Tema 7.

Dezvoltarea şi promovarea turismului rural în Moldova

7.1 Republica Moldova ca destinație turistică

7.2 Caracteristicile tipurilor de turism rural in Moldova
7.3 Satul turistic și importanța acestuia în dezvoltarea turismului rural
7.4 Deficiențele practicării turismului rural în R. Moldova
7.5 Direcții strategice de dezvoltare și ameliorare a turismului rural din R. Moldova

7.1 Republica Moldova ca destinație turistică

Republica Moldova, ca destinatie turistica, dispune de un bogat potential pentru vizitatorii sai.
Turismul are toate sansele de a ameliora balanta de plati a statului prin majorarea exportului de
servicii turistice. Produsul turistic al tarii reprezinta un ansamblu complex de mediu, atit natural,
cit si creat de oameni (patrimoniu, cultura, activitati, servicii pentru vizitatori).

Republica Moldova dispune de un valoros potential turistic natural, care se impune prin atractii
de un pitoresc deosebit, constituind unul dintre cele mai bogate resurse turistice. Elementele
reprezentative ale potentialului natural, care pot conferi o calitate necesara dezvoltarii turismului
sint: relieful republicii, potentialul turistic hidrografic, vegetatia si fauna, relief si geologie, ariile
naturale protejate, monumente ale naturii – hidrologice, rezervatiile naturale,
rezervatiile peisagistice,silvice, patrimoniul cultural etc. Valorificarea acestor resurse turistice se
realizează în cadrul tupurilor de turism practicate ca :

 Turism de recreiere
 Turism religios
 Turism vitivinicol
 Turism de sănătate şi recreiere
 Tursim rural
 7.2 Caracteristicile tipurilor de turism rural in Moldova
Turismul de vacanţa

Constituie o oportunitate deosebita de apetrece timpul liber destinat vacanţei întrun mediu linistit
de recreere şi de eliberare de stresul urban. Aceasta forma de turism este motivata de dorinta
de intoarcere la natura, la viata si obiceiurile traditionale si presupune sederea in gospodaria
taraneasca.
Turismul de sanatate si frumusete

In Republica Moldova functioneaza statiuni balneoclimaterice si de odihna care ofera prestatii in

cadrul turismului de sanatate si frumusete. Ele sint amplasate in locuri atractive pitoresti, oferind
diferite servicii de tratament. In aceste statiuni se odihneste populatia autohtona si un numar
neinsemnat de clienti permanenti din strainatate. De mentionat cele mai importante statiuni:
а) balneoclimaterice: "Nufarul Alb" (Cahul); "Codru" (Ungheni, Hirjauca); "Bucuria-Sind";
"Nistru" (Vadul lui Voda) etc.

b) de odihna si recreere: "Victoria" (Soroca); "Albinuta" (Ungheni); "Codru" (Ungheni,

Bahmut); "Dumbrava Alba" (Balti); "Albasadorf" (Taraclia, Albota) etc..

Republica Moldova detine in proprietate si un sir de statiuni balneoclimaterice si de recreere

amplasate pe teritoriul Ucrainei (Truskavet, Sergheevka, Odesa, Koblevo, Zatoka etc.).
Particularitatile climaterice favorabile ale Republicii Moldova permit aplicarea in statiunile
balneoclimaterice a diferitelor metode de tratament: helioterapia, aeroterapia, talasoterapia,
terencuroterapia, ampeloterapia, peloidoterapia, balneoterapia etc.

Izvoarele cu ape minerale din Republica Moldova (peste 47), dispunind de inalte calitati
curative, reprezinta un factor determinant de dezvoltare a turismului balnear.

Turism cultural

Republica Moldova dispune de un variat potential cultural care, prin valoarea sa, prezinta interes
pentru activitatea turistica si poate atrage, fluxuri turistice.Potentialul cultural-turistic al
Republicii Moldova, pe linga vestigiile si monumentele sale istorice, in numar de peste 15 mii,
se suplimenteaza cu institutiile de cultura si arta, cu colectivele de creatie etnografica si de
folclor, cu arhitectura populara si centrele artizanale si mestesugaresti. Actualmente sint
cunoscute peste 10 mii de mesteri potentiali, dintre care 250 sint membri ai Uniunii Mesterilor
Populari.Folclorul muzical are o valoare deosebita, fiind prezentat de 270 de ansambluri
etnofolclorice de maturi si 320 de ansambluri etnofolclorice de copii, de circa 880 de orchestre
de muzica populara.
Turism de aventură

Este un model de practicare a turismului in mediul rural a carei caracteristica reprezintă

spontanietatea sejurului , fără a avea un plan de sejur anumit, loc de cazare etc. Mai des este
intalnit în rîndu iubitorilor de distractii şi în special persoanelor tinere.

Turism profesional (de afaceri),

Este practicat un interes de serviciu sau un interes individual de către oamenii de

afaceri ce desfăşoară activităţi economice şi sociale.În mediu rural este practicat înprivinţa
organizării şi planificarii un business, sau să se informeze cu unele tehnici de dezvoltare a
afacerii în mediul rural.

7.3 Satul turistic și importanța acestuia în dezvoltarea turismului rural

Localizarea consumului de produse turistice rurale trebuie să se regăsească în mediul sătesc
al Republicii Moldova, mai exact în cadrul unor viitoare sate turistice.
Satele turistice reprezintă ceva similar unei societăţi comerciale sau unui agent economic,
având activităţi comerciale generatoare de venit. Însă, trebuie subliniat că nu orice sat poate fi şi
turistic, el trebuind să îndeplinească anumite criterii, să fie reprezentativ pentru satul
moldovenesc, fiind considerat, în eventualitatea unei circulaţii turistice, o „carte de vizită” a
R.Moldova.
Criteriile minime necesare pentru ca o localitate rurală să poată fi introdusă în circuitul
turistic şi declarată sat turistic sunt următoarele:

1. Potenţial turistic deosebit.

2. Acces rutier în tot timpul anului bine întreţinut.
3. Iluminare cu energie electrică, alimentare cu apă şi, eventual, canalizare nepoluantă sau
posibilităţi de realizare cu fonduri minime.
4. Unitate de poştă şi telecomunicaţii.
5. Spaţii de cazare clasificate (motel, pensiune, gospodărie ţărănească, camping).
6. Spaţii clasificate de servire a mesei pentru turişti, a căror capacitate să fie corelată cu acea a
spaţiilor de cazare.
7. Asistenţă medicală sub forma unui post de prim ajutor.
8. Punct / centru de informare turistică, amplasat în centrul localităţii.
9. Panou cu traseele turistice de interes local marcate, amplasat în centrul localităţii, în
vederea facilitării drumeţiilor cu sau fără ghid local.
10. Posibilitatea organizării unor forme de agrement şi petrecere individuală sau colectivă a
 timpului liber: pescuit, vânătoare, culegere de plante medicinale, fructe de pădure, plimbări
ecvestre etc.
11. Spaţii comerciale pentru produse alimentare, legume, fructe, obiecte de sport-turism.
Primele şase criterii sunt obligatorii, celelalte putând fi realizate eşalonat, în 2-3 ani, în baza
unui program elaborat de consiliul local, cu susţinere din partea consiliului raional, a statului şi a
altor organisme interne sau internaţionale interesate.
Criteriile de omologare a satelor turistice. Pentru a putea activa, eventualele sate turistice
ale Republicii Moldova trebuie omologate de către Ministerul Culturii şi Turismului. Aceasta
presupune clasificarea acestora în funcţie de criteriile de omologare a satelor turistice.
Principalele criterii de omologare a satelor turistice sunt: valoarea etnofolclorică; valoarea
turistică; existenţa şi calităţile structurilor de primire rurale; calitatea ecologică; dotarea tehnico-
edilitară; accesibilitatea şi poziţia geografică.
Criteriul valorii etnofolclorice are în vedere tradiţiile etnografice şi folclorice
(meşteşugurile, portul popular, specificul aşezării; folclorul muzical, coregrafic, literar etc.),
ocupaţiile tradiţionale specifice satului şi nemodificate în timp, arhitectura populară (case
ţărăneşti, biserici de lemn, mori de vânt etc.), manifestările folclorice specifice unor localităţi
rurale ale R.Moldova.
Criteriul valorii turistice. Este vorba despre acele elemente ale cadrului natural
precum aspectele peisagistice, resursele de ape minerale şi alte resurse turistice naturale, socio-
economice şi cultural-istorice, care permit realizarea unei oferte diversificate de programe turistice
rurale (culturale, istorice, sportive etc.).
Criteriul existenţei şi calităţii structurilor de primire rurale se referă la prezenţa unor
structuri de primire rurale (gospodării ţărăneşti, pensiuni turistice, pensiuni agroturistice, vile,
hoteluri rurale etc.), care să ofere cazare şi servirea mesei în baza unor standarde de
confort, dotare şi igienă sanitară.
Criteriul calităţii ecologice. Acest criteriu vizează calitatea mediului din localitatea rurală
respectivă şi a cadrului natural (surse de poluare şi degradare, conflicte între dezvoltarea localităţii
şi economia acesteia cu turismul şi mediul ambiant), dar şi între turismul rural
– mediul înconjurător.
Criteriul dotării tehnico-edilitare. Înzestrarea tehnico-edilitară (alimentare cu apă,
canalizare, artere stradale, unităţi comerciale, grupuri sanitare etc.) constituie un criteriu important
în aprecierea oportunităţilor introducerii localităţilor rurale în circuitul turistic.
Criteriul accesibilităţii. Accesibilitatea la localitatea rurală, în interiorul ei, dar şi la
structurile turistice de primire omologate sau la obiectivele turistice joacă un rol important.
Criteriul poziţiei geografice are un rol important în aprecierea localităţii rurale ca destinaţie
turistică în raport cu principalele centre emitente de turism, zone şi obiective turistice de mare
valoare, puncte de frontieră, magistrale rutiere şi feroviare etc., care poate să conducă la
ierarhizări valorice.
Tipologia satelor turistice. Stabilirea tipurilor de sate turistice constă în identificarea şi
relevarea specificului localităţilor şi gruparea lor în câteva tipuri fundamentale în vederea
promovării, în fiecare localitate, a celor mai adecvate produse turistice rurale, în funcţie atât de
principalele caracteristici geografice, sociale şi economice, cât şi de principalele motivaţii şi
opţiuni ale categoriilor de turişti care vizitează localitatea respectivă.

Deoarece caracteristicile care pot fi luate în consideraţie în tipologia satelor turistice sunt
numeroase şi variate de la o localitate rurală la alta, ne vom rezuma doar la prezentarea unei
tipologii generale a satelor turistice, acceptate şi recomandate de către Ministerul Culturii şi
Turismului în cadrul Strategiei de dezvoltare durabilă a turismului în Republica Moldova
(compartimentul „Turismul rural”):

Sate turistice etnografico-folclorice. În această categorie se pot încadra satele în care portul
tradiţional, arhitectura, mobilarea şi decorarea interioarelor în stil rustic, muzica şi dansurile
populare predomină şi se impun ca însuşiri esenţiale ale satului respectiv.
În aceste sate se pot organiza expoziţii artizanale permanente cu vânzare, iar pentru turiştii
care nu rămân în localitate, ci numai o vizitează, se pot amenaja una sau mai multe gospodării ca
muzeu etnografic în aer liber. De asemenea, în aceste sate pot fi identificaţi şi stimulaţi rapsozii
populari (vocali şi instrumentali), permanentizate horele (duminicale şi de sărbători), târgurile, alte
obiceiuri şi tradiţii locale, la care să participe efectiv şi turiştii.
Sate turistice de creaţie artistică şi artizanală. Aceste sate pot oferi posibilitatea practicării
unui turism de sejur, în cadrul căruia, în ateliere special amenajate şi sub îndrumarea unor
specialişti şi meşteri populari renumiţi, turiştii s-ar putea iniţia în artă şi tehnici arhaice populare.
Există numeroase sate în care preocuparea de bază a gospodinelor este ţesutul covoarelor la
războaiele ţărăneşti, cusăturile şi broderiile populare, activităţi în care pot fi iniţiaţi turiştii amatori.
Sate turistice climaterice şi peisagistice. Caracteristica predominantă a acestor sate turistice,
destinate turismului de sejur (pentru amatorii de linişte, de plimbări solitare, într-un peisaj
deosebit), este cadrul natural şi poziţia geografică izolată de centrele aglomerate şi de marile
artere de circulaţie.
Sate turistice viti-pomicole. În satele în care predomină această caracteristică (cultivarea
pomilor fructiferi şi a viţei de vie), activităţile turistice sunt posibile pe toată durata anului, atât în
perioada recoltării, cât şi după aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor şi a preparatelor pe baza
lor.
 7.4 Deficiențele practicării turismului rural în R. Moldova
Tursimul ruaral este o forma de turism care se practica nu an atat de mare masura in Republica
Moldova.Datorita acestui fapt se atesta un nivel scazut de dezvoltare a acestei ramure si
prezenta a unor numeroase deficiente rezultate din uram fiecarui tip de turism practicat in mediul
rural.Cauza aparitiei deficientelor care impedica practicarea pe larg a activitatii de turism in
mediul rural sunt rezultate dintr-un sir de factori.

Deficientele practicarii turismului rural :

- Numarul redus al structurilor de cazare in mediul rural, precum si lipsa unui cadru
legislativ ce ar reglementa dezvoltarea acestora.
- Nivelul redus de constientizare de catre populatia rurala si autoritatile din teritoriu a
necesitatii dezvoltarii turismului rural si a avantajelor acestuia pentru tara noastra.
- Lipsa unei pregatiri adecvate a populatiei din mediul rural pentru a primi vizitatori din
tara si de peste hotare.
- Lipsa cunostintelor despre valoarea reala a patrimoniului turistic rural si valorificarea
insuficienta a acestuia.
- Lipsa de investitii in infrastructura rurala.
- Insuficienta dotarii tehnico-edilitare (canalizare, alimentarea cu apa, energie electrica,
gazificare etc.) in mediul rural necesare turismului rural si problema inhumarii deseurilor.
- Absenta unor rute rurale trasate (itinerare pentru automobilisti, ciclisti, drumeti etc.).
- Lipsa informatiei despre diferite evenimente culturale din mediul rural (hramul satului,
sarbatori traditionale, festivaluri etc.).
- Lipsa facilitatilor turistice in imediata apropiere a atractiilor rurale (servicii de ghidaj si
interpret, alimentatie si comert cu suvenire, grupuri de asistenta medicala etc.).
- Indiferenta, uneori vadita, a comunitatilor locale fata de degradarea patrimoniului rural.
- Starea nesatisfacatoare a cailor de acces spre obiectivele turistice amplasate in
localitatile rurale.
 7.5 Direcții strategice de dezvoltare și ameliorare a turismului rural din
Republica Moldova
Pentru practicarea tipurilor de turism an mediul rural este necesar implimentarea unor directii si
strategii de dezvoltare pentr ameliorarea situatiei si valorificarea adecvata a spatiilor si
patrimoniului touristic rural , ca:

- Elaborarea si implementarea cadrului legislativ necesar cu privire la turismul rural.

- Efectuarea clasificarii structurilor de primire a turistilor in localitatile rurale.
- Identificarea comunitatilor rurale in care exista posibilitati pentru implementarea unor
proiecte-pilot in domeniul turismului rural.
- Crearea in teritoriu a serviciilor de specialitate in domeniul turismului.
- Crearea bazei informationale, editarea de ghiduri si cataloage privind oferta de turism
rural.
- Elaborarea si promovarea proiectelor investitionale pentru crearea, repararea si
modernizarea infrastructurii generale si a celei turistice.
- Implementarea unui program de instruire la nivelul autoritatilor administratiei publice
locale si al populatiei.
- A elabora un program guvernamental privind dezvoltarea turismului balnear.
- A efectua acreditarea statiunilor balneoclimaterice, a bazelor de odihna si recreere, a
clasifica structurile de primire turistica din cadrul acestor statiuni.
- A efectua analiza resurselor de ape minerale din Republica Moldova si a calitatii
acestora din punct de vedere balneoclimateric si a elabora proiecte investitionale spre a fi
promovate pe piata internationala.
- A asigura implementarea unui program de training pentru managerii statiunilor si
unitatilor relevante in vederea unui management si marketing turistic eficient.
- A implementa un program de marketing in general pe republica si in particular pentru
statiuni.
- A include in sistemul de cercetari statistice in domeniul turismului rapoarte statistice ale
statiunilor balneoclimaterice si statiunilor de odihna si recreere.
- A amenaja zonele de odihna si recreere in conformitate cu standardele international
- Perfectionarea si dezvoltarea activitatilor de protectie si restaurare a obiectivelor
patrimoniului cultural.
- Instalarea panourilor informationale in apropierea celor mai importante obiective
culturale.
- Elaborarea unui sistem de publicitate a monumentelor.
- Amenajarea cailor de acces spre diferite obiective culturale.
- Constructia si amenajarea capacitatilor de cazare a vizitatorilor in zonele cu un deosebit
potential cultural.
- Facilitarea crearii si functionarii atelierelor specializate pentru artizanat si mestesuguri
populare, si includerea acestora in circuitul turistic.
- Facilitarea vinzarii obiectelor de artizanat prin diferite retele de magazine.
- Organizarea instruirii si a formarii profesionale a specialistilor in acest domeniu prin
intermediul scolilor polivalente.
- Promovarea si desfasurarea evenimentelor culturale in incinta muzeelor.