UNIVERSITATEA DE PETROL SI GAZE PLOIESTI FACULTATEA STIINTE ECONOMICE SPECIALIZAREA ECTS

PENSIUNEA La Mamaie BRAN MOECIU

STUDENTI: MATEI ALEXANDRA PURGHEL IULIA

GRUPA 5222

CUPRINS

CAP I.PREZENTAREA GENERALA A ZONEI

I.1 Turismul rural,ecologic si cultural in zona Moeciu I.2 Comuna Moeciu-prezentare generala I.3 Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

CAP II PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII LA Mamaie

II.1 Cale de acces catre pensiune II. 2 Arhitectura,dotarea camerelor si a celorlalte incaperi II.3 Lista de preparate culinare si bauturi II.4 Tarife practicate de pensiune II.5 Personalul pensiunii

CAP III MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

III.1 Petrecerea timpului liber in interiorul pensiunii III.2 Petrecerea timpului liber in afara pensiunii

CAP IV MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII

IV.1 Promovarea si marketing-ul la nivelul pensiunii IV.2 Cererea si concurenta din zona IV.3 Puncte forte

CAP.I

PREZENTAREA GENERALA A ZONEI

I.1Turismul rural, ecologic si cultural in comuna Moeciu

Atat in practica turistica internationala, cat si in literatura de specialitate, se constata o indreptare a populatiei oraselor spre recreere catre mediul rural. In acelasi timp se remarca faptul ca formele de turism organizate in mari centre aglomerate, cu programe fixe, rigide, monotone, cu deplasari dintr-un mediu aglomerat in altul (adeseori mai aglomerat si mai trepidant) nu mai satisfac aspiratiile, motivatiile, optiunile turistilor, ale unei insemnate parti din randul populatiei urbane, ca urmare cautarea mediului rural pentru odihna si recreere este o tendinta generala in practica mondiala a turismului si in ultimii ani si in Romania. Treptat insa, turismul rural a inceput sa fie privit ca o posibilitate concreta de dezvoltare a perimetrelor rurale. Aceasta s-a dovedit a fi o sansa reala pentru zonele rurale defavorizate, dar si pentru toate regiunile rurale: valorificarea unui bogat potential natural si cultural, descongestionarea zonelor turistice aglomerate, imbunatatirea nivelului de trai al populatiei acestor perimetre, stabilizarea fortei de munca locala prin crearea de noi locuri de munca in domeniul serviciilor, constructiilor, cresterea rapida a echipamentelor de cazare datorita cheltuielilor mici necesare dotarii lor, accesul unor categorii sociale defavorizate la aceste oferte de petrecere a concediilor, etc.

I.2Comuna Moeciu prezentare generala

MOECIU
Comuna Moeciu este situata in centrul tarii, la extremitatea sudica a judetului Brasov, intre masivele Piatra Craiului si Bucegi, in culoarul Rucar-Bran. Aflata la o altitudine cuprinsa intre 800 si 1200 m, ocupa o suprafata de 103,4 km, cu o populatie de 5.575 locuitori si dispune de o suprafata impadurita de 5482 ha. Aceasta asezare a fost atestata documentar in anul 1405, in cadrul acesteia existand ca monumente istorice de arta si arhitectura: Biserica ortodoxa-romana Sf. Nicolaie din sec. XVIII si Adormirea Maicii Domnului, din1818. Comuna Moeciu face parte din unitatea geografica social-economica a localitatilor branene. Este situata la 30 km distanta de resedinta de judet Brasov , pe DN 73 si are in componenta sase sate care au fuzionat in 1968: Moeciu de Jos, Moeciu de Sus, Cheia, Drumul Carului, Magura si Pestera. Accesul in Moeciu din Bucuresti pe drumul european E60, distanta intre localitati fiind de 182 km. Accesul pe cale ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti (cca. 30 km). Cat priveste accesul cu autobuzul, acesta se face din Autogara II-Bartolomeu, plecarile efectuandu-se zilnic, din 30 in 30 de minute, sambata si duminica din ora in ora, desi nu este foarte confortabil si circula cu viteza relativ redusa. Profilul de baza al comunei este unul agricol, in special zootehnic, si este dat de ocupatiile pastorale ale locuitorilor, de altfel vestiti crescatori ai ovinelor si bovinelor). De-a lungul
4

timpului locuitorii acestei asezari si-au castigat un bun renume cu produsele lactate fabricate din retete stravechi. Comuna este slab industrializata, sectorul de stat fiind reprezentat in trecut de trei societati ce activau in domeniul transportului de calatori, intretinerii pasiunilor si exploatarii fondului forestier. Clima din zona Moeciu este temperata de depresiune intramontana caracterizata prin veri racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5C, iar in zonele vecine se inregistraza valori cuprinse intre 4C (Rucar), 7C (Brasov), 8C (Campulung). In luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura ajunge la 25-27C, iar in luna ianuarie temperatura variaza intre -10 si -15C. Zona Moeciu este bogata in precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. In sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm. Vanturile predominante in zona au o viteza de 3-5 m/s. Deschiderea depresiunii catre capete conditioneaza permanenta miscare a maselor de aer, inversiunile termice fiind prezente pe vaile adanci ale raurilor. Sunt prezente si brizele de munte-vale. Din analiza factorilor climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vanturi puternice, umezeala relativ redusa, strat de zapada bogat si indelungat, insolatie ridicata cu valente turistice deosebite. Reteaua hidrografica este bogata, caracterizata in general de prezenta cursurilor de apa temporara. Intreg teritoriul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Turcu, afluent al raului Barsa. Fauna: pe crestele montane cu deosebire in Bucegi si Piatra Craiului turistii pot admira capra neagra. Dintre mamiferele cu valoare cinegetica amintim: ursul, lupul, vulpea, mistretul, veverita, capriorul, rasul, toate fiind ocrotite.

Avifauna este reprezentata de cocosul de munte, acvila de munte, ciocanitoarea, mierla, cinteza, pitigoiul. In apele de munte traiesc pastravi, scobari, clean si boistean. Flora: altitudinea culoarului incadreaza Moeciul in zona padurilor de fag, care la limita inferioara se afla in amestec cu gorunul iar la partea superioara cu coniferele. Paduri compacte de molid sau in amestec cu fag, brad apar in masivul Leaota, Piatra Craiului, Muntii Bucegi indeosebi in versantii nordici. Ca urmare a popularii indelungate, regiunea a fost puternic despadurita, pajistile si fanetele luand locul codrilor de altadata. Dintre plantele medicinale care se gasesc in zona sunt: sunatoarea, musetelul, coada soricelului. Pentru iubitorii de zmeura si mure, Moeciu este o destinatie ideala. Nu lipsesc nici livezile de pomi fructiferi: meri, peri, visini, ciresi. Cadrul natural prezinta particularitati deosebite, datorita imbinarii armonioase a diferitelor forme de relief (munte inalt, platou, forma valurita de-a lungul raurilor si vaIlor ce strabat terenul modelat de o retea hidrografica bogata), toate acestea creand un valoros potential economic si turistic, slab exploatat pana in prezent. Zona montana in care este amplasata comuna Moeciu, intre cele doua parcuri nationale Bucegi si Piatra Craiului, creeaza conditii favorabile organizarii si dezvoltarii turismului rural. Ca puncte de atractie pentru turisti se enumera obiectivele: Pestera Liliecilor, Cheile Moeciului, Prapastiile Magurei, etc.

I.3. Bogatia cultural-istorica a zonei Bran-Moeciu

Comuna Moeciu pastreaza o instalatie traditionala pentru prelucrarea lanei, o piva, un joagar, o moara, acestea numarandu-se printre putinele piese originale ramase in Romania. Satul Pestera reprezinta un alt punct de atractie prin existenta Pesterei cu lilieci. Satul Magura atrage turistii prin casa traditionala Runceanu, construita in totalitate din lemn, in vreme ce satul Simon este o localitate recunoscuta prin portul popular, tesaturi, impletituri din lana si arta cojocaritului. - Vecinatatea Castelului Bran, precum si toate aceste valori culturale si istorice reprezinta atractive destinatii pentru turistii ce viziteaza zona Bran, iar aceasta nu a fost nici un moment in istorie straina de practicile turismului rural, insa incepand cu anul 1994 aceasta forma de turism a fost aplicata intr-o maniera organizata prin sprijinul Asociatiei nationale de turism rural, ecologic si cultural - ANTREC, in zona Bran Moeciu activand principala filiala a asociatiei coordonata de Mioara Stoian. - Muzeul etnografic in aer liber din Bran este amenajat in parcul din vecinatatea Castelului Bran. In acest muzeu au fost aduse si reconstituite unele din cele mai vechi si mai tipice constructii din zona. Deschis pentru public in 1961, muzeul numara in 1981, 14 gospodarii taranesti si instalatii tehnice. Monumentele au fost selectionate si grupate pe baza cercetarilor din 1958-1960. - Muzeul Vamii, supraveghea trecatoarea care face legatura intre Transilvania si Muntenia. Din 1377-1382 cand a fost construit, pana astazi, el a fost martorul unor

evenimente-reper pentru istoria locurilor pentru care, prin pozitia si rangul sau, era pus sa dea seama. - Jos, in vale, la baza stancii, odihneste simbolic inima Reginei Maria, semn al pretuirii de care Branul si branenii s-au bucurat in anii de glorie ai monarhiei romanesti. - Case memoriale din zona Bran { Sextil Puscariu (1877-1948) lingvist, filolog si istoric literar, membru al Academiei Romane { Dr. Aurel Stoian (1866-1972) Presedintele Consiliului National Romanesc din Bran, semnatar al actului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918, medic, edil si primar al localitatii Bran. { Dr. Iosif Puscariu (1889-1965) Fondator al Spitalului de Ochi din Brasov { Profesor Doctor Docent Liviu Popovici (1927-1994) om de stiinta si neurolog de renume mondial, membru al Academiei de Stiinte Medicale. { Profesor Doctor Docent Valeriu Lucian Bologa (1892-1971) titan al istoriei medicinei si membru al unui numar de 23 de societati si academii de stiinte, legat de Bran prin origine si iubire. { Profesor Universitar Dr. Aron Petric (1915-1981) decan al Facultatii de Istorie din Bucuresti, cercetator si dascal de exceptie, fiu al Branului.

Cheile Moeciului cu Cascadele Moeciului Biserica Adormirea Maicii Domnului construita in 1820 si pictata in 1836

CAP.II PREZENTAREA GENERALA A PENSIUNII

LA MAMAIE

II.1Cale de acces catre pensiune

Bine ati venit la pensiunea La Mamaie

Daca sunteti in cautare de relaxare, odihna sau doar vreti sa va petreceti un concediu ori o vacanta de neuitat, ati nimetit unde trebuie. PensiuneaLa Mamaie este la dispozitia dumneavoastra pentru a va oferi toate acestea Zona in care se afla pensiunea, Bran Moieciu, este foarte cunoscuta prin traditiile si obiceiurile pastrate din mosi-stramosi.De asemenea peisajele ce formeaza un cadru mai

retras si pitoresc alcatuite din masivele Piatra Craiului si Bucegi atrag mii de turisti annual ce doresc sa profite de aerul proaspat de la munte. Castelul Bran 10ituate la doar 5 km distanta de pensiune are oricand portile deschise pentru dumneavoastra, astfel puteti afla si legenda contelui Dracula Pensiunea La Mamaie va ofera cazare si masa precum si informatii despre zona.Va invitam asadar sa parcurgeti cateva din paginile acestui catalog de prezentare si daca v-am convins va poftim pe la noi oricand .

CUM AJUNGEM?
Aflata in comuna Moeciu, judetul Brasov - DN 73 Brasov-Pitesti, la doar 7 km. de Bran si Fundata, la 175 km. de Bucuresti, 100 km. de Pitesti, 36 km. de Brasov; daca veniti dinspre Bran, intrati in Moeciu, mergeti numai inainte; din centrul Moeciului mai sunt 4 km pana la pensiune, pe drumul national; de la borna kilometrica pe care scrie Fundata 7km, Pitesti 100 km mai mergeti 30 metri si pe partea drepta veti vedea un gard de piatra masiva cu creneluri; daca veniti dinspre Fundata, locatia se afla la 4 km. de semnul catre saanga care indica localitatea Sirnea; pastrati drumul drept, treceti de biserica de lemn (arhitectura maramureseana) aflata pe partea dreapta si de aici mai aveti de mers 1,5 km pana la gardul din piatra masiva cu creneluri, aflat pe partea stanga.

10

II.2 ARHITECTURA,DOTAREA CAMERELOR SI A CELORLALTE INCAPERI

Pensiunea La Mamaie le este destinata celor care viseaza sa fie liberi sub cerul plin de stele,celor care le este dor de zapada,celor care vor sa intre intr-o poveste fara sfarsit.In cabana toate sunt noi,emanand un aer proaspat si curat. Pensiunea are 4 margarete insumand 120 de puncte si include un numar de 10 camere dovedind un confort deosebit pentru turistii de aici. Camerele sunt dotate cu , televizor, cablu, precum si o terasa deschisa care ofera o vedere incantatoare asupra privelistilor din jur. Camerele au de asemenea bai proprii dotate corespunzator. La parterul pensiunii exista un living-room amenajat cu un mic barulet, turistii bucurandu-se de o ambianta deosebita. Personalul calificat intampina cu placere oaspetii sai la receptie oferindu-le informatii cu privire la modalitati de petrecere a timpului intr-un mod cat mai placut. Pensiunea functioneaza din anul 2000,a fost proiectata si construita de unul din proprietary,ineditul constructiei consta in faptul ca s-a pastrat panta terenului rezultand o locatie in trepte,aici este singura pivnita cu vinuri nobile din zona,vinul fiind preparat chiar de proprietari. Locatia inseamna:

11

-3000 m patrati suprafata pamantului dina care 700 m inseamna constructia propriu zisa,restul de 2300 m sumt ocupati de livada,curtea amenajata,parcare. Cele 10 camere sunt impartite astfel:5 camere cu 2 paturi simple,5 camere cu pat dublu,toate la etaj,cu grup sanitar propriu si cu balcon.Dotarile unei camere sunt:patul,dulapul pentru haine,o masuta si 2 scaune,lampi pentru citit,oglinda de perete,tv cu cablu,uscator de par.Pe jos toate camerele au covoare iar la geam prdele obturnate.toate camerele au sisteme de aer conditionat iar pensiunea dispune de incalzire centrala, Deasemenea tot la etj mai exista un salon care poate fii folosit ca sala de conferinta,aici gasi o masa mare si 12 scaune,pe jos gasim parchet laminat si covorase specifice zonei. La parter sunt amenajate 2 Sali de mese decorate diferit,o sufragerie cu televizor si semineu in care turistii se pot odihni dupa drumetii,se pot intalnii pentru jocuri,discutii,servirea ceaiului si a cafelei,receptia,o bucatarie dotata cu tot ce trebuie pentru cei care vor sa gateasca singuri si bucataria pensiunii,cea in care sunt pregatite preparate specifice zonei dar si cele obisnuite romanesti. Pensiunea mai are amenajata si terasa cu bar,loc in care deasemenea se poate servii masa afara la aer curat. Foarte bine intretinuta si cu un aer primitor pensiunea La Mamaie va sta la dispozitie ori de cate ori suntesi dornici de relaxare,iesire din cotidian,fugiti de zarva si aglomeratia orasului,cautati rusticul si viata la tara.

12

II.3 LISTA DE PREPARATE CULINARE SI BAUTURI

In ceea ce priveste bucataria pensiunii,va asiguram ca toate prepaatele sunt proaspte,cea mai mare parte a lor sunt pregatite din productie proprie pentru ca pensiunea ispune de gradina cu legume,livada cu fructe precum si o mare gospodarie cu animale de casa. Ceea ce e inedit este varietatea preparatelor,acestea insumand un mediu asemenator unui restaurant.Lista contine:gustari reci,gu7stari calde,ciorbe si supe,preparate a la cate,garniture,minuturi,salate si sosuri,desert si lsta bauturilor calde si reci. Din lista gustarilor reci amintim:platou rece,salam uscat.salam de Sibiu,cascaval,branza topita,telemea,cas,bacon,sunca presata,,masline,unt de casa,gem si dulceata din fructe din livata pensiunii,oua,iaurt si lapte de casa,miere. Gustari calde:omleta cu sunca,bacon,ciuperci,cascaval,branza,sandwich cald. Ciorbe si supe;ciorba de burta cu smantana si ardei,ciorba de perisoare,ciorba taraneasca de porc,ciorba taraneasca de vacuta,ciorba de fasole cu ciolan afumat,supa de pui cu taitei de casa. Minuturi:cotlet de porc la gratar,ceafa de porc la gratar,snitel de porc pane, ctlet pane, ficat de pui prajit la igaie,pulpa de pui la gratar,piept de pui la gratar,snitel de piept dse pui dezosat,pui la ceaun,mamaliguta cu unt branza si smantana. Preparate preparate:pulpa de porc la tava,sarmalute ardelenesti,ciulama de pui,rata pe sticla cu varza,curcan la cuptor,mile la gratar.garnituri;sote de ciuperci,piure de cartofi,cartofi pai cu cascaval ras,cartofi nature,pilaf de orez cu ciuperci,garniture asortata
13

de legume,orez,mujdei usturoi,conopida cu smantana,varza calita,mamaliga cu branza si smantana Salate,muraturi si sosuri:salata de varza,salata de castraveti,salata de rosii,salata de vinete,castraveti murati,gogosari murati,ardei copt,salata sortata,sos vanatoresc,sos alb,maioneza,ketch-up dulce/picant. Desert:clatite cu ciocolata si dulceata,papanasi cu smantana si dulceata,placinta cu fructe,placinta cu branza,fructe proaspete,struguri de masa. In lista bauturilor calde avem:cafea,nss frappe,cappuccino,ciocolata calda,cafea cu lapte,lapte proaspat,ceai. Bauturi racoritoare:Coca-Cola,Fanta,Cappy,Sprite,Frutti Fresh. Bauturi alcoolice:palinca,tuica,vin alb si rosu,gin ,vodka. Acestea fiind preparatele pe care le puteti servi la pensiune va asiguram ca toate sunt proaspete si pregatite de personal calificat.

14

II.4 TARIFE PRACTICATE DE PENSIUNE

Politica de cazare Cazarea se face cu plata in avans de 50% din pretul cazarii,cererile pot fii primate on-line sau telephoni.Eliberarea camerei se face pana la ora 12 a ultimei zii de cazare iar inceperea sejurului incepe tot la ora 12 a primei zii de cazare daca nu sunt camere libere in momentul sosirii turistilor. Anularea rezervarii se poate face prina anunt telephonic sau e-mail.In cazul in care anularea se face cu 10 zile inaintea perioadei rezervate,persoana va primii banii inapoi.Daca anuntul de anulare se face intr-un interval mai mic de 10 zile turistul pierde banii dati in avans. Plata se face cu bani cash,deocamdata nu se accepta carduri. Tarifele se stabilesc in functie de perioada de sedere ne tinandu-se cont de numarul de persoane din camera sau de varsta acestora.Astfel camerele au tarif strict de 100 RON/noapte camera simpla si 150 ron/noapte camera dubla.

15

II.5 PERSONALUL PENSIUNII

Pentru ca turistii sa aiba parte de cea ma buna calitate a serviciilor si pentru ca sejurul lor la pensiunea La Mamaie sa fie de neuitat,aici lucreaza personal calificat ,care a urmat cursuri de specialitate in ceea ce priveste obiectivele si sarcinile ce ii revin. Personalule este compus din:un administrator,un bucatar care este specializat in bucataria romaneasca,2 cameriste,un barman,2 ospatari,o persoana care se ocupa cu intretinerea gospodariei. Toate aceste persoane ajuta la realizarea serviciilor de gazduire si se asigura ca turistii au tot ce le trebuie pentru un sejur de vis. Care ar fii regulile de baza in comportamentul cu clientii? Comportarea corecta cu oaspetii nostrii incepe de la convorbirea la telefon,prin oferirea de informatii utile. Ce-si doreste oaspetele la sosire?In primul rand o casa ospitaliera care ar putea fii pusa in evidenta prin urmatoarele:o bautura specifica zonei la intampinare care bucura pe oricine dupa o calatorie obositoare,o broderie aflata pe masa din hol sau din camera de oaspeti,o mica atentie din productie propriesau ceva specific zonei pus pentru ei in camera(fructe,chec,prajituri),materiale informative despre obiectivele turistice din zona(muzee,biserici,manastiri0 care merita a fii vizitate La fel de important este si modul in care apare familia gazda.Ea trebuie sa fie;punctuala si corecta,simpatico si amabila chiar daca uneori un oaspete este

16

nemultumit,prietenoasa prin prezentarea oaspetilor intre ei,binevoitoare:oferirea unor informatii,transportul la un obiectiv turistic cultural.

CAPIII.MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER

III.1PETRECEREA TIMPULUI LIBER IN INTERIORUL PENSIUNII

Pensiunea dispune de numeroase facilitati pentru petrecerea concediului, a weekend-ului, intr-un cadru natural deosebit. Intre aceste facilitati amintim: restaurant, terasa, parcare, televiziune prin cablu, etc. La cerere, pot fi organizate excursii cu ghid, jocuri de painball, seri traditionale la foc de tabara. Deasemenea o familie cu copii care isi doreste sa profite din plin de vacanta isi doreste lucruri pe care la noi le gaseste:animale cu care copii ar putea sa se joace,pentru ca o gospodarie taraneasca cu multe pasari si animale este desori atat de fascinanta pentru copii incat jocurile trec pe locul 2.Daca timpul nu le permite sa iasa afara, in sufragerie copii gasesc pensule pentru pictat,hartie de desenat,cuburi din lemn si diferite jocuri. Pentru cei care dores se poat organiza serbari pentru copii cu diverse concursuri,excursii cu picnic la padure sau langa apa,raliu cu biciclete.In pensine exista intotdeauna o persoana care sa stea cu cei mici in cazul in care parintii ar dorii sa faca o drumetie,sa mearga la cumparaturi sau sa poata pleca intr-o seara,fara sa aiba copii cu ei.
17

Pentru grupurile de turisti tineri care doresc sa scape pentru o vreme de lumea tehnologica si galagioasa punem la dispozitia lor locuri amenajate pentru pescuit,tennis,deasemeneau pot beneficia contra unei sume mici de o bicicleta cu care pot pleca in drumetii.Dat diind faptul ca la pensiune exsitra cai noi punem la dispozita clientilor loc special amenajat si o persoana care ii poate initia in calorie. Organizam deasemea seri speciale cu foc de tabara sau bineinteles turistii au acces la gratarele din curte unde isi pot pregatii singuri mancarea.Dispunem si de sanii mici,sanie cu cai precum si un atv care poate fii inchiriat. Turistii care doresc pot participa la activitatile gospodaresti cum ar fii culegerea fructelor,taierea porcilor,mulsul vacilor,pregatirea branzei, a untului, a placintelor si a mancarurilor traditionale.

18

III.2MODALITATI DE PETRECERE A TIMPULUI LIBER IN AFARA PENSIUNII

Potentialul turistic-cultural la nivelul localitatii Moeciu este atractiv si variat,fiind reprezentat de fondul etno-folcloric ariginar,manifestari folclorice si sarbatori traditionale,castelul Bran,muzeul de arta medievala,Biserica de zid cu hramul Adormirea Maicii Domnului sau cladirea vechii vami din sec al XVIII-lea.In incinta castelului Bran se afla un important muzeu etnografic in aer liber ce include gospodarii taranesti,instalatii tehnice,obiecte specifice satelor din zona. Pe departe cel mai vizitat obietiv turistic al Braului este castelul Bran.Catelul a fost construit pe o stanca si este strajuit de dealuri numite maguri.In secolul XIV castelul facea parte dintr-un coplex de cetati de hotar.Situat la 30 km de Brasov,intre muntii Bucegi si Piatra Craiului este un important monument national si punct de reper al turismului din Romania,datoriata ata frumusetii lui,a peisajului,cat si a legendei contelui Dracula,al carui spirit bantuie inca aceste locuri stravechi.

Desi zona Bran-ului este legat indisolubil de cel al Castelul Bran, zona este extrem de bogata in atractii turistice: Cheile Moieciului, Muntii Bucegi si Piatra Craiului, Pestera Dambovicioara, Cetatea Rasnovului.
19

Obiceiuri traditii manifestari folclorice - plecarea oilor la munte: mai - msurarea laptelui, alegerea celui mai bun cresctor de animale - Snilie: 20 iunie - trgul de var din Moeciu - Sfntul Pantelimon: 9 august - Nedeea Munilor: august Fundata - Focul lui Sumendru: 25 octombrie - rvitul oilor:

Muzee: - muzeul Vmii Sirnea - muzeul de etnografie din curtea Castelului Bran

Evenimente: olimpiada de var Sirnea: 24 iunie srbtoarea dovleacului: 30 octombrie

Vestigii arheologice ceti

-castelul Bran - cetatea rneasc Rnov

20

Monumente istorice i de art

- Biserica Adormirea Maicii Domnului Biserica Stela Maris

Obiective Turistice Trasee Turistice Bran - Moeciu - Pestera - Rucar Rasnov Moeciu de Sus - Valea Bangaleasa - Valea Pravalele - Saua Strunga Cabana Padina- 6- 7 ore. Moeciu de Sus - Muntele Plesa - Gutanu - Muntele Grohotisu - Saua Strunga - Cabana Padina- 7,1/2ore. Poiana Gutanu - Stana Gaura- 1 - 1, 1/2 ore. Valea Bangaleasa - Poiana Gutanu- 1 ora. Moeciu de Sus - Muntele Plesa- Gutanu - Saua Batrana - Valea Doamnelor - Hotel Pestera6- 7 ore.

OBIECTIVE TURISTICE NATURALE - Parcul National Piatra Craiului ( intrareprin Zarnesti) - Cheile Moeciului - Cascada Urlatoarei - Pestera Dambovicioarei - Pestera cu lilieci (satulPestera) - Pestera Gaura Sbarcioarei - Moara Dracului - Avenul din Grindu (Funduri) - Cheile Gradistei
21

- Lacul Vidraru (spre Pitesti) - Masivul Iezer-Papusa (Rucar) - Barajul Pecineagu - Prapastiile Zarnestilor (defileu naturalcu pereti de 200m inaltime)

Principalele targuri si sarbatori din zona Bran

1 ianuarie obiceiul sorcovitului martie, aprilie obiceiuri legate de sarbatoarea Invierii Domnului martie urcarea oilor la munte 25 aprilie masurarea laptelui, alegerea celui mai bun crescator de animale 24 iunie Olimpiada de vara Sirnea 20 iulie Santilie 25-26 iulie Targul de vara de la Moeciu 9 august Sf. Pantelimon august Nedeeia muntilor (Fundata) 25 octombrie Focul lui Sumedru octombrie - ravasitul oilor 8 noiembrie targul de Sf. Arhangheli Mihail si Gavril 24 decembrie colindatul Buna dimineata la Mos Ajun 25 decembrie Sarbatoarea Craciunului 31 decembrie revelion

22

CAP. IV MODALITATI DE PROMOVARE A PENSIUNII

IV.1 PROMOVAREA SI MARKETING-UL LA NIVELUL PENIUNII

Consecinta a dezvoltarii industriei si a cresterii populatiei urbane,turismul rural a devenit o realitate a zilelor noastre.Cautarea mediului rural ca o modalitate de odihna si recreere este o tendinta generala in turismul intern si extern. Prin moivatiile care sustin necesitatea petrecerii vacantei in mediul rural se pot numara: -dorinta de a incerca destinatii ferrite de poluarea sau aglomeratia din mediul urban; -cunosterea vietii din spatial rural; -acumularea de noi cunostinte in ceea ce priveste cultura unei anumite zone,prin contactul cu obiceiurile localnicilor,traditiile populare,manifestari folclorice; -alimentatia naturala si gastronomia specifica din diferite zone.

Cum se realizeaza promovarea la nivelul pensiuni turistice? Instrumentele care sunt folosite in realizarea promovarii unitatii sunt: -panourile de reclama; -materialele publicitare(pliante,brosuri,carti de vizita) -publicitatea din ghidurile turistice sau revistele de specialitate;
23

-comunicarea verbala; -realizarea unor invitatii catre agentii turistice,institutii publice; -internet. Prezentarea materialelor de promovare turistica a pensiunii sunt realizate prin urmatoarele modalitati: -organizarea unor mese pe anumite trasee turistice cunoscute cu mancaruri traditionale,cu degustare de vinuri,mancaruri specificxe,prilej cu care pot fii distribuite si materiale de promovare a pensiunii turistice; -realizarea promovarii pensiunii turistice prin intermediul celor 20 de birouri de promovare turistica din cadrul Autoritatii Nationale pentru Turism; -publicitate realizata cu plilejul unor targuri,sarbatori traditionale,manifestari privind obiceiurile locale; -organizarea unor expozitii cu imagini din diferite pensiuni turistice,targuri de arta populara traditionala(vase de lut,impletituri); -participarea la targurile de promovare turistica realizate in tara si in strarinatate. Avand in vedere aspectele prezenate,ajungem la concluzia ca turistul,consumatorul de prestati turistice,realizate de o pensiune turistica din mediul rural,intra in posesia informatiilor privind turismul rural prin intermediul urmatoarelor cai de promovare: -agentii de turism specializate; -mijloace publicitare; -retele si formed de organizare a turismului rural; -prin reclama realizata de turistii care au beneficiat de serviciile pensiunii; -prin intermediul distribuitorilor de produse turistice din mediul rural.

24

IV.2CEREREA SI CONCURENTA DIN ZONA

Concurena care apare ntre pensiuni i pensiuni agroturistice se evideniaz ca ofert, sub forma numrului unitilor i a locurilor de cazare puse la dispoziia turitilor. n acest context, numrul locurilor de primire turistic oferite de pensiunile agroturistice a cunoscut un proces de cretere continu, comparativ cu al pensiunilor, care se confrunt cu o scdere destul de pronunat. Aceast schimbare structural manifestat din 1994 pn n 2004, este evideniat prin valorile procentuale n cretere cu 21% pentru pensiunile agroturistice i n scdere cu 11%, n cazul pensiunilor.

Fluctuaiile cererii i consumului turistic rural din zona turistic Bran-Moeciu pot fi evideniate cu ajutorul principalilor indicatori de cuantificare: numr turiti cazai i numr nnoptri nregistrate n structurile de primire turistic. Evoluia numrului turitilor sosii n zona turistic Bran-Moeciu, n perioada 1994-2003, este rezultatul cererii teoretice transformat n cerere efectiv, pe de o parte ca urmare a satisfacerii motivaiilor de practicare a turismului rural, iar pe de alt parte ca un rspuns la calitatea ofertei acestui tip de turism. n strns concordan cu modificrile structurale nregistrate de capacitatea de cazare existent, se prezint i cele privind numrul turitilor cazai. Astfel, creterea ponderii numrului turitilor cazai n pensiunilor agroturistice este sesizat de la un an la altul, procentele celorlalte tipuri fiind ntr-un proces de contin scdere, astfel nct, n 2003 acestora nu le mai corespund dect 35,75%.

25

n strns concordan cu mrimea, funcionalitatea, gradul de modernizare i integrare n spaiul rural Bran-Moeciu, aceast baz satisface la un nivel ridicat cererea turistic. Modalitati de promovare: La nivelul gospodariilor, daca exista posibilitati financiare, este bine ca fiecare din acestea sa posede propriul ghid sau pliant n care sa fie prezentata att gospodaria respetiva, ct si mprejurimile, cu zonele de atractie, n materialul publicitar respectiv prezentndu-se pe scurt si satul, comuna din care face parte gospodaria. La nivelul localitatii Bran promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris- ghid turistic - sau sub forma unei casete video care sa prezinte imagini sugestive din zona respectiva. Actiunile publicitre propriu-zise se pot desfasura utiliznd: -presa: este indicata att presa cotidiana ct si cea periodica. Actiunile publicitare prin presa se vor realiza fie prin publicarea unor materiale informative (reportaje, articole legate de tema produsului turistic), fie prin anunt publicitar. Acesta trebuie sa contina o ilustratie ct mai edificatoare (de exemplu, imaginea unei ncaperi, unei case, un context ct mai concis care sa dea un minim de informatie necesara sa strneasca interesul, dar mai ales sa degaje caldura umana, sinceritate). -publicitatea prin afisaj: se recomanda afisele att interioare ct si exterioare, de durata,
26

imprimate direct pe panouri de lemn, tabla, carton. Textul afisului trebuie sa fie concis, convingator si sa se prezinte sub forma de invitatie. Uneori textul poate lipsi. Ilustratia trbuie sa aibe la baza o ide care sa capteze atentia trecatorilor si sa convinga. Afisele pot fi amplasate n scoli, universitati, agentii de voiaj care vnd produsul respectiv. -panourile indicatoare se pot instala fie n punctele principale de acces n localitate, care sa furnizeze informatii privind denumirea localitatii, sediul biroului de cazare, fie n statiile auto sau S.N.C.F.R. Montarea unui panou ntr-un amplasament adecvat, poate sa contina planul localitatii si al mprejurimilor, idicnd principalele obiective turistice si unitati de servire, precum si localizarea gospodariilor gazduitoare. Alte canale promotionale publicitate prin radio, televiziune, cinematrograf, se pot face reduceri de tarife, cadouri promotionale, oferirea gratuita a unor obiecte (de la cele mai uzuale agende,pixuri-, pna la cele artizanale) sau n anumite conditii, chiar a unor excursii gratuite Prin agentiile de turism se poate realiza o publicitate la locul vnzarii prin afise,fotografii, pliante, difuzarea de filme publicitare sau char diapozitive, ce cuprind imagini reprezentative ale ncaperilor, cladirilor, obiectivelor turistice. Dorind o ct mai buna oganizare, prestarea unor servicii de calitate si afirmarea produsului turistic, ofertantii si-au unificat pasiunea si eforturile prin diverse asociatii si organizatii nationale sau internationale.

La nivelul gospodariilor, daca exista posibilitati financiare, este bine ca fiecare din acestea sa posede propriul ghid sau pliant n care sa fie prezentata att gospodaria

27

respetiva, ct si mprejurimile, cu zonele de atractie, n materialul publicitar respectiv prezentndu-se pe scurt si satul, comuna din care face parte gospodaria. La nivelul localitatii Bran promovarea se poate face prin intermediul unui material publicitar scris- ghid turistic - sau sub forma unei casete video care sa prezinte imagini sugestive din zona respectiva.

Rolul primordial n prezentarea produselor turistice rurale, revine activitatii promotionale care trebuie sa se deruleze sub forma publicitatii, a promovarii vnzarilor, a relatiilor publice, a utilizarii marcilor, a manifestarilor promotionale si fortelor de vnzare Obiectul actiunilor promotionale este de a comunica auditoriului informatii si motive care sa strneasca interesul si sa-l determine sa-si petreaca sejurul n zona Alegerea mijloacelor, tehnicilor si instrumentelor folosite pentru desfasurarea propriu-zisa a campaniei publicitare se face n concordanta cu publicul caruia i este destinat produsul turistic.Pentru nceput segmentul de public vizat poate fi tineretul, stiut fiind ca acesta este receptiv la noutati. El va fi tratat diferentiat n functie de zona de proveninta si de mediul de apartenenta, recurgndu-se n acest scop la metode, imagini, limbaje adecvate. n prezent, se face acut resimtita lipsa unei reclame organizate pe plan intern si international. n acest sens, este necesara elaborarea unor cataloage de prezentare n detaliu a ofertei turistice. Includerea gospodariei turistice n aceste cataloage necesita realizarea unei documentatii asigurate n ntregime de experti.

28

Necesitatea dezvoltarii turismului rural si perspectivele integrarii acestuia pe piata turistica europeana -formularea unei cereri din partea gospodarului; -expertizarea locuintei pentru determinarea gradului de confort al spatiilor de cazare, precum si natura serviciilor oferite ; -clasificarea gospodariei conform normelor internationale pentru definirea obtiunilor n functie de pret si preferinte; -eliberarea certificatului de atestare agroturistica; -prezentarea grafica si descriptiva a cadrului natural si a posibilitatilor de agrement din zona de amplasare a gospodariei; -tiparirea n conditii grafice deosebite a cataloagelor. Dupa caracterul informatiilor pe care trebuie sa le contina materialele publicitare elaborate, se are n vedere utilizarea urmatoarelor tipuri: materiale ce contin informatii de detaliul - ele cuprind prezentarea ct mai amanuntita a gospodariei, a modului n care se poate ajunge n zona si-n sat, precum si a acelor mai interesante elemente din programul turistic; materiale ce contin informatii generale - creativitatea, originalitatea, inventivitatea trebuiesc avute n vedere pentru ca, mpreuna cu elementele concrete sa contribuie la realizarea unui material atractiv si interesant. Materiale publicitare (pliante,brosuri, ghiduri, cataloage, panouri, obiecte) distribuite pe plan local prin organizarea de: sarbatori, manifestri prilejuite de anumite obiceiuri: trguri locale mese cu gastronomie specificzonei Bran organizate cu prilejul derulrii unor manifestri locale expoziii cu imagini , obiecte din gospodarie.

29

IV.3PUNCTE FORTE

Puncte Tari
diversitatea potenialului turistic natural, a reliefului, florei i faunei existena unui patrimoniu cultural-istoric bogat (monumente istorice i de art medieval, tradiii i obiceiuri ale diferitelor naionaliti, structuri steti istorice bine pstrate, urme vestigii din istoria Transilvaniei: ceti, biserici, muzee) tradiia judeului n industria turistic capacitate mare de cazare n diverse structuri de primire a turitilor, inclusiv pensiuni rurale capacitatea de cazare poate fi utilizat pe tot parcursul anului domeniul schiabil relativ bine dezvoltat

30

ANEXE

31

Lista meniu

Gustari reci
-Platou rece -Salam uscat -Salam Sibiu -Cascaval -Branza topita -Telemea -Cas -Bacon -Sunca presata -Masline -Unt de casa -Gem/Dulceata(de casa) -Ou fiert -Iaurt(de casa) -Lapte(de casa) -Chifle -Paine -Miere albine 50gr 50gr 50gr 1 buc 50gr 50gr 50gr 50gr 50gr 30gr 50gr 1 buc 100gr 250gr 1 buc 30gr 25gr 8.50 RON 2.00 RON 2.50 RON 1.50 RON 0.50 RON 1.10 RON 1.35 RON 1.50 RON 2.00 RON 1.00 RON 0.85 RON 0.90 RON 0.75 RON 1.25 RON 1.20 RON 0.50 RON 0.10 RON 0.35 RON

32

Gustari calde
-Omleta mica -Omleta mare -Ochiuri oua -Omleta cu sunca -Omleta cu bacon -Omleta cu cascaval -Omleta cu branza -Omleta cu ciuperci -Oua la pahar -Sandwich cald 2 oua 3 oua 1 ou 100gr 100gr 100gr 100gr 130gr 2 buc 1 buc 1.80 RON 2.50 RON 0.85 RON 2.50 RON 2.50 RON 2.50 RON 1.85 RON 2.60 RON 1.70 RON 2.00 RON

Ciorbe si supe
-Ciorba de burta cu smantana si ardei -Ciorba de perisoare -Ciorba taraneasca de porc -Ciorba taraneasca de vacuta -Ciorba de fasole cu ciolan afumat -Supa de pui cu taitei de casa 6.50 RON 4.50 RON 4.75 RON 5.25 RON 5.85 RON 5.50 RON

33

Minuturi
-Cotlet de porc la gratar -Ceafa de porc la gratar -Snitel de porc pane -Cotlet pane -Ficat pui prajit la tigaie -Pulpa de pui la gratar -Piept de pui la gratar -Snitel piept pui dezosat -Pui la ceaun -Mamaliguta cu unt,branza si smatana 160gr 160gr 140gr 160gr 100gr 100gr 150gr 150gr 100gr 300gr 8.50 RON 8.00 RON 7.00 RON 7.85 RON 4.50 RON 4.80 RON 7.50 RON 9.00 RON 4.50 RON 4.50 RON

Preparate a la carte(pregatite)
-Pulpa de porc la tava -Sarmalute ardelenesti -Ciulama de pui -Rata pe sticla cu varza -Curcan la cuptor -Miel la gratar 95/80gr 220/100gr 120/280gr 170gr 170gr 200gr 5.50 RON 4.50 RON 4.50 RON 8.00 RON 12.50 RON 14.50 RON

34

Garnituri
-Sote de ciuperci 120gr -Piure de cartofi 200gr -Cartofi pai cu cascaval ras 200gr -Cartofi natur 200gr -Pilaf de orez cu ciuperci 250gr -Garnitura asortata de legume 150gr -Orez 200gr -Mujdei usturoi 75gr -Conopida cu smantana 100gr -Varza calita 100gr -Mamaliga 200gr -Smatana 75gr -Ardei murat 1 buc -Ardei crud 1 buc -Lamaie 100gr -Mustar 30gr 2.50 RON 2.00 RON 2.40 RON 1.50 RON 2.20 RON 1.75 RON 2.50 RON 1.50 RON 1.90 RON 1.80 RON 2.75 RON 1.30 RON 0.20 RON 0.30 RON 0.60 RON 0.30 RON

Salate,muraturi si sosuri
-Salata de varza -Salata de castraveti -Salata de rosii -Salata vinete -Castraveti murati -Gogosari murati 200gr 150gr 150gr 150gr 150gr 150gr
35

1.80 RON 2.00 RON 2.00 RON 3.10 RON 1.90 RON 2.00 RON

-Salata de sfecla rosie -Ardei copt -Salata asortata (rosii,castraveti,ardei) -Sos vanatoresc -Sos alb -Maioneza -Ketch-up dulce/picant

150gr 2 buc 220gr 100gr 120gr 50gr 50gr

1.50 RON 2.50 RON 2.60 RON 2.90 RON 1.90 RON 0.75 RON 0.65 RON

Desert
-Clatite(ciocolata,dulceata) 2 buc -Papanasi cu smantana si dulceata 2 buc -Placinta fructe 150gr -Placinta cu branza 150gr -Fructe proaspete 100gr -Struguri de masa 150gr 3.00 RON 5.00 RON 2.00 RON 2.20 RON 1.80 RON 3.50 RON

Bauturi calde
-Cafea mica cu 1 pliculet zahar -Cafea mare cu 2 pliculete zahar -Ness Frappe -Cappucino Ciocolata calda -Cafea cu lapte -Lapte proaspat
36

75ml 130ml 150ml 150ml 150ml 250ml 150ml

1.30 RON 2.50 RON 2.20 RON 1.50 RON 1.50 RON 2.30 RON 1.30 RON

Bauturi racoritoare
-Coca-Cola -Fanta -Cappy -Sprite -Frutti Fresh 500ml 500 ml 400ml 500ml 500ml 2.00 RON 2.00 RON 2.30 RON 2.00 RON 1.80 RON

Bauturi alcoolice
-Palinca -Tuica -Tuica fiarta -Vin alb -Vin rosu -Vin rosu fiert -Vin pahar (de casa) -Gin -Vodka 50ml 50ml 50ml 1l 1l 1l 200ml 50ml 50ml 6.60 RON 4.50 RON 5.50 RON 16.0 RON 17.5 RON 19.0 RON 4.50 RON 9.0 RON 7.5 RON

POFTA BUNA!

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50

51