UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR BUCURETI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC N
AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL
SPECIALIZAREA: INGINERIE I MANAGEMENT N
ALIMENTAIE PUBLIC I AGROTURISM

LUCRARE DE DIPLOM

CONDUCTOR TIINIFIC:
Conf. univ. dr. Romeo Ctlin Creu

Abosolvent:
Solomon Silviu Ioan

BUCURETI
2011

CUPRINS

Rezumat
Introducere
Capitolul I. CAPITOLUL 1. METODA TIIIFIC FOLOSIT N LUCRARE
Capitolul II. IDENTIFICAREA RESURSELOR AGROTURISTICE
2.1. Prezentarea localitii
Istoric
Asezare geografic
Vecini
Populaie
Clima
Relief
2.2. Resurse agroturistice naturale
Hidrografia
Rezervaii naturale
Monumente naturale
Structuri geologice
Vegetaie si flora
Faun
2.3. Resurse agroturistice antropice
Vestigii arheologice
Monumente istorice
Muzee
Etnografie si folclor
Tradiii

Capitolul III. STUDIU DE CAZ : PROPUNERE PROGRAM TURISTIC

Capitolul IV. CONCLUZII I RECOMANDARI

Bibliografie

Resursele agroturistice din Duru , Comuna Ceahlu ,

judeul Neam

Rezumat
Lucrarea de fa descrie realitatea turismului romnesc in simplitatea si frumuseea lui.
Mozaicul reliefului si piesajele spectaculoase, clima si reeaua hidrografic , diversitatea
biologic si bogaiile culturale indreptaete ca zona Duru Ceahlu s devin un punct
stranic de reper pe harta turistic a Romniei.
Lucrarea este structurat in trei capitole , capitolul doi avnd mai multe subcapitole , urmate
de o serie de concluzii si recomandari si o enumeraie de referine bibliografice .
In primul capitol al lurarii este prezentat metoda stiinifica de lucru , modelul si conceptul
folosit pentru descrierea resurselor agroturistice din Duru .
In cel de-al doilea capitol am identificat resursele agroturistice si am dezbatut urmatoarele
concepte :
Prezentarea localitii (aezare geografic , vecini , populaie , clim ,relief)
Resurse agroturistice naturale (hidrografie , rezervaii naturale , monumente naturale ,
structur geologic ,vegetaie si flor , faun)
Resurse agroturistice antropice (vestigii arheologice , monumente istorice, muzee ,
etonografie si folclor ,tradiii)
Al treilea capitol reprezint studiul de caz aferent unei pensiuni agroturitice , programul pe
sezonul cald i rece, desfurat de-a lungul unui sejur de 5 zile . Aceast elaborare este
realizata de ctre mine i doreste sa mbine profesionalismul , tradiia si bunul gust care poate
duce la realizarea unui tursim de calitate in Romnia .
In final sunt prezentate cteva concluzii , unele recomandari personale precum i ideile
eseniale ale lucrrii .

Introducere
Oamenii societii contemporane i-au dezvoltat dorina i tendina de a-i petrece
timpul liber cltorind, cutnd sau visnd la coluri linitite din natur, vizitnd orae i sate
pentru a cunoate oameni i locuri, sau pentru a-i ngrijii sntatea. i cum numrul
populaiei a crescut considerabil n majoritatea arilor, iar influena factorilor distan-timp a
fost diminuat simitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul ca modalitate de
petrecere plcut i util a timpului liber a cunoscut o "explozie" fr precedent, constituind
una din cele mai remarcabile trsturi ale epocii contemporane.
Aleg aceast tem pentru c Romnia are un potenial turistic ridicat i regiunea Neam
- Duru este renumit pentru privelitea sa i pentru cadrul natural variat i generos, care
asigur legturile facile ntre zonele montane, subcarpatice i de cmpie. Cu toate ca turismul
intern si internaional al Romniei inregistreaza o accentuata tendinta descendenta (in special
datorita scderii puterii de cumparare a populaiei, pe de o parte, si a diminuarii interesului
vizitatorilor strini , pe de alta parte), turismul rural a luat o amploare deosebita in Romnia
dup 1990 si in special in ultimii ani.
Obiectivele de interes turistic din statiunea Duru , judeul Neam sunt numeroase , iar
din acestea tin sa amintesc in special urmatoarele : Masivul Ceahlu, Parcul Naional Ceahlu,
Palatul Cnejilor, Cascada Duruitoarea i Mnstirea Duru .

Aceast

situaie se datoreaz in mare masura involuiei sistemului hotelier clasic, uzurii morale a
dotarilor si echipamentelor, preturilor mari practicate si serviciilor necorespunzatoare. Prin
urmare, agroturismul a aparut ca o alternativ viabila, catre care s-au indreptat tot mai multi
turisti.

Pe teritoriul trii exist o

mare varietate de spaii de cazare, incepand cu cele de dimensiuni reduse (pentru 2-3
persoane) pana la cele care pot gzdui peste 100 persoane. Majoritatea unittilor de turism
rural ofer un pachet de servicii ; cazare si mas, aceasta din urm sub form de demipensiune
sau pensiune complet. In unele pensiuni exist si posibilitatea ca turistul sa asiste la
prepararea mesei sau chiar sa participe activ la aceast activitate.
In proportii mai mari sau mai
mici, pensiunile ofer si o serie de servicii suplimentare: telefon, televizor, bai sau duuri,
masin de splat, terenuri de sport, inchirierea de materiale recreativ - sportive etc. In
contextul actual, cand turitii solicit servicii de agrement tot mai diversificate , pensiunile
4

turistice fac eforturi sa raspund sau sa anticipeze aceste dorine. Astfel ele propun diverse
modaliati de petrecere a timpului liber: plimbari cu carua sau sania tras de caini, construirea
unor pensiuni agroturistice izolate in care vizitatorii sa se rup complet de realitatea de zi cu
zi (foarte solicitate in ultimul timp), organizarea unor partide de vanatoare, organizarea de
calatorii in zonele invecinate etc. Aceste pensiuni se intind, cu mici exceptii, pe tot teritoriul
tarii, avand o densitate mai mare sau mai mica in functie de frumuseea zonei, de condiiile
existente, de posibilitile financiare si de implicarea autoritailor centrale si locale in
dezvoltarea zonala.

Conform

Asociaiei

Naionale de Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia (ANTREC), in ara noastra
exist in prezent aproape 3.000 de pensiuni omologate , insumnd peste 7.500 de camere, dar
numarul total al spaiilor de cazare rurale este mult mai mare, avand in vedere ca numai o
parte

dintre

unitaile

existente

sunt

membre

ale

acestei

asociaii.

Potrivit unui raport al Ministerul Turismului, in ultimele 18 luni au fost inaugurate

aproximativ 70 de pensiuni agroturistice, beneficiind de dotari la standarde inalte, care au
nsumat o investiie totala de 10 milioane Euro. Turismul rural se adreseaza deopotriva
clienilor romni si straini.
Segmentul care apeleaza cel mai des la acest gen de servicii este cel al persoanelor de
vrst a doua i, intr-o mai mica masur, de vrst a treia. Acetia prefer linistea unei astfel
de pensiuni nu zgomotul si agitaia staiunilor aglomerate de pe litoral sau de pe Valea
Prahovei, de exemplu. Nu trebuie neglijai nici tinerii, dar ponderea acestora este mai redus,
tocmai datorit preferinei acestora pentru mare sau munte, pentru locurile pline de agitaie.
Turitii straini care apeleaz cel mai des la agroturism sunt cei interesai in a cunoaste istoria si
tradiiile Romniei, prin vizitarea unor zone pitoreti, de o frumusete aparte, care pastreaza
obiceiuri strvechi legate de: arhitectura caselor, port, meteuguri tradiionale, specialitai
gastronomice.

CAPITOLUL I. METODA TIIIFIC FOLOSIT N LUCRARE

n privina cercetrii , in lucrare am uitilizat urmatoarele metode :

Analiza la faa locului a resurselor naturale i antropice (cea mai importanta metod)

Analiza S.W.O.T a zonei

Utilizarea datelor statistice puse la dispoziie de Institutul Naional de Statistica

Utilizarea informaiilor de pe sait-urile de profil

Studiul bibliografic al materialelor specifice domeniului i zonei

Astfel, n prezenta lucrare, am analizat aproape toate ofertele turistice de pe saiturile specializate , att resursele turistice naturale ct i resursele turistice antropice, am
identificat i comparat pensiunile agroturistice i structurile de primire i cazare din mediul
rural, am folosit datele statistice privind indicatorii legai de activitatea de turism de la nivelul
judeului, de asemenea, am descris i propus un pachet de servicii turistice , att n perioada de
primvar ct i n sezonul rece .
Am demonstrat cu ajutorul acestor metode , c staiunea aleasa de mine este o zon
potrivit petrecerii timpului liber i a vacanelor att pentru cei interesai doar de odihn, ct i
pentru cei care prefera drumeiile pe munte, iubesc zonele pitoresti sau sunt interesai de latura
cultural-religioas a zonei .
Cunoscutul specialist Nicolae Neacu afirma c noiunea de resurs turistic este mai
complet i definete mai concret implicaiile acesteia asupra activitii de turism ca domeniu
economic. Prin specificul, coninutul i valoarea lor, resursele turistice naturale reprezint, pe
de o parte, atracii turistice pretabile pentru vizitare, iar pe de alt parte, ele pot fi valorificate
direct n activitatea de turism ca materie prim, constituind sau intrnd n componena
diferitelor produse turistice i genernd anumite forme de turism (factori naturali de cur n
turismul balnear, grosimea i durata stratului de zpad n turismul montan .a.).

Resursele turistice naturale sunt cele oferite de cadrul natural al Romniei prin
componentele sale: relief, condiii climatice, ruri, lacuri, ape subterane, apa mrii, vegetaie i
faun etc.Aceste componente naturale de peisaj se impun ca resurse turistice poteniale, au un
rol principal n dezvoltarea turismului i constituie oferta primar potenial.
Romnia este o ara carpato-danubiano-pontic, relieful, apele, vegetaia i fauna
mbinate cu resursele antropice ale acesteia o fac unic in lume .

CAPITOLUL II. IDENTIFICAREA RESURSERLOR AGROTURISTICE

1.1.Prezentarea localitii
Istoric :
Se crede c dacii au ales Ceahlul ca munte sfnt, numindu-l Kogheon - Iaca al zeului
Zamolxe(Zamolxis). Legendele Ceahlului vorbesc de numeroase evenimente din viaa dacilor
desfaurate pe aceste locuri. Credina strveche a oamenilor c muntele Ceahlu este nzestrat
cu puteri divine a strbtut timpurile.
Documentele istorice i memoria pmntului amintesc existena pe aceste meleaguri
minunate a unui important centru de sihstrie, cu numeroase lcauri sfinte.
De o deosebit valoare istoric este schitul Duru care dateaz de la nceputul secolului al
XVII, cnd era un schit de maici.Mai trziu, au venit n locul lor clugri de la schitul Hangu,
iar un pomelnic din 1822 menioneaz c Durul se afla sub ascultarea "mnstirii cea de
piatr din vale". Actuala biseric s-a zidit ntre anii 1830-1835. Pictura din interior executat
de Nicolae Tonitza ntre anii 1935 -1937, i confer o deosebit valoare artistic i turistic.
Printre personalitile care au vzut lumina zilei n comuna Ceahlu i amintim pe
Printele arheolog Constantin Matas (1878-1971), episcopul

Romanului Iftimie Luca si

generalul Dumitru Coroam.

Aezare geografica :
Situata la 100 km de Piatra Neam si la 6 km SV de comuna Ceahlu (de care apartine
din punct de vedere administrativ), la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv
Ceahlu (n partea de NV)- renumit pentru legendele sale si tradiiile magice - staiunea se afla
ntr-o regiune montan frecventata nca din secolul al XVIII-lea. La Duru se afla o mica
biseric pictata de celebrul pictor romn Nicolae Tonitza.

Pe unul din traseele care urca muntele Ceahlu, turitii pot admira cascada Duruitoarea
(25 m nalime), cu un impresionant jet de apa si zgomot asurzitor (de unde i trage si
numele).
Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera
ozonata sunt principalii factori naturali de cura. Staiunea, deschis in toate anotimpurile
anului, este recomandat pentru odihn si tratament al nevrozelor astenice, a strilor de
slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Exista
posibilitatea de a efectua excursii pe Ceahlu (Ocolau Mare-1907 m si Toaca-1904 m, ) si de
a practica sporturile de iarna (prtie de ski, cu diferite grade de dificultate).
Cai

de

acces:

DN

15

(Turda-Tg.Mures-Piatra

Neamt-Bacau)

cu

derivaie pe DJ 155 F din Bistricioara(16 km) sau de la Bicaz-baraj (28 km).

Staiunea Duru este situat in judeul Neam, la altitudinea de 780 800 metri, la 9 km de
lacul de acumulare Izvorul Muntelui de pe rul Bicaz, intr-o poiana insorita pe versantul de
N V al Munilor Ceahlu (Carpaii Orientali). Fauna din padurile inconjuratoare este extrem
de bogata (cerbul carpatin, ursul brun, porcul mistre, capra neagra) staiunea fiind denumita si
,,Paradisul Vntorilor aici fiind locul ideal pentru practicarea vntorii organizate. Staiunea
este recomandata pentru odihn, practicarea sporturilor de iarna pe partia amenajat ct si
pentru tratament (nevroze astenice, stari de slabiciune, anemia, refacere dupa eforturi psihice
sau intelectuale etc.).
De aici se pot organiza drumeii in munii inconjurtori ( Vrful Ocolau Mare -

1907

m si Vrful Toaca 1904), la Cascada Duruitoarea, la Rezervaia Naturala de zimbri Ceahlu,

pe valea Bistriei cat si excursii : vizitarea manastirilor din apropiere (Secu, Sihstrie, Neam,
Varatec si Agapia), mnstirile din nordul Moldovei (Humorului, Sucevia, Moldovia, Putna,
Dragomirna, Vorone), casele memoriale Mihail Sadoveanu si Ion Creanga, Cheile Bicazului
si Lacul Rosu cat si staiunile Borsec si Vatra Dornei. In staiune mai putei gasi o mica
biserica pictata de celebrul pictor roman Nicolae Tonitza cat si o mnstire construita in 1992.
Staiunea Durau dispune de hoteluri, pensiuni sau cabane, restaurante si baruri astfel
incat aici vei avea posibilitatea sa simii cu adevarat atmosfera de munte intr-o ambiana
placut.

Vecini
la nord - Lacul de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz;
la est - Obcina Verdelui - culme a Masivului Ceahlu;
la sud - Turnu lui Budu, Curmtura Stnilele, Curmtura La Scaune, Obcina Lacurilor;
la vest - cumpna de ape de pe Obcina Troasei i Obcina Boitei;

Populatie
Satul Ceahlu - resedina de comun, cu o populaie de peste 1.500 locuitori, se
desfasor pe malurile prului Schitu (motiv pentru care s-a numit iniial satul Schit) si a
numeroilor lui aflueni, cu gospodarii inguste, dispuse perpendicular pe drum, cu terenul
agricol inclus, care se intinde pana sub poalele padurii. n partea dinspre amonte s-a dezvoltat
Staiunea turistic Duru - situata sub Vrful Toaca. Aceasta atrage mii de turiti anual, in
hotelurile si pensiunile agroturistice existente.
Comuna Ceahlu, localitate caracteristic zonei de munte, s-a dezvoltat de-lungul unor
cursuri de ap, evoluia spatial nefiind compact datorit reliefului ce a limitat-o.
nainte de anul 1926, teritoriul aparinea comunei Hangu, dar evoluia demografic i
distanele mari au determinat constituirea comunei, cu numele de Ceahlu de la Muntele
Ceahlu, la poalele caruia se afl, pe atunci avnd n componen satele Schit, Leeti si
Rapciune, inclusiv catunul Retes.
Dup anul 1956, i s-a adaugat i satul Bistricioara n urma desfiinrii comunei cu
acelai nume. n anul 1960, lacul de acumulare Izvorul Muntelui a diminuat
suprafaa vetrelor de sat cu aproape 50%, intrnd sub apa cele mai fertile terenuri, terasele
joase si largi ale Bistriei. Au fost afectate n totalitate satul Leeti i Ctunul Retes.
Dei aceast zon ofer condiii mai puin prielnice dezvoltrii aezrilor umane (altitudine
mare, clim rece, pduri ntinse, teren arabil puin), au fost i suficiente condiii ca aceasta s
cunosc o strveche populare.
Se remarc o cretere a numrului de aezri dup secolul al XVIII-lea - prin aportul
de populaie venit din Transilvania, dar mai ales dup mijlocul secolului al XIX-lea - cretere
datorat dezvoltrii exploatrilor forestiere i a industriei lemnului.
10

Oamenii au preferat s se aeze iniial pe culmile domoale. Urme de gospodrii se

gsesc pe nlimi, la Padina iganului, Podina Popii, Livada lui Mtas i altele. De pe la
mijlocul secolului al XIX-lea au nceput s fie populate i vile apelor - pe esurile i terasele
largi, unde se putea face agricultur. Ctunele erau risipite, cu gospodrii mari i izolate. Dup
nmulirea populaiei, acestea s-au divizat ntre motenitori, devenind mai mici i mai dese.
n prezent comuna Ceahlu cuprinde trei sate: Ceahlu, Bistricioara i Prul Mare.
Toate intr n categoria satelor de munte, rsfirate n lungul apelor i a drumurilor care le
nsoesc.
Totui, se observ i anumite particulariti:

satul Ceahlu - reedina de comun, cu o populaie de peste 1.500 locuitori, se desfor pe

malurile prului Schitu (motiv pentru care s-a numit iniial satul Schit) i a numeroilor lui
aflueni, cu gospodrii nguste, dispuse perpendicular pe drum, cu terenul agricol inclus, care
se ntinde pn sub poalele pdurii. n partea dinspre amonte s-a dezvoltat Staiunea turistic
Duru - situat sub Vrful Toaca. Aceasta atrage mii de turiti anual, n hotelurile i pensiunile
agroturistice existente;

satul Bistricioara, cu o populaie de cca. 800 locuitori, se ntinde pe terasele inferioare ale
rului cu acelai nume, n lungul celor dou drumuri paralele, cu terenuri mai drepte, care au
permis dispunerea mai adunat a gospodriilor.
satul Prul Mare este o aezare mai nou, alctuit din aproximativ 140 locuitori strmutai
din satele disprute sub apele Lacului de acumulare. El se ntinde n lungul prului cu acelai
nume i a drumului ce-l nsoete, avnd gospodrii rare, cu terenuri arabile reduse;

11

Clima
Clima este temperat continental moderat. Staiile meteorologice care nregistreaz
caracteristicile climaterice n cele trei nivele de relief sunt: Ceahlu - sat (640 m), Ceahlu munte (la cabana Fntanele - 1.240 m) i la care se nregistreaz valori diferite. Climatul este
sub-alpin, aer ozonat de o mare puritate; temperatura medie, in ianuarie, -4C; depunerea
medie a stratului de zapada 50 cm (decembrie-martie).
n general, este o clima de munte - rece, cu ierni lungi, nebulozitate crescut,
precipitaii bogate, cu o circulaie atmosferic intens i cu mult cea datorat apropierii
lacului de acumulare.
Masivul Ceahlu este incadrat in inutul climatic de munte (muni joi, cu altitudinea
intre 800 si 1900 m), subinutul climatic al Carpailor Orientali. Condiiile climatice din
Ceahlu se supun atat zonalitaii altitudinale ( etajele climatice ) sau sunt rezultanta unor
condiii locale (expoziii diferite ale versanilor, tipul si gradul de acoperire cu vegetaie etc.)
ce determin delimitarea unor topoclimate specifice. Astfel teritoriul Parcului Naional
Ceahlu apare ca un mozaic de topoclimate elementare naturale care prin imbinarea lor, ca
intr-un uria puzzle, realizeaza topoclimatul complex al Masivului Ceahlu.
Temperatura aerului variaza cu altitudinea. Cele mai scazute valori termice s-au
inregistrat pe platoul superior iar cele mai mari la poalele Masivului Ceahlu. In Ceahlu, pe
cele mai mari naltimi, pe parcursul a 193 zile/an se inregistreaza temperaturi sub 0 grade in
timp ce la altitudini mai coborte suma zilelor de inghe este de 133.
Diferena termic ntre vrful Toaca si satul Ceahlu, la nivelul temperaturii medii
anuale, este de 6,5 grade C. Amplitudinile termice intre valorile medii lunare sunt mai mici
iarna ca urmare a efectului inversiunilor termice de pe fundul vailor care sunt mai frecvente si
au o intensitate mai mare in acest anotimp.
Vntul inregistreaza cele mai mari viteze la nivelul crestelor si pe platoul superior din
direcia dominant vest in vreme ce la nivelul vailor principale circulatia curenilor de aer
descendeni este mai activa. Viteza medie a vantului este de 6-8 m/s vara si 12-14 m/s iarna,
dar se pot atinge deseori si 40 - 50 m/s.

RELIEF
12

Relieful muntos cuprinde partea central - nordic a Muntelui Ceahlu, dispus pe mai
multenivele:
zona nalt - intre 1400 m i maximum - 1.911 m n Vf.. Ocolaul Mare, constituit din
conglomerate dure, n care s-a format un relief deosebit de variat i pitoresc: platoul superior
de 6 km lungime i 1 km lime, forme piramidale (Vf. Toaca -1.906 m), ruiniforme, sub
form de turnuri, coloane, cli (Panaghia, Piatra Lat, Piatra Ciobanului, Turnul lui Budu etc),
abrupturi mari (sub Ocolaul Mare i Ocolaul Mic), rupturi de pante (pe prul Rupturilor cascada Duruitoarea, de 30 m nlime), toate crend o bogie i o frumusee peisagistic
mirific de mare interes i atractivitate turistic;
zona mijlocie - ntre 1400 m i 900 m, format din culmi domoale, acoperite cu pduri i
numite "Obcine" (O. itlicului, O. Boitei, O. Troasei, O. Lacurilor) sau "Picioare" (P.
chiop, P Calului, Piciorul Poienei, Piciorul lui Bucur, Piciorul Humriei, Piciorul Ponorului);
zona joas - ntre 600 m i 900 m este alctuit din terasele i luncile praielor, care prezint
cel mai mare interes pentru aezrile umane i agricultur; Peisajul natural este caracterizat
de o compoziie goelogic complex i diferene mari de altitudine, n cadrul creia principalul
lan muntos scade n altitudine spre partea de est, de la 1.907 m altitudine n Vf. Ocolaul
Mare, Ceahlu, n partea de vest a judeului, la 180 m altitudine n partea de est a Vii
Siretului. Exist patru uniti fizico-geografice i fiecare dintre ele are caracteristici bine
definite: regiunea muntoas, regiunea sub-Carpatic, regiunea de podi i regiunea vilor.
Astfel, ntregul teritoriu al judeului este asemntor cu un imens amfiteatru natural orientat
ctre est.
Masivul Ceahlu se intinde pe o suprafa de 290 km i este impresionant, att prin
frumuseea deosebit a peisajului oferit, ct i prin aspectul su impuntor. Toate acestea l-au
facut unul dintre munii cei mai cutai de ctre turitii din ar dar i din strintate
Dominnd munii din jur, Ceahlul se zrete din multe pri ale Moldovei i a
Transilvaniei. Punctele cele mai nalte de pe munte sunt Vrful Toaca (1904 m) i captul
sudic al Ocolaului Mare (1907 m). La atitudinea de 1021 m, spre nord, exist o cascad
format din prul Rupturi, numit Duruitoarea.
uvoaiele de ap ale prului cad pe un perete de stnc de la o nalime de 25 m. De la
aceast cascad i-au luat numele Munii Duru i Staiunea Duru. Pe traseul turistic
13

Izvorul Alb, la altitudinea de 1350 m, se afl Stnca Dochia, de sub care izvorte unul
din afluenii Prului Alb. Despre acest stnc, legenda spune c este Frumoasa Dochia,
fiica regelui Decebal, care a fost prefcut n stnc de ctre Zamolxis, zeul dacilor, pentru a
nu cdea n minile ostailor mpratului Traian.

1.2.Resurse agroturistice naturale

Hidrografia
cele subterane sunt concentrate n grohotiurile de sub abrupturile zonei nalte, formnd un
adevrat rezervor de ap, numit i "zona obriilor" care, prin numeroasele izvoare
alimenteaz praiele i raurile, asigurndu-Ie o densitate mare, un debit bogat i continuu.
Exist i izvoare cu ape mineralizate - sulfuroase (pe prul Schit), ori srate (pe Valea
Slatinei);
apele curgtoare: cel mai important a fost rul Bistria, care mrginea comuna Ceahlu pe o
distan de 15 km, dar care din anul 1960 a fost transformat n lac de acumulare;
ape stttoare: Lacul de acumulare Izvorul Muntelui - Bicaz, cu o lungime de 35 km are pe
malul drept 15 km pe teritoriul comunei Ceahlu;
Paruri:
Schitu, Rapciunita, Bistricioara si Rupturilor, ultima aflndu-se Cascada Duruitoarea
(20 m inaltime).Masivul Ceahlu este un adevarat castel de ape reeaua hidrografic are un
caracter divergent si este colectata, in final, de raul Bistria. Alimentarea raurilor si paraielor
cu baz in Ceahlu este asigurat in special din izvoarele freatice.
In prezent raul colector, Bistria, a disparut in sectorul limitrof cu Ceahlul.Intre
confluena sa cu rul Bistricioara si barajul de la Izvorul Muntelui s-a format cel mai mare lac
de baraj artificial de pe rurile interioare ale Romniei: lacul Izvorul Muntelui al carui arm
delimiteaza, spre est, Masivul Ceahlu. Bistricioara, marcheaza limita de nord si nord vest a
masivului pe o lungime de 12 km, intre confluena sa cu paraul Pintic si gura de varsare in
lacul Izvorul Muntelui.
Bicazul, cel de-al treilea ru ca marime dintre afluenii Bistriei, delimiteaza la sud

14

masivul incepand de la confluena sa cu Prul Jidanului (Caprei) si pn n dreptul oraului

Bicaz . In afara rurilor Bistricioara si Bicaz afluenii de ordinul I ai Bistriei sunt si prie
mult mai mici: Cosuna, Izvorul Muntelui, Secu, Izvorul Alb, Tiflicul, Rapciunia si Schitul.
Principalele prie din Ceahlau isi au izvoarele sub abrupturi, la altitudini cuprinse
intre 1250 si 1300 m, de unde dreneaza apele freatice cantonate in masa de grohotiuri.
Exceptand prul Pintec toate cursurile de apa ii au obria in interiorul Parcului National
Ceahlau si sunt scurte (cel mai lung, Bistra, are 17 km lungime). Dintre acestea mai
importante sunt: Prul lui Martin, Schitul, Slatina Tiflicul, Izvorul Alb, Izvorul Muntelui,
Bistra si Neagra.

Rezervaii naturale

Parcul Naional Ceahlu este cel mai impresionant cu o suprafa de 7.742 ha (din cele
38.448 ha ct ocup ariile naturale protejate din judeul Neam) i reprezent o arie protejat,
de interes naional i internaional, care are ca principal obiectiv conservarea biodiversitii
biologice, conservarea habitatelor naturale, a florei i faunei naturale, precum i excluderea i
prevenirea activitilor de exploatare privind regimul ariilor protejate. Parcul adpostete
ecosisteme de mare valoare, cu numeroase rariti floristice i fauniste, dintre care 61 specii
sunt protejate prin lege, monumente ale naturii, endemite, relicte ale erei glaciare.
n scopul asigurrii creerii unor zone de conservare i ocrotire a genofondului vegetal
i animal existent, precum i a unui cadru adecvat efecturii de cercetri i vizite tiinifice, s-a
instituit un regim special de protecie pentru o zon de cercetare tiinific situat pe Masivul
Ceahlu, n suprafa de 5.830 ha, cuprins ntre Complexul Lespezi, Piciorul chiop (la vest
de Cabana Dochia) i Scaunele Zeilor - Ocolaul Mare la sud.
Parcul National Ceahlu a fost constituit initial ca arie protejata prin Hotararea
Consiliului de Ministri nr.1625 din 1955. Limitele actuale marcate n teren printr- un patrat
rosu cu chenar alb, au fost stabilite prin H.G. nr.230 din 2003 privind "Delimitarea
rezervaiilor biosferei, parcurilor naionale si parcurilor naturale si constituirea administraiilor
acestora."Suprafaa actuala a Parcului Naional Ceahlu este de 7.742,5 ha.

15

In cuprinsul Parcului Naional Ceahlu sunt incluse urmatoarele categorii de arii

protejate:

1. Rezervaia stiinifica "Ocolaul Mare"

2. Rezervaia natural botanic "Polia cu Crini"
3. Monumentele naturii: "Cascada Duruitoarea" si "Avenul Mare"

Obiectivele Parcului Naional Ceahlu sunt:

- Conservarea patrimoniului natural, cultural si spiritual .
- Desfurarea de activiti turistice in concordana cu obiectivul de conservare al
patrimoniului si cu proiectele teritoriale de dezvoltare economic.
- Susinerea activitailor tradiionale, silviculturii de calitate si activiti de dezvoltare cu
mentinerea principiului dezvoltrii durabile
- Informarea publicului si comunitilor locale despre avantajele economice, culturale si
spirituale.
Masivul Ceahlu, Peonul sau Kogaiononul romnilor este singurul munte cu hram si
sarbtoare de la noi, fiind la fel de vestit ca Athosul, Pindul, Taborul si Golgota. Flora este
dispus etajat, cuprinznd un complex de elemente fitogeografice cu origini diferite. Printre
speciile rare ntlnite (peste 1100 specii de flori i 90 specii de psri i animale) aici se pot
aminti laricele din "Polia cu crini", floarea de col, capra neagr, rsul etc.

16

Parcul Naional Ceahlu este unul dintre puinele complexe carpatine n care se mai
gsesesc nc eantioane nealterate ale naturii, lucru deosebit de important i de apreciat
totodat. Poate c de aceea Parcul Naional Ceahlu reprezint una dintre cele mai frumoase
atracii turistice montane din aceast zon a rii.

Monumente ale naturii

In lungul profilului longitudinal al prielor cu obria din Ceahlu apar numeroase
ruperi de pant (pe Izvorul Muntelui, Bistra Mare si Bistra Mica, prul Rupturi) determinate

17

de prezena orizonturilor litologice cu rezisten mai mare la eroziune. Cel mai reprezentativ
exemplu in acest sens il constituie cascada Duruitoarea unde apele prului Rupturi se
prvalesc peste doua praguri de la 25 m naltime .

Situata in Masivul Ceahlu, in punctul numit Duruitoarea aflat la o altitudine de 1.270

m, Cascada Duruitoarea este formata pe Paraul Rupturii care izvorste din golul alpin si se
varsa in Valea Schitului si apoi in Lacul Bicaz. Cascada Duruitoarea are o cadere
impresionanta de apa de 25-30 m nlime pe fiecare cadere de ap.
Una dintre cele mai vizitate atractii turistice din Parcul Naional Ceahlu, Cascada
Duruitoarea este accesibila pe traseul cu cruce rosie care coboara de la cabana Dochia spre
statiunea Duru, traseu cu o lungime de 7,5 km, diferena de nivel de 950m, durata de
parcurgere de 4h 30min 5h si grad mediu de dificultate.
Datorit debitului de apa asigurat de Prul Rupturii impreun cu afluenii lui si
datorit cderii apei de la o nlime de aproximativ 100m, vuietul asurzitor produs de cascada
se aude de la mare deprtare si poate de aici provine numele de Cascada Duruitoarea.
Zgomotul este cel mai puternic pe vreme ploias, cand debitul prului Rupturii este crescut.
18

La baza cascadei este construita o scara de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m
pana pe o platforma care fragmenteaz cascada in dou coloane diferite de apa.
n primul prag al cascadei apele prului au spat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua
poriune rsfira apa ca un evantai peste stnc, de la o naltime de 5 m.
Pentru pasionaii de alpinism si nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai
frumoase si mai zgomotoase creaii ale naturii.

Structuri geologice :
Solurile prezint aceeai etajare impus de relief:
etajul subalpin este caracterizat prin soIuri cu grosimi reduse, predominnd podzolurile
primare, bogate n silice, care sunt foarte puin productive;
etajul pdurilor de conifere are soiuri mai bogate - brune montane acide de pdure;
etajul pdurilor amestecate are soiuri brune montane de pdure, favorabile dezvoltrii unei
vegetaii bogate, att arboricole, ct i ierboase, ntre care multe fructe de pdure i ciuperci;
etajul pdurii de foioase are soiuri brune de pdure, cu o fertilitate mai ridicat;
etajul teraselor i luncilor este cel mai redus, dar deine solurile cele mai fertile, propice
dezvoltrii culturilor de munte;
Principala grup de soluri prezente in Masivul Ceahlu sunt cele sedimentare,
conglomeratele. Rocile cele mai frecvente sunt calcarele, care sub eroziunea intensa provocat
de nghe si dezghe dezvolt forme ciudate, bizare, aceste forme constituind misterele
Ceahlului, generand legende fascinante. Ex: Coloana Dorica, Zidul Ocolaului Mic cu Turnul
lui Butu si Anei, Zidul Ocolaului Mare, Panaghia, Castelul Vrajit.
Opera unei indelungate si complexe evoluii geologice Masivul Ceahlu se incadreaz,
sub aspect structural, in aria fliului cretacic intern, cu excepia sectorului sud-estic care face
parte din fliul extern.
GEOLOGIA: Pe teritoriul Parcului Naional Ceahlu formaiunile geologice din fliul

19

cretacic intern aparin de pnza de Ceahlu (in partea vestic si central) si de pnza de
Teleajen (in estul ariei protejate).
- Pnza de Ceahlu: din punct de vedere litologic se disting pachete groase de gresii, marne,
argile, conglomerate etc. dispuse in benzi cutate si faliate orientate pe direcia nord-sud.
Conglomeratele, cunoscute sub numele de Conglomerate de Ceahlu, sunt depuse

intr-un

pachet gros de 500-600m. Ele formeaza, in partea central a Parcului Naional Ceahlu, un
uria sinclinal suspendat marginit de abrupturi impresionante. S-au format din cimentarea
naturala a unor pietriuri fluviatile (galeti) in urm cu mai bine de 100 milioane de ani,la
sfritul Cretacicului inferior.
In masa Conglomeratelor de Ceahlu se gasesc intercalate strate de gresie si calcare
olistolitice cunoscute sub numele de klippe (blocuri de mari dimensiuni din calcar
insedimentate in Conglomeratele de Ceahlu). Klippele sunt dispuse in doua nivele
altitudinale: primul nivel se situeaza la altitudinea de 1500 m ( Calcarul de la Piatra cu Apa)
iar al doilea nivel la cca.1650 m, in Ocolaul Mic.
- Pnza de Teleajen ( Flisul curbicortical ) situat la est de pnza de Ceahlu este alctuita din
urmatoarele subunitati: stratele de Toroclej (isturi argiloase negre cu intercalaii de gresii
calcaroase), stratele de Palanca (isturi argiloase cenuii-verzui, gresii micacee cenusii si gresii
cu structura convulta ), strate de Cotumba (gresii calcaroase) si de Lutu Rosu (marne si argile
verzi si rosii).
Din Fliul extern in partea de est a Masivului Ceahlu se disting: Pnza de Audia cu o
laime de cca 800m formata din isturi negre (Stratele de Audia), argile verzi, rosii si negre
Formaiunea argilelor vargate ) precum si formaiuni geologice ce aparin de Pnza de Tarcu
(gresia de Tarcu).
GEOMORFOLOGIE: Relieful poarta amprenta structurii geologice si litologiei.
Subunitatea central a masivului este un imens sinclinal suspendat, dezvoltat pe
Conglomeratele de Ceahlu. Platoul superior corespunde cu suprafaa boltita a sinclinalului ale
carui extremitai sunt si cele mai mari altitudini: varful Ocolasul Mare (1907m) in extremitatea
sudica si vrful Toaca (1904 m), in partea de nord. Intre cele dou vrfuri platoul se extinde pe
o lungime de aproximativ 5 km latimea maxim fiind de cca.1 km.
Platoul este delimitat de abrupturi nalte de 200 - 300m brazdate de culoare de
20

avalanse, jgheaburi de rostogolire a grohotiurilor, hornuri intunecoase. Cele mai

impresionante abrupturi sunt la obria prielor Izvorul Muntelui si Maicilor si in Piatra Sura.
In unele cazuri, pereii sunt fragmentai in trepte care, aici, poarta numele de polie . Sunt
bine cunoscute Poliele cu Crini si cele din spatele Ocolaelor.
O alt caracteristic o reprezint microrelieful format din stnci si formaiuni stncoase
cu forme bizare : turnuri, claie, coloane, piramide. Aspectul ruiniform se datoreaza eroziunii
exercitate asupra conglomeratelor ct i alternanei lor cu gresiile si stancile din calcar.
Impresionante sunt Claile lui Miron, Cciula Dorobanului, Panaghia, Cetauia si Clugarii,
Detunatele, Dochia, etc. Impunatoare prin aspect este si culmea Piatra Sura - Batca Neagra o
bara din stanci ridicate aproape pe verticala (hog-back) care inchide spre vest frumoasa
Poiana a Stanilelor.
In masa cenuie a conglomeratelor se detaeaza petele albe ale unor klippe calcaroase
(stanci uriase din calcar insedimentate in masa conglomeratelor) de la Piatra cu Apa, de pe
platoul Ocolaului Mic sau pe valea Izvorului Alb (cunoscuta Stanca a Dochiei).
La baza abrupturilor s-a format o uriaa trena de grohoti care nconjoara de jurimprejur masa de conglomerate si care este acoperit cu pduri ntunecoase de conifere.
Frecvent in masa de conglomerate se detaeaza blocuri uriae de piatra fixate si mascate, in
mare parte, de vegetaia forestiera unele avand dimensiuni impresionante.
Subunitatea periferic: In jurul prii centrale, nalte, a masivului sunt dispuse radiar
culmile prelungi ale Munceilor Ceahlului. Formai din roci mai puin rezistente la eroziune
ele prezint la nivelul interfluviilor o alternana de vrfuri mai inalte (batci) separate de
inseuri (numite de localnici curmaturi sau tarnite). Impdurite in mare parte culmile
altitudinile lor nu depasesc 1300 m trec dincolo de limitele Parcului National Ceahlu
indreptndu-se catre vaile principale ce delimiteaza masivul.

VEGETAIE SI FLORA
In munii Ceahlu, ca de altfel pe toat intinderea rii noastre, vegetaia si flora sunt
bogate .In zonele de dealuri nalte si pe munii scunzi predomina fagul. La altitudini mai mici

21

intalnim pduri in care fagul se afla n amestec cu stejarul pdurile de foioase.Pe munii
nali se dezvolt coniferele. Dintre acestea, cel mai intlnit este molidul, alturi de care cresc
bradul, pinul,zada etc. n Carpaii Orientali se gasesc cele mai ntinse paduri de conifere. La
altitudini mici, coniferele cresc in amestec cu fagul. La naltimi mari, locul padurii de conifere
este luat de ierburile etajului alpin. Acesta se dezvolt la altitudini mai mari de 1800 m si este
asemanator stepei. Trecerea dintre etajul pdurii si cel al ierburilor alpine se realizeaza
printr-un bru de arbusti (jneapn, ienupr s.a.). Ierburile de pe culmile cele mai inalte ale
munilor asigura hrana nenumaratelor turme.
In Ceahlu exista numeroase specii de plante, circa 1250 taxoni plante inferioare si
circa 1540 taxoni plante vasculare. Ex: floarea de col, sangele voinicului, gentiana
(monumente ale naturii), coada oricelului, clopoei, garofie, nu-ma-uita, brazi, molizi, zada,
jnepeni, fagi, paltini etc.

Fauna
In Ceahlu ntalnim multe specii de animale si psri prezente n etajul montan, de
altitudine: capra neagra, rsul, corbul, cocoul de munte, stancua(monumente ale naturii),
lupul, ursul, mistreul, cerbul carpatin, rozatoare de munte, oparle, salamandra. De asemenea
exista si numeroase specii de insecte: viespi, muste, fluturi etc.
Fauna este strans legata de vegetaie. In padurile de stejar i de fag pot fi intalnite
vulpea, lupul, ursul, caprioara etc. In pdurile de conifere traiesc ursul, cerbul, rasul si cocoul
de munte.La cele mai nalte nalimi, in zona etajului alpin, acolo unde este rece tot timpul
anului, traiesc capra neagra si marmota alpina.
In munii Ceahlu se pot gasi si alte animale ca: veveria, porcul mistre, ariciul,
corbul, ciocanitoarea, cocoul de munte, gainua de munte, vipera, pstrvul.

1.3. Resurse agroturistice antropice

Vestigii arheologice :
22

Munii Neamului s-au remarcat, secole la rnd, prin frumuseea de neeglat a locurilor
i prin bogia tradiiilor populare. Dincolo de acestea, ns, aceiai muni s-au dovedit, ceva
mai recent, a fi ncrcai de taine pe ct de uluitoare, pe att de greu de elucidat. Descoperirile
fcute de un profesor din partea locului, au avut darul s strneasc largi controverse n rndul
istoricilor i s aduc zona n centrul ateniei, transformnd-o ntr-un inut al misterelor de
neptruns.
Printre altele, aici au fost gsite tblie din lut, imprimate cu pictograme care ar putea
constitui forme ale cele mai vechi screri din lume, precum i dou ciudate structuri din piatr,
una semnnd izbitor cu un OZN, iar cealalt aducnd, la fel de izbitor, cu celebrul Sfinx din
Munii Bucegi.

Dup mult timp, n situl arheologic pe care l-a deschis la poalele Masivului Ceahlu, n
punctul denumit Vadu Ru, profesorul a gsit 120 de tblie din lut ars, incripionate cu
simboluri protoliterate - imagini reprezentnd forme primitive de scriere, din perioada
23

neolitic.
Tbliele protoliterate descoperite de profesorul Ioni s-au dovedit a data din perioada
anilor 5.500 nainte de Hristos i sunt identice, ca form i mod de exprimare, cu cele din
anticul Sumer i din Insula Patelui. Deosebirea este ns aceea c tbliele sumeriene,
considerate actualmente a constitui prima form de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel
puin 1.000 de ani mai noi dect cele descoperite la poalele Ceahlului! Acest lucru
dovedete, n mod indiscutabil, c primele scrieri din lume au aprut aici, pe plaiurile noastre
i nu n alt parte a globului pmntesc, a afirmat profesorul Ioni.
El a mai spus c va face toate demersurile pentru a ni se recunoate acest lucru pe plan
internaional.

Monumente istorice
Palatul Cnejilor
Pe teritoriul comunei Ceahlu, ruinele nc impuntoare ale altui monument istoric ne
ntmpin dup 3 km de drum prin satul Schit, pe un platou din stnga prului cu acelai
nume. Este tot ceea ce s-a mai pstrat dintr-un ntreg ansamblu arhitectural pe care localnicii l
mai numesc i astzi Palatul Cnejilor, fost aezare mnstireasc i mai apoi curte boiereasc
fortificat, loc de desfurare a attor evenimente, unele consemnate istoric, altele pstrate n
legend sau n folcloristica local.

A fost construit in trei etape:

Hatmanul Gheorghe, fratele lui Vasile Lupu, ridica in 1639 o biserica de piatra pe locul
unui schit mai vechi si o nconjoara cu cladiri din caramida si lemn. Turnul clopotnita, patrat,

24

pe trei nivele este lipit de cldirea bisericii.Antonie Ruset, ginerele hatmanului Gheorghe si
domn al Moldovei (1675-1678), construieste in 1672 un zid de incint de piatra. In acelasi an
marele vistier Toderascu Cantacuzino nalta zidurile si construieste cele 4 turnuri rotunde si
cladiri de locuit. Aceasta mic cetate a reprezentat in acele vremuri un adpost bine ntarit si a
fost asediat de multe ori.
n sec. al XVIII-lea cetatea devine proprietatea familiei Cantacuzino, dar pentru o
perioad a fost transformat in mnstire. Palatul a fost renovat n 1820, 1823 si 1830-1838
cand

au

fost

realizate

bolta

porii,

beciurile

si

dou

corpuri

de

cldiri.

In 1850 palatul a fost cumprat de familia Sturdza.

Tradiia pomenete i n acest caz de existena unui anahoret, Silvestru, ctitor de obte
monahal pe aceste meleaguri. n ce secol i n ce mprejurri i va fi ntocmit Silvestru i
schivnicii si paraclis n trunchiul unui frasin, e greu de precizat. Dar dup cum au dovedit
cercetrile arheologice, nu aici poate fi plasat "Mnstirea de la Hangu" pe care tefan cel
25

Mare a trecut-o sub ascultarea Mnstirii Neam printr-un document din februarie 1458,
deoarece vestigiile descoperite aici nu sunt mai vechi de secolul al XVII-lea.

Mnstirea Duru
Mnstirea de maici cu hramul Buna Vestire, Mnstirea Duru a fost
ctitorit n sec al XVII lea de una din fiicele lui Vasile Lupu. Prima
atestare documentar este din 1779. Reconstruit n 1835, acest
monument istoric i de arhitectur religioas a fost pictat de Nicolae
Toniza i ucenicii si n 1935-1937. Catapeteasma este sculptat n lemn de tei, fiind aurit i
pictat la Constantinopol. Icoana mare argintat a Maicii Domnului, fctoare de minuni,
dateaz din sec al XVIII lea.

incinta mnstirii se afl Centrul Cultural Pastoral Sf Daniil Sihastru, nfiinat n 1991.
Aezmntul mai cuprinde o clopotni din zid cu paraclistul Schimbara la Fa, clopotnia
veche din lemn, chilii, ateliere de pictur i esut covoare.

Muzee
Muzeul Satesc Ceahlu
n localitatea Ceahlu, n apropierea Palatului Cnejilor, n prima coal din sat s-a
amenajat cu sprijinul stenilor i a ocoalelor silvice Ceahlu i Borca un muzeu stesc. Muzeul
cuprinde o secie de etnografie care pune n eviden specificul etnografic al localitii i
principalele ocupaii prin vechi unelte, piese de port popular, esturi i custuri de decor
interior donate de locuitorii satului. A doua secie de tiine naturale prezint cteva elemente
faunistice specifice Masivului Ceahlu precum: ursul, lupul, cocoul de munte, cerbul, vulpea,
pstrv, lostri etc.

26

Etnografie si folclor
FOLCLOR MUZICAL
Judeul Neam se nscrie n zona folcloric de centru a Moldovei, avnd la nord o
influen bucovinean care se resimte att n privina stratului de cntece vechi, aparinnd
repertoriului pstoresc, ct i a celui de cntece propriu-zise i nspre vest primete influena
folclorului ardelenesc, avnd ca zon de interferen Valea Bicazului.

FOLCLOR COREGRAFIC

Pentru a putea face o scurt caracterizare a jocului popular din judetul Neam, trebuie
mai nti fcut o prezentare a zonei. Prin aezarea sa, judeul Neamt face parte din subzona
folcloric de centru a Moldovei.nvecinndu-se la nord cu Bucovina iar la vest cu Ardealul,
judeul Neam se afl, n ceea ce privete folclorul coregrafic, sub influena acestor zone
etnofolclorice. Jocul popular din judeul Neam are ca principal caracteristic diversitatea.
Astfel, de la o subzon folcloric la alta, de la un sat la altul chiar, jocul popular difer
ca ritm sau desen coregrafic. n unele sate se simte din plin influena zonelor folclorice
nvecinate. Astfel, pe Valea Bicazului, melodiile de joc au un puternic "iz ardelenesc". Aa
sunt : "De-nvrtit" i "De purtat" din Bicaz Chei sau "Purtata fetelor" din Dmuc.
Dupa modul de desfurare a jocurilor, acestea, sunt mprite n jocuri de grup i
jocuri de perechi. Din prima categorie fac parte: "NEMIORUL" jucat n: Pipirig,
Brgoani, Grcina; "CORGHEASCA" - care este un dans cu o mare rspndire; HORA ntlnit pe ntreg cuprinsul judeului dintre care cele mai renumite sunt: "HORA PE BTI"
(Boteti), "HORA FETELOR" (Dmuc), "HORA N DOU PRI" (Grcina), "HORA
SCHIMBAT" (Borca), SRBA, RUSEASCA, BAITANEASCA, etc.
Pstrate din generaie n generaie, transmise de la bunici la nepoi, jocurile populare
nsoesc i astzi momentele cele mai importante din viaa satului din acest inut. Cel mai ades,
acestea sunt nsoite de strigturi, care dau jocului din aceast parte de ar, un farmec aparte.
O alt categorie este aceea a jocurilor prilejuite de srbtorile de iarn.

27

Aici este patria jocurilor de CAPR, de URS, CIUILOR i MASCAILOR.

Jucate de copii, tineri i vrstnici la pragul dintre ani, aceste jocuri cu o vechime de peste 2000
ani, se pstreaz i azi.

COSTUMUL POPULAR

Costumul popular din judeul Neam, att cel femeiesc ct i cel brbtesc, dei, n linii
mari, este asemeni costumului din Moldova, prezint unele caracteristici determinate de
condiiile geografice i istorice specifice zonei.
Portul popular din zona Neam pstreaz elemente strvechi ale portului romnesc, ca
de exemplu camaa dacic, ncreit la gt.

COSTUMUL FEMEIESC este compus din:

- cma (ncreit la gt);
- poale;
- catrin;
- brnea;
- bundi;

COSTUMUL BRBTESC
Costumul popular brbtesc din judeul Neam este asemntor celui de pe ntreg cuprinsul
Moldovei, puinele deosebiri fiind date de cromatic sau motivele decorative. Acesta se
compune din :
- cciul
28

- cma
- fust
- bundi
- bru (chimir)
- iari (cioareci)

Tradiii

MTILE POPULARE
Mtile populare reprezint un segment reprezentativ n cultura popular a judeului
nostru. Mtile se confecioneaz din materiale diferite: piele, blan, esturi, lemn cioplit, coji
de copac. Aceasta poart o bogat ncrctur emoional, furniznd copii groteti, realiste ale
unor animale: capre, cai, uri, lupi, cerbi sau personaje din mitologia popular sau din folclor.

METEUGURI
Meteugurile practicate de poporul romn se dovedesc a fi existat din timpuri
strvechi, nc din neolitic, cele mai vechi fiind cu caracter casnic: torsul, esutul, olritul,
prelucrarea lemnului, osului, pietrei, continundu-se n epoca bronzului cu prelucrarea fierului.
Meteugurile se dezvolt n epoca feudal timpurie n strns legtur cu agricultura.
Mai tarziu apar meteugari care practicau: cojocritul, piuritul, tbcaritul, cizmritul,
lemnritul, fierritul, dogritul, olritul, dulgheritul, zidritul etc.
esaturile prezente intr- o mare diversitate si bogaie de forme si culori sunt lucrate
din lana, canepa si in, cu decor geometric sau floral, realizat prin tehnica esutului in stative.
Aceste esaturi folosite pentru a decora interiorul caselor aranesti redau indemanarea, fantezia
si fora creatoare a femeilor. Ele sunt considerate compozitii decorative remarcabile prin
varietatea si rafinamentul de o mare perfeciune artistica, cum ar fi: covoare, carpete, laicere,
tergare, paretare, iari, barnete, braie, catrine, traiste si scoare.

29

Broderii si cusaturi reprezinta mestesugul de impodobire a materialelor textile si

peilor utilizat in special la confectionarea pieselor de port si de uz casnic. Prin meteugul
cusutului sunt confectionate ii, cmi, poale, iari, sumane, fee de masa, naframi, prostiri si
perdele. n ce priveste mesteugul brodatului, acesta reprezinta o completare de ordin estetic
si decorativ al unui produs care da caracteristica principal privind zona etnografic. Obiecte
lucrate prin arta broderiei care conin un bogat decor dupa anumite reguli sunt: piese
componente ale costumului popular, ii, poale, cmai, bundite.
Arhitectura caselor de lemn adevarate capodobere ale arhitecturii populare sunt
casele batrnesti, specifice locuitorilor de la munte. Acestea impresioneaza prin armonia
proporiilor si volumelor, construite cu acoperis nalt si streaina larga pentru a apara prispa de
ploi si zapada. Remarcabile sunt si bogaia ornamentelor traforate care se potrivesc perfect cu
frumuseea naturala a lemnului si imbrac aceste csue, transformandu-le in adevarate
bijuterii arhitecturale .

30

CAPITOLUL III. STUDIU DE CAZ : PROPUNERE PROGRAM

TURISTIC

PENSIUNEA MARA ***

Toi cei ce trim n orae aglomerate, obositoare i poluate vism la locuri paradisiace.
Vism la zone ce arat ca n vis, zone ce nu au fost nc contrafcute de mna omului i unde
frumuseea naturii nu a fost alterat de tehnologiile moderne. Vism la oaze unde puritatea i
virginitatea naturii a fost prezervat.
Un astfel de loc este sus la munte, la poalele muntelui Ceahlu, un rai n care pdurile,
lacurile i stncile sunt personajele principale. Acest loc se numete Duru i este o regiune
unic n lume, n care te simi n largul tu nc de la bun nceput. Aici nu trebuie s nchizi
ochii ca s-i imaginezi o ambian n care te poi redescoperi sau n care poi tri acel
sentiment de uurare dat de libertatea complet. Aici nu-i imaginezi i nu fantazezi. Aici totul
e real. Tot ce trebuie s faci e s tragi aer proaspt n piept i s te lai copleit() de
frumuseea impozant a naturii i de creaiile sale unice.
Ca s te bucuri pe deplin de aceast zon 100% natural, trebuie s fii gzduit la o
pensiune pe msur, ce se mndrete cu serviciile sale impecabile i a crui deviz e ghidat
de relaxarea maxim. O astfel de pensiune de 3 margarete este Pensiunea Mara .
Aceast pensiune a luat natere din dorina celor 2 proprietari (so si soie) de a face
cunoscuta aceast frumoasa staiune si a pune la dispoziia turistilor clipe de linite si relaxare
intr-o ambiana de vis .
Pentru copii este pregatit un loc de joac cu leagne si tobogane unde s i consume
energia ce le-a mai rmas dup plimbarile pe munte, in timp parinii se pot bucura de terasa
amenajat in aer liber .
Pensiunea Mara este situat in staiunea Duru (jud Neam) la poalele Muntelui
Ceahlu la 87 km de Piatra Neam si la 65 km de Bicaz.

31

PENSIUNEA MARA *** are capacitatea de 12 persoane , suprafaa ei locuibila este

de 220 m2 si dispune de un teren de 3200 m2 . Construcie de altitudine, beneficiind de o
privelite unica spre masivul Ceahlu .
Gazdele v ofer mncruri tradiionale din produse ecologice , fie din gradina proprie, fie
cumparate de la producatorii locali agreai .

Fumatul este interzis in pensiune.

Check out - ora 12. 00
Check in - ora 14. 00
Servicii:

televizor in fiecare camera si Tv cablu in toat vila

incalzire centrala
telefon, internet
parcare asigurata
VW Transporter T5 2006 (dotat cu trapa panoramica special pentru a oferi turistilor o
vedere cat mai clara asupra imprejurarilor)
5 ATV-uri si 10 biciclete mountain-bike echipate corespunzator
Facilitati cazare :

frigider in unitate
TV in living
internet wireless

32

 parcare
gradina/curte
terasa
biliard si teren de tennis in apropiere
foisor in curte
gratar/barbeque
living 70 mp cu semineu (atmosfera rustica)
livada

Facilitati camere :

camere cu balcon
agent termic non stop
baie in camera
camera cu Tv si antena satelit
telefon + internet wireless

TARIF : Unic 99 ron \ camera (cu exceptia sarbatorilor legale)

33

OFERT Sfintele Srbatori de Paste 2011 620 RON / PERSOAN

PACHET SERVICII 4 NOPI cu pensiune complet
PERIOADA 23.04.2011 - 27.04.2011

ZIUA 1 : 23.04.
Primire oaspei de catre gazde ora 12:00 si servirea unui platou rece de post cu : zacusc ,
fasole btut , salat verde , rosii , chiftelue de legume .
Prnz : ora 14.00
o Ciorb de fasole cu ceap roie si oet balsamic
o Cartofi umplui cu ciuperci si drob vegetal
o Ap de izvor sau vin rece din beciul pensiunii

Program turiti : plimbare si acomodare cu mprejurimile, asigurat de un ghid angajat special

de ctre pensiune

Cin ora 19.00

o Orez cu legume si muraturi

Program special - Transport si insoire turiti la Mnstirea Duru pentru a fi partai la

Srbtoarea de nviere , i la intoarcere gazdele v invit la frumoasa masa de Pate mpreun
cu urmatoarele bunti :

34

o Ou roii
o Friptur de miel la tav
o Costie de miel in sos de vin
o Friptur de miel impnat cu usturoi si slnina afumat
o Pasc cu stafide
o Cozonac bicolor

ZIUA 2 : 24.04 - Prima zi a Sfintelor Srbtori de Paste

Mic dejun : 09.00
o Ou roii
o Pastram afumat
o Drob de miel
o Bulete de cacaval
Traseu turiti cu ghid : Traseul nr.1 - Drumul lui Baciu
Pensiunea Mara (800 m) - Cabana Fntnele (1220 m) - Toaca (1904 m) - Cabana Dochia
(1750 m).
Marcaj: banda roie.
Lungimea traseului: 7,5 km.
Timp de mers: 3-4 ore.
Ap potabil: la cabana Fntnele si la cabana Dochia.
Traseul este accesibil in orice anotimp (fiind cel mai uzitat), iarna se recomanda turitilor
antrenai si corespunzator echipai, atenie deosebit pe poriunea de traseu de la Piatra Lat,
pe sub Panaghia, pana sub Toaca, unde se produc avalane.
35

Prnz : 14.00
o Ciorb buna de miel cu macris
o Miel la grtar
o Sufleu cu ciuperci
Desert :
o Pasca tradiional cu branz de vaci
o Pasc cu smntn
Program turiti cu ghid si transport asigurat : Rezervaia de zimbri "Drago Vod", a
fost nfiinat n 1968 si se afla in apropierea oraului Tg. Neam. Primele trei exemplare de
zimbri (Raluca, Roxana i Raru ) au fost aduse in ara din Polonia n anul 1970, iar n anul
1974 s-a nscut o femel i un mascul, care au fost "botezai" Rosina i Roco.
n momentul de fa rezervaia de zimbri reprezint unul dintre cele mai vizitate
obiective turistice din judeul Neam, pe langa manastirile deja consacrate. Rezervaia de
Zimbri "Drago Vod" cuprinde aproximativ 11.500 de hectare si este una dintre cele patru arii
protejate incluse n Parcul Natural "Vanatori-Neamt". Din cei 21 de zimbri existeni la
"Vntori-Neam", doar 4, doi masculi i dou femele, sunt expusi, n scop turistic. Celelalte
exemplare se afl n parcul de aclimatizare ce se ntinde pe o suprafa mprejmuit de 180 de
hectare.
n prezent rezervaia cuprinde, pe lng populaia de zimbri, i exemplare de cerbi
carpatini, cerbi loptari, cpriori, vulpi, uri, lupi, precum i o diversitate de specii de psri.
n Romnia exist patru rezervaii de zimbri, la Drago Vod - Vntori Neam, n judeul
Neam, la Neaga - Bucani, n judeul Dmbovia, la Haeg - Slivu, n judeul Hunedoara i la
Vama Buzului din judeul Braov.

36

Cin : 19.00

o Muschi de berbec la tava

o Cartofi franuzeti la cuptor
o Salat de ardei copi

ZIUA 3 : 25.04 A doua zi a Sfintelor Srbtori de Paste

Mic dejun: 09.00
o Ou roii
o Brnz frmntata cu mamalig
o Roii umplute cu salata de vinete
o Lapte dulce sau lapte acru
Traseu turisti cu ghid : Traseul nr.2 - Poteca Duruitoarei
Pensiunea Mara (800 m) - Poiana lui tafan - In Vesuri (1200 m) - Cascada Duruitoarea (1210
m) - Polia Sciu (1400 m) - Polia Arini (1650 m) - Piciorul Schiop (1780 m) - Cabana
Dochia (1750 m).
Marcaj: cruce rosie dublat de band albastr, intre gura Jgheabului lui Voda si cabana
Dochia.
Lungimea traseului: 7,5 km.
Timp de mers: 4-5 ore.
Ap potabil in Poiana Vesuri si Polia Arinis.
Traseu accesibil: vara pentru turitii antrenai, iarna accesibil numai pana la cascada
Duruitoarea.

37

Prnz:ora 14.00
o Ciorb de berbecu cu legume
o Pui la cuptor umplut cu ficaei
o Cartofi inabuii cu ciuperci
Desert :
o Pasc cu stafide
o Cozonac moldovenesc

Program turiti : La poalele Ceahlului se unduiete lin lacul de acumulare "Izvorul Muntelui",
unul dintre cele mai intinse lacuri din Europa si din lume, iar in continuare o sa va dau cateva
repere despre lac si barajul care il stvilete:
- anul punerii in funciune : 1960
- numele din acea vreme : V.I. Lenin
- inalimea barajului: 127m
- volumul betonului folosit: 1.652.000 mc
- lungimea lacului: aprox 35 km
- latimea lacului: intre 200 si 2000 m
- suprafata lacului: 3.260 hectare
- volumul maxim de apa: 1250 milioane metri cubi
- adancime medie: 18 m
- energia produsa in medie pe an de catre cele sase turbine: 434,5 GWh
Cred ca este suficient, dar nu n deajuns sa facei o croazier cu vaporul, cu barca sau
alupa pe acest frumos lac, fiind o adevarat experien privelitea catre Muntele Ceahlu .
De asemenea, lacul adapostete in apele sale o faun deosebit care ntrunete specii de peti
ca de exemplu: pstrv de lac, pstrv curcubeu, clean, lostria, mrean, pltic, oble,
porcuor, scobar, iar lista poate continua.

38

Croazierele si pescuitul sportiv se organizeaz doar pentru grupuri, dar in situaii speciale
se pot organiza si pentru clienii fideli intr-un grup restrns.

Cin: 19.00
o Pulp de mistre ca la proap
o Sufleu cu ciuperci
o Salat milanez cu ceapa

ZIUA 4: 26.04 A treia zi a Sfintelor Srbtori de Pate

Mic dejun: ora 09.00
o Past de iepure
o Bulete de cacaval
o Aperitiv din brnz de vaci
o Roii umplute cu salata de vinete
o Jumri cmpeneti
Traseu turiti cu ghid : Pensiunea Vntorul (800 m) - Piciorul Poienii (1206 m) - oseaua
Forestier Rupturi - Cascada Duruitoarea (1210 m).
Marcaj: cruce albastr.
Lungimea traseului: 4 km.
Timp de mers: 2 ore.
Traseul este accesibil in orice anotimp.

39

Prnz: ora 14.00

o Ciorb din peste proaspat
o Muschi de berbec la tav
o Legume la cuptor
o Salat de castravei si roii
o Mini savarine
o Tort de mere

Program turiti :
Vizitare turistica Cheile Bicazului si Parcul Naional Cheile Bicazului cu ajutorul
autoturismului din dotarea pensiunii .
Aezare geografica: lanul central al Carpailor Orientali
Altitudine: 670-1792 m
Suprafaa: 6575 ha
Cheile Bicazului datorit marimii lor impresionante reprezint una dintre cele mai
atrgtoare zone turistice din ara. Indiferent de anotimp Cheile Bicazului sunt un obiectiv
turistic ce nu trebuie ratat daca suntei in zon (poi vedea si imagini de iarna din Cheile
Bicazului).
Fcnd parte din lanul Carpailor Orientali, Cheile Bicazului sunt delimitate la nord si
nord-vest de Suhardul Mare (1506 m) si la sud-est de (1352 m) si au o lungime de 8 km.
Formate in decursul anilor, prin erodarea calcarelor mezozoice mai putin dure de catre rul
Bicaz si afluenii sai, Cheile Bicazului, sunt cuprinse in Parcul Naional Cheile Bicazului
Hma alturi de celelalte arii protejate Lacul Rou, Cheile ugului, Hmaul Mare si
Hmaul Negru.

40

Cin: ora 19.00

o Pstrv prajit cu mamaligua si mujdei de usturoi
o nvrtita moldoveneasca cu nuca
o Lapte de pasare

ZIUA 5: 27.04
Mic dejun: ora 09.00
o Ou proaspete (fierte sau prajite) cu unc si muraturi
o Gem, miere, unt si ceai
o Carnat proaspat de casa

Check out : 14.00 - nscriere in cartea de oaspei a pensiunii si o ultim plimbare prin
mprejurimi pentru a savura ultimele clipe de linite si pace suflteasca a zonei .

41

OFERT REVELION 2012 680 RON / PERSOAN

PACHET SERVICII 4 NOPI cu pensiune complet
PERIOADA 30.12.2011 03.01.2012

ZIUA 1 : 30.12.
Primire oaspei de catre gazde ora 12:00 si servirea unui platou rece de post cu : Rulad de
legume cu piept de pui, ou umplute cu ficat si carne de vita, salat de crochete i chiftelue
imbrcate n susan
Prnz : ora 14.00
o Ciorb radauean
o Pulpa de porc la cuptor si cartofi la ceaun
o trudel cu brnza
o Ap de izvor sau vin rece din beciul pensiunii

Program turiti : plimbare cu ATV-urile prin staiune si pe drumurile forestiere din staiune

Cin ora 19.00

o Pulp de porc la grtar
o Piure
o Vin , suc sau ap plat

42

Program special Datini si tradiii specifice zonei Duru, prezentate in centrul staiunii

ZIUA 2 : 31.12 - Ultima zi a anului

Mic dejun : 09.00
o Ou fierte
o una de porc
o Bulete de cacaval
o Castraveciori murai

Pogram special turiti : Vizitarea Palatului Cnejilor din apropiere .

Palatul Cnejilor, un complex arhitectonic ce pare mai degrab o cetate cu ziduri masive din
piatr i turnuri de aprare in jurul bisericii. Vremea a nruit zidurile de piatr dar, zbuciumata
lor istorie -a pstrat in contiina oamenilor i impune locului o insemntate aparte. Dateaz
inc din secolul al XVI-lea de cand tradiia amintete de o biseric de lemn ce se numea
Schitul lui Silvestru Pe locul acestui prim lca, hatmanul Gheorghe fratele lui Vasile
Lupu, ridic o biseric de zid in anul 1639. in 1676, Antonie Riset Voievod, ginerele
hatmanului Gheorghe, inconjur biserica cu un puternic zid de incint, intrit de vistiernicul
Toderacu prin construirea unui mare turn de aprare la intrarea principal. Matei Cantacuzino
ii stabilete reedina in incinta fortificat a schitului, iar clugrii se retrag in jurul bisericuii
de lemn de la Schitior. Cnejii Cantacuzini transform acest ctitorie intr-o adevrat curte
boiereasc intrit . Ei copleteaz incinta de aprare i ridic noi construcii interioare, primind
aici personaliti marcante ale vieii politice i culturale.
Prnz : 14.00
o Ciorb de fasole cu ceap murat
o Tocania de porc si pui
o Orez cu legume
Desert :
43

o Papanai cu dulcea de coacze

Program turiti : Deplasare in centru staiunii pentru participarea la obiceiurile si tradiiile
zonei Duru in Ajun de Anul Nou : Capra, Ursul si Mascaii

Cin : 19.00

o Muschi de vit la tava

o Cartofi fieri cu sos smntn
o Salat de muraturi

Mas special oferite de gazde pentru seara de revelion cu urmtoarele bunati : 23.00 h
o

Srmlue in foi de vita

Escalop cu sos de lmie

Salat boeuf

Carne de porc cu ciuperci si smntn

Cartofi franuzeti

Orez cu morovi

o Morcov sote
o Tort de mere
Primire copii cu semnatul in incinta pensiunii 02.00 h

44

ZIUA 3 : 01.01 Sfntul Vasile

Mic dejun: 11.00
o Mmligu cu branz si smntn
o Roii umplute cu salata de vinete
o Placinte cu lapte btut

Program de odihn turiti

Prnz:ora 15.30
o Ciorb de burt
o Crnai de cas afumai sau ciolan cu fasole
o Mere murate i ardei umplui cu varz
Desert :
o Prajitur cu viine

Program liber turiti

Cin: 20.00
o Pulp de mistre ca la proap
o Sufleu cu ciuperci

45

o Salat milanez cu ceapa

Program spacial : sear karaoke alturi de grupul folcloric Cimbriorul din Bicaz i
deprinderea unor dansuri pupulare din zon .

ZIUA 4: 02.01 A doua zi a Anului Nou

Mic dejun: ora 09.00
o Brnz telemea natural, servit cu roii
o Salam de cas
o Salat oriental
o Ceai , cafea si lapte
Deplasare turiti cu ghid : Cetatea Neamului
Cetatea Neamului este situat n imediata vecintate a oraului Trgu Neam si este o
cetate medievala ridicata in timpul lui Petru I al Moldovei. nsa cea mai infloritoare perioad,
o cunote n timpul lui tefan cel Mare care o include n sistemul sau defensiv cu rolul de a
apara Moldova.
Cel mai glorios moment al cetaii este cel din anul 1691, cand a rezistat in faa
asediului armate poloneze conduse de Ioan Sobieski. Batalia a fost descris de catre scriitorul
Costache Negruzzi in nuvela "Sobieski i romnii".Ulterior a fost abandonat sub presiunea
otomanilor.n momentul de faa, cetatea este in reconstrucie si consolidare, dar poate fi
vizitat de catre turiti.

Prnz: ora 14.00

o Ciorb de potroace
o Ardei umplui

46

o nvrtit cu nuc
o Vin din beciul propriu

Program turiti : Plimbare cu sania tras de cai prin imprejurimi

Cin: ora 19.00

o Muchi de porc afumat
o Varz clit
o Macaroane cu brnz

ZIUA 5: 27.04
Mic dejun: ora 09.00
o Slnin afumat cu ceap roie
o Caltabo de cas cu mutar
o Ceai de fructe de pdure

Check out : 14.00 - nscriere in cartea de oaspei a pensiunii si mprtairea impresiilor despre
sejur in prezena gazdelor .

47

CAPITOLUL IV. CONCLUZII I RECOMANDARI

Concluzii
Dup terminarea acestor 4 ani de facultate , am realizat faptul ca eu pot face ca
lucrurile sa se ntmple , datorita cunotiintelor si abilitailor obinute in aproape toate
48

domeniile studiate. Stiu sigur c dac n acesta arie vor veni cat mai muli oameni pregatii ,
att turismul ct i agroturismul in Romnia vor avea de catigat .
Ca viitor inginer si manager in domeniul agroturistic , imi propun sa ridic valoarea si
aceastei frumoase staiuni , Duru , care din pacate stagneaza in privina dezvoltarii inc din
anii `90 . Faptul c in copilarie am vizitat des aceste zone , ma face sa nu le uit si o sa incerc sa
ajut la dezvoltarea atat turistica ct si sociala a acestei zone , daca voi avea calitatea necesara .
Judeul Neam este cunoscut n ar i n strintate pentru c deine o mare diversitate
de resurse turistice naturale, monumente istorice i un bogat fond etnofolcloric.Acest renume e
dat i de clima temperat continental care i ofer posibilitatea s primeasc turiti n orice
anotimp.Numrul turitilor care au vizitat judeul Neam a realizat o cretere de la 109.274
turiti n 2005 pn la 160.049 turiti n 2008, ns n 2009 numrul turitilor a sczut cu
12,54% (139.984 turiti), datorit crizei economice care afecteaz Romnia i toat Europa.
Numrul unitilor de cazare turistice a crescut din 2005 pn n 2008 cu nc 75 de
uniti de cazare, dar n 2009 i-au nchis porile 8 uniti de cazare. Pensiunile agroturistice au
nceput s se dezvolte tot mai mult pe tot teritoriul judeul Neam.
Judeul Neam ca s nfloresc din ce n ce mai mult are nevoie de ageni economici
care s investeasc n turism sau s aceseze proiecte europene i de autoriti care s i susin
prin adoptarea unor programe de promovare a turismului.

Recomandri
Recomandrile mele in privina dezvoltrii acestei zone se leaga de urmatoarele aspecte

Realizarea unei autostrzi care s fac legtura dintre Moldova i Ardeal i care s
traverseze judeul Neam;

Modernizarea/reabilitarea drumurilor naionale, judeene i comunale;

49

Reabilitarea/nfiinarea sistemelor de canalizare i alimentare cu ap din ntreg judeul;

Realizarea infrastructurii i dezvoltarea unui sistem integrat de management al

deeurilor la nivelul judeului Neam;

Restaurarea obiectivelor de patrimoniu cu potenial turistic i realizarea amenajrilor

corespunztoare pentru punerea n valoare a acestora;

Identificarea i amenajarea corespunztoare a unor locaii n interiorul sau vecintatea

obiectivelor culturale, n care turitii s poat servi o gustare sau o butur rcoritoare,
asfel nct vizita la un muzeu s fie att o oportunitate de instruire, ct i de relaxare;

mbuntirea interpretrii exponatelor pentru vizitatori, inclusiv materiale lingvistice

suplimentare;

Reabilitarea spaiilor de cazare la standarde europene;

Dezvoltarea turismului de afaceri prin crearea facilitilor pentru ntlniri n cadrul

structurilor hoteliere;

Crearea, modernizarea i diversificarea dotrilor de agrement;

Instruirea celor care nu au pregatire in domeniul agroturistic;

Crearea unor zone de atracii turistice - parcuri de distracie, parcuri de folclor/cultur;

Amenajarea spaiului nconjurtor al pensiunilor turistice.

Punerea n valoare a:

resurselor gastronomice specifice zonei/localitii;

stilului arhitectonic al cldirilor/caselor/pensiunilor;

culturilor, fermelor, anumitor procese, procedee specifice locului;

stilului de ospitalitate specific zonei/satului/pensiunii;

Oferirea unui meniu compus din produse alimentare naturale i specifice;

Promovarea potenialului turistic:

50

 crearea unor circuite turistice la nivelul judeului i/sau rute turistice tematice, care s
permit vizitatorilor s cunoasc att atraciile urbane i obiectivele de patrimoniu, ct
i stilul de via rural;
introducerea zonelor rurale n circuitul turistic - dezvoltarea ecoturismului prin punerea
n valoare a tradiiilor locale, meteugurilor locale, arhitecturii tradiionale, a florei i
faunei;
organizarea de trguri, expoziii muzeale, etnografice i manifestri culturale, expoziii
florale, festivaluri, aciuni i campanii de promovare integrat a produsului turistic
local i sprijinirea participrii la acest tip de evenimente pe plan intern i internaional;
editarea de publicaii promoionale i materiale audio-video;
ntocmirea unor hri GPS a tuturor traseelor autorizate, prezentarea traseelor n form
detaliat, punct cu punct i n forma circuitelor;
perfecionarea i actualizarea paginilor web dedicate turismului;
extinderea SITE-urilor administraiei locale cu un capitol despre turism;
dezvoltarea unei baze de date complexe n domeniul turismului;
dezvoltarea parteneriatului ntre sectorul public i cel privat n vederea dezvoltrii i
promovrii turismului n judeul Neam;
Brandul turistic = crearea, dezvoltarea i meninerea unei relaii reciproc avantajoase
ntre judeul Neam i o serie de consumatori de produse turistice cu un mesaj
convingtor care s fie transmis constant n timp;
Identificarea i dezvoltarea unui brand turistic de destinaie pe baza atributelor
principale ale resurselor turistice ale judeului, a atraciilor i facilitilor proprii, cu
parcurgerea urmtoarelor etape:selectarea echipei/firmei pentru realizarea brandului,
evaluarea pieei int, identificarea produselor, adaptarea produselor la pia,
formularea brandului, prezentarea acestuia factorilor de turism, pregtirea strategiei de
comunicare i crearea i dezvoltarea de noi produse.
Pstrarea unui mediu nconjurtor sntos: a aerului, solului, apelor subterane sau de
suprafa, a pdurilor,florei, faunei, etc.
Pstrarea cureniei n localiti, nfrumusearea acestora, etc.

51

 Contientizarea tuturor locuitorilor c turismul n Judeul Neam depinde de atitudinea

fiecruia dintre noi.

52