Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins:

Introducere
1. Caracteristica generală Turismului rural.
1.1. Atributele caracteristice turismului rural
2. Tipuri de turism rural in Moldova
2.1. Caracteristicile tipurilor de turism rural
3. Deficientele practicarii tipurilor de turism rural in Republica
Moldova
3.1. Directii strategice de dezvoltare si ameliorare a practicarii tipurilor
de turism rural in Republica Moldova
Concluzie
Introducere

Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential pentru


vizitatorii sai. Turismul are toate sansele de a ameliora balanta de plati a statului prin
majorarea exportului de servicii turistice. Produsul turistic al tarii reprezinta un ansamblu
complex de mediu, atit natural, cit si creat de oameni (patrimoniu, cultura, activitati,
servicii pentru vizitatori).
Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se
impune prin atractii de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate
resurse turistice. Elementele reprezentative ale potentialului natural, care pot conferi o
calitate necesara dezvoltarii turismului sint: relieful republicii, potentialul turistic
hidrografic, vegetatia si fauna, relief si geologie, ariile naturale protejate, monumente
ale naturii – hidrologice, rezervatiile naturale, rezervatiile peisagistice,silvice, patrimoniul
cultural etc. Valorificarea acestor resurse turistice se realizează în cadrul tupurilor de
turism practicate ca :
- Turism de recreiere
- Turism religios
- Turism vitivinicol
- Turism de sănătate şi recreiere
- Turism pentru cumparaturi
- Agroturismul

1. Caracteristicile generale ale agroturismului


Agroturismul este un fenomen de data recenta. In ţările europene se practică de
cateva decenii spontan sau organizat. Ceea ce este nou însă, se referă la dimensiunea
fenomenului in spaţiul rural. Aceasta expansiune este determinata de existenta a doua
motivatii pentru turismul rural ; pe de-o parte este vorba de relansarea si dezvoltarea
domeniului rural, iar pe de alta parte de o forma de turism alternativa, la turismul de
masa, traditional .
In ansamblul economiei globale a turismului, turismul rural se defineste ca fiind
valorificarea turistica :
-a spatiilor rustice;
-a resurselor naturale;
-a patrimoniului cultural;
-a imobilelor culturale;
-a traditiilor satesti ;
-a produselor agricole ;
prin intermediul unor produsee de marca (consacrate) ilustrative ale identitatii
regionale, care sa acopere nevoile consumatorilor in materie de primire, alimentatie,
activitati recreative, divertisment si diverse servicii, in scopul unei dezvoltari locale,
durabile si a unui raspuns adecvat la nevoile de recreere din societatea moderna, intr-o
noua viziune sociala oras- sat.
Desi actioneaza in spatiul rural, agroturismul si turismul rural sunt doua concepte
care pentru unii autori reprezinta acelasi lucru iar pentru altii sunt doua notiuni diferite.
Practica arata ca aceste doua categorii se identifica pana la un moment dat, care
scoate in evidenta elemente de identitate, incluziune, cat si elemente diferite care le
conduc la departajare/diferentiere.Turismul rural este un concept care cuprinde
activitatea turistica organizata si condusa de populatia locala si care are la baza o
stransa legatura cu mediul ambient, natural si uman.
Termenul de agroturism are intelesuri diferite in tari diferite.
Exemple: -in Finlanda – inchirierea unor cabane, sau oferireaa de servicii in
mediul rural de tip hrana sau transport; -in Ungaria – “turism la sat”- presupune
activitate si servicii in sate; cazare la preturi mici, implicarea in activitati agricole. -in
Slovenia – “turismul la ferma” – oaspetii locuiesc cu familiile de fermieri. -in Olanda-
camparea la fermeunde majoritatea serviciilor sunt legate de activitati precum ciclismul,
plimbari cu cai, etc. -in Grecia - cazare in camere mobilate in stil traditional, cu mic
dejun traditional de multe ori preparat din produse realizate in casa.
In Republica Moldova agroturismul este o forma de turism care se desfasoara in mediul
rural, valorificand resursele turistice locale (naturale, culturale, umane) ca si dotarile si
echipamente turistice, inclusiv pensiunile si fermele agroturistice.
Atat turismul rural cat mai ales agroturismul se bazeaza pe potentialul spatiului
rural, pe oameni si produse specifice locului care trebuie sa se adapteze cerintelor pietii
turistice, trebuie sa-si amenajeze gosposdariile pentru a fi la nivelul standardelor de
calitate dorite de turisti, sa puna in valoare traditiile culinare specifice locului.
Agroturismul reprezinta actiunea de deplasare a unei persoane intr-o localitate rurala,
nepoluata, avand un specific agrar finalizata pentru un sejur de cel putin 24 de ore intr-o
gospodarie taraneasca, consumull de produse locale alimentare si nealimentare,
coabitarea, observatia, asistenta si coparticiparea in comunitatea siciala locala prin
respectarea normelor ce fac posibila intreaga actiune. Agroturismul se contureaza ca o
activitate capabila sa valorifice excelentul de cazare existent in gospodariile taranesti
spre consumul persoanelor care pe o perioada determinata de timp, vin in asezarile
rurale pentru odihna, recreere, agrement.
Aceasta activitate turistica are un caracter ocazional. Spre deosebire de agroturism,
turismul rural are un caracter permanent si dispune de o structura de primire eterogena
reprezentata nu numai prin gospodariile taranesti ci si prin campinguri, sate taranesti. In
acest caz activitatea de baza a persoanelor implicate este prestarea de servicii turistice
iar veniturile realizate au un caracter permanent.

1.1. Atributele caracteristice ale agroturismului


Agroturismul prezita mai multe trasaturi care il diferentiaza de turismul clasic
prin :
-consumul turistic se petrece in mediul rural unde esentiale sunt : calitatea pensiunii,
serviciilor de primire (ferme) ;
-oferta turistica este autentica condusa de oamenii locului ;
-este o activitate complementara activitatii agricole si nu alternativa acesteia ;
-ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna, de recreere in vacante,
week-end-uri, in peisajul mediului rural cu valori culturale educative si cu o ospitalitate
specifica ;
-nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura sau suprastructura
turistica ;
-se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneae sau
montane ;
-este un sistem difuz prin specificul ofertei sale diversificate si marea diseminare in
spatiu ;
-nu aduce prejudicii prea mari mediului natural sau a celui construit insa trebuie sa se
tina cont de un anumit plan ecologic si fizic ;
-nu este compatibil pentru turismul de masa.

2. Tipuri de agroturism

Agroturismul constituie un remediu benefic pentru a evada din stresul urban şi


de a beneficia de facilităţile care le oferă. Mediul rural din Republica Moldova, cu
comunitatile agricole si satele sale pitoresti, constituie o sursa importanta pentru:
- prestarea serviciilor de cazare traditionala de tip rural;
- oferirea unor posibilitati pentru vizitatori de a se incadra in activitatile si
preocuparile rurale;
- familiarizarea cu folclorul, distractiile si traditiile locale;
- prezentarea mestesugurilor cu posibilitatea de participare la procesul de lucru
ca atare;
- oferirea unor posibilitati de procurare a produselor mestesugaresti.
In mediul rural din Republica Moldova exista multe cladiri construite in stil
traditional, care, dupa o eventuala reconstructie, ar putea fi utilizate pentru cazarea
turistilor.
Mediul rural cu comunitatile sale, cu o bogata cultura si traditii populare,
desfasurind activitati agricole specifice, reprezinta elemente esentiale pentru
dezvoltarea turismului rural. In Republica Moldova practicarea acestei forme de turism
poate sa aduca beneficii directe comunitatilor rurale, unde salariile populatiei sint sub
nivelul mediu, creind noi locuri de munca si venituri suplimentare pentru fermieri. Satenii
pot oferi servicii de cazare in gospodariile proprii. De mentionat , insa, ca nu exista nici
o evidenta a acestor structuri de cazare si nu este elaborat cadrul legislativ necesar
pentru a incuraja dezvoltarea turismului rural.
Dintre tipurile de turism care pot fi practicate in mediul rural sunt
- Turism de vacanţă
- Turism de sănatate şi frumuseţe
- Turism cultural
- Turism de aventură
- Turism de afaceri
- Şi alte forme în dependenţă de dornţele şi necesitaţile turistului.
-
2.1. Caracteristicile tipurilor de turism rural in Moldova
Turismul de vacanţa
Constituie o oportunitate deosebita de apetrece timpul liber destinat vacanţei întrun
mediu linistit de recreere şi de eliberare de stresul urban. Aceasta forma de turism este
motivata de dorinta de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune
sederea in gospodaria taraneasca.
Turismul de sanatate si frumusete
In Republica Moldova functioneaza statiuni balneoclimaterice si de odihna care
ofera prestatii in cadrul turismului de sanatate si frumusete. Ele sint amplasate in locuri
atractive pitoresti, oferind diferite servicii de tratament. In aceste statiuni se odihneste
populatia autohtona si un numar neinsemnat de clienti permanenti din strainatate. De
mentionat cele mai importante statiuni:
а) balneoclimaterice: "Nufarul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hirjauca);
"Bucuria-Sind"; "Nistru" (Vadul lui Voda) etc.
b) de odihna si recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuta" (Ungheni); "Codru"
(Ungheni, Bahmut); "Dumbrava Alba" (Balti); "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc..
Republica Moldova detine in proprietate si un sir de statiuni balneoclimaterice si de
recreere amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskavet, Sergheevka, Odesa, Koblevo,
Zatoka etc.).
Particularitatile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea in
statiunile balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia,
talasoterapia, terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.
Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunind de inalte calitati
curative, reprezinta un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear.
Turism cultural
Republica Moldova dispune de un variat potential cultural care, prin valoarea sa,
prezinta interes pentru activitatea turistica si poate atrage, fluxuri turistice.Potentialul
cultural-turistic al Republicii Moldova, pe linga vestigiile si monumentele sale istorice, in
numar de peste 15 mii, se suplimenteaza cu institutiile de cultura si arta, cu colectivele
de creatie etnografica si de folclor, cu arhitectura populara si centrele artizanale si
mestesugaresti. Actualmente sint cunoscute peste 10 mii de mesteri potentiali, dintre
care 250 sint membri ai Uniunii Mesterilor Populari.Folclorul muzical are o valoare
deosebita, fiind prezentat de 270 de ansambluri etnofolclorice de maturi si 320 de
ansambluri etnofolclorice de copii, de circa 880 de orchestre de muzica populara.
Colectivele de creatie se intrunesc la diferite festivaluri. Toate acestea, in ansamblu, pot
fi valorificate cu succes in turism.
Turism de adventură
Este un model de practicare a turismului in mediul rural a carei caracteristica
reprezintă spontanietatea sejurului , fără a avea un plan de sejur anumit, loc de cazare
etc. Mai des este intalnit în rîndu iubitorilor de distractii şi în special persoanelor tinere.
Turism profesional (de afaceri),
Este practicat un interes de serviciu sau un interes
individual de către oamenii de afaceri ce desfăşoară activităţi economice şi
sociale.În mediu rural este practicat înprivinţa organizării şi planificarii un
business, sau să se informeze cu unele tehnici de dezvoltare a afacerii în mediul
rural.

3. Deficientele practicarii agroturismului


in Republica Moldova
Agroturismul este o forma de turism care se practica nu an atat de mare masura
in Republica Moldova.Datorita acestui fapt se atesta un nivel scazut de dezvoltare a
acestei ramure si prezenta a unor numeroase deficiente rezultate din uram fiecarui tip
de turism practicat in mediul rural.Cauza aparitiei deficientelor care impedica
practicarea pe larg a activitatii de turism in mediul rural sunt rezultate dintr-un sir de
factori.
Deficientele practicarii turismului rural :
- Numarul redus al structurilor de cazare in mediul rural, precum si lipsa unui cadru
legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
- Nivelul redus de constientizare de catre populatia rurala si autoritatile din teritoriu a
necesitatii dezvoltarii turismului rural si a avantajelor acestuia pentru tara noastra.
- Lipsa unei pregatiri adecvate a populatiei din mediul rural pentru a primi vizitatori din
tara si de peste hotare.
- Lipsa cunostintelor despre valoarea reala a patrimoniului turistic rural si valorificarea
insuficienta a acestuia.
- Lipsa de investitii in infrastructura rurala.
- Insuficienta dotarii tehnico-edilitare (canalizare, alimentarea cu apa, energie electrica,
gazificare etc.) in mediul rural necesare turismului rural si problema inhumarii
deseurilor.
- Absenta unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobilisti, ciclisti, drumeti etc.).
- Lipsa informatiei despre diferite evenimente culturale din mediul rural (hramul satului,
sarbatori traditionale, festivaluri etc.).
- Lipsa facilitatilor turistice in imediata apropiere a atractiilor rurale (servicii de ghidaj si
interpret, alimentatie si comert cu suvenire, grupuri de asistenta medicala etc.).
- Indiferenta, uneori vadita, a comunitatilor locale fata de degradarea patrimoniului rural.
- Starea nesatisfacatoare a cailor de acces spre obiectivele turistice amplasate in
localitatile rurale.
Deficientele practicarii tursimului de sanatate in mediul rural:
- Nu exista o coordonare si reglementare la nivel de stat a activitatii institutiilor
balneoclimaterice.
- Spatiile de cazare nu sint, in majoritatea lor, amenajate in stil modern si nu corespund
exigentelor pentru turismul international.
- Utilajul medical si mobilierul sint invechite.
- Personalul nu poseda limbi de circulatie internationala.
- Starea tehnica a cladirilor si infrastructura aferenta sint deplorabile.
- Nu exista oferta pentru agrement aditional ( bazine de inot, terenuri de tenis etc.).
- Lipsesc posibilitatile pentru o alimentatie diversificata conform exigentelor turistilor.
- Nu exista materiale promotionale de calitate editate in limbi de circulatie international.
Deficientele practicarii turismului cultural in mediul rural :
- Imperfectiunea sistemului de ocrotire a patrimoniului cultural; ca rezultat, multe
obiective culturale (monumente de arhitectura, monumente istorice, obiecte de arta,
teatre, palate de cultura) se afla intr-o stare de degradare si nu pot fi incluse in circuitul
turistic.
- Lipsa panourilor informationale in apropierea acestor obiective.
- Lipsa sistemului de publicitate a monumentelor.
- Lipsa accesului amenajat pentru vizitatori spre cele mai importante monumente si
situri culturale.
- Lipsa capacitatilor de primire pentru vizitatori in zonele cu o deosebita atractie
culturala.
- Lipsa spatiilor amenajate adecvat pentru organizarea activitatii mesterilor populari.
- Lipsa sistemului de magazine destinate comercializarii obiectelor de artizanat.
- Lipsa modalitatii de stimulare economica a tinerilor pentru antrenarea lor in domeniul
artizanatului.
- Lipsa oportunitatilor de formare initiala profesionala in domeniul mestesugurilor si
artizanatului.
Cat si alte deficiente ce le are fiecare din tipurile de turism practicate in cadrul mediului
rural precum in cazul turismului de aventura persoanele care practica acest timp de
turism in mediul rural sunt dispusi la pericolul sanatatii personale datorita lipsei
asigurarii de sanatate la timp in cazul unor accidente, dataorita faptului ca mediul rural
nu dispune de asistenta medicala urgenta, iar de plasarea in unele locuri ale tarii a
asistentei medicale este imposibila datorita infrastructurii neadecvate cit si a distantei
lungi in timp, ceia ce pune in risc sanatatea si viata persoanelor.

3.1. Directii strategice de dezvoltare si ameliorare a practicarii tipurilor


de turism rural in Republica Moldova
Pentru practicarea tipurilor de turism an mediul rural este necesar implimentarea
unor directii si strategii de dezvoltare pentr ameliorarea situatiei si valorificarea
adecvata a spatiilor si patrimoniului touristic rural , ca:
- Elaborarea si implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul
rural.
- Efectuarea clasificarii structurilor de primire a turistilor in localitatile rurale.
- Identificarea comunitatilor rurale in care exista posibilitati pentru implementarea
unor proiecte-pilot in domeniul turismului rural.
- Crearea in teritoriu a serviciilor de specialitate in domeniul turismului.
- Crearea bazei informationale, editarea de ghiduri si cataloage privind oferta de
turism rural.
- Elaborarea si promovarea proiectelor investitionale pentru crearea, repararea si
modernizarea infrastructurii generale si a celei turistice.
- Implementarea unui program de instruire la nivelul autoritatilor administratiei
publice locale si al populatiei.
- A elabora un program guvernamental privind dezvoltarea turismului balnear.
- A efectua acreditarea statiunilor balneoclimaterice, a bazelor de odihna si
recreere, a clasifica structurile de primire turistica din cadrul acestor statiuni.
- A efectua analiza resurselor de ape minerale din Republica Moldova si a calitatii
acestora din punct de vedere balneoclimateric si a elabora proiecte investitionale spre a
fi promovate pe piata internationala.
- A asigura implementarea unui program de training pentru managerii statiunilor
si unitatilor relevante in vederea unui management si marketing turistic eficient.
- A implementa un program de marketing in general pe republica si in particular
pentru statiuni.
- A include in sistemul de cercetari statistice in domeniul turismului rapoarte
statistice ale statiunilor balneoclimaterice si statiunilor de odihna si recreere.
- A amenaja zonele de odihna si recreere in conformitate cu standardele
international
- Perfectionarea si dezvoltarea activitatilor de protectie si restaurare a
obiectivelor patrimoniului cultural.
- Instalarea panourilor informationale in apropierea celor mai importante obiective
culturale.
- Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor.
- Amenajarea cailor de acces spre diferite obiective culturale.
- Constructia si amenajarea capacitatilor de cazare a vizitatorilor in zonele cu un
deosebit potential cultural.
- Facilitarea crearii si functionarii atelierelor specializate pentru artizanat si
mestesuguri populare, si includerea acestora in circuitul turistic.
- Facilitarea vinzarii obiectelor de artizanat prin diferite retele de magazine.
- Organizarea instruirii si a formarii profesionale a specialistilor in acest domeniu
prin intermediul scolilor polivalente.
- Promovarea si desfasurarea evenimentelor culturale in incinta muzeelor.
Concluzii:

In prezent aportul agroturismului in economia nationala este relativ


nesemnificativ. Nivelul calitativ scazut al capacitatilor de cazare si venitul obtinut din
activitatea turistica plaseaza Republica Moldova printre tarile in care turismul este slab
dezvoltat. In ultimii 10 ani, evolutia circulatiei turistice in Republica Moldova manifesta o
tendinta relativa de reducere a numarului de vizitatori, ca rezultat al efectelor negative
din sfera economico-sociala a tarii. Una dintre cauzele reducerii numarului de vizitatori
sositi in Republica Moldova a fost generata de schimbarile conjuncturale pe pietele
turistice si de lipsa investitiilor in infrastructura turistica a tarii. Marketingul a fost, de
asemenea, neglijat, Republica Moldova nefiind astfel promovata eficient pe pietele
turistice internationale.
Ritmul de crestere al dezvoltarii agroturismului este nevoie de ridicat cu ajutorul
programelor statale de dezvoltare a turismului, implimentarea unor strategii, investitii
semnificative in domeniu. Datorita acestor investitii vom obtine un nou model de
practicare a turismullui.Aceasta forma de turism este motivata de dorinta de intoarcere
la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria
taraneasca (ferma sau pensiune agroturistica ) sau intr-o pensiune. Turistul poate fi
implicat, mai mult sau mai putin, in activitatile traditionale ale respectivei zone sau
gospodarii. Astfel, el poate participa la recoltarea fructelor, mulsul oilor, pescuit, etc.
Pentru a fi favorabile agroturismului, localitatile rurale trebuie sa fie situate intr-un mediu
fara factori poluanti, detinatoare a unor valori etnofolclorice, culturale si traditii satesti, cu
un bogat trecut istoric sau a altor resurse turistice care permit realizarea unor oferte
diversificatesi personalizate, satisfacand motivatiile turistilor (recreere, tratament, sport,
vanatoare, pescuit, artizanat, muzee si case memoriale, situri arheologice, ocupatii
raditionale, pastorit, viticultura, pomicultura, apicultura etc.) care, in afara functiilor
administrative economice si culturale proprii, asigura servicii pentru turisti, din tara si
strainatate. In ideea unei dezvoltari turistice a comunitatilor rurale, satul turistic este
definit ca asezare rurala, pitoreasca, situata intr-un cadru natural nepoluat, pastratoare
de traditii si un bogat trecut istoric care indeplineste functia de primire si gazduire a
turistilor pentru petrecerea unui sejur de durata nederminata. In functie de
caracteristicile geografice ale zonelor, satele turistice se grupeaza in: etnofolclorice, de
creatie artistica si artizanala, peisagistice si climatice, viti-pomicole, pescaresti si de
interes vanatoresc, pastorale, pentru practicarea sporturilor de iarna.Din toate aceste
activitati ce le pot efectua turistii in cadrul turismului rural va aduce un beneficiu tarii din
punct de vedere economic si va duce la valorificarea eficienta patrimoniului turistic al
tarii .