Sunteți pe pagina 1din 2

 

Componentele turistice rurale

Tentativele de revitalizare a mediului rural din deceniile 7 si 8 ale secolului XX au


aratat ca procesul de dezvoltare socio-economica se sprijina pe elementele
majore ale mediului ambiant. Atat pentru agricultura cat si pentru turism, natura
constituie principala "materie prima" care are meritul de a pune la dispozitie o
larga gama de resurse specifice. Ambele domenii de activitate trebuie sa
beneficieze de realizarea unei politici globale, integratoare, dublata de o politica
de descentralizare regionala.
Fata de alte forme de turism, turismul rural se detaseaza prin originalitatea si
varietatea ofertei. Punerea in valoare a unor componente ale cadrului oferit de
"Doamna Natura" permite conturarea unui "turism alb", pentru sporturi de iarna,
a unui "turism albastru", pentru sporturi nautice, plaja, si a unui "turism verde", in
arii naturale protejate - rezervatii si parcuri naturale.

 pozitia si asezarea geografica care sunt elemente cu rol determinant in relatia sat-


oras, prin accesibilitate, legaturi de comunicatie, distante, prezenta unui anume tip
de peisaj natural (montan, deltaic, marin, colinar etc.);
 vetrele satelor care prin marimea lor determina o anume structura a asezarilor rurale
(catun, salas, sat, comuna, comuna suburbana) si permite segmentarea acestora in
anumite zone functionale (zone rezidentiale), zone agricole, zone comerciale,zone de
transport agricol si rutier etc. Vetrele exprima si relatia dintre om si natura si modul
in care se realizeaza exploatarea si valorificarea resurselor existente, contribuind la
pastrarea unui specific local. In spatiul acestora are loc un progres continuu de
modernizare a infrastructurilor tehnico-edilitare, de refacere a locuintelor si a
anexelor gospodaresti, de imbunatatire a utilitatilor publice;
 terenurile agricole reprezinta spatiile de extraurban care detin cea mai mare pondere
si care sunt strict dependente de calitatea si randamentul solurilor , de factori de risc
naturali (inundatii, viituri, alunecari de teren, eroziune, seisme etc.). Prin tipurile de
culturi practicate, dispunere, extindere, ele confera peisajului natural numeroase
nuantari care ofera un pitoresc aparte si o atractivitate deosebita. In mod obisnuit,
structura si configuratia acestora sunt date de relief, de topografia terenurilor, de
particularitatile sinclinalelor, de presiunea demografica si economica. Cele mai multe
valente estetice le detin terenurile din zonele montane, de podis si colinare, deltaice
si mai putin cele de campie, mai monotone;
 fondul forestier reprezinta componenta cu cele mai multe valente: economica,
ecologica, recreativa, ambientala. In functie de formele de relief, tipurile de clima,
soluri, acestea sunt dispuse pe suprafete mai mari sau mai restranse, in forme
compacte sau in alternanta cu terenurile agricole. Un rol deosebit il au padurile
naturale, de tip virgin, care prin vechimea speciilor arboricole, varietatea speciilor,
sprijina cel mai bine derularea unor activitati turistice. Padurile mai tinere, rezultate
din plantatii, supuse acum unui regim de exploatare, au rol de agrement mai redus.
 reteaua hidrografica care prin constitutive - apele subterane, de suprafata si lacurile -
influenteaza foarte mult gradul de atractivitate a oricarei zone rurale. Apele subterane
(freatice) sunt importante atunci cand contribuie la alimentarea cu apa potabila si
menajera a gospodariilor rurale sau atunci cand detin un anume grad de mineralizare
capata o valoare terapeutica ce sustine turismul balnear. Cursurile fluviilor, ale raurilor
de diferite marimi sunt adevarate repere naturale, care au sustinut dezvoltarea multor
vetre rurale si care prin peisajul lor specific dau o anumita valoare peisajului natural.
 bunuri culturale, traditii si obiceiuri folclorice.  Formata intr-una dintre vetrele de straveche
civilizatie din sud-estul european, cultura populara romaneasca se remarca prin originalitate,
frumusete si vitalitate pana in zilele noastre. Dovada acestei mosteniri o constituie persistenta
uneori milenara a unui numar insemnat de elemente atestate in toate domeniile artei populare
si mestesugurilor traditionale, mai ales in ceramica, in costumul popular, precum si in
ornamentica, de pilda, a altor genuri ale creatiei romanesti, cum sunt covoarele, broderiile,
tesaturile, crestaturile in lemn s.a.
 dotarile tehnico-edilitare. Dezvoltarea generala a societatii romanesti dupa primul razboi
mondial, generalizarea uneltelor si utilajelor perfectionate de munca au condus la cresterea
productivitatii muncii si implicit a nivelului de trai al locuitorilor satelor.