Turismul Gastronomic

A realizat:Stratan Lidia,Gr.SHT-181,F/R
Turismul
gastronomic sau turismul
culinar reprezintă
experimentarea culinară a
unei, regiuni geografice şi
este considerat o
componentă importantă a
turismului în general şi a
agroturismului în special.
Alături de peisaj, cazare şi
climă – în funcţie de care
turiştii îşi aleg destinaţiile,
experienţa culinară a ajuns
definitorie pentru cei care
caută senzaţii gustative
memorabile, care au o
cultură a mâncării şi a
degustării unor băuturi (vin,
cogniac, ţuică, etc.).
 Vacanţele “gourmet” reprezintă cele
mai bune ocazii pentru descoperirea de
noi sortimente de vin sau feluri
tradiţionale de mâncare. Spaţiul analizat
prezintă un mare potențial turistic
gastronomic, reliefat de existența unor
mâncăruri specifice apreciate pe plan
local și regional, alături de produse de
carmangerie valorificare turistică
a produselor tradiționale (brânzeturi,
vinuri, ștrudli, nudli, pâine țărănească,
zacuscă, etc.) și a preparatelor culinare
cu specific local bazate pe legume,
fructe proaspete și uscate, gemuri, carne
de vânat, mezeluri de casă, sucuri și
siropuri naturale, ceaiuri, produse
apicole, etc.).
Concepţia structurală şi mai ales funcţională atât în timp
cât şi spaţiu al alambicatului
sistem de alimentaţie publică se subordonează adaptării
rapide la necesităţi de consum
modern atât al alimentelor clasice locale, cât şi a celor
noi (modificate genetic) sau existente
pe alte meridiane ale lumii, care au devinit accesibile
dar mai ales mai atractive.
A crea un sistem coerent şi inteligent de alimentaţie a
consumatorilor de turism
înseamnă a satisface cât mai simplu şi mai plăcut
necesităţile culinare ale oricărui turism, în
orice moment, în orice locaţie de pe glob. Necesităţile
de consum ale unei societăţii moderne,
active şi foarte dinamice oferă o multitudine de
oportunităţi deosebite de producţie,
procesare, distribuţie sau ofertare pentru piaţa culinară
turistică.
 Într-un vechi proverb Socrate arată că
“Mananci pentru a trai, nu traiesti pentru a
manca” 4.
Cu toate acestea, sunt multe situaţii şi locuri
în care parcă numai placerea gustului da
un sens nou vietii şi aceasta merită trăită.
În consecinţă una dintre bucuriile pe care
vizitarea altor ţări şi unul din principalele
privilegiile ale turiştilor care ajung să
descopere si chiar să experimenteze mereu
alte culturi,
ramâne sansa de a putea savura mancaruri
autentice, unice şi specifice, preparate chiar
de acei
care le-au descoperit.
Astfel mâncarea chinezeasca
este autentica cu adevarat
numai în China, la fel cum
tzatziki este în Grecia sau
gulaşul în Ungaria şi nu în
ultimul rând micii şi
sarmalele din România.
Mâncarea din India are acele
arome specifice pe care doar
acolo le poţi descoperi
cu adevarat si când ajungi in
acea regiune se poate
descoperi gustul, frumuseţea
şi aromele
specifice zonei.
La fel cum în Franta
există secrete culinare
străvechi care îmbina
bucataria
tipic provensală cu cea din
zona mediteraneana
îmbunătăţită cu
rafinamentul parizian, tot
aşa
şi în Bucovina cea
Românească, alături de
spiritualitatea şi
frumusetea zonei, se
mananca
foarte bine, sănătos şi
traditional, se poate bea
afinata, cornata, zmeurata
si alte bauturi
nealcoolice sau alcoolice
deosebite şi specifice.
Chiar dacă un turist este sau nu un adevarat
gurmand, sau le place numai să gatească
si sa gatească retete noi, cu siguranta acesta
va aprecia placerea de a putea descoperi dar
şi
savura mereu noi feluri de mancare sau
bauturi specifice anumitor zone.
În urma statisticilor care se fac de către
agenţiile de voiaj s-a observant existenţa unui
interes serios al multor turisti, de mancarea si
bauturile specifice sau traditionale, existente
într-o anumită zonă unde aceştia calatoresc.
Este destul de important de ţinut
minte ca mancarea traditionala
şi specific face parte
dint-o experienta autentica
cautată de tot mai multi turisti in
zilele noastre. Începând cu nu
mai puţin celebrele cine având
un specific zonal, însoţit de un
program artistic simplu şi
traditional, în special în ţările
din Asia de Sud-est alături de
bucuria de a găti alaturi de
angajaţii restaurantului sau chiar
de a face cumpărături cu aceasta
sau plăcerea de a allege şi
de a culege din gradina proprie
cele necesare. Toate acestea
ajutând la dezvoltarea
agroturismului în foarte multe
ţări şi zone cu specific culinar
deosebit, sau chiar şocant.
În concluzie se consideră că cel puţin
un sfert din turişti participă, la
activitati cu
specific culinar pe parcursul
vacantelor. Mai mult decat atat, tour
operatorii, sunt ferm
convinşi de existenţa unei nişe mari şi
specifica de vizitatori sau turisti
interesati mai
mult de mancarea dar şi bauturile
traditionale dintr-o anumita locaţie,
zonă sau ţară.
Ba chiar la unii turişti specificul
culinar este motivul principal al
calatoriei.
Se poate exemplifica astfel un mic orăşel din
sud estul Frantei, pe nume Mougins,
care este considerat ca fiind un adevarat
paradis gastronomic şi unde există mai mult
de 50 de
restaurante excelente, majoritatea aflându-se
in centrul localitatii.
Sau specialitatile italienesti, unde în afara de
celebrelor paste si pizza, există un
adevărat defăţ gastronomic in Bologna si
Palermo, sau o degustare de vinuri în
Toscana.
Si nu trebuie uitate destinatiile turistice
exotice, care se dovedesc a fi si adevărate
paradisuri gastronomice special: Singapore,
Thailanda, Tunisia, India si Egypt.
Practic pe piaţa turistică se
disting trei tipuri de turişti care
prezintă interes culinar:
 Turiştii care sunt în mod
conştient şi deliberat vizitatoriv
gastronomici,
 Turiştii care se pot bucura
ocazional de oportunităţile de a
savura mancaruri si
bauturi traditionale care se
găsesec în locurile vizitate, dar
nu îşi aleg destinatiile
numai în functie de acestea,
 Turiştii care participa numai
întâmplător la unele activităţi
culinare pe parcursul
  Bucătăria națională este extrem de apreciată de turiștii străini prin faptul că
este foarte diversă, delicioasă și, cel mai important, conține produse autentice,
cu gust autentic. Aici se înscrie aceiași, carne, mămăligă, roșii etc.

Cel mai cunoscut fel de mâncare din bucătăria

moldovenească, precum și cea românească per
ansamblu, este mămăliga. Aceasta este o fiertură de 
făină de porumb, servită adesea ca un
acompaniament pentru tocănițe și preparate din 
carne sau cu brânză de vaci, smântână și șorici de
porc. Vinurile locale nu lipsesc de pe cele mai multe
mese.
Feluri de mâncare de sărbătoare tradiționale includ 
sarmale umplute cu carne tocată, pilaf (un fel de
mâncare de orez), jeleu, fidea, carne de pui, altele.
Masa de sărbătoare este, de obicei, decorată cu
elemente de patiserie, cum ar fi produse de
patiserie prăjituri, role, chifle și o varietate de
umpluturi (brânză, fructe, legume, nuci, etc)
 Dispune de o gama variata
Puncte tari de bucate traditionale Este foarte ospitaliera 
super-delicioase

Analiza SWOT
Calitatea buna a gustarilor Potential sporit al culturii
Atractii suficiente pentru o
si a bauturilor propuse la populare si traditionale
oferta turistica variata
preturi accesibile; (folclor, traditii, artizanat )

a domeniului
turismului
Prezentarea superficiala a Numar redus de unitati de
Puncte slabe
atractiilor culturale; cazare

Numar limitat de tur-

Lipsa ghidului pe operatori care sa formeze
prezentare a istoriei si sa comercializeze
bucatariei traditionale produsele turistice
autohtone.
• Oportunitati
• Ospitalitate traditionala
• Existenta proiectelor de asistenta externa pentru dezvoltarea
turismului
• Amenintari
• Infrastructura slab dezvoltata la obiceiurile turistice de interes 
national si international
• Nivel scazut de cunoastere,in Europa si in lume a Moldovei ca
destinatie turistica.
VĂ MULȚUMESC PENTRU
ATENȚIE!