Facultatea de Business şi Administrarea Afacerilor 

Catedra de Turism,Servicii Hoteliere și Agrement

Proiect de Specialitate

Analiza formelor de turism practicate în Republica Moldova

Autor:Stratan Lidia Victor

Grupa:SHT-181,F/R
Conducător științific:Bulican Adrian
Dr.,conf.univ.

Chișinău 2021

1
 Cuprins

1.Introducere…………………………………………………………………………..3

2.Formele de turism practicate in Republica Moldova

2.1Turismul rural………………………………………………………………..7

▶️Atracții din mediul natural……………………………………………8

2.2Turismul vitivinicol………………………………………………………17

▶️Vinării,beciuri …………………………………………………………….18

2.3Turismul cultural……………………….…………………………………27

▶️Muzee,cetăți………………………………….……………………………28

2.4Turismul de sanatate…………………….…….…………..………….42

▶️Stațiuni balneare……………….………………………………………..42

2.5Turism religios…………………….……………………………………….46

▶️Mănăstiri…………….……..……………….………………………………46

3.Concluzie…………………………………………………………………………….57

4.Bibliografie………………………………………………………………………….58

2
1.Introducere

Amplasată în Europa de Est, Moldova este o ţară cu un potenţial turistic

bogat, dar slab cunoscut. Mărginită de România la vest şi de Ucraina la nord,

sud şi est, acest colţ de pamânt merită cu prisosinţă calificativul de “colţ de

rai”.

 
 Clima Moldovei este una temperată. Datorită celor 4 anotimpuri,
împrejurimile de fiecare dată arată diferit – primăvara în muguri şi arome de

flori, vara în bătăia blândă a razelor de soare şi farmecul fructelor, toamna

în frunzele multicolore şi desigur în savoarea strugurilor şi iarna în puritatea

zăpezilor. De fiecare dată privirea e fermecată. În cursul râurilor Nistru, Prut,

Răut se arată nişte peisaje uimitoare, care taie răsuflarea, cu atât mai mult

că râurile sunt navigabile, fiind o placere deosebită de a călători pe apă cu

pluta sau barca.

 Mândria Moldovei sunt peisajele naturale, în unele locuri virgine şi

enigmatice; sunt locurile istorice şi fortificaţiile care poartă suflul istoriei şi

cel al victorioaselor bătălii; sunt vinurile şi beciurile care concureză cu cele

franceze; sunt bisericile şi mănăstirile în a căror construţie s-a depus suflet

ca urmare devenind lăcaşe de pribegie şi tămăduire a sufletului; mândria

Moldovei sunt oamenii băştinaşi care crează spiritul ospitalităţii în

mica noastră ţară.

3
De-a lungul istoriei teritoriul Moldovei (între 1812-1918 cu denumirea

de Basarabia, provincie a Imperiului Ţarist Rus) a fost o punte de

legătură de la hotarul de est al Europei către cel de vest şi Balcani.

După războiul ruso-turc din 1812, populaţiei creştine de origine turcă

din Dobrogea românească şi cea din Zaporojie (Ucraina) li s-a propus

să se stabilească în Basarabia, astfel cu trecerea secolelor astăzi la

sudul Moldovei, în stepa Bugeacului descoperim Gagauzia (Gagauz Yeri

cu centrul în oraşul Comrat). Din 1994 Gagauzia este unitate teritorial

autonomă. După cel de-al doilea război mondial, Moldova este

încorporată în Uniunea Sovietică (1944-1991), iar din perioada

interbelică din teritoriul Moldovei face parte şi Transnistria (Republica

Moldovenească Nistreană, centrul administrativ fiind Tiraspol). După

conflictul armat din 1992, autorităţile transnistrene au autoproclamat

independenţa, iar autorităţile Moldovei au pierdut controlul asupra

acestei porţiuni din est.

 După obținerea independenţei Republica Moldova a păstrat

frumoasele sărbători şi tradiţii, încântând prin bucătăria naţională

4
deliciosă şi cel mai important ecologică, cât şi prin obiceiurile şi cultura

moldovenească.

Deși are o suprafață mică, Republica Moldova dispune de un

considerabil potențial turistic, reprezentat, întâi de toate, de aspectul

geomorfologic al teritoriului – o neobișnuită diversitate de rezervații

peisagistice sau landșafturi naturale și monumente geologice unice, de

valoare europeană și mondială. Formele prioritare ale turismului

practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova sunt turismul rural,

vitivinicol, cultural,religios, de sănătate și frumusețe.

5
 2.1

6
Turismul rural

Turismul rural se bucura de o popularitate deosebita. Mediul rural din

Republica Moldova, cu comunităţile agricole şi satele pitorești, pot

oferi diferite servicii turiştilor care doresc să se odihnească în sânul

naturii:

  – cazare în case tradiţionale de tip rural;

– posibilitatea de încadrare în activităţi şi preocupări rurale;

– familiarizarea cu folclorul, distracţiile şi tradiţiile locale;

– familiarizarea cu meşteşugurile practicate în localitatea dată, precum

şi posibilitatea de participare a doritorilor la procesul meşteşugăritului;

– posibilitatea de procurare a produselor meşteşugăreşti.

Satul înseamna civilizatia traditionala cu obiceiuri cunoscute de

generatii întregi, cu sarbatori stramosesti, înseamna atragerea

oaspetelui prin ineditul spectacolului, în care vechiul se îmbina cu noul

sau, altfel spus, traditionalul si modernul stau la aceeasi masa, si mai

înseamna arhitectura rurala.

7
▶️Atracții din mediul natural

 Codru (masiv forestier din Republica Moldova)

 Pădurea Domnească – Balatina - Viișoara, Glodeni

 „Inima Nistrului” (insulă)– Naslavcea, Ocnița

 Izvorul Jeloboc – Jeloboc, Orhei

 Peștera Emil Racoviță – Criva, Briceni

 Peștera Surprizelor – Zolonceni, Criuleni

 Prutul de Jos – Văleni, Cahul

 Rezervația peisagistică Saharna – Saharna, Rezina

 Împrejurimile satului Socola, Șoldănești

 Stejarul lui Ștefan cel Mare – Cobîlea, Șoldănești

8
▶️Peștera Surprizelor. La circa 2 km de Criuleni, în fîșia de pădure de

pe malul drept al Nistrului se află ”Peștera Surprizelor” cu relicve din

perioada Sarmatului cu colonii de lilieci, descoperită prin anii 70ai sec.

XX. Peștera are 3 niveluri cu numeroase săli, avene, tuneluri înșirate pe

o lungime de aproximativ 1700 m. Multe dintre încăperi au primit

denumiri care într-o oarecare măsură le caracterizează: ”Camera

mare”, ”Tunelul”, ”Șaua”, ”Pervazul”, ”Cinematograful”; ”Tăișul”,

”Canionul”. Este necesar ca peștera să fie luată sub ocrotire, interiorul

și exteriorul (intrarea în ea), menținute în curățenie. Pot fi vizitate și

alte monumente geologice cum ar fi grotele și peșterile în stîncă și

defileul cu stînci recifale de la Văratic, comuna Puhoi.

▶️Pădurea Domnească. Un interes deosebit (chiar la scară europeană)

reprezintă rezervația științifică ”Pădurea Domnească”, și care ocupă o

9
suprafață de 6032 ha (inclusiv păduri - 5160 ha). Ea se întinde de la

rezervația peisagstică ”Suta de Movile” din regiunea de nord-vest pee

o lungime de peste 40 km în jos pe malul stîng al Prutului, între satele

Cobani și Pruteni. Rezervația a fost creată în scopul păstrării celui mai

reprezentativ areal de pădure de luncă și mlaștini (este cel mai bătrîn

masiv forestier din ținut și una din cele mai vechi păduri de luncă din

Europa), conservării, regenerării ecologice și restabilirii biodiversității

ecositemelor din luncă. Vegetația de aici s-a format atît sub influența

regimului apelor Prutului, cît și a sistemului de gîrle în care pătrundeau

apele rîului și ale afluentului lui Camenca pînă la construcția barajului

Costești-Stînca. În rezervație s-au păstrat vreo 730 specii de plante din

cele 1200 ale florei autohtone, înregistrate în republică și peste 200

specii de animale. Cea mai mare parte a pădurii naturale din rezervație

este alcătuită din arborete de stejar pedunculat (1017,7 ha), plop

negru (34,8 ha). Diintre alte specii se întîlnesc frasinul, arinul alb și

negru, salcia moale, etc.

Pe teritoriul rezervației ”Pădurea Domnească”, în apropierea satului

Moara Domnească se află cea mai mare grupare de stejari seculari din

Republica Moldova. Aici sînt cîteva pîlcuri cu o suprafață totală de 108

ha cu arbori, vîrsta cărora depășește 200-250 de ani, unii atingînd

10
înălțimea de 30 metri și mai mult. Printre ei se află un stejar viguros de

450 de ani, avînd o înălțime de peste 35 metri și lungimea

circumferinței tulpinii la nivelul staturii umane de peste 9 metri.

Din subarboret fac parte alunul, coacăzul, vița de vie sălbatică (de

pădure), dumbrăvița, sparanghelul, angelica, laleaua pestriță, ghiocelul

alb, viorelele, bujorul, lăcrămioara. Această floră de baltă și de stepă

formează o oază de adăpost pentru fauna sărăcită din republică. În

rezervație sînt atestate peste 80 de specii de plante rare, incluse în

cartea roșie a Republicii Moldova. Din speciile faunistice rare de aici

fac parte cerbul nobil, jderul de pădure, jderul de piatră, pisica

sălbatică, vidra, nevăstuica; din păsări - lopătarul, lebăda, egreta mare

albă, ciocănitoarea neagră. Se întîlnește broasca țestoasă de baltă ș.a.

Sunt căprioare și mistreți.

În rezervație, în apropierea satului Balatina există o colonie unică de

păsări de baltă (peste 100 de cuiburi) cu denumirea de ”Țara

Bîtlanilor”. Colonia este formată din stîrcul (bîtlanul) cenușiu, stîrcul de

noapte, egreta mică, păsări elegante și rare.Stabilirea egretei a

determinat prezența și concentrarea în acest loc a unor specii de

răpitoare, cum ar fi pisica sălbatică, vulpea, jderul de pădure, cîinele

enot.

11
▶️Codrul (plural Codrii Moldovei) constituie un

masiv forestier amplasat în centrul deluros al Republicii Moldova,

pe Podișul Moldovei Centrale, ocupând cca. 40% din suprafața acestui

platou înalt. Pădurile ocupă preponderent altitudinile maxime, dintre

200 și 430 m (dealul Bălănești).

Codrul se întinde în mare parte pe teritoriul

raioanelor: Strășeni, Hîncești, Călărași, Orhei și Nisporeni și, într-o

măsură mai mică în: vestul raionului Ungheni, nordul raionului

Cimișlia, sudul raionului Telenești și nordul/sud-vestul raionului

Ialoveni.

Printre altele, pe teritoriul Codrilor sunt amplasate cele mai

străvechi mănăstiri din Republica Moldova: Vărzărești (sec.

12
XIV), Căpriana (sec. XIV-XV), Hâncu (sec. XVII), Hârbovăț (sec.

XVIII), Hârjăuca (sec. XVIII), Curchi (sec. XVIII), Condrița.

13
▶️Stejarul lui Ștefan cel Mare din Cobîlea, raionul Șoldănești este

un arbore secular, monument al naturii de tip botanic, luat sub

protecția statului la 8 ianuarie 1975. A fost menționat pentru prima

dată în cronicile anului 1456, cu un an înainte de începutul domniei

lui Ștefan cel Mare (1457), al cărui nume îl poartă. Copacul aparține

speciei stejar pedunculat (Quercus robur) și este situat în zona Stepei

Sorocii din nord-estul Republicii Moldova.

Arborele este cel mai longeviv din Republica Moldova, vârsta fiindu-i

estimată la circa 700 de ani. Are o înălțime de 17 m, diametrul

coroanei este de 31 m, suprafața proiecției coroanei 754,4 m²,

14
trunchiul are, la înălțimea pieptului (1,3 m), o circumferință de 766 cm

și un diametru de 244 cm. Copacul are 9 ramuri primare. Tulpina are 4

bolfe, 3 cioturi și 2 scorburi (una de 380×220 cm, a doua de

480×80 cm). După starea de sănătate, stejarul este atribuit la categoria

de arbori cu tulpina afectată.

Copacul prezintă interes ca sursă de material genetic și constituie o

valoare de nivel european pentru educație, cercetări științifice, turism

și recreație. Este clasat la categoria

arborilor longevivi și ornamentali cu valoare de conservare foarte

mare.

Lângă acest arbore multisecular se află o biserică construită din pene și

albuș de ou, o răstignire și bustul lui Ștefan cel Mare. Comunitatea

locală execută regulat lucrări de întreținere a tulpinii și de îngrijire a

spațiului adiacent. Totuși, copacul este afectat de impactul negativ al

vizitatorilor asupra solului din preajmă și de pavajul de sub coroană.

15
2.2Turismul vitivinicol

 Podgoriile noastre, de asemenea, constituie un important obiectiv

turistic din sectorul rural. De secole, în Moldova s-au format bogate

tradiţii de cultivare a viţei-de-vie şi de producere a vinului. În prezent,

în ţară funcţionează 142 fabrici de vinuri. 23 dintre acestea dispun de

condiţii şi experienţă în ceea ce priveşte primirea vizitatorilor. Aici

turiştii au posibilitatea de a lua cunoştinţă de tehnologia producerii

vinurilor, de a urmări cum sânt îmbuteliate şi, desigur, de a gusta

produsul finit. Prin calitatea lor, multe dintre vinurile produse în ţara

noastră se bucură de o bună reputaţie pe plan internaţional. Ca ţară

16
vitivinicolă, Republica Moldova oferă şansa alegerii unor rute

preferate, aşa încât turiştii pot vizita, după dorinţă, beciuri şi oraşe

subterane, vinoteci, întreprinderi de prelucrare primară a vinului, de

producere a şampaniei, divinului, heresului, balsamurilor etc. Fabricile

de vinuri, în ansamblu, făcâd parte din ruta turistică “Drumul vinului în

Republica Moldova”, prezintă o esenţială motivaţie de a ne vizita ţara.

Ele constituie un mijloc de promovare a celui mai bun produs turistic

autohton.

▶️Vinăria „Mileştii Mici”

Crama de la Mileştii Mici a intrat în 2007 în Cartea Recordurilor, după

ce a fost validată ca fiind cea mai lungă din lume şi cu cea mai mare

capacitate de depozitare. La ora actuală, reprezintă un oraş vinicol

subteran cu o lungime totală a galeriilor de peste 200 kilometri, cu

străzi ce poartă numele vinurilor renumite şi de-a lungul cărora sunt

amplasate budane de stejar şi cisterne cu o capacitate totală de 65 de

milioane de litri, cu cascade subterane, săli de degustare şi cişmele. În

Colecţia de aur a Combinatului de Vinuri „Mileştii Mici” se păstrează

circa două milioane de butelii de vinuri alese. Mai puteţi vizita „Moşia

17
lui Maniuc Bei” şi depozitele de vin „Mileştii Mici”.

▶️Vinăria Purcari

La sudul Moldovei, într-o zonă liniştită, pe o muchie de deal, se înalţă o

cetate renovată. Anume aici se produc minunatele vinuri de Purcari,

apreciate cu premii şi medalii la cele mai importante festivaluri

internaţionale în ultimii 150 de ani. Ar fi păcat să vizitezi ţara noastră şi

să nu guşti din vinul de Purcari pe care, cică, însăşi Regina Marii Britanii

îl servea în fiecare zi la masă, încă din 1974. Vinăria se mândreşte cu

galerii subterane care adăpostesc o colecţie remarcabilă de vinuri cu

brandul Purcari, printre care se numără exemplare care datează încă

din anul 1948. Vinurile din Purcari concurează cu cele mai renumite

vinuri din Burgundia şi Bordeaux. „Negru de Purcari” a înfrumuseţat

18
masa împăratului rus Nicolai II, iar în beciurile de vin ale reginei

britanice Victoria, care era cunoscută datorită gusturilor sale exigente,

întotdeauna s-a păstrat vinul din Purcari. Aceste vinuri au obţinut mai

mult de 30 de medalii la diferite concursuri.

19
▶️Vinăria Cricova

Cele mai mari beciuri din lume se găsesc în Moldova, la doar câţiva

kilometri spre nord de Chişinău, în localitatea Cricova. Aici se întinde în

subteran un adevărat oraş al vinificatorilor, cu străzi, săli de degustare,

depozite etc. Lungimea totală a galeriilor de la Cricova depăşeşte 60

km în subteran. În liniştea subsolurilor de aici, 30 milioane de litri de

vin îşi capătă calităţile sale preţioase şi incomparabile. Pe străzile

subterane „Cabernet”, „Feteasca”, „Pinot” se pot deplasa autobuze cu

turişti, însoţiţi de ghizi experimentaţi. Vinoteca Cricova dispune de cea

mai bogată colecţie pe întreg spaţiul ex-sovietic. În Cricova sunt

produse vinuri spumante, respectându-se cu stricteţe tehnologia

clasică franceză. Astfel, Cricova a devenit o veritabilă carte de vizită a

20
Moldovei.

21
▶️Chateau Vartely

Chateau Vartely este un complex turistic modern, aflat la doar 45 km

departare de Chișinau, în apropierea orașului Orhei. Standarte

occidentale, deservire profesională, programe speciale – toate acestea

le propune complexul turistic "Chateau Vartely” – ce reprezinta 4 case

de tip hotelier, 2 săli de restaurant, 3 săli pentru degustare, o curte

interioara imensa amenjată, special pentru a vă simți liber și

confortabil în sânul naturii.

Compania “Chateau Vartely”, va întîlni ospitalier pe fiecare vizitator în

gospodăria sa vinicolă, transformînd degustarea într-o adevărată

22
sărbătoare pentru acei, care măcar o clipă a încercat să pătrundă în

tainele acestor băuturi divine. În aşa fel, fiecare vizitator poate să

aleagă vinul care cel mai mult îi convine. Fiindcă, în Moldova nici un vin

nu-l repetă pe celălalt. Cunoscătorii, vor descoperi un buchet de vinuri,

care aminteşte dinamismul şi rafinamentul dansului moldovenesc. Ve-

ţi fi ajutaţi să înţelegeţi mai bine Moldova – unica ţară pe harta lumii,

care prin configurarea sa seamănă cu un strugure de poamă

23
▶️Beciurile din Brănești

 Beciurile din Brănești sunt situate intr-o zona frumoasă de padure, în

coasta Orheiului Vechi. Pivnițele din Branești se întind pe o distanta de

58  km la o adincime de 60 m sub pamint si au o suprafata de 75 ha.

Pivnitele din Branesti dispun de 2 sali de degustare cu o arhitectura

impresionanta, una dintre ele se afla chiar în mediul subteran. Acestea

sunt lucrate în lemn și metal și reproduc imagini legate de cultivarea

viței de vie și de producere a vinului. 

Remediindu-va în acest loc minunat, placerea va fi mult mai mare cind

veți degusta cele mai bune vinuri si veți servi bucate traditionale,

zeama ca la Branesti, placintele, mici ca la Branesti, tocanita din iepure

24
si alte bucate preparate de  bucatari iscusiti. 

Aici veti avea posibilitatea să savurați  vinuri albe fine si roșii de

colecție, vinuri spumante, bucate tradiționale moldovenești.

25
2.3Turismul cultural

 Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural, care

poate fi cu succes valorificat în turism. În total, au fost identificate 140

de monumente ale patrimoniului cultural, care pot fi incluse în

circuitul turistic. Cele mai timpurii monumente sânt aşezările geto-

dacice şi fortificaţiile romane. O diversitate de atracţii pentru turişti

oferă vestigiile fortificaţiilor medievale, diverse complexe arheologice,

în primul rând, Orheiul Vechi, mănăstirile rupestre, conacele boiereşti

şi casele ţărăneşti. În capitala ţării există un număr impunător de

monumente, exemple reprezentative ale arhitecturii locale din

26
secolele XIX şi XX, capabile să trezească interesul turiştilor. În

Republica Moldova funcţionează 87 de muzee, ele avînd bogate

colecţii de exponate. În plus, cele mai multe din acestea sînt amplasate

în clădiri de o deosebită importanţă arhitecturală. În temei, muzeele

sînt destinate unui contingent special de vizitatori, însă, cel puţin 20

dintre acestea, merită atenţia publicului larg.  Un punct atractiv al

produsului turistic naţional îl constituie varietatea culturilor din diverse

zone ale ţării. Republica Moldova prezintă un amalgam de naţionalităţi

şi culturi, deci, de tradiţii, limbi vorbite, folclor, bucătărie etc. În ţară

există circa 880 de grupuri folclorice, o bună parte din ele reflectînd

tradiţiile specifice regiunii şi originii lor. Merită a fi menţionat şi

artizanatul naţional – atît ca valoare culturală, cît şi ca produs de

meşteşugărit propus spre vînzare.

▶️Muzeul Naţional de Artă din Moldova. Muzeul Naţional de Artă din

Moldova, amplasat în centrul oraşului Chişinău, este singura instituţie

de acest profil din Republica Moldova. Muzeul are în gestiune trei

edificii reprezentative, monumente de arhitectură de la cumpăna  sec.

XIX-XX. Casa Vladimir Herţa, construită în 1906, reprezintă o mostră

de barocco vienez, cu numeroase ornamente modelate pe faţada

principală. Este unul dintre cele mai frumoase edificii istorice din

27
Chişinău, având un farmec deosebit, graţie decoraţiei somptuoase. Un

bogat veşmânt decorativ în relief este plasat în partea superioară a

faţadei principale, încununate cu cupole de diverse forme. Printre

autorii proiectului imobilului se remarcă arhitectul austriac Heinrich

Lonski, care a mai realizat în Chişinău şi clădirea Adunării

Nobilimii. Casa Kligman, cel de-al doilea edificiu, construit în anul

1897, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi se caracterizează prin

stilul neoclasicist în care predomină linia şi rigoarea. Se crede că

arhitectul proiectului acestui edificiu a fost Mihail Cecheruli-Cuş. Din

anul 1989, întreaga activitate expoziţională şi administrativă a

Muzeului Naţional de Artă al Moldovei se desfăşoară în sediul Natalia

Dadiani. Construit în 1900-1901, după un proiect al arhitectului

Alexandru Bernardazzi şi specific stilului neoclasicist cu elemente

gotice, acest edificiu rămâne un model al arhitecturii civile de la

sfârşitul sec. XIX- începutul sec. XX. Clădirea, construită la iniţiativa

principesei Natalia Dadiani şi finanţată de aceasta, a găzduit un

gimnaziu de fete, care a purtat numele principesei până în 1940.

Actualmente, patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei 

numără peste 39 000 de opere şi reflectă dezvoltarea artelor plastice

din sec. XV-XXI.

28
29
▶️Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală

Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a fost fondat în 1889

și este cel mai vechi muzeu din Republica Moldova, fiind și deținătorul

celor mai bogate și valoroase colecții.Pe percursul a mai bine de un

secol el a acumulat un patrimoniu de pste 135 de mii de piese de

valoare națională, europeană, și mondială, multe dintre ele fiind

expuse și în țările Europei, Americii, Asiei și Africii.

Fondul muzeului este alcătuit din colecții ce reflectă istoria natural,

natura, etnografia, arheologia, istoria, cărțile vechi ș.a. 

Colecțiile petrografice și paleontologice reflect istoria geololgică a

30
Pămîntului și evoluția lumii organice, conținînd relicve ale florei și

faunei, care s-au perindat în diverse perioade geologice. Mîndria

Muzeului o constituie scheletul integral al unui Deinotherium

gigantissimus cu vîrsta de 7 milioane de ani. 

Natura contemporană este reprezentată prin colecțiile botanice și

zoologice. Un interes deosebit prezintă ierbarul și animalele

naturalizate la sf. sec. al XIX-lea – înc. sec. al XX-lea, speciile deja

dispărute din mediul natural al Republicii Moldova. Grădina Botanică,

organizată în 1906 în preajma muzeului, completează colecțiile

botanice.

Evoluția culturii comunităților umane este reflectată în colecții

arheologice, numismatice, istorice, etnografice și de artă. În custodia

Muzeului se află renumitele tezaure de la Cărbuna, Chetroșica și

Lărguța, valoroase colecții de port popular, ceramic, țesături,

arhitectură populară, mobilier, instrumente muzicale, etc. Aici se

păstrează cea mai reprezentativă colecție de covoare moldovenești

(sec. XVIII-XX).

Expoziția de bază a Muzeului - Natura. Omul. Cultura - propune o

incursiune în istoricul relațiilor dintre om și natură, făcînd relevante

procesele complexe, de mare importanță prin înțelegerea rostului

omului în Univers.
31
Muzeul mai oferă și o sală de expoziții temporare (tematice), în care se

organizează vernisaje atît din colecțiile proprii, cît și din colecțiile ale

altor muzee.

32
▶️Cetatea Tighina este cea mai puternică dintre cetățile medievale ale

Moldovei, este menționată sub această denumire pentru prima dată în

gramota domnitorului Alexandru cel Bun în 1408. La origine cetatea

are un punct fortificat al romanilor, după care a fost reconstruită de

genovezi și apoi ridicată la rang mare de cetate de apărare în sec. XVI

de către Ștefan cel Mare.

Ca și cetatea Sorocii, această fortăreață a fost zidită în piatră pe timpul

lui Petru Rareș, conform unui plan patrulater cu turnuri rotunde și

dreptunghiulare. Fiind cucerită în 1538 de către sultanul turc Soliman

Magnificul, este reconstruită după proiectul  arhitectului Sinan,

devenind reședință turcească, numită Bender (din turcă - ”port”). În

33
1705 - 1707 suprafața cetății este lărgită și modernizată sub

supravegherea turcilor de către domnitorul Moldovei Antioh Cantemir.

Cetatea Tighina se constituie într-un ansamblu arhitectonic cu plan în

formă de patrulater neregulat, înconjurat de ziduri late, cu grosimea

de 2,3 - 3 m și înalte, din piatră de calcar și cărămidă, avînd 10

bastioane pentru artilerie la colțuri și 11 turnuri și 6 porți, fiind

înconjurată de un șanț de piatră. După ultima luptă din cadrul

războaielor ruso-turcești, în 1806 cetatea a intrat în posesia

autorităților militare imperiale rusești, acestea devenind stăpîne

”legitime” aici în 1812, după ocuparea Basarabiei. Din 1944 în cetate

se instaurează unitățile militare sovietice, devenite din 1991 de

ocupație, ale Federației Ruse, care au rămas aici pînă în prezent.

34
▶️Cetatea Soroca

Cetatea Soroca este unicul monument al epocii medievale din spaţiul

pruto-nistrean, care s-a păstrat aproape integral. Este construită din

piatră şi situată pe cursul de mijloc al Nistrului, unde existau patru

vaduri: Otaci, Soroca, Vadu Raşcov şi Rîbniţa. A apărut pe locul unei

factorii genoveze, o străveche colonie cu numele „Olihonia”,

menţionată şi în cunoscuta lucrare a lui D. Cantemir „Descrierea

35
Moldovei”. Construită la 1499 din porunca lui Ştefan сel Mare din lemn

şi pămînt, reconstruită de Petru Rareş în timpul celei de-a doua

domnii, de meşteri din Transilvania, care cunoşteau rînduiala cetăţilor

mediteraniene. Are analogie, în unele elemente de fortificaţie şi

apărare cu Castelul del Monte (Italia), şi cu cele de la Queenborough,

Walmer şi Deal din comitatul Kent, Anglia.

36
37
▶️Muzeul „Casa Bunicii”

Pe malul rîului Prut, în s. Bisericani, com. Cuhneşti, r-nul Glodeni a fost

inaugurat muzeul „Casa Bunicii”. Ideea în sine nu este inedită. Şi la

Predeal, pe Valea Prahovei găsiţi un muzeu cu acelaşi nume. Mai mult,

în s. Palanca, r-nul Călăraşi puteţi vizita muzeul „Casa Părintească". 

Gazdă a muzeului „Casa Bunicii” este dna Nina Ceban, care realizînd

această idee i-a adus un omagiu mamei sale, Natalia Ceban, rămasă

văduvă de război cu patru copii…

 Muzeul este situat într-o casă tradiţională de ţară cu o tindă şi trei

odăi, una dintre care este Casa mare. Muzeul îşi propune repunerea în

valoare a tradiţiilor, obiceiurilor şi îndeletnicirilor bunicilor şi

străbunicilor noastre, cum ar fi torsul şi ţesutul lînii, confecţionarea

diverselor obiecte, pe care noi astăzi le numim de artizanat.

 Îmbinînd perfect tradiţiile muzeale de prezentare a obiectelor, cu cele

ale turismului rural de plasare în cadrul vieţii satului, muzeul oferă

vizitatorilor bucate tradiţionale, plimbări cu căruţa trasă de doi cai,

vizitarea stînii din apropiere.

38
▶️Muzeul Găgăuz de Istorie și Etnografie

Muzeul Găgăuz Național de Istorie și Etnografie a fost fondat în satul

Beșalma la 16 septembrie 1966. Din 1988 muzeul poartă numele

fondatorului său D. N. Cara Cioban, om ilustru care a contribuit la

dezvoltarea mai multor domenii de artă. După absolvirea institutului

de literatură "M. Gorki" din Moscova el a devenit membru al Uniunii

Scriitorilor din URSS. D.N. Cara Cioban este autorul a 12 culegeri de

povești, poezii și piese. Era interesat de pictură, sculptură și arta

cinematografiei. Pedagog talentat, D.N. Cara Cioban se numără printre

39
primii profesori de limbă găgăuză, predînd acest obiect între anii 1958

– 1962. Dar pasiunea cea mare a ilustrului om a fost muzeul.

Din 1972 Muzeul Găgăuz de Istorie și Etnografie a devenit o instituție

de stat. În același an acesta a fost transferat într-o clădire cu o

suprafață de circa 640 m.p. Ea include 6 săli expoziționale. În fondurile

muzeului sunt adunate circa 6000 de exponate. În sălile de expoziție

sunt prezentate operele celor mai renumiți artiști plastici din Moldova

și Găgăuzia.

Expoziția ilustrează istoria, viața cotidiană și cultura găgăuzilor din cele

mai vechi timpuri pînă în prezent. Muzeul conține originale și copii ale

lucrărilor savanților în domeniul etnogenezei, istoriei și etnografiei

găgăuzilor, precum și o cinefonotecă bogată. Aici sunt prezentate

exponate de unicat ale costumului național găgăuz, podoabe femeiești

tradiționale, unelte de muncă, obiecte de uz casnic și de etnografie ale

țăranilor găgăuzi de la sf. sec. XIX– înc. sec. XX.

Vizitatorii muzeului au posibilitatea de a face cunoștință cu

ceremoniile nunțiale, datinile și obiceiurile poporului găgăuz.

Clădirea muzeului este amplasată în centrul satului Beșalma. Această

așezare rurală cu o populație de 5 mii de locuitori a fost întemeiată la

1791 de coloniști din Dobrogea și numără o istorie de peste 200 de ani.

Satul Beșalma se află la 30 km la sud de or. Comrat.

40
2.4Turismul de sănătate

 Staţiunile balneoclimaterice din Republica Moldova, ar putea deveni

un substanţial produs turistic balneoclimateric de nivel internaţional,

cu condiţia creării în jurul lor a unei infrastructuri adecvate. Cele mai

41
bune premise în acest sens le au: “Bucuria-sind”, Vadul lui Vodă,

“Codru”, Hîrjauca, Călăraşi şi, îndeosebi, “Nufărul alb”, Cahul.

▶️Stațiunea balneologică ”Nufărul alb”. Pe baza apelor minerale de la

Cahul s-a construit o stațiune balneologică - ”Nufărul alb”. Aceste ape,

depistate în 1956, după o anumită exploatare geologică, s-au dovedit

foarte prețioase, ele avînd o componență chimică și energetică unică.

Fiind constituită din săruri sulfuroase medii (78 mg/l), clorură de natriu

și iod (22 mg/l), brom (136 mg/l) cu o mineralizare scăzută, aceste ape

sînt considerate pentru tratament bune și foarte bune.Capacitatea

stațiunii este de 500 de locuri. Apa cahuleană este folosită la

tratamentul aparatului locomotor și cardiovascular, sistemului nervos

central și periferic, maladiilor ficatului și rinichilor, schimbului de

substanțe, tractului gastro-intestinal, precum și a maladiilor

ginecologice și dermatologice. Stațiunea primește pacienți și din

România, Ucraine, Federația Rusă, Belarus, Israel, Turcia, Polonia,

Ungaria și din alte state. Se fac încercări de a folosi apele minerale

pentru tratament la Vulcănești. (ape asemănătoare cu cele de tipul

”Esentuki” - 4) și Ceadîr-Lunga (asemănătoare cu ”Esentuki” - 4 și 7).În

inima Codrului Tigheciului lîngă mănăstirea aflată aproape de satul

Haragîș se află Fîntîna Zînelor cu apă obișnuită, veche de circa o sută

42
de ani. Un izvor cu apă obișnuită, luat sub ocrotire, se află la marginea

satului Copceac, jud. Cahul.

▶️Stațiunea balneologică ”Codru”. Apa minerală de la Hîrjauca se

folosește pentru tratamentul mai multor maladii. Aici se află

cunoscuta stațiune balneologică ”Codru”, care funcționează pe baza

apei minerale locale curative cu conținut de hidrocarbonate, sulfat și

natriu, similară cu apele ”Essentuki - 17”, ”Jermuc” și ”Berezovski” și

nămolul adus aici în cisterne de la Kuialnik (de lîngă Odesa).

Sînt tratate maladiile tractului digestiv (gastrite, colite, hepatite,

43
colicistite, pancreatite cronice, ulcer gastric și duodenal, diskinezie

biliară), ale aparatului locomotor și de sprijin (artroze, artrite,

osteohondroză, poliartrită), ale sistemului nervos central și

periferic (radiculite, polinevrite, nevroze), ginecologice și

prostatice cronice.

Policlinica de aici oferă un complex de tratamente fizioterapeutice,

irigări intestinale, diagnostice funcționale, băi de salvie, acupunctură,

masaj manual și subacvatic. O bună perspectivă are tratamentul

postoperațional al diferitor maladii. Pădurea de făget-cărpinet cu

stejari (unii stejari au vîrsta de 200 - 250 de ani), viile și livezile,

pășunile de pe povîrnișurile satelor Hîrjauca, vecinătatea mănăstirilor

Hîrbovăț, Răciula, Frumoasa și Hîncu, toate acestea formează un

ansamblu pitoresc ce contribuie la o adevărată terapie sub cerul liber.

Stațiunea are o capacitate zilnică de cazare pentru 600 de pacienți, ea

fiind folosită numai la nivel de 41-42%. Dacă întrecut circa 90% din

pacienți erau din fostele republici unionale, în prezent majoritatea lor

sînt di Republica Moldova. Se fac încercări de modernizare a stațiunii

în scopul tragerii mai multor pacienți din alte state. Această minunată

stațiune, utilată cu aparataj medical de import este încă slab cunoscută

la noi și peste hotarele țării.

44
2.5Turism religios

▶️Mănăstirea Căpriana

Într-o zonă pitorească de codru, în centrul Moldovei, se găseşte una

dintre cele mai vechi mănăstiri din Moldova – Căpriana (întemeiată în

1429). Ea a fost ctitorită de diferiţi domnitori, printre care şi Ştefan cel

Mare, şi timp îndelungat a servit drept reşedinţă a mitropolitului

Moldovei. Fiind închisă şi devastată în anii postbelici, ea se redeschide

printre primele în 1989, devenind foarte curând un simbol al renaşterii

naţionale. La Căpriana a existat şi cea mai mare bibliotecă

mănăstirească din Moldova, cu preţioase daruri domneşti. Tot aici mai

45
puteţi vizita bisericile „Adormirea Maicii Domnului” (1545), „Sfântul

Nicolae” (1840), „Sfântul Gheorghe” (1903); rezervaţia peisagistică

„Căpriana-Scoreni”; stejarul lui Ştefan cel Mare; cea mai veche

rezervaţie din Moldova – „Codri”; mănăstirea Răciula; fabrica de vin

„Cojuşna”.

46
47
▶️Mănăstirea Saharna

La Estul Republicii, pe malul drept al râului Nistru, este situată

mănăstirea „Sfânta Treime” de la Saharna, considerată, pe bună

dreptate, printre cele mai mari centre de pelerinaje religioase din

Moldova. Aici se găsesc unicele în republică moaşte ale Sf. Cuvios

Macarie, iar pe una din stânci – amprenta lăsată, potrivit unei legende,

de Maica Domnului. Pe stînciile din satul Saharna, se întind nişte

peisaje de excepţie: defileul stîncos şi împădurit al râuleţului Saharna

(16 km lungime) ce saltă peste 30 de praguri şi cascade. Tot aici se

găseşte o staţiune arheologică importantă, cu vestigii din epoca

fierului (sec. X-VIII î.e.n.) şi o cetate de promotoriu geto-dacică (sec. IV-

III î.e.n.), una din cele mai conservate de pe teritoriul Republicii

Moldova.

48
▶️Mănăstirea Hîncu

Mănăstirea Hîncu este una dintre cele mai bine amenajate şi vizitate

mănăstiri din Moldova. Lăcaşul a fost înfiinţat în anul 1678 şi a fost

iniţial un schit pentru femei. Pe parcursul sec. XVIII, schitul a fost ruinat

şi distrus de tătari şi, în cele din urmă, complet pustiit. Însă, în sec. XIX,

la insistenţa familiei Hîncu, schitul a fost restaurat şi transformat în

mănăstire, unde s-au stabilit cu traiul călugări. În acelaşi timp au fost

construite ambele biserici monastice din piatră – biserica Adormirii

Maicii Domnului, biserica Sfintei Paraschiva şi încăperi auxiliare. Pe

timpurile sovietice, pe teritoriul mănăstirii activa sanatoriul

49
Ministerului Sănătăţii. În preajma mănăstirii se găsesc mai multe

izvoare bogate în apă, unul dintre ele având o mineralizare sporită.

▶️Mănăstirea Japca

Mănăstirea Japca este bine cunoscută vizitatorilor prin mănăstirea de

maici de aici, care a fost singura functională în perioada sovietică. Are

o poziţie rar întâlnită de alte mănăstiri, caracterizându-se printr-o

compoziţie deosebită a orizontului. Lăcaşul este ridicat pe un mal

50
stâncos, care pare inaccesibil pentru construcţia bisericii şi chiliilor,

care creează impresia unei case de lut ce stă pe o pantă. Deşi

mănăstirea a fost înfiinţată la începutul sec. XII, în urma invaziei

tătarilor, aceasta a fost pustie pe parcursul a câţiva zeci de ani.

Datorită stareţului venit după 1770, schitul a început să se dezvolte

rapid şi în anul 1818 s-a transformat în mănăstire. În împrejurimile

mănăstirii mai pot fi vizitate rezervaţiile naturale Raşcov şi Valea

Adâncă, izvorul cu apă minerală, fortificaţii antice şi aşezări

paleontologice în Socola şi Raşcov.

51
▶️Mănăstirea Hîrbovăț a fost zidită din piatră în 1730 de boierul

Constantin Carpuz. Pe locul unei biserici mai vechi din lemn, în 1816 a

fost clădită biserica “Adormirii Maicii Domnului”, reînnoită  în 1828-

1855. În a doua jumătate a sec. XIX (1870) a fost construită biserica de

vară “Sf. Duh” și o clădire cu 3 nivele pentru chilii. A devenit vestită din

1790 prin icoana făcătoare de minuni  a Maicii Domnului, care

călătorea anual cu alai de la Hîrbovăț la Mitroploia din Chișinău și în

sens opus.

▶️Mănăstirea Condrița

52
Mănăstirea Condrița, fost schit al mănăstirii Căpriana cu hramul ”Sf.

Ierarh Nicolae”, s-a înălțat în 1783 din inițiativa ieromonahului Iosif și

susținută de călugării din mănăstirea Căpriana. Redeschisă în 1993. Are

două biserici. Această mănăstire este prima care, după 1991, a aderat

la biserica neamului - Mitropolia Basarabiei. La mănăstire este

înmormîntat Dionisie Erhan (1868 - 1943), membru al Sfatului Țării,

fost senator în primul Parlament al României întregite din 1918.

▶️Mănăstirea Curchi

53
Mănăstirea de călugări Curchi se află la o distanță de 12 km de orașul

Orhei, așezată pe pîrîul Vaticului, între bogate dealuri acoperite de

codri seculari, cu grădini și livezi. 

Mănăstirea este o adevărată perlă, conferind liniște și pace

sufletească, ea se înscrie în lista patrimoniului național de valoare

turistică majoră.

Ansamblul monastic de la Curchi a fost atesta documentar la 1765.

Curtea și construcțiile mănăstirești sunt amplasate pe două terase,

înconjurate de ziduri din piatră cu turnuri la colțuri. 

Reconstruit de mai multe ori, ansamblul monastic include bisericile

Sfîntul Dumitru (1773), Nașterea Maicii Domnului (1810), Tuturor

Sfinților (1909), Trapezei Înălțarea Cinstitei Cruci (1910), Sfîntul Nicolae

(1937), Sfinții Trei Ierarhi (1996).

Cu regret, în perioada anilor 1959-1995 mănăstirea a fost transformată

în ospiciu.

Și astăzi mănăstirea mai este în reconstrucție, deși tot mai mulți

pelerini și turiști iau calea spre acest locaș sfînt, căci așezămîntul

monastic Curchi reprezintă un adevărat poem al credinței, blagoslovit

de bunul Dumnezeu. Serviciile divine ținute aici, constituie principala

tracție pentru pelerini.

La Mănăstirea Curchi turiștii vor rămîne adînc impresionați de

54
frumusețea arhitecturală a complexului, spațiul peisagistic unic, stilul

de viață monahal, tradiția bucătăriei multiseculare.

În preajmă veți descoperi o prisacă, lacuri pline cu pești, teritorii pe

care cresc plante medicinale.

55
3.Concluzie:
În urma celor relatate mai sus,pot afirma că turismul în Republica

Moldova ar avea un succes remarcabil,dacă s-ar investi în

infrastructura și renovarea obiectivelor cu conținut istoric și de valoare

națională.

Ne bucură faptul,că dispunem de o combinație complexă de arii

naturale,masive forestiere,defilee,lunci,lăcașuri medievale,

cetați,vinării,orașe cu diverse stiluri arhitecturale.

În final pot spune că ,avem ce descoperi,doar e nevoie de dorința și

de o motivație bună pentru o călătorie pe cinste.

Nu ezitați să cunoașteți Republica Moldova în toată splendoarea ei!

 

56
4.Bibliografie

*https://ro.wikipedia.org/wiki/Turismul_

%C3%AEn_Republica_Moldova;

*LEGE Nr. 352 din 24-11-2006 cu privire la organizarea şi

desfăşurarea activităţii turistice în Republica Moldova;

*legis.md

*google.com

*moldova.md

57