Satul Turistic

Se pare ca ideea a fost a francezilor, dar este cert ca reprezinta cea mai originala forma de turism din a doua jumatate a secolului nostru. Tot n Franta, existau, nu demult, 4 000 de sate turistice, cu 150 000 de paturi, activitatea lor fiind ncurajata de stat. Austriecii propun "sate turistice de recreatie" si "sate de odihna", omologate n urma unor proceduri foarte severe. Nici elvetienii nu sunt mai prejos;germanii, polonezii si iugoslavii au deja mii de asezari rurale cu activitate" turistica. Un sat turistic este o entitate bine constituita, care, n afara functiilor sale politico -administrative, sociale, economice si culturale ndeplineste, sezonier/sau n tot cursul anului, si, functia de gazduire a turistilor, pentru petrecerea u nui sejur. Astfel de sate trebuie sa satisfaca prin caracteristicile lor una sau mai multe dintre motivatiile turismului rustic, sa fie pastratoare de traditii, sa aiba un trecut istoric, sa dispuna de zone pitoresti. La sfarsitul secolului, n tarile dez voltate, se manifesta o cerere crescuta pentru turismul n regiunile rurale. Cauzele acestei orientari au o natura economica, dar si de alt gen; rentoarcerea la natura, adeziune la grupurile specifice zonelor rurale, de la familie pana la grupul de munca, initierea n mestesuguri, curiozitatea si dorinta de cunoastere. Pondere n factorii motivationali au cura de aer, odihna, precum si practicarea sporturilor, de iarna sau nautice, drumetiile, vnatoarea si pescuitul. Avantajele existentei unor sate turistice sunt evidente. Activitatea turistica se dezvolta atragand noi grupe de populatie: tineri, familii cu copii, persoane cu venituri mai reduse. Personalul, care deserveste aceste amenajari, este minim sau se reduce la proprietarii spatiului de cazare. In satele turistice, sejurul poate fi n conditii de pensiune completa, demipen -siune sau nnoptare plus mic dejun. In nu putine cazuri turistii se ntretin singuri, beneficiind de dotarile adecvate. Investitiile necesare sunt, dealtfel, destul de mici, neexi stand pericolul monotoniei arhitectonice. Prin satele turistice se pun n valoare o serie de conditii dosebite - de peisaj, etnofolclorice si istorico -culturale. In tarile dezvoltate, unde fuga catre natura se acclereaza si turismul rustic are din ce n ce mai multa cautare, formele cele mai des ntalnite sunt: sate de vacanta, vacante la ferme, sate club,, sate pentru tineret, statiuni rurale de odihna. In tara noastra, satele cu potential turistic se pot clasifica n functie de elementul care i ofera aceasta valoare. Avem, astfel, sate etnografic-folclorice (Bogdan Voda, Sibiel, Vama), sate de creatie artistica si artizanala (Tismana, Marga), sate climaterice si peisagistice (Fundata, Sirnea, Leresti), sate pescaresti si pentru vnatoare (Murighiol, Crisa n, Ciocanesti), sate viti-pomicole (Recas, Giarmata), sate pastorale (Vaideeni, Jina) si sate pentru practicarea sporturilor (Fundata, Sirnea).

In tara noastra, ideea satului turistic a cunoscut o scurta epopee. In 1972, printr -un ordin al Ministrului Turismului, sunt numite 118 localitati rurale ce puteau fi introduse n circuitul turistic

intern si international.

La scurt timp, n 1973, tot printr -un astfel de ordin sunt declarate, expenmental, sate de interes turistic treisprezece localitati rurale: Leresti, Rucar, Fundata, Sirnea, Sibiel, Rasinari, Tismana, Vaideeni, Halmagiu, Bogdan Voda, Vatra Moldovitei, Murighiol si Sf. Gheorghe. Peste alt an, initiativa este "asasinata" de decretul ce interzicea cazarea strainilor la particulari!:La solicitarea Ministerului Turismului, sunt exceptate de la aceasta reglementare satele Leresti, Rucar, Sibiel, Mifrighiol si Crisan. In realitate, vizitarea si nnoptarea turistilor straini nu s -a facut decat la Sibiel si, numai pentru grupurile "Ambasadorii prieteniei ", la Leresti. Astfel, timp de 15 ani, turismul romnesc a mers mpotriva curentului general. Vitalitatea acestei formule turistice s-a dovedit prin solicitarile mari pentru Sibiel, ca si pentru alte sate neomologate. In majoritatea satelor pomenite au fost cazati, de-a lungul acestor ani, turisti romni, fara a fi existat, nsa, o evidenta si o orientare clara, fara a mai vorbi de sprijin din partea guvernului. Pentru satele romnesti exista enorme posibilitati de transformare a lor n sate turistice. Oamenii primitori si gospodari sunt bucurosi de oaspeti n casele lor, n satele din munti, de pe dealurile cu livezi si vii, din Delta. In plus, din pacate, exista n satele noastre multe case abandonate sau doar nelocuite, temporar ori permanent, ce pot fi amenajate, cu minimum de investitii, pentru a primi oaspeti. Pe lnga gospodariile cu posibilitati de cazare, acestea reprezinta a doua categorie a bazei materiale pentru cazarea turistilor care viziteaza satele turistice, pentru un concediu sau doar pe ptru weekend. In aceasta tendinta generala de revenire la valorile civilizatiei universale, satul turistic romnesc poate nsemna un pas spre Europa. Poate un pas mic pentru omenire, dar mare pentru tara noastra. Intradevar, in ultimii ani, turismul agro -turistic s-a dezvoltat imbucurator, constituind o alternativa, pe cat de benefica, pe atat de avantajoasa, atat pentru turistii romani cat si pentru cei straini. Frumoasele pensiuni din Bucovina, Maramures, Muntii Apuseni, Valea Prahovei, Delta Dunarii, Sinaia, Bran, s.a.m.d., ofera servicii apreciate pozitiv, un meniu cu alimente proaspete obtinute in gospodariile taranesti, posibilitatea de a pescui, de vanatoare, schii, plimbari cu sania trasa de cai, focuri de tabara, vizitarea imprejurimilor cu un peis aj mirific.

Amenajarea Agroturistica a Zonelor Balneoclimatice

Sta iunile termale func ionand ca centre turistice complexe i de multe ori ca centre urbane, destinate unei clientele de mare eterogenitate, necesit o concep ie de amenajare adecvat , o or ganizare

a teritorului ntr-o viziune regional , integrat , care s asigure coordonarea spa ial a tuturor activit ilor turistice i neturistice. Motiva ia principal a vacan elor n aceste sta iuni, cura balnear , l constituie factorii naturali de cur : varietate, capacitate, calitate, distribu ie n teritoriu etc. n aceste condi ii, n procesul de amenajare a arealelor balneare se impune:

delimitarea zonelor func ionale; dimensionarea construc iilor balneare i de alt natur ; structura echipamentelor ntr-o concep ie unitar ; amenajarea unor spa ii libere i utilizarea lor n scopuri terapeutice etc.

Pentru determinarea m rimii viitoarelor localiz ri se porne te de la evaluarea capacit ii factorilor naturali de cur ; stabilirea modalit ilor de uti lizare a resurselor, cur intern sau extern , i a necesarului pentru o procedur , n cazul fiec rui tip de tratament; stabilirea raportului ntre curan i i cei veni i pentru alte destina ii. Odat stabilite dimensiunile echipamentelor ce urmeaz a fi re alizate, se trece la etapa determin rii modelului de amenajare, cu men iunea c , prin natura specific a activit ilor i modul de organizare a acestora, n amenajarea sta iunilor balneoclimatice exist multe elemente comune cu localiz rile din zonele de litoral. Un alt aspect ce caracterizeaz localiz rile balneare, mai ales cele moderne, indiferent de orientarea acestora spre concetrare sau izolare vizeaz materializarea formulei totul sub acela i acoperis , determinnd realizarea unor dot ri complexe c are s ofere n aceea i incint servicii de cur balnear presta ii turistice clasice cum ar fi cazare, mas , agrement. Totodat , trebuie avut n vedere modernizarea permanent a formelor de localizare a echipamentelor, n raport cu evolu iile cererii i cu realiz rile n domeniul tehnic. Romnia dispune de un bogat i variat fond de factori naturali terapeutici: ape minerale, ape i n moluri, emana ii de gaze etc. factori r spndi i n aproape toat supr afa a rii, n diferite zone climatice. i

Turismul balnear a cunoscut o tendinta ascendenta, datorita unor cauze precum:

inrautatirea starii de sanatate a populatiei; cresterea numarului persoanelor de varsta a III-a;

intensificarea eforturilor pentru ingr ijirea starii de sanatate si prevenirea imbolnavirilor etc.

In ultimul timp, accentul se pune nu numai pe utilizarea resurselor naturale, cat si pe noi tipuri de tratamente ca: acupunctura, apiterapie, gimnastica medicala, cosmetica medicala, cura de slabire, miscare in aer liber, etc. Principalele sta iuni care dispun, n prezent, de condi ii moderne de cazare, mas i tratament sunt:

B ile Felix, B ile Herculane, C lim ne ti-C ciulata, Vatra Dornei, Covasna, B ile Govora, B ile S cel etc. n prezent, pe plan mondial, ct i n Romnia, n politica de ocrotire a s n t ii popula iei, un accent tot mai mare se pune pe medicina omului s n tos, pentru men nerea st rii fizice i psihice normale, ca una din condi iile de baz ale nivelului civiliza iei. Acest fa pt reliefeaz mai mult importan a medicinii preventive, pentru prentmpinarea apari iei bolilor cronice. Tara noastra dispune de un bogat si variat fond natural terapeutic reflectat prin: ape minerale, ape si namoluri terapeutice, emanatii de gaze etc., ce a permis crearea de statiuni balneoclimaterice pe tot cuprinsul tarii, acestea gasindu-se azi intr-un proces de dezvoltae si modernizare.