congresele, simpozioanele sunt o sursã importantã de profit
atât pentru hotelieri, cât şi pentru agenţiile de turism care le organizeazã.
Astfel, observãm cã cerere este, insã la capitolul ofertã Bucureştiul nu stã prea
bine sau mai bine zis nu stãtea. Mã pot exprima la trecut datoritã construcţiilor
masive care au început sã se facã la ora actualã în acest domeniu. In continuare
voi vorbi mai pe larg despre Cererea şi Oferta turisticã în domeniul turismului
de afaceri şi congrese.
2.1. Cererea turisticã
2.1.1. Cererea pentru turism de afaceri şi congrese la nivel mondial
Cererea turisticã este formatã din ansamblul persoanelor care îşi manifestã
dorinţa de a se deplasa periodic şi temporar în afara reşedinţei proprii pentru
alte motive decât prestarea unei activitãţi remunerate la locul de destinaţie.
Cererea tursticã se naste dintr-o necesitate specificã şi se transformã intr-
un consum specific. Pentru ca cererea sã se transforme într-un act de consum,
trebuie îndeplinite 3 condiţii : timp liber, venit disponibil şi motivaţie. In cazul
turismului de afaceri cererea este formatã din clientela de afaceri. Segmentul
clientelei de afaceri regrupeazã toate sejururile în interes de serviciu, inclusiv
participarea la reuniuni şi târguri, voiajele recompensã e.t.c. In bugetul
marilor întreprinderi, cheltuielile cu voiajele ocupã locul 3, dupã care cele
aferente procurãrii materiei prime şi personalului.
Din categoria turismului de afaceri fac parte beneficiari şi participanţi.
Beneficiarii sau iniţiatorii turismului de afaceri pot fii :
 companii de stat sau private, naţionale sau mixte
 instituţii publice sau guvernamentale
32
  asociaţii profesionale naţionale sau internaţionale
 institute de cercetare în diverse domenii
Beneficiarul iniţiazã de obicei evenimentul. El este cel mai adesea strãin de
domeniul turismului în general şi al organizãrii profesioniste de reuniuni în
special. Din punct de vedere comercial, atribuţiile sale se referã mai degrabã la
generarea evenimentului propriu-zis, la constituirea listelor potenţialilor
participanţi, la realizarea programului ştiinţific şi identificarea celor mai
pertinenţi conferenţiari, precum şi la supervizarea administrãrii bugetului
manifestãrii şi atragerea de surse adiacente de venituri, pe langã taxele de
participare (dacã sunt). Aceste surse adiacente pot proveni din sponsorizãri,
finanţãri guvernamentale nerambursabile ş.a.
In momentul în care se alege destinaţia pentru organizarea turismului de afaceri
se ţine seama de anumite criterii. In primul rând dupã amplasament şi locaţie,
apoi dupã capacitatea hotelierã şi dupã facilitãţile ce le oferã sala de conferinţe.
La nivel internaţional în anul 2005 s-a înregsitratu 5 283 la care ICCA
(Asociaţia Internaţionala de Congrese şi Convenţii) a luat parte  ; fatã de
anul anterior se inregistreazã o creştere cu 479. 7
Nu putem afirma cã este o
creştere spectaculoasã dar nici o creştere lentã nu este. Este un semn cã turismul
de afaceri, pe plan mondial progreseazã, cererea creşte, iar oferta se diversificã,
generând astfel noi locuri de muncã şi chiar o imagine pozitivã pentru ţara
gazdã.
Grafic nr. 1 Evoluţia numãrului de întruniri la nivel mondial 2004-2005

7
ICCA – Asociaţia Intrenaţionala de Congrese şi Convenţii 2006
33
 Nr. Intruniri

Nr. Intruniri,
6000 Nr. Intruniri, 5283
4804
5000

4000

3000

2000

1000

0
2004 2005

Nr. Intruniri

Sursa: Ascociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii – Topul 2005 al evenimentelor

ICCA
Turismul de afaceri este un domeniu prin excelenţã dinamic la nivelul
întregii lumi. In ultimii 15-20 de ani, circulaţia turisticã mondialã are din ce în
ce mai des drept motivaţie deplasarea individualã sau de grup în scopul
participãrii la congrese internaţionale, expoziţii şi tãrguri specializate, forumuri
de afaceri, sesiuni de training şi programe de team building. In acest context,
aranjamentele de cãlãtorie în scop profesional şi de afaceri presupun o serie
întreaga de alte servicii pe lânga cele specifice turismului clasic. Statisticile
aratã cã ţãrile preferate pentru turismul de afaceri în anul 2005 8 sunt în
general ţãri din Europa, cu excepţia primului loc ce este ocupat de S.U.A. şi
surprinzãtor pe locul 8 devansând Austria şi Elveţia se aflã Australia. Din
pãcate se pare cã Japonia nu mai este preferatã pentru astfel de evenimente. In
anii precedenţi ea era în top 5 al destinaţiilor turismului de afaceri.
Tabel nr. 3 Topul ţãrilor în funcţie de numãrul evenimentelor 2005 la care ICCA a luat parte
Rang Tara Nr. De evenimente
1 S.U.A. 376
2 Germania 320
3 Spania 275
4 Marea Britanie 270
5 Franţa 240
6 Olanda 197
7 Italia 196
8 Australia 164

8
Idem 8
34
 9 Austria 157
10 Elveţia 121
Sursa: Ascociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii – Topul 2005 evenimente ICCA

In topul oraşelor cu cele mai multe întâlniri organizate observãm cã lucrurile

sunt puţin diferite faţã de topul ţãrilor. Vienna ocupã poziţia de lider.
Surprinzãtor în acest top este şi Budapesta. Capitala unei ţari nou venite în
branşa UE, Budapesta nu este o noutate printre oraşele cu cele mai multe
întãlniri organizate.
Tabel nr. 4 Topul oraşelor în funcţie de numãrul evenimentelor 2005 la care ICCA a luat parte
Rang Tara Nr. De evenimente
1 Vienna 129
2 Singapore 125
3 Barcelona 116
4 Berlin 100
5 Hong Kong 95
6 Paris 91
7 Amsterdam 82
8 Seoul 77
Budapesta 77
10 Stockholm 72
Sursa: Ascociaţia Internaţionalã de Congrese şi Convenţii – Topul 2005 al evenimente ICCA

2.1.2. Bucureşti şi cererea pentru turismul de afaceri

Bucureştiul se aflã în prezent într-un context similar cazului Ungariei care, în
special pe segmentul turismului de afaceri, a înregistrat în preajma şi dupã
aderare o creştere substanţialã şi bruscã a circulaţiei turistice cu pâna la 40%,
fãcând stringentã nevoia sporirii ritmului investiţiilor hoteliere şi a capacitãţii
de cazare şi de reuniuni în aceastã ţarã.
Cum am menţionat mai sus acest boom al cererii pentru turismul de afaceri
şi congrese se datoreazã dezvoltãrii economice a României dupã Revoluţia
din 1989. In urmatoarele tabele voi prezenta numãrul total de turişti interni şi
structura lor pe sexe dupã motivul cãlãtoriei în 2004 şi 2005.
Tabel nr. 5 Numãrul de turişti şi structura pe sexe dupã motivul principal al cãlãtoriei în anul 2004

35
 Motivul Câlâtoriei Total Persoane de Persoane de In % faţa de total
Sex feminin Sex masculin
Total Sex M. Sex F.
Total turisti 8 478 311 4 346 864 4 131 447 100.0 100.0 100.0
1. Vacante totale 7 560 117 3 943 509 3 616 608 89.2 90.7 87.5
2. afaceri şi motive profesionale 383 830 110 739 273 091 4.5 2.5 1.5
2.1. turisti în ţarã 268 385 72 250 196 135 3.2 1.7 4.7

2.2. turisti strãinãtate 108 782 37 664 71 118 1.3 0.8 1.7

3. Alte motive (tratament, 534 364 292 616 241 748 6.3 6.8 5.9
pelerinaj)
Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecvenatrea structurilor de primire turisticã cu
funcţiuni de cazare în anul 2004

Tabel nr. 6 Numãrul de turşiti şi structura pe sexe dupã motivul principal al cãlãtoriei în anul 2005

Motivul Cãlãtoriei Total Persoane de Persoane de In % faţa de total

Sex feminin Sex masculin Total Sex M. Sex F.

Total turisti 7 779 327 3 947 091 3 832 236 100.0 100.0 100.0
1. Vacante totale 6 830 944 3 524 537 3 306 407 87.8 89.3 86.3
2. afaceri şi motive profesionale 309 863 83 774 226 089 4.0 2.1 5.9
2.1. turisti în ţarã 217 728 54 028 163 700 2.8 1.4 4.3
2.2. turisti strãinãtate 89 007 28 342 60 665 1.1 0.7 1.6
3. Alte motive (tratament, 638 520 338 780 299 740 8.2 8.6 7.8
pelerinaj)

Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecvenatrea structurilor de primire turisticã cu

funcţiuni de cazare în anul 2005
Aceste doua tabele se referã strict la turismul intern. Putem observa cã România
are un total de turişti de sub 8 500 000 în anul 2004 iar în anul 2005 acesta a
scãzut îngrijorãtor la cca 7 780 000 turişti, însã cum trendul local al turismului
de afaceri în România este unul ascendent, aceastã scãdere a turiştilor interni a
fost compensatã cu creşterea celor externi. Se observã de asemenea cã cca 70
% din cãlãtoriile în interes de afaceri sunt efectuate în ţarã. Cauzele pot fii
multiple şi datoritã costurilor mult mai reduse dar şi pentru faptul cã ţinta
evenimentului este în ţarã. Bãrbaţii sunt cei care predominã în rândul

36
 turiştilor de afaceri, semn cã lumea bussines-ului este dominatã de partea
masculinã.
Conform ultimelor sondaje facute de Institutul Naţional de Statisticã putem
observa cã durata medie de şedere în hotelurile de 5 şi 4 stele, este destul de
micã, asta datoritã faptului cã aceste hoteluri sunt preferate pentru turismul de
afaceri a cãrei duratã medie nu depãşeşte 1 zi jumate Rezultã cã firmele mari
alocã sume fabuloase acestui tip de turism, iar Bucureştiul ar trebui sã profite
de acest fapt.

Tabel nr. 7 Durata medie a şederii în hotelurile din România pe categorii de clasificare Trimestrul 1 2006
Tipuri de structuri de Dint total, pe categorii de clasificare
primire turisticã 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasif.
Total : Total turişti 1.4 2.2 2.1 3.2 2.6 3.9
Turişti români 1.3 2.1 2.0 3.3 2.7 3.9
Turişti strãini 1.4 2.3 2.6 2.7 2.0 2.1

Hoteluri : Total turişti 1.3 2.2 2.2 3.7 2.9 6.0

Turişti români 1.3 2.2 2.0 3.8 3.0 6.0
Turişti strãini 1.3 2.2 2.6 2.8 2.1 2.3
Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecventarea structurilor de primire turisticã cu
funcţiuni de cazare Trimestrul I 2006

2.2. Oferta Turisticã

Oferta reprezinatã o categorie esenţialã şi definitorie a pieţei, inclusiv a celei
turistice, care prezintã de altfel şi unele particularitãţi în privinţa conţinutului,
Prin oferta turisticã înţelegem valoarea serviciilor şi bunurilor finale create de
sectorul turistic în timpul unei perioade determinate sau prin capacitatea
economicã şi organizatoricã a reţelei specifice de a satisface în anumite condiţii
cererea turisticã. Sfera de cuprindere a ofertei este mai largã decât a
producţiei turistice incluzând şi elementele de atracţie şi de bazã materialã
37
cu existenţa poţentialã şi care sunt transformate în produse efective prin
acţiunea forţei de muncã în momentul formãrii cererii. Despre atracţiile turistice
ale capitalei vom vorbii mai pe larg în capitolul III, capitol dedicat în întregime
acestuia. In continuare voi discuta despre capacitatea de cazare şi despre
perspectivele din acest domeniu.

2.2.1. Noţiuni generale despre ofertã

Turismul de afaceri este considerat principala sursã de venituri pentru
industria hotelierã autohtonã. In ultimii ani, o datã cu intrarea pe piaţa
româneascã a marilor companii strãine, numãrul celor care vin în România în
interes de afaceri a crescut considerabil. Efectele pozitive se vãd în Bucureşti şi
în marile oraşe. Numãrul hotelurilor a crescut considerabil, iar cele mai multe
dintre unitãţile de cazare date în folosinţã sunt de trei, patru sau cinci stele.
Specialiştii preconizeazã o creştere a capacitãţii de cazare, mai ales dupã
intrarea României în Uniunea Europeanã. In prezent, se considerã cã nu
suntem pregãtiţi pentru conferinţe internaţionale cu un numãr foarte mare de
participanţi. Astfel, conform estimãrilor privind dinamica investiţiilor hoteliere
în urmãtorii cinci ani capacitatea de cazare va creşte cu aproximativ 3.000 de
camere, la toate categoriile de confort.
In 2005 s-a inregistrat o creştere cu 580 de camere, în 2006 se preconizeazã
720 de camere, în 2007 cu aproximativ 640, iar în 2008 se vor da în
folosinţã alte 450. Cea mai importantã cifrã se va atinge în 2009, când se
estimeazã introducerea în circuitul turistic a încã 900 de camere. Un fapt
îmbucurãtor este acela cã numeroşi patroni de hoteluri amenajeazã sãli de
conferinţe, semn cã vor sã fie pregãtiţi pentru a satisface cerinţele clienţilor
exigenţi.

38
Valoarea construcţiilor noi în domeniul hotelier a ajuns, în 2004, la peste 390 de
milioane de euro, creşterea fiind de 42%. Peste jumãtate din aceste investiţii s-
au concentrat în modernizãri ale structurilor de cazare deja existente.

Grafic nr. 2 Evoluţia investiţiilor pe piaţa hotelierã în 2003 şi 2004

milioane

390

400

350

300

250
163
200

150

100

50

0
2003 2004

2003 2004

Sursa Ziarul Financiar 10 mai 2005

Conform unui studiu realizat de compania de consultanţã şi management în

industria hotelierã Peacock Hotels/Global Hotel Management, volumul
investiţiilor în anul 2005 ar putea depãşi suma de 420 milioane euro, o
pondere notabilã a acestor investiţii regãsindu-se în capacitãtile de cazare de trei
stele. Din acest punct de vedere, piaţa Capitalei consemneazã investiţii de
dimensiuni mici şi medii (20-80 de camere), şi mai puţin în plaja de 100 de
camere, clasificate, cu precãdere, în limita a trei stele.
In continuare voi prezenta numãrul hotelurilor existente în România în 2004 şi
2005 pentru a observa evoluţia lor, conform datelor puse la dispoziţie de Institul
Naţional de Statisticã.
Tabel nr. 8 Numãrul de hoteluri existente în România în 2004
Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasif.
Hoteluri 3 900 10 168 584 1661 1057 420

39
 Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecventarea structurilor de primire turisticã cu
funcţiuni de cazare 2004

Tabel nr. 9 Numãrul de hoteluri existente în România în 2005

Total 5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasif.
Hoteluri 4 226 14 219 830 1780 1030 353
Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecventarea structurilor de primire turisticã cu
funcţiuni de cazare 2005

Per total observãm o creştere în anul 2005 cu 326 unitãţi de cazare la nivelul
ţãrii, faţã de 2004, însemnând în procente o creştere cu 112%. Observãm însã cã
de la 10 hoteluri de 5 stele numãrul lor a ajuns la 14, de asemenea o creştere
mare o putem observa şi la hotelurile de 4 stele (numãrul lor s-a mãrit cu încã
51 hoteluri). Din aceastã comparaţie a numãrului hotelurilor din 2004 şi cel din
2005 rezultã faptul cã întreprinzãtorii români au început sã profite de aceastã
creştere a cererii de cazare în România. De apreciat este faptul cã foarte multe
hoteluri de 5 şi 4 stele au apãrut în Bucureşti. La nivel de Capitalã numãrul
hotelurilor este încã foarte mic momentan. De aceea nu putem compara
Bucureştiul cu marile oraşe ale Uniunii Europene, chestiune doveditã prin
simplul fapt cã acesta nu face parte din Federaţia Europeanã a Oraşelor de
Congrese. Incã nu avem infrastructura necesarã, însa progresele sunt vizibile.
In Bucureşti existã un numãr mic de hoteluri de 5 şi 4 stele, dar dotãrile
acestora sunt la standarde europene. In graficul urmãtor am încercat sã arãt
exact situaţia numãrului de hoteluri în anul 2005 în România. Se observã clar cã
hotelurile de 2 stele predominã piaţa. Pe ultimul loc se aflã hotelurile de 5
stele cu un procent de doar 0,5 % din totalul de 4 226 de hoteluri. Insã ne
bucurã faptul ca numãrul hotelurilor de 4 stele deţin 4 % din piaţã.

Grafic nr. 3 Numãrul hotelurilor din Romãnia pe categorii de clasificare în 2005

40
 Hoteluri In Romania

353 14 219
830
1030

1780

5 stele 4 stele 3 stele 2 stele 1 stea Neclasif.

Sursa: Institutul Naţional de Statisticã – Frecventarea structurilor de primire turisticã

cu funcţiuni de cazare 2005

Hoteluri precum Intercontinental, Sofitel, Phoencia sau Marriott au un numãr

foarte mare de camera şi sunt dotate cu sãli de conferinţe pentru a putea gãzdui
diferite evenimente. In urmãtoarele rânduri aş dori sã prezint câteva din aceste
hoteluri pentru a cunoaşte mai bine oferta Bucureşteanã în acest domeniu.

2.2.2. Hoteluri la standarde europene în Capitalã

Jucãtorii strategici de pe piaţa hotelierã se lupta pentru un loc în cea mai
fierbinte arterã a Capitalei, Calea Victoriei. Hotelurile care vor activa aici vor
la 435 de camere, care va fi cel mai mare hotel din Bucureşti, zona va aduna
nouã hoteluri, complexul Centre Ville (729 de camere), Athenee Palace Hilton
(272 de camere), Novotel (259 de camere), Ramada Majestic (111 camere),
Golden Tulip Hotel (82 de camere), Capitol (80 de camere), Casa Capşa (61 de
camere), Continental (54 de camere) şi Bulevard.
Toate se aflã între Bulevardul Dacia şi Bulevardul Regina Elisabeta, pe o
distanţã mai micã de un kilometru.
Iar Novotel va "arunca" pe piaţã încã 259 de camere, aproape cât Athenee
Palace Hilton. Potrivit informaţiilor din piaţã, şi alte lanţuri hoteliere precum
41
 Sheraton, Hyatt sau Kempinski "dau târcoale" zonei şi urmãresc sã gãseascã un
investitor sau sã afilieze unitãţi deja existente. Lanţurile Hilton, Ramada,
Radisson SAS, Golden Tulip sau Accor intrã puternic pe piaţa din zonã, ceea ce
va forţa jucãtorii mici sã schimbe strategia în curand, altfel riscând sã fie
eliminaţi de "giganţi".
In momentul în care va fi deschis la capacitate maximã, anunţat pentru prima
parte a anului viitor, Centre Ville va fi cel mai mare complex hotelier din
România, cu un total de 729 de camere, nouã restaurante, un cazinou, un spa şi
o piscinã internã. Pentru segmentul operaţional al complexului, Ashkenazi
estimeazã un grad de ocupare de peste 90% în luna iunie.
Deschiderea Bucureşti Radisson SAS ar putea crea un "cutremur" la
nivelul pieţei hoteliere bucureştene. Vom avea mai multã competiţie odatã cu
deschiderea sa. Se pare cã concurenţa nu-şi face atâtea griji în privinţa
Novotelului, acesta va fi absorbit în piaţã, însã impactul Radisson va fi major",
spune Friedrich Niemann, general manager al hotelului de cinci stele Athenée
Palace Hilton. El explicã interesul pentru zona Calea Victoriei spunând cã, fiind
o zonã centralã, majoritatea clienţilor preferã sã vinã aici, lucru foarte interesant
pentru hotelieri.
"Piaţa înca nu este saturatã, mai este loc pentru alte hoteluri. E bine cã existã
interes pentru Bucureşti, dar trebuie sã avem grija sã nu ajungem ca alte pieţe
din Europa, precum Praga, unde sunt prea multe hoteluri".9 Francezii de la
Accor au investit peste 30 mil. euro în hotelul ce va fi deschis la nivel de patru
stele. Lanţul mai este prezent pe piaţa din România cu contracte de management
la Ibis şi Sofitel.
Novotel este aşteptat sã aducã o scãdere de 5-7% în gradul de ocupare a
hotelurilor din zonã, potrivit declaraţiilor unor jucãtori din piaţã. Majorarea
competiţiei ar putea avea un prim impact asupra nivelului preţurilor, care ar
9
Frederik Deman, director de marketing al Novotel
42
 putea sã înceapã sã fie dictate de marii jucãtori, în special cei noi pe piaţã, care
îşi permit sã practice tarife promoţionale pentru a-şi populariza locaţia.
Mai multe hoteluri pe Calea Victoriei înseamnã calitate pentru client, chiar dacã
vor fi forţati sã scadã preţurile. Odatã cu perspectiva aderãrii României la UE,
companiile internaţionale şi-au stabilit subsidiare la nivel local, ceea ce a
generat un flux mare de oameni de afaceri care vin în România în scop
business, de unde şi cererea foarte mare pentru hoteluri în oraşele mari.
Analiştii din piaţã estimeazã ca peste 80% din încasarile înregistrate de hoteluri
în marile oraşe provin din deplasãrile oamenilor de afaceri strãini. Mai mult,
anul trecut aceştia au adus în România 850 milioane de euro din deplãsari şi
cheltuieli la nivel local, dublu faţã de 2004.
"Cererea va creşte în continuare, cu cel puţin 5-7% anual, pe o perioadã
medie".10 Pe piaţa Bucureştiului mai sunt conturate douã zone cu o concentraţie
mare de hoteluri - Bulevardul Magheru (cu Intercontinental, Lido şi
Ambasador) şi Bãneasa (cu Sofitel, Best Western Parc, Phoenicia, trei unitãţi
Ramada sau Crowne Plaza). Dintre acestea, Bãneasa încã mai atrage investiţii,
zona Magheru aflându-se într-o perioadã de stagnare, deocamdatã, anunţându-
se, însa, investiţii semnificative în unitãţile din zonã.
In continuare voi prezenta câteva din hotelurile Bucureştene de 4 şi 5 stele,
indiferent de poziţionare, pentru a putea cunoaşte mai bine standardele
turismului Bucureştean.

Hotel Crowne Plaza

Hotelul se aflã în zona rezidenţialã,
12 km de la aeroportul Otopeni,
lângã Centrul Expoziţional.
Facilitãţi ; este perfect situat între
10
Mihai Acatrinei reprezentantul Ramada Majestic Hotel
43

Sala conferinte Hotel Crowne Plaza

 centrul oraşului (cinci minute) şi aeroportul internaţional (15 minute), într-o
zonã verde şi curatã. Hotelul este situat în
mod convenient aproape de Centrul Romexpo, World Trade Plaza, parcul
Herãstrãu şi Muzeul Satului. Zonele pentru cumpãrãturi, cele culturale şi
financiare sunt uşor accesibile.  Este renovat recent, dotat cu aer condiţionat, 7
sãli de conferinţe, centru de recreere, autocar naveta spre şi de la aeroport.
Crowne Plaza Flora are trei etaje cu 164 camere dotate cu aer condiţionat şi
decorate în stil contemporan. Hotelul asigurã camere pentru nefumãtori şi o
camerã pentru persoane cu handicap. Aproape toate camerele au balcon şi
privelişti încântãtoare.

Hotel Intercontinental
Este un hotel de 5 stele ce aparţine lanţului de hoteluri Intercontinental, fiind,
mai bine de treizeci de ani, cea mai înalta clãdire din România (circa 80 de
metri).
Hotelul este situat în centrul oraşului în zona Teatrului Naţional, la 18 km de
aeroportul internaţional Henri Coandã, 6 km de World Trade Center şi 2 km de
Parlament. Hotelul dispune de 390 de camere şi 13 apartamente, mai multe
restaurante, baruri de zi şi de noapte. Aici se gãsesc mai multe sãli cu
destinaţie specialã: Sala Ronda, 470 m 2, capacitate: 250-500 de persoane;
Sala Intim, 130m 2, capacitate: 60-130 de persoane, etaj 1; Sala Hora, 130m
2, capacitate: 60-130 de persoane, etaj 21

Hotel Persepolis

Camerele sunt spaţioase, formate dintr-un dormitor şi

un spatiu de recepţie, fiind mobilate şi decorate în stilul
spaniol-oriental. In camere existã instalaţie de aer

44
Faţada Hotel Persepolis
 condiţionat, linie telefonicã şi telefon mobil, care poate
fi folosit la cerere de la recepţie.
Piscina interioarã, cu hidro masaj, jacuzzi, saunã, baie turceascã, centru de
fitness. Restaurantul cu 50 de locuri oferã preparate mediteraneene şi bucãtãrie
Internaţionala.
Cele 3 baruri din hotel oferã locul perfect pentru relaxare, înainte sau dupã cinã.
Sala de conferinţe pune la dispoziţie un echipament modern oferind loc
pentru 30 persoane, astfel ca întâlnirile de afaceri sã nu fie o problemã.

Hotel Athenee Palace Hilton

Hotelul este localizat în centrul oraşului, aproape de

zona istoricã şi culturalã. Acesta dispune de 272
camere şi apartamente luxoase dotate cu aer
condiţionat, închidere electronicã, seif, TV, telefon
Culoar Hotel Hilton
direct, modem, minibar şi uscãtor de pãr. 3
etaje sunt rezervate nefumãtorilor şi 5 camere pentru persoane cu handicap.
Facilitãţi: saunã, solar, masaj, fitness center, sãli de conferinţe.

JW Marriott Grand Hotel

Foarte central amplasat (Piaţa Arsenalului)
hotelul este aproape de principalele birouri de
afaceri şi guvernamentale.
Este aşezat pe 8 niveluri, are 379 camere şi 23 de
Hotel Marriott apartamente, un total de 402 de spaţii de cazare, fiind
cel mai mare din oraş, suprafaţa sa fiind 2000 mp. Are în dotare 6 restaurante şi
baruri cu meniuri variate şi personal foarte prietenos, salã de fitness, zonã cu
magazine, cazinou e.t.c..
45
Pentru întâlniri de succes se poate conta pe experţii de la Marriott. Specialiştii
în organizarea evenimentelor de afaceri sunt aici indiferent de mãrimea
întâlnirii, oferind nivelul de confort meritat.

Howard Johnson Grand Plaza Hotel

Hotelul Howard Johnson Grand Plaza este

amplasat în centrul Bucureştiului, oferind o
privelişte minunatã asupra panoramei oraşului. Se
aflã foarte aproape de centrele comerciale, viaţa
Hotel Howard Johnsom
de noapte, restaurante fine şi printre cele mai frumoase monumente ale oraşului.
Hotelul este şi a fost dintotdeauna o locaţie tradiţionalã pentru turiştii români şi
strãini care au descoperit aici avantajul de a fi aproape de toate punctele de
interes, informaţii şi facilitãţi din oraş. Este o clãdire de 18 niveluri, dispune de
285 camere elegante şi apartamente mobilate special în stil franţuzesc. Cele 9
sãli de conferinţe sunt complet dotate tehnic.

Hotel Sofitel 

Situat la 20 min de Aeroportul Otopeni, în centrul

oraşului, Hotelul Sofitel Bucureşti este locul
ideal pentru cãlãtoriile de afaceri şi de placere.
Hotelul dispune de 203 camere de oaspeţi modern
Hotel Sofitel
mobilate şi cu camere de baie stilate, sãli complet dotate cu echipamente pentru
conferinţe (60 persoane) şi o terasã bar-restaurant cu o privelişte minunatã.
Hotelul are 188 de camere şi 15 apartamente.

46
Phoenicia Hotel 
Phoenicia Grand Hotel face parte din grupul de
firme Perla Majestic, ce cuprinde hotelurile
Majestic Mamaia, Perla Mamaia, Select Mamaia,
Majestic Olimp, Majestic Jupiter.
PhoeniciaHotel
Amplasamentul hotelului este deosebit fiind situat în apropierea a douã
aeroporturi: aeroportul Bãneasa la 3 minute şi aeroportul Otopeni la 10 minute.
Se numãrã printre cele mai mari hoteluri din România; acesta dispune de 348
spaţii de cazare din care: 322 single şi single twins, 21 junior suites, 3 executive
suites, apartament prezidenţial şi apartament imperial.
Phoenicia Grand Hotel dispune de 10 sãli de conferinţã şi meeting-uri cu o
capacitate totalã de peste 600 de locuri.

Hotel Best Western Parc 

Este un hotel de patru stele, cu 13 etaje şi 267 de camere single şi double, situat
la doar 15 minute de Aeroportul Internaţional Otopeni şi la câteva minute de
centrul oraşului.
Recent renovat şi adaptat ultimelor standarde internaţionale în vara anului
2001. Centrul de conferinţe şi evenimente beneficiazã de aer condiţionat, de
conectare la Internet de mare vitezã şi de toate echipamentele necesare pentru
întâlnirile de afaceri.

Observãm cã în Bucureşti existã, foarte multe hoteluri, la standarde cât mai

ridicate, menite sã satisfacã cerinţele clienţilor sãi. Cu toate acestea nu sunt
suficiente. Cererea depãşeşte oferta. Astfel , cum am mai menţionat în
Bucureşti se fac construcţii masive în domeniul hotelier.

47
 Insã Capitala mai are şi alte atuuri prin care poate atrage chiar şi turistul de
afaceri, uneori determinându-l sã îşi prelungeascã şederea dupã ce îşi terminã
treaba, pentru a gusta un pic din farmecul oraşului sau poate chiar sã revinã în
vacanţa împreunã cu familia. In urmâtorul capitol voi încerca sã descopãr acele
lucruri ce fac capitala noastrã unicã, şi cu care Bucureştiul vine sã completeze
paleta Europeanã denumita simplu „unitate în diversitate”.

Cap III Bucureşti Micul Paris al Românilor

48
 3.1. Scurtã prezentare a Bucureştiului
3.2. Atracţiile turistice ale Bucureştiului
3.2.1. Resurse Naturale
3.2.2. Resurse Antropice
3.2.3. Cadrul socio-economic
3.3. Turistul de Afaceri şi Gastronomia Româneascã
3.3.1. Introducere în bucãtãria româneascã
3.3.2. Restaurante celebre cu specific românesc în Bucureşti

Capitolul III
Bucureşti Micul Paris al Românilor

" Bucureştii sunt o creaţie a naţiunii noastre, sunt originalitatea noastrã, sunt
tot ce am fost în stare sã facem...Bucureşti-ul a ajuns,  ca prin proprie
vitalitate,  sã se impunã ca o Capitalã unicã asupra cãreia s-a revãrsat grija
atentã a unor mari oameni pe care însã nu i-am înţeles deplin pentru a li se
arãta recunoştinţa cuvenitã... " 11
11
N. Iorga - "Istoria Bucureştilor" 1939
49
 Bucureşti – pozã facutã din Hotel Intercontinental - Str. Jean Luis Calderon

3.1. Scurtã Prezentare a Bucureştiului

Bucureşti este capitala ţãrii, cel mai mare oraş şi principalul centru politic,
administrativ, economic, financiar, bancar, educaţional, ştiinţific şi cultural din
România. Situat în S-SE ţãrii (ANEXA 2), la o altitudiine de 60-90 m, pe
râurile Dâmbovita şi Colentina, la 44°25'50" latitudine nordicã (ca şi Belgradul,
Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi 26°06'50" longitudine esticã (ca şi Helsinki
sau Johannesburg). Oraşul are o suprafaţã de 228 kmp şi o o populaţie de
2.021.000 (la 1 ianuarie 1998), ceea ce înseamnã cam 9% din totalul populaţiei
şi cam 15% din cea urbanã. Din punct de vedere al numãrului de locuitori
Bucureştiul este al treilea oraş din regiune, dupã Atena şi Istanbul.

50
Cai de acces
Cu avionul
Zboruri regulate şi de tip charter ale companiei aeriene româneşti (Tarom) şi ale
companiilor strãine cu filiale la Bucureşti (Delta, Air France, Lufthansa,
Alitalia, Swissair, etc.) leagã Bucureştiul de cele mai mari aeroporturi din lume.
Aeroporturile internaţionale ale României sunt Bucureşti - Otopeni, Constanţa -
Mihail Kogãlniceanu, Timişoara, Cluj-Napoca.
Aeroportul Internaţional Otopeni din Bucureşti este situat la o distanţã de 18 km
de centrul oraşului. Se poate ajunge în centru cu autobuzele aeroportului sau cu
taxi.
Cu trenul
Trenuri rapide internaţionale fac legatura între Bucureşti şi principalele capitale
din centrul Europei, precum şi între litoralul Mãrii Negre şi oraşele mari ale
ţãrii. România este membrã a Sistemului internaţional de tarife pe calea feratã
(RIT) şi Inter Rail.
Cu maşina
Cãile de acces în România sunt: Berlin, Varşovia, Budapesta - Petea E81;
Viena, Praga, Budapesta - Borş E60 sau Nâdlac E64 sau Varsand E671; Trieste,
Belgrad - Moraviţa E70 sau Porţile de Fier E70; Atena, Tirana, Sofia - Giurgiu
E85; Istambul, Sofia - Vama Veche E87; Moscova, Kiev, Chişinãu - Albiţa
E580; Varşovia, Kiev, Cernãuţi - Siret E85. Toate drumurile sunt marcate în
concordanţa cu reglementãrile internaţionale.
Distanţele între Bucureşti şi diferite mari oraşe sunt: Atena - 1252 km, Berlin -
2154 km, Berna (Zurich) 2125 km, Bruxelles - 2394 km, Bonn - 2100 km,
Budapesta - 893 km, Copenhaga - 2587 km, Frankfurt - 2100 km, Haga
(Amsterdam) - 2428 km, Helsinki - 2900 km, Istambul - 704 km, Kiev - 1065
km, Chişinãu - 445 km, Lisabona - 4120 km, Londra - 2577 km, Madrid - 3530
51
km, Minsk - 1650 km, Moscova - 1963 km, Oslo - 2820 km, Paris - 2401 km,
Praga - 1465 km, Riga - 1955 km, Roma - 2149 km, Sofia - 404 km, Stockholm
- 3100 km, Viena - 1100 km, Varşovia - 1797 km.
Cu vaporul
Vapoare de croazierã fac escalã în portul Constanţa (la Marea Neagrã), cel mai
mare port al ţãrii. Ambarcaţiuni pentru pasageri circulã de asemenea pe Dunãre
şi pe noua cale fluvialã transeuropeana Rotterdam - Constanţa, care include
Canalul Dunare - Marea Neagrã. Porturile de pe Dunare sunt Sulina, Tulcea,
Brãila, Drobeta Turnu Severin şi Giurgiu.

3.2. Potenţialul turistic al zonei

Cum bine ştim, Turismul de Afaceri se poate practica în orice moment al
anului, fie în sezon fie în extrasezon. Cu toate cã de obicei în lunile ploioase
turistul nu ar prea ieşi la plimbare prin Bucureşti şi nici nu şi-ar mai prelungii
şederea pentru a face o „inspecţie” prin acest oraş unde afacerile l-au purtat,
vara este un prilej potrivit pentru astfel de drumeţii. Am spus mai devreme cã
oferta turisticã este compusã din baza tehnico-materialã şi din potenţialul
turistic al zonei respective. Am prezentat oferta în capitolul 2, acum e rândul
potenţialului turistic. Sã vedem ce are de oferit Bucureştiul, Turistului de
Afaceri.

3.2.1.Resurse naturale
 relieful: se prezintã sub forma unei câmpii (la o altitudine de 60 m),
fragmentatã de vãi, cu terase locale, acoperite cu depozite loessoide pe care
apar numeroase crovuri, uşor înclinatã dinspre nord-vest şi sud-est, tãiatã de vãi
puţin adânci (Dâmboviţa şi Colentina), cu lunci largi şi tinere, peste care în
trecut se întindea vestitul codru al Vlasiei, dispunând de resurse naturale;     

52
 clima: are un caracter temperat continental, moderat, cu nuanţe excesive,
temperatura medie anualã fiind de 10-11ºC, iar vânturile dominante provenind
de la est şi vest în sud şi de la nord şi nord-est în nord. Uneori verile sunt
deosebit de calde, cu temperaturi de 35-40ºC, deşi temperatura medie a lunii
iulie urcã la 23ºC, iar iernile sunt reci cu zãpezi abundente, însoţite uneori de
viscole, deşi temperatura medie a lunii ianuarie coboarã la -3ºC;     
 cursurile de apa: cuprind râurile Damboviţa (pe 24 km) şi afluentul sãu
Colentina (în nordul oraşului, pe 33 km, bogatã în meandre), care au cursurile
paralele de la nord-vest spre sud-est, precum şi unele lacuri pitoreşti amenajate
ca puncte de atracţie şi agrement: Bãneasa, Herãstrãu, Floreasca, Tei, Chitila,
Mogoşoaia, Fundeni, Pantelimon.

3.2.2.Resurse Antropice
Chiar dacã turistul nostru a venit sã rezolve o problemã de servici, sau se aflã
în Bucureşti numai pentru doar 2 zile, acesta poate sã îşi prelungeascã, sejurul
cu mãcar o zi sau dacã a terminat treaba mai repede, poate ieşi la o plimbare
prin Bucureşti. Are de ales între obiective felurite, poate e un împãtimit al
istoriei, atunci a nimerit unde trebuie, România se mândreşte cu o istorie veche
şi bogatã în evenimente, sau poate vrea sã cunoascã obiceiuri sau e un om
religios, atunci poate vizita mânãstirile sau bisericile din oraş, unde poate
îmbina istoria cu obiceiurile şi credinţa româneascã, sau poate este un meloman
rafinat turistul nostru de afaceri, il invitãm atunci la Atheneul Român sau la
Operã. Sau poate vrea o simplã plimbare de cunoaştere a oraşului în care
treburile l-au condus. El se poate delecta cu arhitectura, minunatã a
Bulevardului Regina Elisabeta (fostul Kogãlniceanu), sau cu strãzile
Bulevardului Magheru de unde poate sã faca şi cumpãrãturi pentru cei dragi de
acasã, iar în aceasta plimbare poate admira o statuie sau un monument, ce-i
poat ieşi în cale, cãci avem destule. In urmatoarele pagini am rezervat un mic
53
spaţiu acestor obiective ce atrag turiştii in oraşul nostru, obiective ce dau acel
farmec aparate Bucureştiului.

Vestigii istorice    
 Curtea Veche - reprezintã urmele unui important centru politic şi
administrativ al Tãrii Româneşti, cele mai semnificative construcţii medievale
(sec. XV-XVIII) din cuprinsul municipiului de astãzi. Cetatea ridicatã în timpul
domniei lui Vlad Tepeş (mult mai puternicã şi mai mare decât cea anterioarã)
îmbinã nevoile unui punct fortificat cu cele ale adãpostirii Curţii Domneşti. Aici
se aflã un muzeu în aer liber, unde se pot vedea marile hrube din subsol,
coloanele din sala Sfatului etc.;     
 Curtea Noua (sau Curtea Arsa) - ridicatã de Alexandru Ipsilanti în 1776,
grav avariatã de cutremure şi incendii. In prezent se mai poate vedea doar o
parte din ziduri şi pivniţe;     
 Casa Melik-(1760), cea mai veche clãdire
civila din Bucureşti, pãstratã în forma ei
originalã, care din 1820 a aparţinut familiei
Melik. In prezent adãposteşte Muzeul "Th.
Pallady";  Casa Melik

 Hanul lui Manuc - construit de marele negustor Manuc-bei în primul

deceniu al sec. XIX. In prezent este unul dintre cele mai importante monumente
istorice şi de arhitecturã din Capitalã;      ANEXA 3
 Foisorul de Foc-(1892-1983), cu o înaltime de 50 m, servea ca observator de
foc şi ca post de pompieri. Azi gãzduieste Muzeul pompierilor;     
 Palatul Ghica-(1822), ridicat de domnitorul Grigore Dimitrie Ghica, este un
edificiu impunãtor, monument reprezentativ al stilului neoclasic din Tara
Româneascã;  

54
 Palatul Sutu-(1833-1834), construit în stil neogotic, cu elemente de stil
romanic, a aparţinut marelui postelnic Costache Grigore Suţu, fiind unul dintre
cele mai frecventate palate ale oraşului din sec. XIX. In prezent gãzduieşte
Muzeul de Istorie şi Artã a municipiului Bucureşti;    
 Palatul Universitãţii-(1857-1869), masiva construcţie ridicatã dupã
planurile arhitectului Al. Orascu, ajutat în decorarea exteriorului de cãtre K.
Storck, în care funcţioneaza cea mai veche instituţie de învãţãmânt superior din
Bucureşti;    
 Palatul Cotroceni-(1893), construit dupã planurile arhitectului francez Paul
Gottereau, ca reşedinţã permanentã a prinţului moştenitor Ferdinand, este situat
în mijlocul unei frumoase grãdini şi deţine numeroase elemente de arhitecturã
româneascã. In prezent este folosit ca reşedinţã a Preşedintelui ţãrii;    
 Palatul de Justiţie-(1890-1895), construit în stilul Renaşterii franceze, dupã
planurile arhitectului A. Ballu, este terminat de Ion Mincu. Statuile care
marcheazã intrarea sunt operele lui K. Storck şi simbolizeazã Legea, Dreptatea,
 Palatul Parlamentului (Casa
Poporului)-(1984-1989), este cea
mai grandioasã construcţie
administrativã din Europa, ce
include sute de birouri, zeci de
saloane de recepţie sau pentru
manifestãri ştiinţifice, culturale,
social-politice, zeci de sãli de
conferinţe. Însumeazã 265.000 mp suprafaţa interioara, ocupând locul doi în
lume dupã clãdirea Pentagonului din Washington şi locul trei în lume din punct
de vedere al volumului, dupã clãdirea de la Cape Canaveral (SUA), în care se
monteazã rachetele cosmice şi dupã piramida Quetzalcoatl din Mexic.

55
Edificii religioase

 Complexul Patriarhiei -construcţie de mari dimensiuni, ridicatã între 1656-

1658, de domnul Constantin Serban Basarab şi terminatã în timpul lui Radu
Leon (1664-1669), când a devenit sediul Mitropoliei. Se aseamãnã foarte mult
cu Biserica Episcopalã din Curtea de Argeş, deosebindu-se de aceasta doar prin
dimensiunile mai mari şi prin pridvorul larg deschis;     
 Biserica "Curtea Veche"-unul din valoroasele exemplare de arhitecturã
religioasã din epoca feudalã, cel mai vechi din Bucureşti, pastrat în forma sa
iniţialã, ziditã între 1545-1547 de domnul Mircea Ciobanul pentru necesitãţile
Curţii Domneşti. Se mai pãstreazã câteva fresce din vremea lui Stefan
Cantacuzino (care a facut unele reparaţii). Este declaratã monument istoric;    
 Mânãstirea "Mihai Vodã" - (1589-1591), ridicatã de marele voievod Mihai
Viteazul, pe locul unei biserici vechi, care a avut în jur un puternic zid de
apãrare şi mari case domneşti ce au slujit mai târziu ca reşedinţã pentru unii
domni fanarioţi. Ansamblul actual cuprinde: Biserica (monument istoric şi de
arhitecturã), Palatul Arhivelor Statului şi Clopotniţa;     
Mânãstirea Antim-(1714-1715), ctitorie a mitropolitului de origine gruzinã
Antim Ivireanu, una dintre personalitãţile culturale marcante din timpul
domniei lui Constantin Brâncoveanu. Este unul din cele mai frumoase
monumente de arhitecturã din Bucureşti care aparţine prin decoraţie şi
concepţie, stilului brâncovenesc. K. Storck i-a adãugat frumoase sculpturi din
lemn;     
Biserica Kretzulescu-(1720-1722), monument care sintetizeazã în arhitectura
sa arta epocii brâncoveneşti, ridicatã prin grija marelui logofãt Iordache
Kretzulescu şi a soţiei sale Safta (una din fiicele lui Constantin Brâncoveanu).
Pictura muralã interioarã a fost realizatã de Gh. Tãttãrescu (1859-1860);    
 Biserica

56
Stavropoleos-(1724-1730), construitã prin strãdania arhimândritului grec
Ioanichie, deţine o bogatã ornamentaţie (mai ales a pridvorului), şi
impresioneazã prin zugrãveala exterioarã şi supleţea decorativã;    
 Biserica Doamnei -
ridicatã de Doamna Maria şi soţul ei Serban Cantacuzino în 1683, are pictura
muralã din sec. XVII;       Biserica Colţea - ridicatã de spãtarul
Cantacuzino între 1701-1702, cu ornamentaţie bogatã specificã stilului
brâncovenesc, frescele fiind opera pictorului Gh. Tattarescu;    
 Biserica "Dintr-o zi" - este un monument
istoric şi de arhitecturã, din 1702;    
 Biserica "Negustori" - (1725-1726), cu
fragmente de picturi originale executate de Pârvu Mutu, şi picturã realizatã de
Gh. Tattarescu;      Biserica "Icoanei" - (1745-1750), este un
monument istoric, pictatã în ulei de Gh. Tattarescu.

Edificii culturale

 Atheneul Român - una din cele mai reprezentative clãdiri ale capitalei,
ridicatã între 1886-1888, dupã planurile arhitectului francez Albert Galleron.
Sumele necesare ridicãrii construcţiei au fost strânse prin contribuţie publicã.
Arhitectura exterioarã este o îmbinare de stiluri: neoclasic, baroc, ionic;     

57
 Atheneul Român
 Teatrul Naţional – clãdire impunatoare realizatã între 1967-1970, dupã
proiectul unui colectiv de arhitecţi coordonaţi de Horia Maicu, Romeo Stefan şi
N. Cucu;     ANEXA 4
 Opera Naţionalã - (1953), construitã dupã planurile arhitectului Octav
Doicescu;     
 Muzeul Naţional de Istorie a României - cel mai mare din ţarã, este o
adevaratã frescã a evoluţiei istorice în spaţiul românesc, şi deţine peste
50.000 de piese de mare valoare care înfâţişeazã dezvoltarea societâţii pe
teritoriul României din cele mai vechi timpuri şi pânã în zilele noastre. Prin
inestimabila bogãţie şi diversitate a exponatelor sale este un obiectiv de mare
atracţie pentru turişti;     
 Muzeul Naţional de Artã a României - cuprinde peste 70.000 de piese
expuse în secţia de artã româneascã (feudalã, modernã şi contemporanã), şi în
secţia de artã universalã (europeanã, orientalã). Dintre numeroşii artişti ale
cãror opere se aflã aici, amintim: Gh. Tãttãrescu, Th. Aman, N. Grigorescu, St.

58
Luchian, Th. Pallady, N. Tonitza, C. Brâncuşi, D. Pãciurea, I. Jalea, Antonello
de Messina, Rembrandt, Rubens, Delacroix, Renoir, Monet;     
 Muzeul Satului - unul din cele mai interesante parcuri etnografice în aer
liber din lume, fondat în 1936 de Dimitrie Gusti, ilustreaza izvorul nesecat al
unei originalitãţi surprinzãtoare. Exemplarele caselor şi gospodãriilor sunt
expuse pe zone etnografice;     
 Muzeul de Istorie Naturalã "Grigore Antipa"- cel mai mare de acest gen şi
cel mai vechi din ţãrile danubiene, un tezaur al universului viu, deţine peste
300.000 de exponate şi una din cele mai bogate colecţii de fluturi din
Europa;     
 Muzeul de Istorie şi Artã a Municipiului Bucureşti - adãpostit de Palatul
Suţu, expune peste 150.000 de piese care înfãţişeazã istoria Bucureştiului din
cele mai vechi timpuri (neolitic) şi pânã în zilele noastre;     
 Muzeul Militar Central-deţine un inestimabil patrimoniu istoric militar
organizat pe 32 de colecţii (arme, documente, tablouri, uniforme, steaguri,
medalii), exponate ce oferã o graitoare imagine a glorioasei istorii militare
româneşti;     
 Muzeul Literaturii Romane - posedã un valoros fond de manuscrise,
documente, cãrţi vechi, ediţii princeps, expunerile oferind o imagine elocventã a
dezvoltãrii literaturii române, şi subliniind legatura ei cu viaţa şi aspiraţiile
poporului;     
 Muzeul Memorial "George Enescu" - gãzduit în Palatul Cantacuzino, unde
a locuit şi creat marele muzician, întemeietor al şcolii muzicale româneşti.
Personalitate multilateralã, George Enescu (1881-1955) s-a manifestat cu
deosebitã stralucire în domeniul creaţiei şi al interpretãrii;     
 Muzeul Colectiilor de Arta - deţine exponate valoroase de picturã
româneascã şi strãinã, icoane pe sticlã, desene, gravuri, sculpturi în lemn şi
fildeş, ceramicã din diferite ţãri;     
59
 Muzeul National Cotroceni - are colecţii de artã veche decorativã
europeanã;     
 Muzeul Tãranului Român - cuprinde numeroase piese de artã popularã
românesca şi strãinã, în 1996 fiind declarat de cãtre Consiliul Europei cel mai
bun muzeu european al anului;     
 Muzeul Teatrului Naţional - înfiinţat din iniţiativa scriitorului Liviu
Rebreanu, director al teatrului, în 1942;   
 Muzeul Pompierilor - gãzduit de Foişorul de Foc , expune hârti, arme,
utilaje ale unitãţilor de pompieri;    

Monumente şi statui

 Arcul de Triumf - (1935-1937), poartã de piatrã şi marmurã a capitalei (de

37 m înãlţime), ridicatã în primul Rãzboi mondial, realizat dupã proiectul

dds

60
 Arcul de Triumf

 Statuia Domnitei Balasa-opera sculptorului K. Storck, o prezinta pe fiica

marelui voievod Constantin Brancoveanu.

arhitectului Petre Antonescu. Faţadele au fost decorate în stil românesc cu

ajutorul unor artişti de seamã, I. Jalea, C. Medrea, D. Paciurea;  
 Monumetul Eroilor Patriei este format dintr-un grup statuar ce înfãţişeazã un
aviator, un marinar şi un infanterist şi constituie o mãrturie a patriotismului,
curajului, abnegaţiei şi devotamentului cu care numeroşi ostaşi şi-au jertfit viaţa
pentru apãrarea şi libertatea patriei. A fost realizat de sculptorii M. Butunoiu, I.
Damaceanu, Ionescu Tene;    
 Statuia ecvestrã a lui Mihai Viteazul-(1874), sculptatã de A. Carierr
Belleuse, reprezintã pe unul dintre cei mai de seamã domnitori (1593-1601),
conducãtorul luptei poporului român împotriva dominaţiei otomane, care a izbutit
sã reuneascã sub autoritatea lui, pentru scurt timp, cele trei ţãri româneşti:
Moldova, Tara Româneascã şi Transilvania;    
 Statuia spãtarului Mihai Cantacuzino - plasatã în curtea Spitalului Colţea (al
cãrui întemeietor a fost), prima înãlţatã în Bucureşti (1865-1869), fiind realizatã
din marmurã de Carrara de K. Storck;    
 Statuia lui Constantin Brâncoveanu - impunatoare, realizatã de sculptorul
Oscar Han (1939), în memoria marelui om de culturã şi domn al Tãrii Româneşti
(1688-1714);     
 Monumentul Aerului - realizat de sculptorul F. L. Gove in 1937, înfãţişeazã
un glob pãmântesc susţinut de aripile a patru vulturi, fiind o compoziţie decorativã
arhitecturalã ce simbolizeazã zborul;    

61
3.2.3 Cadrul socio - economic
Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificãri profunde în economia
Capitalei, atât din punct de vedere structural (descentralizarea şi forma
proprietãţii) cât şi al dinamicii sale.
In 1993, trei ani dupã cãderea regimului comunist (1989), în Bucureşti se
concentrau 12.7% din populaţia activã a ţãrii cuprinzând 385 societãti mijlocii
cu o medie de 1000 angajaţi. Societãţile cu mai mult de 5000 de salariaţi
reprezentau la acel moment numai 1.8% din total.
Pe lângã crearea marilor platforme industriale înainte de 1989, numãrul
blocurilor de locuinţe a crescut astfel încât, dacã între 1945 - 1964 au fost
construite 80641 apartamente, numãrul acestora a crescut la 446100
apartamente între anii 1965 şi 1984.
S-au format noi cartiere ca: Titan - Balta Albã, Berceni, Militari. Blocurile erau
din beton, prost finisate ,oferind spaţiu minim de locuit şi fãrã sã asigure cele
mai simple standarde de confort.
Recensãmântul din 1992 (trei ani de la cãderea comunismului) înregistra în
Bucureşti un numãr de 109194 blocuri cu 760751 apartamente şi un total de
1803635 camere, ceea ce inseamnã o suprafaţã de peste 46.1 milioane metri
pãtraţi de locuinţã (34.3 metri pãtraţi pe apartament).
Bucureşti este principalul centru politico - administrativ al ţãrii, aici aflându-se
preşedenţia, parlamentul, guvernul, sediile centrale ale celor mai multe partide
politice, instituţii culturale şi de învãţãmânt, instituţii financiare, comerciale,
bãnci.

3.3. Turistul de afaceri şi gastronomia româneascã

62
Dupã o conferinţã lungã plictisitoare dar poate fructoasã, turistul de
afaceri dã o turã prin Micul nostru Paris, impresionat de Atheneu, poate de
Acul de Tiumf (cum am citit recenzii ale turiştilor ce au vizitat România „ au
chiar un arc de triumf al lor”), şi alte edificii ce împodobesc frumoasa noastrã
Capitalã. La un moment dat va obosi şi va simţi nevoia, de altfel fiziologicã de
a mânca ceva. Este într-o ţarã strãina, dornic de a o cunoaşte, binenţeles va
cãuta un restaurant cu specific tradiţional.
Bucãtãria româneascã este una foarte diversificatã, iar ambianţa din
restaurantele româneşti putem spune cã este unicã. Bucate alese de prin toate
zonele ţãrii sunt adunate la un loc în restaurante care mai de care mai
împodobite pentru a satisface nu numai foamea turistului din Bucureşti ci şi de
a-l iniţia în tainele bucãtãriei autohtone.
In urmãtoarele rânduri aş dori sã prezint câteva din specialitãţile româneşti pe
zone.

3.3.1. Introducere în bucãtãria româneascã

Moldova
Se spune cã bucãtãria moldoveneascã este cea mai rafinatã dintre toate. 
Intotdeauna gospodinele moldovene, indiferent în ce oraş locuiesc, îşi primesc
întotdeauna oaspeţii cu delicioasa ciorbã de pui, cu omletã cu jumãri şi brânzã,
sau cu faimoasele plãcinte "poale-n brâu". Prãjiturile specifice acestei regiuni
sunt atât de multe şi de diverse încât li s-a pierdut numãrul. Iarna, tãierea
porcului este urmatã de un alt ritual, condus de gospodinã, care gãteşte o
mulţime de feluri conţinând carne de porc, de la rãcituri (piftie) la cârnaţi. Si
legumele sunt transformate în mâncãruri apetisante în bucãtãria moldoveneascã.
Ciorba de fasole, varza cãlitã sau iahnia sunt mâncãrurile preferate ale
moldovenilor. Dintre ciorbele şi supele lor se remarcã ciorba de potroace, fãcutã

63
din mãruntaie de pui fierte cu morcov, ceapa, pãtrunjel, orez şi borş. Se spune
cã aceastã supã specificã Moldovei este remediul contra mahmurelii. Tochitura
moldoveneascã diferã de felurile asemãnãtoare care se fac în alte zone ale ţãrii.
Este fãcutã din ficat şi rinichi de porc tãiate mãrunt şi prãjite în unturã, la care
se adaugã un pahar de vin, piper şi usturoi. Aceastã mâncare nu este servitã
niciodatã fãrã mãmãliga.

Mamaliga acompaniaza de asemenea şi sarmalele, o mancare

româneascã renumita, servitã în restaurantele româneşti din toata lumea. Se
prepara Muntenia
Aceastã provincie româneascã ce se întinde de-a lungul Dunãrii, peste Câmpia
Românã şi pana la Carpaţi, era faimoasã pentru petrecerile date de voievozii
munteni în onoarea oaspeţilor lor strãini.

64
 Bucãtãria acestei zone este influentata de gastronomia franceza. Astfel, în
afara de felurile traditionale bazate pe legume şi carne, foarte Cunoscut şi
apreciat este şi borşul de leuştean, urzici, fasole, ciuperci sau pui. In Muntenia
se mãnâncã de asemenea fripturã cu prune uscate şi plãcintã cu brânzã sau
dovleac, mai ales iarna. Friptura de pui cu gutui sau cu caise ori raţa cu mãsline
pot concura onorabil pentru un loc printre favorite. Piftia de cocos sau de gâsca
este preferatã de munteni, deşi iarna se preparã şi piftie de porc. Mesele zilnice
ale muntenilor se compun din borş cu perişoare sau carne de vitã, ciorbe de
legume, omlete cu ceapã sau ochiuri cu brânzã şi mamaligã.

Oltenia este cunoscutã prin oamenii ei cinstiţi, harnici dar duri. Acesti oameni
de obicei foarte grãbiţi ţin foarte mult la mâncãrurile lor specifice şi le plac mai
ales felurile condimentate. Mâncarea olteneascã, de obicei simplã, este
întotdeauna asezonatã cu ridichi şi ardei iute.Cârnaţii olteneşti sunt faimoşi.
Sunt preparaţi din cantitati egale de carne de vitã şi porc, tocatã şi amestecatã cu
usturoi, piper şi sare, iar cu aceastã pastã sunt umplute intestine de oaie. Apoi
cârnatii sunt afumaţi timp de douã ore. Pentru cei care au un stomac sãnãtos,
cãrnaţii olteneşti sunt un deliciu.

Banat
Aşezatã în vestul României, aceastã provincie cu capitala la Timişoara a fost
influenţatã de bucãtãria sârbeascã, dar are de asemenea şi o personalitate
proprie. Mâncãrurile preferate de bãnãţeni sunt foarte picante, iar combinaţiile
lor sunt chiar rafinate. In Banat, aperitivele sunt la loc de cinste, aşa cã termenul

65
a intrat în dialectul bãnãţean. Dacã Seherezada ar trebui sã vorbeascã despre
bucãtãria bãnãţeanã, ar avea nevoie de cel puţin 2000 de nopţi.

Transilvania
Pentru ca un strãin sã înţeleagã ce îi place transilvãneanului sã mãnânce, ar
trebui sã-şi închipuie gustul unei bucãţi de unturã afumatã sau de şuncã, cu
ceapã şi pâine proaspãt scoasã din cuptor, împreunã cu un pahar de palincã.
Astfel de mâncare i-ar prinde bine şi cuiva pornit sã exploreze Polul Nord.
Oamenii care trãiesc în Transilvania, provincia din interiorul arcului carpatic,
înconjuratã de munţi precum o cetate de ziduri, sunt adevãraţi gurmanzi, deşi
sunt moderaţi în ceea ce priveşte obiceiurile culinare. Inalţi şi drepţi, cu gesturi
domoale dar cu sentimente profunde, transilvãnenii sunt renumiţi pentru
gospodãriile lor foarte curate şi pentru mesele lor care se terminã întotdeauna cu
un desert ales dintr-o listã impresionantã de prãjituri. Supa transilvãneanã,
faimoasã în toata România, este preparatã cu mazãre verde, felii subţiri de
şuncã, usturoi verde, roşii şi pãtrunjel. Aceastã supã este de douã ori mai
gustoasã dacã este mâncatã cu o lingurã de lemn. Borşul, care e foarte rãspândit
în Muntenia, nu e foarte apreciat în Transilvania. Aici oamenii preferã supele -
de porc, vitã sau miel, uneori asezonate cu oţet şi condimentate cu tarhon, sau
şunca afumatã şi cârnaţi. Specifice pentru aceastã regiune sunt sosurile
preparate din ardei iute, ceapã şi fãina, care sunt folosite în loc de ketch-up. In
loc de ulei, transilvãnenii folosesc untura. Carnea de porc este de departe
preferatã în bucãtãria transilvãneanã. Localnicii nu prea mãnâncã peste, fiindcã
râurile sunt repezi, iar pescuitul nu este posibil. In schimb, legumele sunt
folosite la fel de mult ca şi carnea. Varza a la Cluj este un fel de mâncare la fel
de faimos ca şi sarmalele moldoveneşti sau cârnaţii olteneşti. Varza tocatã este
alternatã cu carne tocatã şi gatitã în cuptor. Separat, se prãjesc câteva felii de

66
şuncã şi ciuperci, apoi se adaugã la carne. Se serveşte cu mamaligã şi smântânã.
Nu poate exista o sãrbãtoare mai mare pentru un stomac sãnãtos.

Dobrogea
Este regiunea care se întinde între Dunare şi Marea Neagrã, şi unde gurmanzii
sunt ispitiţi de o multitudine de arome şi gusturi aparţinând bucãtãriei
româneşti, cu influenţe greceşti, turceşti, tãtãre şi bulgare. Turmele de oi şi
cirezile de vite care pasc pe pãsunile bogate ale Dobrogei, peştii din
numeroasele ape care traverseazã regiunea, vânatul, ca şi cerealele, legumele şi
fructele oferite de acest pãmânt fertil locuitorilor sãi asigurã o materie primã
foarte variatã inventivilor bucãtari dobrogeni. Turiştii care viziteazã aceastã
regiune şi mai ales cei care petrec ceva timp pe coasta Mãrii Negre îşi vor
aminti mult timp de delicioasa ciorbã de burtã, apreciatã atât pentru valoarea ei
nutritivã, cât şi pentru faptul cã este un remediu împotriva mahmurelii. Pentru
aceastã ciorbã foarte gustoasã, ingredientul principal este burta de vitã, bine
curãţatã şi fiartã în apã sãratã.

Delta Dunãrii este raiul pãsãrilor şi al peştilor. Este faimoasã nu numai pentru
frumuseţea ei, unicã în Europa şi în lume, ci şi pentru mâncãrurile pe bazã de
peşte care se preparã aici. Anumite specii de peşte, care trãiesc numai în deltã
sau care migreazã aici din Marea Neagrã în anumite momente ale anului, sunt
renumite pentru gustul lor deosebit, care se datoreazã de asemenea şi priceperii
cu care le gãtesc localnicii. Mulţi strãini care au vizitat Delta Dunãrii au fost
uimiţi de multitudinea de specii de peşte de aici, cât şi de meşteşugul pescarilor
şi de ambarcaţiunile lor exotice, dar mai ales de mãrimea sturionilor de aici
(care uneori cântaresc chiar şi 300 de kilograme) şi de caviarul românesc, care
67
este mai mare decât cel rusesc şi care se gãseşte din belşug. Intr-un ceaun imens
susţinut de pirostrii deasupra focului se fierbe apa cu legume, apoi se adaugã
peşti mici de specii diferite (chiar 10-15 specii). Lichidul este strecurat şi peştii
sunt aruncaţi. Bucãţi mari de sturion, crap sau ştiucã sunt apoi fierte în aceastã
supã. Intre timp, se preparã o saramurã, din peşte prãjit pe cãrbuni încinşi şi apa
cu sare. Ciorba de peşte se mãnâncã separat: întâi se mãnâncã supa, cu o lingurã
de lemn, apoi bucãţile de peşte, pese care se presarã ardei iute sau usturoi. La
final, saramura preparatã din bucãţi de crap fierte se serveşte cu mãmãliga şi sos
de usturoi.

Toate aceste bunãtãţi turistul le poate gãsi în restaurante cu specific autohton

din Capitalã. Astfel aş dori sã amintesc câteva astfel de restaurante ce îmbinã
tradiţiile româneşti cu mireasma bucatelor autohtone.

3.3.2. Restaurante celebre cu specific românesc din Bucureşti

O surprizã arhitectonicã
impresionantã prezentã în cea
mai aglomeratã zonã a
Bucureştiului este HANUL
MANUC. Având o vechime de
aproape 200 de ani, HANUL

MANUC a avut şansa de a rezista de-a

lungul vremurilor în aceeaşi formã
arhitectonicã, celelalte circa 70 de cladiri
asemãnatoare ca scop şi design dispãrând cu
desãvârşire.
Construcţia îi revine de drept lui Emanuel
68
Mirsian Manuc Bey, bogat negustor şi om politic al anilor 1800, iar stilul
arhitectural este specific familiei Brâncoveanu. Forma pãtratã, de cetate,
structurile interioare din lemn de stejar, arcadele, terasele interioare sprijinite de
stâlpi de lemn, senzaţia de linişte, siguranţã şi bunã primire, cu greu pot fi
descrise în câteva cuvinte. Construcţia este uimitor de simplã, originalã şi
practicã, împletind armonios scopurile iniţiale precum spaţiul de desfacere
mãrfuri, depozite, bucãtãrii, pivniţe, locuri de odihnã, masã şi protecţie a
vechilor negustori. In prezent, pãstrându-şi neschimbatã arhitectura originalã, la
care o contribuţie importantã o au pivniţele, arcadele, terasele sprijinite de stâlpi
de stejar şi scãrile de lemn cu acces din curte la cele 2 etaje, Hanul Manuc se
prezintã vizitatorilor ca un hotel absolut original de circa 55 de locuri, un
restaurant - „Sala Arcadelor", o cramã amenajatã în piviniţele existente -
„Crama Domneascã", un mini restaurant - „Sala Rusticã", o gradinã de varã
acoperitã de frunzişul copacilor existenţi, precum şi un salon de protocol
excelent pentru întruniri, simpozioane - „Salonul Voievodal" etc. Pitorescul
acestei oaze din inima Bucureştiului este dat de atmosfera ineditã cu iz levantin
a curţii interioare, brodatã de dantelãria de lemn a cerdacurilor, în care
binevenitul oaspete descoperã o frumoasã terasã. Prin bogata lor ofertã, Salonul
Arcadelor (restaurant categoria I, 120 locuri), Salonul Voievodal (80 locuri),
crama (140 locuri), terasa-cerdac (60 locuri) şi grãdina (150 locuri) cu diversele
preparate culinare, în special din renumita bucãtãrie româneascã, vor depãşi
exigenţele turistului, punându-l pur şi simplu în dificultate în clipa alegerii
bucatelor. O masã bunã trebuie însoţitã de un vin bun în armonie cu bucatele.
Crama Hanului Manuc este locul perfect în care te poţi bucura atât de o
atmosferã rusticã autentic româneascã cât şi de vinuri de vinotecã, gustoase şi
aromate.

69
Un alt restaurant celebru în Bucureşti unde turistul de afaceri se poate bucura de
muzicã lãutãreascã pe viu şi mâncare româneascã adevãratã, este restaurantul
Jariştea. Este poziţionat aproape de Bulevardul Unirii „la întretãierea
Podului Calicilor cu Uliţa Gladiolelor sub dealul Mitropoliei în mahalaua
mânãstirii Antim” . Excelent loc de deconectare psihicã şi conectare
gastronomicã la cele mai felurite specialitãţi.

O maestrã de ceremonii care aduce cu Draga Olteanu Matei

prezintã în fiecare seara povestea boierilor, a stolnicilor şi a altor Inalte feţe
domneşti, boiereşti şi venetice (Levant, Orient şi alte meleaguri) care

veneau pe Podul Galiţei colţ cu Podul

Beilicului sã se înfrupte din alesele
bucate ale vremii. Cam în fiecare
searã, un variat program artistic îl
introduce pe turistul nostru şi în datini
şi obiceiuri muzicale autohtone.

70
Având în vedere numeroasele recenzii pozitive pe care le-a primit restaurantul
pentru mâncare (saslâcuri, mizilicuri ´domneşti´, bibilica umplutã, berbec întreg
la proţap, brânzeturi din Levant, ciorbe şi salate dupã reţete de demult, stãvilite
demn de zaharicale din cãmara domneascã, toate aşteaptã sã ţi se topeascã în
gurã) pot spune cã omul de afaceri pierdut prin Bucureşti va fii satisfãcut dacã
opteazã pentru Jariştea.

„La Cocoşatu’ ” nu este un

restaurant foarte pretenţios cu
o arhitecturã desãvârşitã (din
contrã) sau cu o amenajare
tradiţionalã, însã are douã
lucruri ce fac ca primele sã nu
mai conteze; are vad (aproape
de ieşirea spre Otopeni) şi
mici. Este celebru pentru
preparatele la grãtar şi pentru faptul cã cel ce le preparã este chiar cocoşat.
Turistul de afaceri se poate opri pe drumul înspre hotel aici, sau în cazul în care
avionul are întârziere se poate delecta cu nişte mititei „perpeliţi şi jucaţi pe
jãratec” de maestrul nea’ Sandu.

Casa Ardeleneascã

71
 Ambianţa e dată de casa boierească veche, cu saloane imense şi arcade
înalte, unde, odinioară, se organizau petreceri fastuoase pentru elita vremii.
Tânăra nu voia să se mărite cu groful bătrân, iar bărbaţii complotau, hotărându-i
soarta la un trabuc şi un pahar de vin vechi. "Soarelele" gemeau de fracuri,
mustăţi şi decolteuri, iar eticheta era literă de lege - cine stă în capul mesei, cine
în stânga, cine în dreapta, ce se discută, ce nu se discută. Ştiţi că trei sunt
subiectele despre care nu ai voie să conversezi: sex, religie şi politică. Dar dacă
nu vorbeşti despre astea trei, ce mai rămâne? O viaţă plicticoasă. Vila aceasta
cu alură de palat se află, bineînţeles, într-o zonă cu pedigree, o insulă
reformată într-o mare de ortodoxism, alături de un punct catolic - biserica Sacre
Coeur.

Restaurant Vatra

Fără doar şi poate, este cel mai

românesc loc din Bucureşti, decorat cu un autentic bun simţ ţărănesc: ditamai
vatra bine spoită şi curată, marame de diverse culori şi din diverse părţi ale ţării,
linguroiae de lemn sărite parcă din paginile lui Creangă, mese festive şi
jilţuri grele în care te afunzi şi oftezi de plăcere. Pereţii sunt împodobiţi cu
72
rafturi, strachini, farfurii pictate şi scoarţe. Iar acolo unde francezii pun pe
masă, pe post de suport de farfurii, o pânză cu motive de lavandă şi măsline, la
Vatra găsesti împletituri din răchită.

Aceste restaurante sunt doar câ0teva din multitudinea de restaurante cu specific

românesc, unde turistul de afaceri se poate delecta cu bucate alese şi cu
programe artistice specific româneşti. Poate cã agenţiile de turism care se
opcupã cu organizarea turismului de afaceri ar trebui sã organizeze şi serate în
resraurantele Bucureştene. Chiar şi Hotelul JW Marriott ar putea încuraja
aceasta iniţiere în gastronomia româneascã a turistului, mai ales a turistului de
afaceri prin organizarea de serate cu specific românesc, nu neapãrat în hotel dar
şi prin colaborarea cu diferite restaurante cu specific autohton din capitalã.

73
Cap IV Studiu de caz JW Marriott Bucharest Grand Hotel

4.1. De ce alege turistul de afaceri JW Marriott Grand Hotel?

4.1.1. Prezentare Generalã a hotelului
4.1.2. Facilitaţile pentru întâlniri, conferinţe şi evenimente
4.2. Rezultatele şi cifrele vorbesc pentru JW Marriott
4.2.1. Rezultate la Nivel Mondial
4.2.2. Rezultatele JW Marriott Bucureşti
4.3. Propuneri

74
 Capitolul IV
Studiu de caz JW Marriott Bucharest Grand Hotel

Marriott Internaţional este unul din cele mai de succes lanţuri hoteliere cu mai
mult de 2 800 de hoteluri în peste 70 de ţãri. Pe continentul European, peste 90
de hoteluri Marriott Internaţional aşteaptã spre a fi vizitate, oferind condiţii
ideale şi mediul perfect pentru gãzduirea cu succes a diferitelor evenimente.
In lume Marriott are 10 mãrci diferite. Marca de top a culturii Marriott, cea mai
luxoasã este Ritz-Carlton Group, urmatã de JW Marriott (5 stele), Marriott
(se încadreazã între 4 şi 5 stele), urmeazã hotelurile Renaissance (cu aceeaşi
categorie de 4 şi 5 stele), ultima marcã semnatã Marriott prezentã în Europa
este Courtyard by Marriott (3 şi 4 stele). In America mai existã şi Springhill
Suites şi Fairfield Inn, proprietãţi foarte drãguţe pentru şederi prelungite
împreunã cu familia sau pentru cãlãtorii de afaceri. JW Marriott Hotels prima
datã pe continentul European au fost localizate în Bucureşti şi în Capri ( sudul
Italiei).
Situat în apropierea
principalelor zone comerciale
şi înconjurat de principalele
clãdiri guvernamentale,

75
ministere şi nu în ultimul rând de Casa Poporului ANEXA 5, JW Marriott
Bucureşti este unul din hotelurile de top din România. Deschis în 2000 hotelul
este o clãdire fantasticã, cu un design aparte, realizat în perioada comunistã de
Ceauşescu. Clãdirea a fost preluatã de la stat la începutul anilor ’90 şi
transformatã în hotel de lux, unul dintre acţionarii importanţi fiind Fahti Ta-her.
Acesta a intrat în lanţul Grand Hotel Marriott, devenit ulterior JW Marriott (în
urma fuziunii celor douã mari firme), prin sistemul bine-cunoscut de francizare.
Aceastã evoluţie pe scara ierarhicã a companiei Marriott s-a realizat în 2003,
când Domnul Kurt Strohmayer – director general JW Marriott a venit la
Bucureşti. Motivele pentru care Marriott devine JW Marriott au fost: designul
special şi camerele sale, ce sunt mult mai mari comparabil cu alte hoteluri
Marriott. Este cel mai luxos dintre puţinele hoteluri de 5 stele din
Bucureşti. De altfel, franciza Marriott implicã un grad ridicat de lux, iar
preţurile susţin acest lucru.

4.1. De ce alege turistul Marriott?

Dacã respecţi, vei fii respectat! Cei de la Marriott sunt de pãrere cã dacã iţi
tratezi bine personalul, acesta va lucra cu plãcere, şi astfel clientul va fii fericit.
Toatã atenţia trebuie îndreptatã cãtre client, ca acesta sã fie satisfãcut de şederea
sa în hotel; turistul trebuie sã considere hotelul cel mai potrivit loc pe care
l-a ales. In continuare voi prezenta Hotelul JW Marriott în cel mai mic
detaliu, pentru a întelege mai bine alegerea turistului.

76
 Lobby Marriott
4.1.1. Prezentare Generalã Hotel JW Marriott
Potrivit unor standarde nescrise, cele mai scumpe hoteluri din lume au cam
tot ce-şi poate imagina un turist sau un om de afaceri ca ar putea avea
nevoie pe timpul şederii: camere gigantice, superconfortabile, finisaje de lux,
dotãri ultramoderne, servicii impecabile, facilitãţi de toate genurile, începand cu
centre de sãnãtate şi întreţinere şi terminând cu baruri discrete, în care un
pianist celebru îşi împleteşte degetele pe deasupra clapelor, sãli de conferinţã
sau cele mai scumpe magazine.
Din secunda în care ai intrat într-un astfel de hotel te simţi rege, te simţi stãpân,
inclusiv prin unghiul de înclinare a majordomului la plata bacşişului. Zgomotul
produs de pantofii ce au costat mii de dolari se pierde în fibrele covoarelor
groase şi pânã şi muzica discretã din lift se teme sã nu-ţi tulbure împãrãteasca
urcare cãtre apartamentul gãtit ca pentru sosirea lui Ludovic al XIV-lea. In
restaurant, ospãtarii îşi ţin respiraţia în timp ce-ţi aşeazã scaunul, sosul de
portocale ce zugrãveşte pieptul de raţã descrie un cerc perfect, iar şervetul cu

77
care îţi ştergi mâinile este mai alb decât ar spera vreodatã orice firmã de
detergenţi. Aceasta este atmosfera la JW Marriott Bucharest Grand Hotel.
In mijlocul holului, înainte de recepţie se aflã o mãsuţã unde mereu se vor afla
flori proaspete, ce dau un aspect elegant şi prietenos.
Cel mai mare hotel din oraş pune la dispoziţie clienţilor sãi 402 camere şi
apartamente:
 2 Apartamente Prezidenţiale
 23 Apartamente (8 Executive, 6 Senator ANEXA 6, 5 Business, 2
Ambassador)
 236 Camere Deluxe ANEXA 7
 48 Camere Grand ANEXA 8
 30 Camere Executive
 57 Camere Grand Executive ANEXA 9
 8 Camere pentru persoane cu dizabilitãţi fizice
 Etaj Executiv

Dormitor Apartament
Prezidenţial

Camerele Double Double sunt prevãzute cu 2 paturi duble, care pot acomoda
pâna la 4 persoane.

78
Camerele Grand - Camerele “Grand” au o suprafaţã mai mare, în care spaţiul
pentu birou, incluzând şi o canapea, este separat de cel al dormitorului. Baia are
cabinã de duş separatã de cadã, iar oaspeţilor li se oferã pachete VIP în camerã.
Camerele Executive – sunt situate pe etajul 8, Etajul Executiv. Cazarea într-o
camerã Executive presupune accesul la Executive Lounge, care include: mic
dejun continental, bãuturi rãcoritoare, cafea, ceai, fursecuri şi fructe pe durata
întregii zile, urmate de gustãri seara. Oaspeţii etajului executiv beneficiazã de
check-out expres şi serviciu de “turn down”.
Camerele Grand Executive - au o suprafaţã mai mare, în care spaţiul pentu
birou, incluzând şi o canapea, este separat de cel al dormitorului. Baia are
cabinş de duş separatã de cadã, iar oaspeţilor li se oferã pachete VIP în camera;
şi includ accesul la Executive Lounge.
Existã etaje separate pentru fumãtori şi nefumãtori.
Servicii şi facilitãţi
 Camere spaţiose, de fapt cele mai spatţioase din oraş cu o suprafaţã
medie de 36.8 metri pãtraţi
 Limuzinã cu/fãrã şofer
 Transport la/de la aeroport
 Room Service 24 de ore
 Seif cu închidere electronicã în fiecare camerã
 Cabinã de duş şi cadã separate în 80% din camere
 Oglindã de machiaj în fiecare baie
 Maşinã de gheaţa pe fiecare etaj
 Serviciu de Concierge/Birou de rezervãri aeriene
 At Your Service
 Salon de frumuseţe
 Parcare contra cost, 553 locuri
 Birou Hertz pentru închiriere automobile
79
  Cinci lifturi pentru clienţi
 Detectoare de fum şi sistem de prevenire a incendiilor în toate zonele
publice şi în camere
 Serviciu de lustruit pantofii în lobby
 World Class Health Academy – cel mai modern centru de fitness din
Bucureşti ANEXA 10
 Grand Avenue, galerie luxoasã de magazine
 Grand Offices, spaţii de birouri de primã clasã
 Cazino
 Serviciu de “Valet Parking” la cerere
 Acces la Internet de mare vitezã în toate camerele şi sãlile de conferinţã
 Produse cosmetice de baie Nirvae, brand creat anume pentru hotelurile
JW Marriott
 Bãuturi de bun-venit la check-in
 Cadou de bun venit în fiecare camerã Executiva şi apartament
 Serviciu de spãlãtorie şi curãţãtorie accesibil 24 de ore
 Business Center şi Executive Lounge accesibile 24 de ore
 Serviciu de Valet gratuit la cerere pentru toţi oaspeţii hotelului, accesibil
24 de ore
 Ziare digitale livrate la prima orã contra cost
 Plante naturale în toate camerele
 Umbrele în toate camerele
 Coş pentru pantofi în toate camerele
 Muzicã live în toate restaurantele şi barurile
 Halate de baie şi papuci în toate camerele
 2 telefoane cu 2 linii internaţionale

Restaurante şi Baruri
80
Cupola – Modern Classics, 210 locuri pentru mic dejun şi dejun bufet ; 65
locuri pentru cinã. Un restaurant cu personalitate şi un farmec unic : reţete
clasice pregãtite la masã în ‘interpretãri moderne’, bar de stridii. Cupola –
Modern Classics, o experienţã culinarã grandioasã
Cucina – bucãtãrie italieneascã, 115 locuri. Cu un decor rustic şi bucãtãrie
deschisã, Cucina serveşte mâncare italianã într-o atmosferã ce aminteşte de o
fermã din Toscana. Mâncarea italianã excepţionalã este însoţitã de o bogatã
listã de vinuri fine şi servitã de ospãtari care fredoneazã canţonete.
Champions – The American Sports Bar & Restaurant, 149 locuri. Un loc
pentru învingãtori, tineri la suflet şi persoane active unde turistul poate alege
între : prânz, cinã, happy hour, petreceri, un joc de darts sau billiard, sau pentru
a viziona, la alegere, pe unul din cele 27 ecrane TV evenimente sportive din
toata lumea. Champions este unicul restaurant care deţine o colecţie
impresionantã de articole şi fotografii autografiate de mari sportivi români şi
strãini.
Vienna Café – The Austrian Coffee House, 75 locuri. Ambianţa elegantã
amintindu-ne de tradiţia unei cafenele austriece, o impresionantã varietate de
sortimente de cafea, prãjituri şi produse de patiserie. In fiecare zi se ascultã la
Viena Café muzicã clasicã live. ANEXA 11
Pavilion Lounge – The International Bar, 83 locuri. Locul unde pentru întilniri
cu partenerii de afaceri sau prietenii dupã o zi obositoare. Serviciul prietenos,
cocktailurile însoţite de selecţia zilnicã de canape-uri ale bucãtarului şef.
The Garden – 130 locuri. Deschisã din mai pânã în septembrie, The JW
Marriott Garden este locul perfect pentru seri relaxante în aer liber cu mici,
grãtar, salate şi bere.
Clienţii JW Marriott sunt rãsplãtiţi pentru fidelitatea lor. Odatã ce ai venit în
hotel, primeşti un card, gratis, pe care acumulezi puncte pentru fiecare ban
81
cheltuit în hotel. Contactul cu clienţii este menţinut prin scrisori, prin care sunt
anunţaţi numârul punctelor acumulate sau ofertele speciale oferite de hotel. De
asemenea vizitatorii sunt invitaţi sã completeze chestionare pentru a afla dacã
sunt mulţumiţi sau nu de serviciile acordate. Aceste chestionare sunt fãcute
pentru a menţine un contact direct cu clientul, pentru a-l cunoaşte mai bine, şi
pentru a încerca sã-i satisfacã nevoile la standardele cele mai înalte.

4.1.2. Facilitãţi pentru întâlniri, conferinţe şi evenimente

Când un client allege JW Marriott pentru un eveniment acesta poate conta pe
Marriott cã intãlnirea va deveni un success. Cei de la departamentul de Vânzãri
şi Bussines Center, abordeazã fiecare eveniment (mare sau mic) cu o atenţie
deosebitã, meticulous plãnuit, clientul primind astfel nivelul de confort pe care-
l meritã. Sãlile de conferinţã au peste 2 000 m². Sunt situate toate la etajul 1, şi
sunt concentrate toate într-o parte a hotelului; se poate observa mai bine în
ANEXA 12
 Grand Ballroom – 615 m2 divizibilã în 4 secţiuni ANEXA 13
 Constanţa Ballroom – 352 m

 Foyer - 500 m2
 Alte 10 sãli cu dimensiuni între 16.7 şi 92 m2
 Majoritatea sãlilor de conferinţe au vedere spre Palatul Parlamentului
82
Pachetul include:
 Inchirierea sãlii
 Echipament tehnic: proiector pentru transparente / diapozitive, ecran şi
flipchart
 Bufet pentru prânz cu bãuturi nealcolice
 Pauze de cafea
 Preţurile pachetelor sunt exprimate pe persoanã şi depind de numãrul de
participanţi.
 Preţurile menţionate sunt în EURO şi exclud TVA.
In tabelele urmãtoare am prezentat exact pachetele ce sunt oferite de JW
Marriott în vederea organizãrii conferinţelor în funcţie de numãrul de perosane
şi de cerinţe.
Preţurile acestora sunt exprimate în euro, şi trebuie menţionat faptul cã sunt
doar informative. Când au loc evenimente importante sau când organizatorii
acestor evenimente sunt clienţi fideli JW Marriott, preţurile se modifica, ele
sunt negociate de obicei în favoarea clientului fidel.

Tabel nr. 10 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 20-50 persoane
Cafea de Prima pauzã A doua pauzã Prânz Preţ Net /
întâmpinare de cafea de cafea Persoanã
A × × 31.00
B × × × 34.00
C × × × × 36.00
Sursa: Catalog Preţuri Sãli Conferinţe JW Marriott Bucureşti

Tabel nr. 11 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 51 - 100 persoane
Cafea de Prima pauzã A doua pauzã Prânz Preţ Net /
întampinare de cafea de cafea Persoanã
A × × 29.00
B × × × 33.00
C × × × × 35.00
Sursa: Catalog Preţuri Sãli Conferinţe JW Marriott Bucureşti

83
Tabel nr. 12 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 101 - 150 persoane
Cafea de Prima pauzã A doua pauzã Prânz Preţ Net /
întampinare de cafea de cafea Persoanã
A × × 28.00
B × × × 31.00
C × × × × 34.00
Sursa: Catalog Preţuri Sãli Conferinţe JW Marriott Bucureşti

Tabel nr. 13 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 151 - 200 persoane
Cafea de Prima pauzã A doua pauzã Prânz Preţ Net /
întampinare de cafea de cafea Persoanã
A × × 26.00
B × × × 30.00
C × × × × 33.00
Sursa: Catalog Preţuri Sãli Conferinţe JW Marriott Bucureşti

4.2. Rezultatele şi cifrele vorbesc pentru JW Marriott

Fiecare proprietate la cheie este localizatã în oraşe de frontierã sau de vacanţã

din toata lumea, şi oferã cele mai suomptoase împrejurimi la care se aşteaptã cei
mai rafinaţi cãlãtori.

4.2.1. Rezultate la Nivel Mondial

Aşteptãrile, împreunã cu numãrul cãlãtorilor de elitã de prin Europa, Orientul

Mijlociu şi Africa au crescut în ultimii ani. Pentru a ţine pasul, colecţia JW
Marriott Hotels & Resorts continuã sã se extindã şi sã-şi construiasca reputaţie
de prestator de servicii luxoase şi personalizate. De-a lungul ultimilor trei ani,
numãrul proprietãţilor s-a dublat. In Europa Brandul Marriott poate fii gãsit în :
Italia, Franţa, Polonia, Cehia, Grecia, Turcia, Germania, Olanda, Spania,
Portugalia, Marea Britanie ( 55 Marriott, 8 Renaissance şi 12 Courtyard),
Austria şi lista continuã.. aproape în toata Europa.
84
Pe deasupra, excelenţa JW Marriott continuã sã adune o varietate de premii în
fiecare an, inclusiv urmãtoarele:

o AAA Patru Diamante

o Cheia de Aur
o Lista de Aur, Revista Conde Nast Traveler
o 500 Cele mai renumite hoteluri din lume, Revista Travel + Leisure
o Topul celor mai bune 75 terenuri de golf, Revista Golf Digest

Marriott International se concentreazã pe nivelarea afacerilor sale, şi pe

dezvoltarea brandului sãu în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi de
asemenea dezvoltarea întregii corporaţii Marriott.
Cel mai bine grãiesc cifrele, rezultatele Marriott în ultimii 10 ani.

Din 1989, Marriott International şi-a mãrit capacitatea de cazare de nouã

ori şi se aşteaptã la o creştere de 15 % pâna în 2008 în Europa. In Anglia,
Marriott deţine o cotã de 22% din preferinţele consumatorilor, în comparaţie cu
15%, cota deţinutã de cel mai apropiat competitor al sãu. Rata clienţilor fideli
a crescut de 3 ori din 1999. Am evidenţiat în urmãtorul grafic aceastã
creştere:

Grafic nr. 4 Evoluţia clienţilor fideli Marriott Intrenaţional 1999-2004

85
 Clientii fideli Marriott

2500
2028.9
2000
1698.5
1500 1433.2
1157.9
1000 912.3
654.4
500

0
1999 2000 2001 2002 2003 2004

Clientii fideli Marriott

Sursa: Documente Statistice Marriott Internaţional

4.2.2. Rezultatele JW Marriott Bucureşti

Societatea Companiilor Hoteliere Grand , care administreazã hotelul

bucureştean de 5 stele JW Marriott, a înregistrat anul trecut un profit brut de
51,2 milioane lei (14,2 mil. Euro), potrivit datelor prezentate în Monitorul
Oficial. Rezultatul este de peste 3 ori mai mare faţã de rezultatul de 14,1
milioane lei (3,5 milioane euro) realizat în 2004.

Grafic nr. 5 Evoluţia profitului în 2004 şi 2005 pentru JW Marriott

86
 mil. Euro

14.2
16

14

12

10

6 3.5

0
2004 2005

mil. Euro

Sursa: Monitorul Oficial; Rezultate Marriott 2004 şi 2005

In aceste condiţii JW Marriott a realizat cel mai mare profit de pe piaţa hotelierã
autohtonã şi se aflã pe primul loc în topul hotelurilor din România în ceea ce
priveşte cifra de afaceri.
In ceea ce priveşte gradul de ocupare al camerelor, JW Marriott deţine un
grad de ocupare de circa a 77% în anul 2005, în creştere cu 5 procente faţã
de anul precedent.
Am observat cã gradul de ocupare din 2005 este aproape de 80%. Sunt sigurã cã
la finele anului 2006, acesta va depãşii 80%. O dovadã a faptului cã gradul de
ocupare va creşte este al 11-lea Summit al francofoniei ce va avea loc la
Bucureşti, în septembrie 2006, România fiind prima ţarã din Europa de Est
care a fost aleasã sã gãzduiascã un asemenea eveniment de amploare. Pe
perioada acestui summit la JW Marriott nu se mai gãsesc camere libere;
gradul de ocupare va fii de 100% deoarece la acest summit vor participa peste 3
000 oameni, ce vor fii cazaţi în hoteluri de 4 şi 5 stele.

87
 Grafic nr. 6 Evoluţia Coeficientului de Utilizare a Capacitatii de Cazare
2004 şi 2005 Hotel JW Marriott
Gradul de Ocupare %

100.00%
77%
90.00% 71.90%
80.00%
70.00%
60.00%
50.00%
40.00%
30.00%
20.00%
10.00%
2004 2005

Gradul de Ocupare %

Sursa: Documente Statistice JW Marriott Bucureşti

Cu toate cã JW Marriott Bucharest Grand Hotel este cel mai bun hotel de pe
piaţã în momentul de faţã, se tem de concurenţã. Domnul Kurt Strohmayer,
Director General, a declarat cã, concurenţa este reprezentatã de hoteluri precum
Sofitel, Crowne Plaza sau Howard Johnson, dar în acelaşi timp ei respectã
aceste hoteluri şi menţin relaţii de colaborare cu acestea în vederea gãsirii unor
noi soluţii de a satisface nevoile clienţilor.
Hotelul JW Marriott Bucureşti a fost evaluat recent la 150 milioane euro de
cãtre un evaluator independent contractat de Erste Bank.
In mod normal un hotel cum este Marriott se amortizeazã în cca 10 ani, însã în
România aceasta amortizare se produce mult mai repede, în 7-10 ani. Asta
datoritã faptului cã piaţa turismului de afaceri a luat amploare în ultimii 10 ani,
iar afacerile cu hoteluri de 4 şi 5 stele nu sunt de ignorat. Societatea
Companiilor Hoteliere Grand, care administreazã hotelul JW Marriott, a
contractat la mijlocul anilor 90’ un împrumut, cu garanţia statului, de peste 100

88
milioane de euro pentru construcţia hotelului. In prezent, potrivit ultimelor
informaţii disponibile, compania mai datoreazã circa 80 milioane de euro
bãncilor. Se pare cã în 5 ani de funcţionare hotelul şi-a achitat doar 20% din
datorii, însa trebuie ţinut seamã de faptul cã primii ani sunt cei mai grei. In
aceşti ani JW Marriott şi-a adunat clienţii fideli, a semnat cât mai multe
contracte cu diferite companii atât pentru închirierea unui numãr de camere pe
an, cât şi pentru sãlile de conferinţe, pentru închirierea acestora. Deabia acum
datoriile se vor plãtii mult mai repede şi mai uşor.
Durata de recuperare a investiţiilor = volumul investiţiei/profitul realizat
Dr = 100 milioane euro / 14.2 milioane euro = 7 ani
JW Marriott Bucureşti au început sã strângã fonduri pentru a începe o
renovare a hotelului. Hotelurile de 5 stele trebuie sã arate impecabil, trebuie sã
fie în “pas cu moda”. In aceasta varã se va schimba covorul de la primul etaj, şi
cam în cinci ani de acum încolo renovarea va fii completã, cu mobilã noua şi
televizoare noi, pentru a ţine pasul cu piaţa şi cu calitatea pe care clientul o
aşteaptã.
Turiştii de afaceri strãini care aleg JW Marriott Grand Hotel sunt în mare
mãsurã cei din America, apoi din Franţa, Germania, Italia, Turcia şi
Israel. Turişti de afaceri vin în numãr mare şi din Austria, şi asta datoritã
faptului cã directorul general este austriac. Asia nu prea onoreazã cu prezenţa
JW Marriott Bucureşti. Dar, se pare cã vor gazdui turişti din India datoritã
unor investiţii fãcute de aceştia în România. Majoritatea clienţilor din
turismul de afaceri vin din lumea industriei petroliere, bãnci, farmacie şi
afacerile cu oţel. La JW Marriott Bucureşti toatã lumea organizeazã
evenimente, conferinţe s.a. datoritã ambianţei, datoritã renumelui pe care acest
hotel l-a câştigat pe piaţã. Companii precum Connex, Zapp, Raiffeisen Bank,
diferite Ministere, Hewlett Packard, Ziarul Financiar, Microsoft România,
Flamingo, Flanco, Petrom, OMV, Telecom, Siemens, Bayer, HVB, Greek
89
Banks, Deutsche Bank recurg la serviciile hotelului pentru astfel de evenimente.
Si aici au fost menţionate doar câteva, cãci nu ne-ar ajunge pagini întregi pentru
a le enumera. Cine vrea sã se respecte ca, firmã, corporaţie, şi vrea un
eveniment „ca la carte” apeleazã la expert.

4.3. Propuneri
JW Marriott Bucharest Grand Hotel, este un hotel de nota 10. In acest
moment, este cel mai mare hotel din Bucureşti cu cele mai mari camere. Turiştii
din acest hotel sunt întodeauna impresionaţi de serviciile oferite, precum şi de
atmosfera hotelului.
Aş avea câteva propuneri pentru JW Marriott. In primul rând în legãtura cu
magazinele ce se aflã în interiorul hotelului. Magazinul „Daniela’s Secret”
ce comercializeazaã lenjerie intimã pentru femei, eu propun sã disparã. Din
moment ce celebrul brand „Victoria’s Secret” nu se aflã pe piaţa româneascã,
propun sã nu-l înlocuim cu un brand care i-a copiat numele şi care este format
din doi termeni, unul românesc şi unul englezesc care nu se potrivesc deloc.
Propunerea mea este cã acest brand ar putea fi înlocuit fie cu un alt brand
românesc cum ar fi I.D.Sarrieri, sau cu un brand internaţional care existã şi la
noi pe piaţã (Triumf).
O altã propunere pentru JW Marriott Bucureşti ar fi modernizarea terasei din
spatele hotelului. Camerele cu vedere în spate dau în aceastã terasã. Eu propun
sã o amenajãzeu multa verdeaţa. Sã se planteze flori şi pomişori (mici brãduţi).
De obicei camerele cu vedere în spate într-un hotel sunt mai puţin interesante,
dar dacã am avea o oazã verde şi un plus de oxigen pentru turişti eu zic cã ar
completa lipsa priveliştei spre Casa Poporului.
Preţurile foarte mari mai sunt problema care eu zic cã are drept cauzã faptul
cã cererea reuşeşte sã depãşeascã oferta. Acest lucru cred cã se va reglementa
de la sine, prin construcţia de noi hoteluri în Bucureşti, la standarde cât mai
90
ridicate. Preţurile în hotelurile Bucureştene depãşesc chiar şi unele din oraşele
Europene.
In ceea ce priveşte organizarea evenimentelor, nu prea am propuneri. JW
Marriott este un adevãrat profesionist când vine vorba de acest domeniu.
Organizarea evenimentelor se face fãrã greşealã.
Ultima mea propunere, care probabil cã nu se va schimba la JW Marriott este
faptul cã in tot hotelul dacã doreşti sã bei un produs al companiei Coca Cola nu
vei gãsi. Aceştia lucreazã în exclusivitate cu Pepsi Cola. Este un fel de reclamã
cam neloialã, şi în plus din câte ştiu eu aceste practici nu sunt foarte bine
vãzute. JW Marriott probabil cã obţine anumite facilitãţi de la Pepsi prin acest
contract de exclusivitate. Insã dacã ne gândim, singurul ce are de suferit este
turistul, cãruia i se neagã dreptul de a alege, el nu mai are opţiune.
In concluzie putem spune ca JW Marriott Bucharest Grand Hotel este lider
în desfãşurarea turismului de afaceri.

91
 Concluzii

Turismul de afaceri, cea mai profitabilã şi totodatã cea mai interesantã ramurã
a industriei turismului. Bucureşti, o viitoare Capitalã Europeanã, a început
cu paşi mãrunţi dar repezi sã se iniţieze în aceasta lume a turismului de afaceri.
Am definit turismul de afaceri, am vorbit puţin despre organizaţiile mondiale şi
autohtone ce se ocupã de acest domeniu, am vãzut cum se organizeazã o
conferinţã, am vorbit despre cererea şi oferta bucureşteanã pentru turismul de
afaceri, am prezentat capitala noastrã cu punctele sale de atracţie, iar în final am
exemplificat turismul de afaceri prin prisma hotelului JW Marriott Bucharest
Grand Hotel.
Concluzia mea este cã Bucureşti este demnã de a se alãtura celorlalte
capitale ale Uniunii Europene. Incã nu facem parte din Federaţia Europeanã a
Oraşelor de Congrese din Europa, dar se pare cã încet, încet am început sã
bifãm pe lista cu cerinţele impuse de aceştia. Bucureşti are toate şansele sã
devinã un oraş membru al acestei federaţii. Toate ramurile economiei româneşti
sunt înca în dezvoltare, înca se investeşte masiv; acesta este un lucru pozitiv
pentru industria turismului de afaceri; cu cât mai multe investiţii strãine cu atât
mai mulţi turişti de cazat, mai multe conferinţe, întâlniri sau congrese de
organizat.
Bucureşti are foarte multe de oferit, atât pentru economie şi pentru investiţii
cât şi turiştilor fie ei de afaceri sau pur şi simplu turişti. Tot ce trebuie fãcut este
sã încercãm, noi locuitorii capitalei sã valorificãm aceste oportunitãţi şi sã
încercãm în primul rând sã ne bucurãm noi de ele. Nu pot sã nu menţionez în
aceste ultime rânduri cu care îmi închei lucrarea de licenţã, ca ceea ce m-a
determinat sã aleg acest subiect a fost în primul rând cã îmbinã 3 lucruri foarte
importante pentru mine, turismul, Bucureşti apoi faptul cã este un subiect de

92
actualitate. Prin aceastã lucrare am dorit sã arãt, în primul rând
importanţa industriei turismului de afaceri în economia ţãrii, precum şi
importanţa lui pentru a creea o imagine pozitivã la nivel de ţarã. Este important
din punct de vedere financiar; cu timpul aportul turismului la PIB va creşte, iar
aceastã creştere se va datora şi turismului de afaceri, cel puţin în marile oraşe
din România, dar mai ales în Bucureşti. Iar in al doilea, rând am vrut înca
odatã sã arãt potenţialul Capitalei noastre în industria turismului de
afaceri.

93
 Bibliografie:

1. Bãltãreţu Andreea „Turism Internaţional” Editura Sylvi Bucurşeti 2004

2. Băltăreţu Andreea , “Turismul internaţional de la teorie la practică”,
Editura Sylvi, Bucureşti, 2004
3. Cãprãrescu Ghoerghiţa „Managementul strategic al firmei de comerţ şi
turism”, Ed.Rosetti,  Bucureşti, 2005
4. Cãprãrescu Ghoerghiţa, E. Burdus „Fundamentele managamentului”, Ed.
Rosetti,  Bucureşti, 2005
5. Cristea Anca Adriana “Tehnologia Activitãţilor în Turism” Editura Universul
Juridic, Bucureşti 2006
6. Cristureanu Cristiana, “Economia şi politica turismului internaţional”,
Editura Abeona, Bucureşti, 2003
7. Chiriac Alexandra Crina „ Asistenţã turisticã în organizarea de evenimente”
Editura THR-CG Bucureşti 2004
8. Draica Constantin, „Turismul internaţional. Practici de elaborare şi
distribuţia produsului turistic”, Editura All Beck, Bucureşti, 2003
9. Glăvan V. - „Turismul în România", Ed. Enciclopedică, Bucureşti 2000
10. Ianoş I., Vlăsceanu Gh. - "Oraşele României", Ed. Odeon, Bucureşti 1998
11.Ionescu Ion „Economia Turismului” Editura Sylvi Bucureşti 2004
12.Ionescu Ion „Turismul - fenomen social-economic şi cultural” Editura Oscar
Print, Bucureşti, 2000
13.Neacşu Nicolae, Oscar Snak, Petre Baron „Economia Turismului” Editura
Expert, Bucureşti 2003
14.Nicolae Neacşu „Turismul şi Dezvoltarea Durabilã” Editura Expert,
Bucureşti 2003

94
15. Neacşu Nicolae şi Cernescu Andreea „Economia Turismului – Studii de caz
reglementãri” Editura Uranus, Bucureşti 2002
16.Neacşu Nicolae, Cristureanu Cristiana, Bãltãreţu Andreea „Turism
Internaţional; Studii de caz: legislaţie” Editura Oscar Print, Bucureşti 1999
17. Papuc Mihai, „Tehnici Promotionale” Editura Universitaria, Bucureşti, 2004
18. Popescu Ion, „Microeconomie”, Editura Cermaprint, Bucuresti 2005
19. Stănciulescu Gabriela, “Managementul operaţiunilor de turism”, Editura
All Beck, Bucureşti, 2002
20.Ţigu Gabriela (coordonator), “Resurse şi destinaţii turistice pe plan
mondial”, Editura Uranus, Bucureşti, 2003
21. Institutul Naţional de Statisticã – Frecventarea structurilor de primire
turisticã cu funcţiuni de cazare 2004, 2005, şi trimestrul I 2006.

 Bussines Travel Romania Septembrie 2005

 Bussines Travel Romania Noiembrie 2005
 Bussines Travel Romania Februarie 2005,
 Ziarul Financiar, 21 iunie 2006
 Ziarul Financiar, 20 mai 2003
 Curierul National, 19 mai 2003
 Bussines Review, 12-18 iunie 2006 / volumul 12, numãrul 22
 The Diplomat Bucharest Vol. 2 Nr.2, martie 2006

 http://smooz.4your.net/efct2006/files/EFCT_Statutes.pdf
 http://iccaworld.com/cnt/files/2005ARTBYLAW.pdf
 http://www.iccaworld.com/
 http://www.efct.com/index.html?current=1&page=1&page2=1&lang=en
 http://www.conworld.net/vmp/Romania.htm - RCB
 http://www.romaniatravel.com/index.php?lng=en&tree=115 – RCB

95
 http://www.infotravelromania.ro/rcb.html RCB
 http://www.southtravels.com/europe/romania/intercontinentalhotel/
index.html
 http://www.ichotelsgroup.com/h/d/ic/1/en/hd/buhha
 http://www.hotelnet.ro/hotels/bucharest/intercontinental.htm
 http://www.hotel.intercontinental.tourneo.ro/F_New/
 http://www.brasov-hotels.ro/id/7BvH-JW_Marriott_Grand_Hotel-
Bucureşti.ro.php
 http://www.hotel.majestic.tourneo.ro/F_New/
 http://www.camerehotel.ro/getdata.php?
wstartDate=1151431200000&endDate=1151517600000&zile=1&tara=1&oras
=1&zona=0
 http://www.zf.ro/articol_86403/
calea_victoriei_devine_calea_hotelurilor.html
 http://www.zf.ro/print_86403.html
 http://harta.infoturism.ro/romania/Bucureşti/harta_Bucureşti.php
 http://marriott.com/property/propertypage/BUHRO
 http://www.wall-street.ro/articol/Turism/8572/Miliardarii-care-viziteaza-
Romania-se-inghesuie-in-8-hoteluri-de-5*/
 http://www.eibtm.org/app/homepage.cfm?
appname=100486&moduleid=3339&linkid=22216&pram=364&K_NP_id=759
5&LocParam=Y&campaignid=11306&iUserCampaignID=29454640
 http://sabin.ro/gallery/Bucureşti/PA234243_resize
 http://marriott.com/development/europe-middle-east-africa-brands/
default.mi
 http://www.vatra.ro/romana/index.html

96
Lista Tabelelor din lucrare:

Tabel nr.1 Definiţii în turismul de afaceri

Tabel nr. 2 Categoriile de membrii ai Asociaţiei de Congrese şi Convenţii
Tabel nr. 3 Topul ţãrilor în funcţie de numãrul evenimentelor 2005 la care
ICCA a luat parte
Tabel nr. 4 Topul oraşelor în funcţie de numãrul evenimentelor 2005 la care
ICCA a luat parte
Tabel nr. 5 Numãrul de turişti şi structura pe sexe dupã motivul principal al
cãlãtoriei în anul 2004
Tabel nr. 6 Numãrul de turşiti şi structura pe sexe dupã motivul principal al
cãlãtoriei în anul 2005
Tabel nr. 7 Durata medie a şederii în hotelurile din România pe categorii de
clasificare Trimestrul 1 2006
Tabel nr. 8 Numãrul de hoteluri existente în România în 2004
Tabel nr. 9 Numãrul de hoteluri existente în România în 2005
Tabel nr. 10 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 20-50
persoane JW Marriott Bucureşti
Tabel nr. 11 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 51 - 100
persoane JW Marriott Bucureşti
Tabel nr. 12 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 101 -
150 persoane JW Marriott Bucureşti
Tabel nr. 13 Preţuri pentru închirierea sãlilor de conferinţã capacitate 151 -
200 persoane JW Marriott Bucureşti

97
Lista Graficelor din lucrare
Grafic nr. 1 Evoluţia numãrului de întruniri la nivel mondial 2004-2005
Grafic nr. 2 Evoluţia investiţiilor pe piaţa hotelierã în 2003 şi 2004
Grafic nr. 3 Numãrul hotelurilor din Romãnia pe categorii de clasificare în
2005
Grafic nr. 4 Evoluţia clienţilor fideli Marriott Intrenaţional 1999-2004
Grafic nr. 5 Evoluţia profitului în 2004 şi 2005 pentru JW Marriott
Grafic nr. 6 Evoluţia Gradului de Ocupare al Camerelor 2004 şi 2005 H. JW
Marriott

Lista Anexelor din lucrare

ANEXA 1 Formular Inscriere EFCT

ANEXA 2 Harta Bucureşti
ANEXA 3 Hanul lui Manuc
ANEXA 4 Teatrul Naţional Bucureşti
ANEXA 5 Harta JW Marriott
ANEXA 6 Senator Suite JW Marriott
ANEXA 7 Camera Deluxe JW Marriott
ANEXA 8 Grand King JW Marriott
ANEXA 9 Camera Grand Executive Double JW Marriott
ANEXA 10 Centrul de Fitness JW Marriott
ANEXA 11 Vienna Cafe JW Marriott
ANEXA 12 Schema etaj 1 Hotel JW Marriott
ANEXA 13 Grand Ballroom JW Marriott

98
ANEXA 1 Formular de inscriere EFCT

99
ANEXA 2 Harta Bucureşti

ANEXA 3 Hanul lui Manuc

100
ANEXA 4 Teatrul Naţional Bucureşti

ANEXA 5 Harta JW Marriott

101
ANEXA 6 Senator Suite JW Marriott

ANEXA 7 Camera Deluxe JW Marriott

102
ANEXA 8 Grand King JW Marriott

ANEXA 9 Camera Grand Executive Double JW Marriott

103
ANEXA 10 Centrul de Fitness JW Marriott

ANEXA 11 Vienna CafeJW Marriott

104
ANEXA 12 Schema etaj 1 Hotel JW Marriott

105
ANEXA 13 Grand Ballroom JW Marriott

106
107