ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN MOLDOVA

FACULTATEA „BUSINESS ŞI ADMINISTRAREA

AFACERILOR”

CATEDRA “TURISM şi SERVICII HOTELIERE”

ROLUL BRAZILIEI ÎN TURISMUL MONDIAL DE

LITORAL

TEZĂ DE LICENŢĂ

Specialitatea TURISM

Gr. T 296

Coordonator
Dr. hab., prof univ.
Elena Turcov

Chisinau 2012
C U P R I N S:

INTRODUCERE ............................................................................................................... 3
CAPITOLUL I: PARTICULARITĂŢILE TURISMULUI DE LITORAL .................. 5
1.1Esenţa dezvoltării turismului de litoral............................................................................ 5
1.2Potenţialul dezvoltării turismului de litoral .................................................................... 10
1.3.Tendinţele de dezvoltare a acestei forme de turism ........................................................ 18
CAPITOLUL II: BRAZILIA - FORME DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DE
LITORAL……………………………………………………………… 21
2.1. Date generale despre Brazilia …………………………………………………………. 21
2.2Situaţia pe piaţa de dezvoltare a turismului Brazilian ................................................... 29
2.3. Analiza SWOT a Braziliei ……………………………………………..………….…… 35
CAPITOLUL III: PERSECTIVELE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI DE
LITORAL ÎN BRAZILIA ................................................................ 40
3.1. Turismul de litoral în Brazilia ...................................................................................... 40
3.2.Posibilităţi de creştere a fluxului de turişti ..................................................................... 47
3.3.Căile de atragere a turiştilor pe litoralul Brazilian ........................................................ 58
CONCLUZII ......................................................................................................................... 60
BIBLIOGRAFIE .................................................................................................................. 62
ANEXE

2
 INTRODUCERE

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată
în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comert). Fenomenul turistic
este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului
interdisciplinar, antrenînd deopotrivă ecomomişti, geografi, psihologi şi sociologi. Turismul în
Brazilia este un sector în creştere şi un element cheie în economia a mai multor regiuni ale ţării.
Brazilia a avut 4,8 milioane de vizitatori în 2011, clasînd-o pe locul 4 în topul destinatiilor
turistice din America, principala destinaţie turistică din America de Sud şi a 2-a după Mexic în
america Latina. Turismul a contribuit cu 3,2% din venitul naţional rezultat din exporturile de
bunuri şi servicii, responsabil pentru crearea 7% din locuri de muncă directe şi indirecte în
economia braziliana. 
Brazilia oferă atît pentru turismul domestic cît şi pentru cel international o paletă extinsă de
opţiuni, zonele naturale fiind cele mai căutate, o combinatie de ecoturism cu cel de plăcere,
aventură, cultural sau istoric. Printre cele mai populare destinaţii turistice se număra pădurea
Amazonia, plajele din regiunea de Nord – Est , zona Pantanal, plajele din Rio de Jeneiro şi Santa
Catarina, turismul cultural şi istoric din Minas Gerais şi călătoriile de afaceri în Sao Paolo.
Produsul turistic brazilian este caracterizat de oferta turistică braziliana în străinătate, o
gamă diversă de opţiuni, cu accent pe atractii naturale, aventură şi istorie culturală. În ultimii ani,
guvernul s-a concentrat asupra politicilor publice de dezvoltare a turismului în Brazilia,
încercând să reducă deplasarile interne, să dezvolte infrastructura de turism şi să împuternicească
forţa de muncă pentru sector, să creasca substanţial difuzarea ţării în străinătate . Acestea sunt
cereri notabile în Regiunea Amazon şi Regiunea de Nord, coasta de nord-est, Platoul
Central şi Nord-Vest. 
Deşi oferă o diversitate extraordinară din punct de vedere al resurselor turistice, un loc
aparte îl ocupă turismul litoral, Brazilia bucurîndu-se de aproape 7.500 de km de coastă cu ieşiri
la Oceanul Atlantic şi o clima tropicală şi sub – tropicală, condiţii care în mod evident au adus la
o explozie a acestui tip de turism. Pe cuasta Braziliei, plajele cu renume mondial se amesteca cu
petice de nisip care n-au avut de suferit pe urma industrializării.
Litoralul Brazilian este vizitat de turişti, dornici să savureze băile solare şi frumuseţile ce le
oferă natura. Destinaţiile de litoral ale Braziliei sunt cunoscute şi pentru viaţa dinamică de
noapte, precum şi pentru varietatea mare de modalităţi de petrecere a timpului liber.

3
 În ultimii patru ani, utilizarea de transport aerian în Brazilia a devenit foarte popularǎ şi a
prezentat o excepţionalǎ creştere. Din 2008 pânǎ în 2012, 156.7 milioane sosiri interne au fost
raportate în ţară, o creştere de 23% faţă de precedenta perioadă de patru ani .
În 2012 s-au înregistrat 46.3 milioane de pasageri sosiri pe zboruri interne, cu 7.54% mai
mult fatǎ de aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul în care numărul de sosiri a pasagerilor
a fost de 43.1 milioane.
Brazilia este o destinaţie minunată de vacanţă ,perfectă din toate punctele de vedere şi va fi
capabilă să satisfacă pînă şi gusturile celor mai pretenţioşi turişti. Astfel ei vor putea beneficia de
clima mereu caldă a ţării ceea ce înseamnă că vor putea practica turism de litoral pe tot parcursul
anului. Hotelurile sunt întradevăr numeroase iar locurile de cazare nu vor constitui o problemă.
Deoarece coasta Braziliei este atît de întinsă încît turiştii vor avea mereu o gama variată de plaje
de unde să aleagă. Numeroasele restaurante cu specific pot oferi noi experienţe în ceea ce
priveşte segmentul gastronomic, iar barurile şi cluburile vor garanta atît în timpul zilei cît şi a
nopţilor distracţie amatorilor. Cei care vor alege această destinaţie spre vizitare vor rămâne
placut impresionaţi .
Scopul acestei lucrari constă în acumularea unor noi cunoştinte competente şi
familiarizarea asupra obiectului de studiu.
Teza este alcatuita din 3 capitole, care la rîndul lor cuprind subcapitole, astfel: Cap. I – 3
subcapitole; Cap. II – 3 subcapitole; Cap. III – 3 subcapitole. Conţinutul de bază al tezei are ca
scop desfăşurarea temei alese. Descrierea dezvoltării turismului în Brazilia, cercetarea tuturor
laturilor pozitive şi negative a acestui fenomen.
Ca suport teoretic au fost utilizate cărţi, reviste, articole, site-uri. Din autorii acestor surse
putem menţiona: sunt scriitori europeni şi români, cărţile fiind publicate de edituri de peste
hotare.
De-a lungul lucrării am încercat să evidenţiez rolul Braziliei în turismul mondial de litoral.
In primul capitol, am decis sa caracterizez particularitaţile turismului de litoral, esenta şi
potentialul dezvoltarii turismului de litoral pe plan international.
In cel de-al doilea capitol am realizat o prezentare generala a Braziliei , am analizat situaţia
pe piata de dezvoltare a turismului în aceasta tara.
In al treilea capitol am prezentat perspective de dezvoltare a turismului de litoral în
Brazilia, o serie de indicatori şi norme de gestionare, dezvoltare turistica care se refera la
turismul de litoral.

4
 CAPITOLUL I: Particularităţile turismului de litoral

1.1 Esenţa dezvoltării turismului de litoral

Cel mai important, dintre toate tipurile de turism internaţional, este turismul litoral sau
balneo-maritim, care concentreaza cca 80% din fluxurile anuale. În unele regiuni de pe Glob
(Brazilia) turismul de litoral se practică tot timpul anului datorită climei favorabile.
Relieful litoral este rezultat în urma acţiunii apelor marine asupra uscatului ţărmurilor,
prezintă atracţie din doua motive principale: pe de o parte prin formele specifice rezultate
(golfuri, estuare, faleze, plaje, capuri, strîmtori, peninsule şi insule), pe de altă parte prin suportul
oferit amenajării de staţiunile balneo-maritime, prezente pe întreaga planetă la latitudini tropicale
şi temperate, remarcîndu-se adevărate lanţuri de asemenea puncte de atracţie. Într-o perioadă
destul de scurtă varietatea staţiunilor balneo-maritime, concentrate intr-un spaţiu a condos la
formarea a adevărator orăşele ca destinaţii pentru turismul de litoral.
La nivel metodologic au avut loc o serie de procese care au urmărit întelegerea şi
fundamentarea unor termini din turism. Au apărut o serie de criterii de clasificare, de factori de
influenţă, de metode de evaluare a componentelor pieţei turistice.
Conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Turismului turismul de litoral face parte
din grupa “loisir, recreere şi vacanţă (odihnă)”. Acest tip de activitate ca presupune un ansamblu
de activităţi turistice care se desfăşoară spaţial în imediata apropiere a unei suprafeţe de apă dar
şi pe oglinda acesteia. Se include dezvoltarea staţiunilor, hotelurilor, restaurantelor, cateringului,
etc.) infrastructura necesară: activităţi de comerţ, drumuri spre plajă amenajate. Ecoturismul şi
sporturile acvatice (scufundări, înot, bird-watching) fac parte din turismul de litoral. Turismul de
litoral se dezvoltă pe litoralul mărilor, oceanelor. Resursa principală pentru dezvoltarea
turismului de litoral este apa mării, oceanului prin compoziţia ei chimică, contrastul termic cu
aerul.
Litoralul a constituit din cele mai vechi timpuri un spaţiu de locuire propice. Din trecut
pănă în prezent locuitorii zonei de litoral utilizează apele pentru a se deplasa în alte localităţi.
Prezenţa apei ca element fundamental al vieţii, climatul favorabil şi posibilităţile de deplasare
dezvoltă litoralul, în special pentru odihnă şi petrecerea vacanţei. Prezenţa unor factori de cură a
determinat construirea unor spaţii destinate tratamentelor şi prevenirii diferitelor afecţiuni.
Talasoterapia presupune un tratamentul cu apă de mare..
Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultăţi sub aspectul numărului de
călători, în special în zonele în care sezonul pentru cura helio-marină. Practicarea turismului de

5
litoral prevede amenajarea plajelor. A devenit important păstrarea echilibrului între natură şi
activitatea umană. S-au elaborat unele criterii cărora trebuie să le corespundă toate plajele
existente. Motivaţiile pentru practicarea turismul de litoral sunt factorii naturali de cură, pentru
odihnă şi recreere, fiind completate de practicarea sporturilor nautice.
Tendinţele turismului de litoral. Fragmentarea vacantelor, ce apare ca urmare a mai multor
factori:
 Dezvoltarea transporturilor şi a infrastructurii corespunzătoare, care permite
deplasarea la destinaţie într-un timp relativ scurt.
 Stresul de la locul de muncă, ce determina pauze mai frecvente.
 Apariţia călătoriilor de tip “incentive travel” prin acordarea de premii - odihna pe
litoral.
 Consumatorii sunt mai pretenţioşi faţă de calitatea plajelor şi faţă de dotările din
staţiuni.
Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată
în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comert). Fenomenul turistic
este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului
interdisciplinar, antrenînd deopotrivă ecomomişti, geografi, psihologi şi sociologi. Turismul în
Brazilia este un sector în creştere şi un element cheie în economia a mai multor regiuni ale ţării.
Brazilia a avut 4,8 milioane de vizitatori în 2011, clasînd-o pe locul 4 în topul destinatiilor
turistice din America, principala destinaţie turistică din America de Sud şi a 2-a după Mexic în
america Latina.Brazilia ofera atat pentru turismul domestic cat şi pentru cel international o paleta
extinsa de optiuni, zonele naturale fiind cele mai cautate, o combinatie de ecoturism cu cel de
placere, aventura, cultural sau istoric. Printre cele mai populare destinatii turistice se numara
padurea Amazoniana, plajele şi dunele din regiunea de N-E, zona Pantanal, paljele din Rio de
Janeiro şi Santa Catarina, turismul cultural şi istoric din Minas Gerais şi calatoriile de afaceri în
Sao Paolo.
Deşi ofera o diversitate extraordinara din punctul de vedere al resurselor turistice, un loc
aparte îl ocupa turismul litoral, Brazilia bucurandu-se de aproape 7.500 de km de coasta (7.491
mai exact) cu iesiri la Oceanul Atlantic şi o clima tropicala şi sub-tropicala, conditii care în mod
evident au dus la o explozie a acestui tip de turism. Pe coasta Braziliei, plajele cu renume
mondial se amesteca cu petice de nisip care n-au avut de suferit de pe urma industrializarii. O
fasie de patru kilometri, situata în sudul metropolei Rio de Janeiro, pare insa sa culeaga aproape
toata gloria Litoralului brazilian: Copacabana, botezata dupa hotelul cu acelasi nume, care si-a
deschis portile acum 80 de ani. Gratie peisajului, dar şi aprecierii de care s-a bucurat în randul

6
vedetelor americane, plaja a devenit un punct de referinta pentru turistii bogati, dar şi pentru asa-
numitii „Cariocas”, locuitorii orasului Rio de Janeiro, nascuti cu nisipul în sange.
Etimologic, cuvântul „turism” provine din termenul englez „tour” (călătorie), sau „to tour”,
„to make a tour” (a călători, a face o călătorie), termen creat în Anglia, în jurul anilor 1700,
pentru a desemna acţiunea de voiaj în Europa - în general şi în Franţa - în special. La rândul său,
acest termen englez derivă din cuvântul francez „tour” (călătorie, plimbare, mişcare), fiind
preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de călătorie de agrement. Termenul francez
are rădăcini şi mai adânci, el derivă din cuvântul grec „tournos” şi, respectiv, din cel latin
„turnus” şi înseamnă tot călătorie în circuit. Din termenul „turism” a derivat şi cel de„turist”,
adică persoana care efectuează călătoria pentru plăcerea proprie.Evoluţia, atât a turismului, cât şi
a turismului internaţional se caracterizează, la nivel mondial, printr-o tendinţă de creştere
datorită influenţei factorilor economici, demografici,politici, sociali. Turismul internaţional are,
în această situaţie, cea mai importantă creştere datorită dorinţei oamenilor de a vizita alte ţări, de
a cunoaşte alte civilizaţii, obiceiuri dar şi datorită progresului tehnic înregistrat în domeniul
transporturilor, progres care permite călătorii mai rapide şi mai confortabile pe distanţe din ce în
ce mai lungi. Litoralul poate fi definit ca zonă de contact între elementele terestre şi hidrologice
şi reprezintă, prin natura şi poziţia sa geografică, un teritoriu propice pentru cele mai diverse
activităţi.
Activităţile economice din zonele costiere şi în special intensificarea circulaţiei turistice îşi
pun amprenta asupra organizării spaţiului şi modelelor de amenajare a litoralului. Activităţile
umane cu impact puternic asupra zonelor de litoral sunt:
 activităţile industriale şi portuare de mare anvergură şi mai recent implantările
nucleare, mari consumatoare de apă, întâlnite în zonele costiere din ţările industriale
dar şi în cele în curs de dezvoltare;
 intensificarea procesului de urbanizare prin crearea de noi aglomeraţii urbane,
prinextinderea celor existente şi prin dezvoltarea echipamentelor edilitare
aferenteacestora;
 cererea turistică internă şi internaţională ridicată pentru cura heliomarină
şiconcentrarea în zonele de litoral a unei părţi însemnate a circulaţiei turistice. În
acelaşi timp însă, din punct de vedere geomorfologic, litoralul este un mediu fragil,
aflat într-un proces continuu de modificare şi ca atare, permanent ameninţat cu
deteriorarea echilibrului. Modificarea liniei de coastă este consecinţa acţiunii
combinate a mării, a agenţilor de eroziune şi a activităţilor umane.

7
 Turismul de litoral este motivat în principal de dorinţa de odihnă şi recreere, dar şi de
tratarea unor afecţiuni prin cura heliomarină.Turismul de litoral oferă multiple posibilităţi de
agrement, practicarea sporturilor de sezon atât pe terenuri amenajate, cât şi sporturi
nautice.Astfel, formele de turism care se practică pe litoral sunt:
 turismul de odihnă şi recreere – înglobează o mare parte a acţiunilor de turism ce au
ca scop destinderea, recuperarea fizică şi psihică după o perioadă de
activitate.Totuşi, trebuie făcută diferenţierea dintre turismul de odihnă şi cel de
recreere.Turismul de odihnă este practicat în concediul anual şi este caracterizat de
o dinamică mai scăzută.Turismul de recreere se desfăşoară de obicei în perioade
relativ scurte de timp şi estecaracterizat de o mobilitate mai accentuată a turiştilor.
 turismul de tratament şi cură balneomedicală: poate fi considerat o formă specifică
de turism de odihnă. Această formă de turism s-a dezvoltat foarte mult, ca o
consecinţă acreşterii numărului de boli profesionale, a surmenării şi a stresului.
Astfel, se disting două ţeluri în practicarea turismului: destindere şi relaxare, dar şi
activităţi cu caracter medical, de tratare a diferitelor afecţiuni.Zonele în care se
practică aceste forme de turism sunt plasate în apropierea unor resurse naturale cu
efect terapeutic şi o climă care permite desfăşurarea curelor sau tratamentelor
respective. Acestor resurse trebuie să li se asigure o bază materială şi o
infrastructură tehnică adecvată.
La nivel metodologic au avut loc o serie de procese care au urmărit întelegerea şi
fundamentarea unor termeni din turism.Au aparut o serie de criterii de clasificare, de factori de
influenţă, de metode de evaluare a componentelor pieţei turistice. Turismul de litoral, se include,
conform recomandărilor OMT, în funcţie de obiectivul specifical călătoriei, în grupa “loisir,
recreere şi vacanţe (odihna)”. Ce înseamnă de fapt “turismul de litoral”? În linii mari,este
ansamblul activităţilor turistice care se desfaşoară în spaţiul aflat în imediata apropiere a unei
suprafeţe de apa dar şi pe oglinda acesteia. Se include aici dezvoltarea turismului (staţiuni,
hoteluri, restaurante, catering, etc.) dar şi infrastructura care suportă această expansiune
(activităţi decomert, drumuri spre plaja amenajate special, facilităti legate de pescuit). De
asemenea, nu putem să ignorăm ecoturismul şi sporturile acvatice (scufundări, înot, bird-
watching). Uzual, turismul de litoral se leaga în principal de ape stătătoare, mai exact de mări şi
de oceane, date fiind dimensiunile mai mari ale acestora. Apa, prin compozitia ei chimică
(salinitatea), contrastul termic cu aerul, prezenta aerosolilor rezultaţi din spargerea valurilor, este
resursa fundamentală fără de care turismul de litoral nu se poate manifesta. Litoralul a constituit
din cele mai vechi timpuri un spatiu de locuire propice. Prezenţa apei ca element fundamental al

8
vieţii, climatul favorabil şi posibilităţile de deplasare au facut ca de la an la an aceasta suprafaţă
sa fie din ce în ce mai cautată. Aici au loc o serie de alte activităţii cum ar fi cele portuare, de
extracţie de petrol, pescuit, comerciale. Astfel, o primă caracteristică a turismului de litoral este
operarea sa concomitent cu alte activitati economice.O a doua caracteristica se leaga de suportul
fizic al activitatii şi anume fragilitatea mediului inconjurator. Aici avem în vedere puternica
antropizare, eroziunea din ce în ce mai accentuata a solului, precum şi calitatea apelor posibile a
fi infestate tot mai des din diferite motive. Tot o consecinta a conditiilor naturale este şi
impletirea activitatii de turism litoral cu cea de turism balnear. O activitate care cunoaste din ce
în ce mai multe aplicatii este talasoterapia, adica tratamentul cu apa de mare. Prezenta unor
factori de cura a determinat construirea unor spatii destinate tratamentelor şi prevenirii diferitelor
afectiuni. Combinarea acestor forme de turism poate crea dificultati sub aspectul numarului de
calatori, în special în zonele în care sezonul pentru cura helio-marina este limitat la 2-3luni.
Riscul aglomerarii plajelor şi a statiunilor cu toate consecintele negative pe care le genereaza este
o problema de mare actualitate. Adoptarea unor solutii care sa elimine aceste inconveniente se
constituie ca un obiectiv în incercarea de atenuare a unei alte trasaturi a turismului de litoral şi
anume sezonalitatea. O alternativa, cel putin pentru statiunile cu functie mixta, ar fi incercarea de
reorientare a fluxurilor turistice în perioadele de extrasezon. în ultimii ani, un concept care a
inceput sa castige teren este cel de dezvoltare durabila. Acesta vizeaza o crestere economica care
constientizeaza faptul ca resursele sunt limitate şi protejeaza comunitatile umane din punct de
vedere cultural. Literatura de specialitate a consacrat 3 faze în evolutia amenajarilor de litoral:
1. Faza de pionierat (timp de 2 secole avand ca punct terminal 1930)
2. Faza de urbanizare a litoralului (1930-1960)
3. Faza amnajarilor de litoral de mare amploare.
In ceea ce priveste motivele pentru prcaticrea turismul de litoral, putem aprecia ca de la an
la an acestea sunt mai numeroase şi uneori din ce în ce mai sofisticate. Daca în trecut se mergea
pe litoral pentru factorii naturali de cura, pentru odihna şi recreere, astazi putem vorbi şi de
cluburi, pentru practicarea de sporturi nautice, de extinderea naturalismului, de cercetari
stiintifice sau pur şi simplu de moda.

9
 1.2. Potenţialul dezvoltării turismului de litoral

Resursele pentru turismul de litoral se gasesc practice în toate statele care au iesire la
oceanul Planetar şi indeplinesc conditiile de clima şi relief cerute de practicarea curei
heliomarine. De aici pana la convertirea lor în destinatii turistice, mai ales international, trebuie
facute demersurile specifice: de la crearea cadrului legal şi infrastructurii generale a amenajarilor
caracteristice, inclusiv dotari pentru toate serviciile de baza (cazare, alimentatie, transport şi
agrement turistic) pana la acceptarea de catre populatia locala a noului statut al localitatii şi o
aplicare corespunzatoare a mixului de marketing. Destinaţiile actuale ale turismului de litoral se
pot grupa în urmatoarele areale:
1. Bazinul Mării Mediterane
2. Bazinul Mării Negre
3. Bazinul Oceanului Atlantic
4. Bazinul Oceanului Pacific
5. Bazinul Oceanului Indian
1. Marea Medierana scaldă litoralul a trei continente: Europa, Africa şi Asia. Apele sale
sunt de adâncime medie dar cu o salinitate accentuată. Zona Meditaraneană reprezintă cea mai
mare concentrare turistică din lume, având peste 1/3 din încarcătura turistică mondială şi ½ din
cea regională. Cele mai solicitate zone pentru turismul de litoral sunt Rivierele franceză şi
italiană, apoi Coastele spaniole care au început să atragă de la an la an cât mai mulţi turişti.
Riviera sau mediterana franceză prezintă un ţărm variat cu zone joase, uneori mlăştinoase sau
deltaice, dar şi cu plaje şi faleze. Limitele sale sunt staţiunea Menton în Est şi Capul Bon în Vest.
Porţiunea celebră este de departe Cote d’Azur (Coasta de Azur), între Capul Camarat şi staţiunea
Menton (pe directive vest-est). Relieful este spectaculos, cu munti ce coboară în trepte care
conferă un microclimat specific. Urmărind linia ţărmului întalnim St. Tropez, St.Raphael, Frejus
(o staţiune turistică deosebit de atractivă, nu doar prin peisaj, ci şi prin obiectivele antropice),
Cannes, Antibes,Nice, La Condamine şi Menton. Între Nice (14 km est) şi Menton se gaseşte
Principatul Monaco ce are suprafaţa de 1.95 km şi o iesire la mare de 5.16 km. La vest de Cote
d’Azur se întinde Cote du Maure cu staţiunile Le Canadel, Cavalair-sur-Mer,Hyeres, veche
staţiune climaterică şi oraş al florilor. Urmează Camargue, o zona mlăştinoasă a Deltei Rhonului,
care a fost amenajată pentru turism, ajugând la circa 100.000 de locuri de cazare. Spre vestul
coastei mediteraneene franceze se desfasoară Riviera Lyoneza, până la graniţa cu Spania, cu
sectoarele: Cote d’Azur Varois, Cote d’Ametist şi Cote Vermeille.

10
 Franţa are în componenţă în partea sud-estică şi insula Corsica cu plaje frumoase, marcate
de ţărmuri înalte şi numeroase forme carstice. Ca localizări de litoral menţionăm Bonifacio,
Bastia şi Calvi. Riviera italiană (Ligurica), aflată în prelungirea celei franceze (mai exact a
Coastei deAzur), completează destinaţiile europene: Riviera di Ponente şi Riviera di Levante,
care sunt celebre prin frumuseţea plajelor dar şi prin activităţile ce se desfaşoară. La Spezia este
un oraş modern, propice turismului de lux. Alte staţiuni mai spre sud, în Toscana, sunt: Carrara
(celebră pentru marmura sa), Viarregio, Livorno. De pe platforma continentală a Mării Tireniene
amintim insula Elba. Litoralul veneţian este format din ţărmul Golfului Veneţia şilitoralul Mării
Adriatice între Triest şi Ancona. Principalul centru turistic este Veneţia, oraş celebru pentru
modalităţile de transport, pentru piaţa San Marco sau Palatul Dogilor. Amintim şi plaja luxoasă
Lido di Veneţia. Alt centru este Bibione, la est de Venetia. Ravenna este o aşezare veche cu
numeroase monumente şi o plaja cu aproximativ acelasi nume: DiRavenna. Mergând spre sud,
numărul de staţiuni se reduce dar nu şi rolul lor ca centre turistice: Bari, Pescara, Ancona,
Pesaro.O alta zonă recunoscută pentru turismul de litoraleste provinicia Campania. Ca staţiuni
amintim: Marina di Camerota, Sapri, Caserta. Celebră este şi insula Capri pentru Grota de Azur.
În Italia peninsulară merită remarcate şi staţiunile Fregene şi Lido di Ostia, aflate în Lazium la
circa 30 km depărtare.
Cu o ieşire la Marea Mediterană de 1672 km, Spania are numeroase staţiuni celebre. Prima
zonă şi cea mai importantă este Costa del Sol, cu o lungime impresionantă de circa 300 km între
Stanca Gibraltar şi Gabo de Gata. Câteva staţiuni reţin atenţia: Torremolinos, Nerja (perla
Mediteranei), Acipino, Merbella, La Linea (cea mai veche plaja iberică). Se adaugă şi plajele cu
nisip foarte fin alb de la Playa Degerates, Algeciras, El Rincancillo, Malaga. Pornind de la
graniţa cu Franţa, spre sud, se întinde Costa Brava, cu alsău peisaj unic format dintr-o
multitudine de golfuri. Între Costa del Sol şi Costa Brava, punctede referinţă pentru fluxurile
turistice de vară, se mai gasesc alte patru “coste”: Costa Dorada-cu staţiunile Mataru, Garrof,
Bara, Taragona-Costa del Azahar şi staţiuni ca Denia şi Alcira, Costa Blanca, cu capitala
Benidorm, una din cele mai renumite staţiuni de litoral ale Spaniei, cu o plaja cu nisip auriu de 5
km, şi cu Calpe (spectaculos prin stâncile sale), Torrevieja şi Costa De Los Pinos, un areal cu
mai puţine amenajări. La 200 km de coasta spaniolă se gaseşte un grup de cinci insule care
formează Los Baleares (Insulele Baleare). Regimul climatic este extrem de favorabil (10-25oC),
puritatea aerului datoratăamplasamentului în largul mării, fac din această zonă cea mai placută
destinaţie pentru plajă din Europa. Cea mai cunoscută, mai ales pentru tineret este insula Ibiza,
cu staţiunea omonimă. Croaţia este o ţară deosebit de frumoasă cu deschidere largă la Marea
Adriatică şi aproximativ 1200 de insule dintre care multe adăpostesc staţiuni balneare,

11
monumente de arta şi monumente istorice. Cele mai populare insule sunt Insulele Krk, Brac,
Cres, Hvar, Korkula și Mljet. Pe litoralul din Croaţia întâlnim numeroase staţiuni de cură
heliomarină precum Opatja, Pula, Porec, Riviera, Ulcinj, dar şi destinaţii turistice complexe cum
ar fi Dubrovnik, Split, Zadar.
Grecia se întinde în partea nordică a Peninsulei Balcanice şi cuprinde aproximtiv 2000 de
insule din bazinul Mediteranei. Cu excepţia părţii de vest a Macedoniei nici un punct al ţării nu
se află la mai mult de 60 - 80 km de ţărm. Grecia este o ţară în care turismul de litoral ocupă un
loc de top, milioane de turişti alegând sa-şi petreacă vacanţele pe litoralul grecesc. Cele mai
populare destinaţii de vacanţă de pe litoralul grecesc sunt: Paralia Katerini,Halkidiki, Insulele
Thassos,Corfu,Rhodos,Creta, Mykonos, Skiatos,Zakynthos, Santorini, Kos, Kefalonia.
O alta destinaţie pentru cura heliomarină devenită celebră de maxim două decenii este
Turcia. La fel ca şi Grecia, era cunoscută pentru vestigiile istorice ( o mare parte de
facturăreligioasă). De la Marea Egee şi continuând cu Mediterana propriu-zisă, litoralul turcesc
s-a îmbogăţit cu o serie de locaţii (multe dintre ele puţin pretenţioase) aflate pe areale de câţiva
kilometri în jurul unor oraşe celebre: Izmir, Kusadasi, Bodrum, Antalya sau Alanya. Cipru, cea
de-a treia insulă ca marime din Mediterana, după Sicilia şi Sardinia, este una dintrecele mai
frumoase destinaţii de vară datorită panoramelor ireale, climei prietenoase, preţurilor decente şi
localnicilor primitori. Cele mai vizitate staţiuni din Cipru sunt Larnaca, Aya Napa şi Limassol.
Potrivite atât pentru tinerii aventurieri, cât şi pentru familiile cu copii, Cipru este una dintre
destinaţiile de vacanţa ce nu şi-a exploatat încă la maxim potenţialul turistic.
La sud de Sicilia, Malta, o mică insulă cu plaje frumoase, fără posibilităţi din punct de
vedere agro-industrial, dezvoltă un turism pronunţat. Cele mai importante staţiuni ale sale, Silena
şi St. Julians, sunt centre pentru cumpărături, cu multe restaurante şi cafenele. Marocul are un
litoral cu plaje nisipoase, dominat de munţi de peste 2000 de metri înalţime. Se remarcă pentru
unitaţile de cazare luxoase şi pentru serviciile oferite. Specifice sunt şi formulele club şi satele de
vacanţă unde turiştii au la dispoziţie programe complete şi pot participa la numeroase activităţi,
de la gimnastica de dimineaţă până la petreceri în cluburi sau seri cu specific.
Restingo şi Al Hoceima sunt două destinaţii cunoscute Marocului. Tunisia impresionează
prin numărul mare de locaţii turistice şi prin dispunerea camerelor de hotel, toate având vedere la
mare. Litoralul măsoară 1300 de km, iar soarele straluceşte mai tot timpul anului. Principala
staţiune Hemmamet, în golful peninsulei Cap Bon, la 60 km deTunis, este şi centru balnear. Nu
lipsesc vegetaţia subtropicală şi amplasamentele turistice detoate categoriile. Alte staţiuni sunt:
Gammarte, Sousse “Perla Sahelului” (sporturi nautice şiplimbări romantice pe plajă), Monastir,
Quabis, Aghti.

12
 În Egipt cele mai frecventate sunt staţiunile Port Said, Danietta şi Alexandria, Fără a se
situa la Marea Mediterană, trebuie să menţionăm cea mai mare staţiune egipteană, Hurghada,
aflată pe Riviera Mării Roşii. Complexul de hoteluri (de lux în mare parte) se întinde pe 25 km.
În Orientul Apropiat circulaţia turistică litorală este mai redusă decat în celelalte zonelimitrofe
mediterane. Cu toate acestea trebuie să remarcăm câteva detinaţii: Liban (cu staţiunea Aley
renumită pentru luxul său, ca şi Bois de Boulogne), Israel (cu Netanya,Ashqelon și orasele Tel
Aviv sau Haifa). La Marea Roşie, Israelul are un alt centru turistic de renume internaţional, Eilat,
recunoscut pentru scufundări.
2. Bazinul Marii Negre.
Marea Neagră este o mare tipic continentală aşezată în sud-estul Europei. Comunică cu
Marea Mediterană prin strâmtoarea Bosfor. Suprafaţa (împreună cu Marea Azov) este de
462.535 km2, iar adâncimea 2211 m. În lungul ţărmurilor platforma continentală are aproximativ
200 m pe o distanţă ce variază între 100-200 km. Viaţa în apă se desfaşoară doar până la 140 m
adâncime (concentraţia de hidrogen sulfurat este mult prea mare). Furtunile pe mare au loc mai
ales iarna când bat vânturile din nord. Fenomenul mareelor (întalnit la oceane şi mările deschise)
lipseşte astfel încât suprafaţa plajelor poate fi folosită la maximum pe tot parcursul zilei.
Salinitatea redusă a apei permite practicarea sporturilor subacvatice. Bulgaria, situată în vestul
Mării Negre are un relief de coastă cu faleze, stânci roşiatice (la capul Caliacra) şi versanţi ce
coboară spre mare. Ca destinaţie de litoral, este preferată în turismul familial, datorita faptului că
apa este foarte mică şi la distanţe considerabile de ţărm (cca 150 m). Bulgaria este renumită prin
staţiunile sale din jurul Varnei, din zona Nisipurile deAur (respectiv Coasta de Aur); la baza
falezelor destul de înalte se întind pe circa 8 km plajele cu nisipuri fine. Echipamentele de cazare
de aici constau în principal în hoteluri de patru şi cinci stele. Printre staţiunile de aici se numară
Zlatnii şi Drujba. Albena dispune de 42 de hoteluri, unul de patru stele, 24 de trei stele, iar restul
de doua stele. Plaja are 5 km lungime şi150 m laţime. Distracţiile constau în plimbări cu barca,
cu banana gonflabilă, hidrobicicleta, scuterul sau chiar iahturi. Litoralul românesc rămâne o
destinaţie turistică în care îşi petrec concediul cei mai multi dintre compatrioţii noştri. Ofertele
speciale, preţurile promoţionale sau pachetele gen “litoralul pentru toţi” te îndeamna să petreci
un sejur pe litoralul românesc. Cu o lungime de 245 km, ţărmul românesc al Mării Negre
coboară lin de la Capul Midia, până la graniţa cu Bulgaria laVama Veche. Pe o distanţă de 82 km
se situează 19 localităţ litorale, din care 13 sunt staţiuni turistice: Mamaia, Eforie Sud, Eforie
Nord, Costineşti, Neptun, Olimp, Jupiter, Cap Aurora, Venus, Saturn, Mai, Năvodari, Vama
Veche. Pe litoralul românesc se poate practica turismul de agrement, turismul de tineret şi
turismul balnear.

13
 Staţiunile din România se ridică în ultimii ani la nivelul celor din străinătate datorită
faptului că investiţiile au crescut în ultimii ani. Cu toate acestea de cele mai multe ori staţiunile
din afara graniţelor ţării au devenit foarte căutate de către turiştii autohtoni. Aceştia se orientează
către destinaţii din ce în ce mai diverse în funcţie de buget şi categoria socială din care fac parte.
Principala zona turistică a Ucrainei este Peninsula Crimeea. Relieful neted, de câmpie
alternează cu cel înalt, montan. Destinaţia cea mai cunoscuta este Yalta-oras cu arhitectură
somptuoasă dar şi cu păduri de fag şi stejar ce se întind până în port. Alte staţiuni de litoral sunt:
Alupka, Alustat, Livadia, Feodosia, Eupatoria, Sevastopol. În partea continentală remarcăm
Odessa – oraşul muzicii, cu plaje însorite şi locuri de plimbare frumoase, principalul port al
Ucrainei- Kherson şi Nikolaev. Litoralul Mării Negre deserveşte mai mult funcţia
balneoclimaterică. Centrele turistice sunt: Soci (cel mai importante 2000 de locuri de cazare,
oferă posibilităţi de croazieră pe mare), Dagomys, Anapa, Novorosisk. Riviera caucaziană a
Georgiei cuprinde o serie de staţiuni propice curei heliomarine: Gagra, Suhumi, Batumi (port şi
vegetaţie cu citrice şi plantaţii deceai).
3. Al doilea ocean ca marime este Atlanticul. El ocupa 24 % din suprafaţa Oceanului
Planetar sau jumatate din cea a Pacificului. Forma sa este a literei “S” , de la Oceanul Arctic în
nord până în sud în Antarctica. Numele lui derivă de la Atlas, unul dintre giganii din mitologia
greacă. Datorită mişcărilor plăcilor tectonice, oceanul se măreşte anual cu câţiva centimetri. Cele
mai mari insule ale sale sunt Newfoundland (Canada) şi Insulele Britanice. Adâncimea maximă
este fosa Puerto Rico (9218 m). Datorită salinităţii ridicate a Mediteranei, Atlanticul are ape mai
sărate decât Oceanul Pacific sau Indian. Bazinul Atlanticului reuneşte o serie de coaste
aparţinând fie unor state cu industrie turistica puternică (SUA, Spania), fie unor ţări de mici
dimensiuni care au apărut pe piaţă de cateva decenii, dar în care această ramură a economiei
tinde să înlocuiasca ocupaţii tradiţionale, cum ar fi cultura plantelor (Jamaica). Indiferent de
natura lor, toate aceste state oferă condiţii propice pentru cura heliomarină, numarul de turişti
fiind în creştere.
Pe langa iesirea la Marea Mediterana, Franţa precum şi Spania au ieşire şi la ocean.
Staţiuni întâlnite în Franţa sunt: Calais, Boulogne sur Mer, Berk-Plage, Fecamp. Alte staţiuni şi
localităţi celebre pentru cura heliomarină şi activităţi estivale sunt: Cayeux sur Mer, Granville, St
Malo. De pe ţărmul dantelat al peninsulei Bretagne se remarcă staţiunea de lux La Baule şi Saint
Nazaire, port comercial.La graniţa cu Spania, renumită este Coasta de Argint, cu localizări
turistice vechi cum ar fi Biaritz sau Bayonne. Coasta de Argint franceza se continua în Spania cu
o serie de staţiuni cum ar fi Loredo sau Viveiro, dar şi cu plaje în oraşe celebre ca San Sebastian
(la graniţa cu celebra plajă La Concha), Bilbao sau Santander. Pe lângă insulele Balneare din

14
Marea Mediterană, Spania deţine şi arhipelagul Canare, situat la peste 100 km de Maroc şi
format din şapte insule (cele mai cunoscute sunt Tenerife şi Gran Canaria). Turismul s-a
dezvoltat datorită vegetaţiei tropicale, temperaturilor cuprinse între 15-25oC şi lipsei
precipitaţiilor. Principalele localizări sunt: Santa Cruz de Tenerife, Puerto de la Cruz, Las Palmas
de Gran Canaria. Țărmul sinuos al Portugaliei prezintă sectoare de plajă valorificate din punct de
vedere turistic. Fara a avea faima vecinei sale Spania, are totusi o rivieră frumoasă unde se
gaseşte şi capitala Lisabona. Se remarcă staţiunile Cascais, Estoril (cazinou, gradini de palmieri
şi hoteluri de lux, precum şi circuit de Formula 1) şi Oeiras, în apropierea capitalei, Nazare mai
la nord, iar în sud Faro şi Lagos, pe moderna coastă Algarve. Insulele Madeira şi Azore, în inima
Oceanului Atlantic, cu un climat cald şi plaje frumoase, oferă condiţii bune turismului de
litoral.Statele Unite ale Americii se află pe locul al treilea în lume în privinţa numarului de turişti
străini. În multitudinea de forme de turism întalnite îşi face loc şi turismul de litoral. Pe coasta de
răsărit , SUA are o iesire la Oceanul Atlantic de aproape 6000 km.
Zona care este cel mai bine amenajată în acest scop o reprezintă peninsula Florida, din sud.
În larg este arhipelagul de corali Keys care, pe lângă peisajul litoral de excepţie, are şi culturi de
lămâi, bananieri, ananas, cocotieri. Florida atrage anual mai mult de 1 milion de turişti canadieni
şi 25 milioane de americani. Nicăieri în lume nu există o densitate mai mare de hoteluri.
Principalele localizări ale părţii estice sunt: Daytona Beach (renumită şi pentru cursele de
automobile), Riviera Beach, Palm Beach (teritoriul sporturilor nautice), Boynton Beach, Daltray
Beach, Fort Laurderdale( cu 36 km plajă şi dotări pentru turişti cu venituri de diferite categorii),
Miami. Pentru persoanele cu venituri foarte mari mai sunt doua staţiuni de exceptie: Miami
Beach şi mai ales Coral Gables.În vestul Floridei, la Golful Mexic, se remarcă oraşul St.
Petesbourg şi locaţiile mai noi Madeira Beach, Holmes Beach şi Indian Shores.O destinaţie
populară înultimele doua decenii a devenit America Centrală insulară “Caraibele”, unde s-au
înregistrat creşteri spectaculoase până în anul 2000, fiind zona cea mai afectată de evenimentele
de la 11 septembrie 2001. Principala destinaţie este Bahamas favorizată de apropierea de SUA,
dar   şi de o infrastructură corespunzatoare. Agrementul înseamnă printre altele cazinouri,
terenuride golf sau tenis şi plaje cum ar fi: Abacos, Treasure Cay, Inagua, San Salvador.
În ciuda regimului politic comunist, Cuba se remarcă drept o destinaţie interesantă cu plaje
amenajate şi cu condiţii de confort diferenţiate pe categorii de venituri. Ca destinaţii amintim
staţiunile Varadero şi Cayo Largo, precum şi arhipelagul Jardines de la Reina.
În America de Sud, destinaţia de litoral cea mai căutată este Rio de Janeiro şi mai exact
celebra plajă Copacabana, despre care se spune că este cea mai frumoasă din lume. Ea
margineşte golful Gunabra, cu o suprafaţă de 400 km. Plajele sunt atracţia principală a oraşului,

15
reunind numeroşi localnici dar şi vizitatori străini. Ele totalizează 40 km lunigme: Urca,
Flamingo, Botofago. Mergand spre nord trebuie sa amintim şi Bahia (actual Salvador) prima
capitală a Braziliei cu un ţărm plin de mici golfuri.
În Argentina, pe litoralul Atlantic întalnim o serie de staţiuni maritime: Mar del Plata,
SanAntonio, Bahia Blanca etc. Uruguay este una dintre cele mai curate zone ale lumii, unde
conservarea mediului se află mereu în atenţia autoritaţilor. Capitala Montevideo dispune de plaje
renumite cum ar fi Caretasau Ramirez. Celebră pentru arhitectura, vegetatia şi apele sale, Punta
del Este a devenit perla staţiunilor sud-americane. Alte staţiuni sunt: Atlantida, La Paloma, La
Coronilla.
4. Bazinul Oceanului Pacific.
Pacificul este cea mai întinsă unitate, ocupând o treime din suprafata Terrei. Dintre mările
marginale amintim: Marea Chinei de Sud, Marea Japoniei, Marea Bering. Numărul de insule din
Pacific este mai mare decât al celorlalte insule din lume (30.000). Este cea mai importantă
resursa de litoral, cu numeroase posibilităţi de valorificare.
Principala destinaţie turistică a Pacificului ca număr de staţiuni şi vizitatori atraşi este SUA.
De la sud la nord, în California întâlnim aria celebrului Los Angeles. Plajele sale, Manhattan sau
Sunset sunt renumite în numeroase producţii de televiziune, în afară de acestea mai sunt Laguna
Beach, Santa Monica sau Long Beach. Gradul de dotare şiinfrastructura este foarte bine
dezvoltată, justificând numărul mare de persoane care vin aici. La sud de „Orasul Îngerilor” se
găsesc alte staţiuni: Hutingon Beach, Newport Beach.În Oceanul Pacific se găseşte şi statul
Hawaii, aparţinând SUA. Câteva din plajele de aici sunt: Waikiki Beach, Honolulu Bay sau
Yokohama Beach, acestea sunt plajele celebre pentru sejururile tip „ luna de miere” dar şi pentru
recreere, înot sau practicarea surfului.
Cea mai cunoscută staţiune din Mexic este Acapulco, unde în ultimii ani aceasta industrie
a început să domine. Alte destinaţii mai sunt: Zihuatanejo şi Puerto Vallata. Spre vest în
peninsula Baja Califonia se găsesc staţiunile San Jose del Cabo şi La Paz. La sud de mexic se
găsesc alte state cu ieşire la Pacific care au un turism foarte bine dezvoltat: Salvador, Nicaragua,
Costa Rica.
Australia este reprezentată de oraşe staţiuni ca: Sydney, Newcastle, Brisbane Principalele
destinatii de litoral din China sunt: insula Hiana, Xiamen, situat în dreptul strâmtorii Taiwan, cu
plaje naturale foarte întinse şi largi şi echipamente turistice noi. Chiar daca este cunosuta prin
templele sale budiste, Thailanda are şi bogate resurse pentru tuirsmul de litoral. Pe lângă
principala destinatie turistică „Veneţia Turistică” (capitala Bangkok), alte staţiuni estivale mai
sunt: Pattaya, Razong în golful Thailandei, Samut Prakanla sud de Bangkok. O destinaţie

16
preferată de turişti în ultimii ani este insula tahiti din Polinezia Franceză, cu principala staţiune
turistică Papetee. Paradis al sporturilor nautice (inclusiv barci cu podea transparentă), Tahiti se
confruntă cu problema supraaglomerarii datorită numarului mare de turişti care perturbă viaţa
localnicilor.
5. Baziunul Oceanului Indian
Cel mai mic dintre oceanele planetei se desfasoară mai ales în emisfera sudică, fiind
marginit de Atlantic în vest şi de Pacific în est. Marea Roşie şi Marea Arabică sunt două dintre
mările limitrofe mai importante. Curenţii din Oceanul Indian sunt slabi, apele fiind de obicei
calme. Furtuni tropicale se abat uneori asupra coastelor, iar ca vânturi sezoniere amintim
musonii. Turismul de litoral aferent acestui bazin are o reprezentare mai slabă, în principal
datorită poziţiei geografice limitrofe dar şi numărului mai mic de state. Fiind înconjurata din trei
părţi de apele Oceanului Indian, Australia adaugă alte destinaţii de litoral celor de pe coasta
Pacificului. Astfel în sud, Melbourne este centru al sporturilor nautice, spre est Adelaide
impresionează prin plaja sa şi în final, Perth, mai izolat dar la fel demodern ca şi celelalte. India,
al şaptelea stat ca suprafaţă şi al doilea ca număr al populaţiei, este destul de putin dezvoltată
turistic, comparativ cu potentialul uman şi natural de care dispune. Cea mai importantă destinaţie
în turismul de litoral este Madras, cu plaja lata de 500 m şi unde se gaseşte staţiunea Marina. În
vecinatatea continentului negru se află insula-sat Madagascar renumită pentru numeroasele
specii de animale şi plante. În apropiere de Ecuador, arhipelagul Seychelles este o destinaţie
populară datorită peisajului exotic, recifurilor coraligene şi broaştelor ţestoase uriaşe. Principalul
centru turistic este Victoria în insula Mahe. În Maldive (circa 650 km sud-vest de Sri Lanka),
turismul reprezintă principala contribuţie la PNB. Pe aceeasi linie a recifurilor se înscriu şi
Arhipelagul Comore, numit şi “Insulele Parfumului” pentru plantele aromate care cresc aici,
insulele Mauritius şi Reunion (coloniefranceză). 

17
 1.3. Tendintele de dezvoltare a acestei forme de turism

Tour-operatorul este un organizator de voiaje care face oficiul de producător pentru

industria turistică. Procesul de producţie în acest caz acoperă o perioadă care poate varia între 12
şi 13 luni.
Voiajul forfetar este un voiaj organizat după un program detaliat , cuprinzând un ansamblu
mai mult sau mai puţin întins de prestaţii turistice, pentru un preţ fix, determinat dinainte. Primul
tour a fost realizat în 1841 de Thomas Cook, care a oferit pachete de servicii în întreaga lume,
Birma a ramas o putere în industria călătoriilor, de şi structura proprietăţii s-a modificat de multe
ori. Tour-operatorii sunt prezenţi în număr mai mare în Anglia şi Germania, apoi în ţările
scandinave şi Japonia. Cei din ţările Europei de Nord oferă voiaje forfetare la preţuri medii, iar
cei din Europa de Sud propun produse sofisticate unei clientele restrânse. Alţi turoperatori ar
fi:Prestige tour, Paralela 45, Nova Travel, Bibi Touring.Thomson, cel mai important tour-
operator din Marea Britanie, este şi liderul mondial înmaterie de voiaje forfetare. Firma deţine
aproape o treime din piaţa britanică de vacanţe, vânzând anual peste 4 milioane de pachete de
vacanţă. Operează pe o largă gamă destaţiuni, oferind o varietate de tipuri de vacanţă pentru
toate vârstele şi gusturile.Principala piaţă europeană pentru vânzarea voiajelor forfetare este
Germania. Piaţa este deţinută de doi tour-operatori (TUI KG – Touristik Union International şi
NUR TOURISTIC –Neckerman und Reisen) care concentrează 50% din vânzări, primul 33%,
iar al doilea 16%.9. Alături de aceştia mai există Lit-Gesamt şi Der Tour. Principalii tour-
operatori francezi sunt Club Méditerranée (singurul implantat puternic şi pepieţele externe),
Nouvelles Frontières (care a adoptat o politică de creare de agenţii exclusive în Franţa şi în
Europa), Fram, Sotaire, Chorus Frantour. În Statele Unite, 70% din producţia de voiaje forfetare
se orientează spre destinaţii nord-americane populare. Printre principalele destinaţii externe, pe
lângă cele menţionate anterior, se află Asia de Sud-Est. Cel mai mare tour-operator american
este American Express Travel, care este o parte a marii societăţi de servicii financiare, American
Express, urmat de Cartan, (parte a societăţii AVCO Financial Services). Alţi tour-operatori
importanţi pe această piaţă sunt: Gateway Holidays (înfiinţat de linia aeriană TWA), ETC Travel
Club (înfiinţat de EasternAirlines). În Canada, cei mai importanţi tour-operatori sunt: Canadian
Pacific, Tour- Montreal şiVenturex.
Tour-operatorii japonezi sunt companii de mari dimensiuni, implicate în turismul intern şi
extern,precum şi în unele domenii ale industriei de loisir. Ei se asociază cu liniile aeriene şi
lanţurilehoteliere mai puţin decât cei din Europa. Pe primele locuri ca mărime se află: Japan

18
CreativeTours, Jet Tours, Japan Travel Bureaux, Nippon Travel Agency şi Kiuki Nippon Tourist
Ltd.
„Peruline - partenerul dumneavoastră în Peru” ComCenter South America este o agenţie
constituită pentru a promova turismul înAmerica de sud. Scopul firmei este de a umple
„ golurile” cu informatii, atunci când ţara în cauză nu dispune de suficiente centre de informare
în turism, iar turoperatorii se concentrează exclusivpe promovarea propiilor programe. Există o
reţea dezvoltată de contacte gata să acţioneze ca un bazin de informaţii permanent actualizate
atât pentru agenţiile de turism, jurnalişti cât şipentru potenţialii clienţi care doresc un sejur fără
intermediari. Agenţia este de origine germană şi este pe piaţă de şapte ani. Are birouri în Lima,
Quito şi La Paz.Pe lângă informaţiile de pe internet şi prin intermediul call-centerului compania
pune la dispoziţie un newsletter lunar cu ştiri de actualitate despre Peru care se distribuie gratuit,
informaţii despre hoteluri, cabane, sugestii de excursii. Agenţia este în parteneriat cu
turoperatorii: South America Tours, Amazon River Expeditions, Planet Travel, Qoyllur Tours.
Aceasta dezvoltă atât turismul de litoral cât şi ecoturismul, turismul rural sau de aventură. Pentru
planificarea călătoriilor, Peruline oferă informaţii în legătură cu: ambasade, sănătate, schimb
valutar, climă/perioade de călătorie, imbrăcăminte, securitate, asigurări decălătorie şi chiar
sfaturi despre literatură.
Proiectul i-Tour - 24.07.2010. Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului
LITORAL – DELTA DUNĂRII şi Agenţia de publicitate GROOVE HOUR au încheiat un
protocol de colaborare ce vizează susţinerea turismului în zonă, prin proiectul „i-Tour”.„i-Tour”
este un program de informare turistica dezvoltat la scara nationala, iniţiat în 2005de Groove
Hour, iar în 2010 el vine cu cea mai ampla campanie de informare turistică realizată până acum.
Anul acesta, prin „i-Tour”, au fost tipărite peste 1.000.000 de pliante deinformare turistică ce
sunt diseminate în 400 de locaţii din zonele de trafic maxim din ţară:Litoral, Delta Dunării şi
Valea Prahovei. Prin campaniile anuale de informare turistică iniţiate de „i-Tour” se ating peste
2.000.000 de turişti. Prima iniţiativă, desfăşurată în cadrul parteneriatului cu Asociaţia de
Promovare Litoral –Delta Dunării, constă într-o diseminare mai eficientă a materialelor de
informare şi promovarea turistilor prin extinderea reţelei de displayuri ale agenţiei Groove Hour
amplasate în hoteluri,cafenele, restaurante, centre de informare turistică, muzee, etc. De
asemenea, anul acesta seva recurge şi la o raportare a gradului de satisfacţie atins de această
campanie în rândul turiştilor şi hotelierilor. Campania este gândită astfel încât să acopere
necesarul de materiale de informare turistică pentru persoanele aflate în vacanţă pe Litoral şi în
Delta Dunării înintervalul mai – septembrie 2010. Alături de Groove Hour şi Asociatia pentru
Promovarea şi Dezvoltarea Turismului LITORAL – DELTA DUNĂRII, în aceasta campanie de

19
informare şi promovare turistică, una dintre cele mai mari desfăşurate pănâ acum pe Litoral, sunt
implicaţi parteneri care au înţeles importanţa promovării valorilor turistice de patrimoniu
naţional: Jidvei România (Redescoperăvalorile), Nautic Life, Stefani Pool Technology, Nescafe,
Dove, Clear şi Cityplex Constanţa. Pliantele tipărite cuprind hărţi ale staţiunilor de pe Litoral,
harta oraşului Constanţa, harta oraşului Tulcea şi a Deltei Dunării, trasee turistice din Judeţul
Constanţa, obiective turistice din Judeţul Constanţa, Tulcea şi Braşov. Conform rapoartelor
Organizaţiei Mondiale a Turismului, instabilitatea economică nu reduce dorinţa oamenilor de a
călători, dar îi ghidează către destinaţii mai apropiate de locuinţă, către natură şi către istorie. În
aceste condiţii considerăm esenţială promovarea încrucişată a destinaţiilor turistice şi a valorilor
de patrimoniu din România pentru stimularea consumului şi creşterea bunăstării regionale. Astfel
staţiunile montane vor fi promovate întimpul sezonului estival pe Litoral şi invers, turiştii fiind
astfel încurajati să călătorească.

20
 CAPITOLUL II: Brazilia – Forme de dezvoltare a turismului de litoral

2.1 Date generale despre Brazilia

Brazilia (portugheză Brasil), oficial Republica Federativă a Braziliei (República Federativa

do Brasil) este o republică federativă formată din 27 unităţi federative - Districtul Federal şi
26 state. Ţara este împărţită administrativ în 5.564 de municipii. În 2008 avea o populaţie de
189.612.814 de locuitori şi o suprafaţă de 8.511.965 km², ocupând 47% din teritoriuiul
continentului sud-american. Comparată cu celelalte ţări ale lumii, Brazilia ocupă locul al cincilea
după numărul populaţiei şi aceeaşi poziţie după suprafaţă. Fiind a noua putere economică a
Pământului şi cea mai mare din America Latină, Brazilia are astăzi o influenţă internaţională
mare, atât la nivelul regional cât şi la cel global. De asemenea, aproximativ 15-20% din
biodiversitatea mondială se concentrează aici, exemple ale acestei bogăţii fiind Pădurea
Amazoniană, Pantanal şi Cerrado.
Brazilia se învecinează cu Venezuela, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză la nord, cu
statul columbian la nord-est, cu Peru şi Bolivia la est, cu Paraguay şi Argentina la sud-est şi cu
Uruguay la sud (vezi anexa 1). Din America de Sud, doar Chile şi Ecuador nu au frontieră comună
cu această ţară. La nord-vest, vest şi sud-vest Brazilia are ieşire la Oceanul Atlantic. Departe de
teritoriul său continental, ţara posedă şi câteva arhipelaguri, cum ar fi Fernando de Noronha.
În ciuda faptului ca Brazilia este a cincea cea mai populată ţară a lumii, are una dintre cele
mai mici densităţi ale populaţiei. Majoritatea populaţiei trăieşte în zonele situate de-a lungul
litoralului, pe când interiorul continental şi partea de vest se caracterizează printr-o populare
extrem de scăzută.
Brazilia este unica ţară americană în care limba oficială este portugheza, aceasta fiind
rezultatul colonizării portugheze. Cea mai populară religie este Catolicismul Roman, Brazilia
fiind statul cu cel mai mare număr al catolicilor de pe Pământ. Sunt şi reprezentanţii altor culte,
mai ales cei ai confesiunii protestante, şi ateişti. Societatea braziliană este şi una dintre cele mai
multinaţioale ale lumii, fiind formată din descendenţii europenilor, popoarelor autohtone,
africane şi asiatice.
Geografie
Datorită mărimii ţării, geografia Braziliei este foarte diversificată, cu regiuni semi-aride,
muntoase, tropicale, subtropicale şi cu varietăţi climatice de la cea secetoasă, ploioasă
ecuatorială, la mai temperată în zonele sudice ale ţrii. În Brazilia se găsesc o serie superlative

21
mondiale, cum ar fi Pantanal în Mato Grosso do Sul, una dintre cele mai mari mlaştini ale lumii
şi rezerva biosferei UNESCO, insula Bananal, cea mai mare insulă fluvială a lumii, insula
Marajó, cea mai mare insulă fluviomarină, Anavilhanas, unul dintre ce mai mari arhipelaguri
fluviale sau fluviul Amazon, cel mai mare fluviu în raport cu debitul apei curgătoare, dispunând
de cel mai mare bazin hidrografic şi unul dintre cele mai lungi din lume.
Potentialul natural
Brazilia este una dintre cele mai întinse tǎri de pe Glob, ocupând aproape jumǎtate din
suprafata continentului sud-american.
Aceastǎ tarǎ a contrastelor este mereu asociatǎ cu plaje superbe, cu jungla amazonianǎ, cu
Rio de Janeiro carnavalul şi samba. Munti de granit abrupti, întinderi de nisip auriu, case
coloniale cuibǎrite între zgârie-nori modeni de sticlǎ şi pǎduri verzi ce se revarsǎ peste colinele
populate, împreunǎ cu binecunoscutul vârf Corcavado.
Cele mai importante vârfuri muntoase din Brazilia sunt: Vf. Pico da Bandeira (2890m), Vf.
Almas (1850 m), Vf. Neblina (3139m).
În rest Brazilia prezintǎ un relief monoton cu altitudini scǎzute predominând podisurile.
Peisajul brazilian este dominat de douǎ mari unitǎti naturale, Amazonia în Nord şi Podisul
Brazilian în Sud.
Amazonia este o imensǎ câmpie drenatǎ de fluviul Amazon (vezi anexa 7) şi afluentii sǎi.
Se caracterizeazǎ printr-un relief cu pante mici care favorizeazǎ despletirea râurilor şi formarea
unor zone mlǎstinoase.
Podisul Brazilian se prezintǎ sub forma unui relief tabular cu altitudini medii de 300-600
m, cele mai mari altitudini localizându-se în Est şi Sud unde eroziunea a conturat lanturi
muntoase ce ating 2000-2900m înǎltime: Serra Caparao, Serra Itatiaia, Serra de Argaos. În
Podisul Brazilian dominǎ câmpiile de pe coasta atlanticǎ printr-un versant abrupt. În Vestul
acestuia se individualizeazǎ între fluviile Parana şi Paraguay, podisul Mato Grosso cu altitudini
de 500-700m, regiune putin cunoscutǎ şi greu accesibilǎ.
Reteaua hidrograficǎ e dominatǎ de fluviul Amazon, unul dintre cele mai mari fluvii de pe
Glob, izvorând din Anzii Peruvieni la 100 km de Oceanul Pacific, strǎbate continentul sud
American inclusiv nordul statului brazilian de la V la E vǎrsându-se în Oceanul Atlantic.
Afluentii mai importanti de pe teritoriul brazilian sunt: Putmaya, Rio Yapura şi RioNegro
la stânga, Purus, Madeira şi Tapajos pe dreapta.
Datoritǎ mǎrimii tǎrii, geografia tǎrii este foarte diversificatǎ cu regiuni semi-aride,
muntoase, tropicale, subtropicale şi cu varietǎti climatice de la cea secetoasǎ, ploioasǎ
ecuatoriala, la cea temperatǎ în zonele sudice ale tǎrii.

22
 În Brazilia se gǎsesc o serie de superlative mondiale cum ar fi Pantanal în Mato Grosso du
Sol, una din cele mai mari mlastini ale lumii şi rezerva biosferei UNESCO, insula Bananal - cea
mai mare insulǎ fluvialǎ a lumii, insula Marajo - cea mai mare insulǎ fluviomarinǎ, Anavilhanas
– unul din cele mai mari arhipelaguri fluviale sau fluviul Amazon – cel mai mare fluviu în raport
cu debitul apei curgǎtoare dispunând de cel mai mare bazin hidrografic şi unul dintre cele mai
lungi din lume.
Teritoriul Braziliei cuprinde o gamǎ largǎ de ecosisteme diferite, cum ar fi Pǎdurea
Amazonianǎ, cunoscutǎ ca fiind cea mai diversificatǎ din punct de vedere biologic, din lume.
Pǎdurea Atlantica sau Cerrado, bogǎtia naturalǎ a Braziliei se reflectǎ prin varietatea
biotopurilor existând totusi multe aspecte necunoscute încǎ, specii noi de animale şi plante sunt
descopeite aproape zilnic. Oamenii de stiintǎ estimeazǎ cǎ numǎrul total de plante şi animale
poate sǎ se apropie de patru milioane.
Clima
Din cauza efectelor cumulative a mai multor factori, cum ar fi relieful, întinderea teritorială
şi mai ales dinamica maselor aeriene, clima Braziliei este extrem de diversificată. Vânturile
influenţează atât temperaturi cât şi pluviozitatea provocând deosebiri climatice regionale. Masele
de aer care interferează mai mult sunt cea ecuatorială (continentală şi oceanică), cea tropicală
(continentală şi oceanică) şi polară oceanică.
Clima Braziliei este foarte umedă având caracteristici diverse, spre exemplu este foarte
umedă-călduroasă ecuatorială în ţinuturile septentrionale, foarte umedă-subtropicală în regiunea
sudică şi São Paulo sau foarte umedă-călduroasă tropicală într-o fâşie îngustă a litoralului între
oraşele Rio de Janeiro şi São Paulo. Clima umedă se întălneşte şi în alte regiuni ale ţării: umedă
călduroasă ecuatorială domină Acre, Rondônia şi Roraima şi influenţează vremea în Mato
Grosso, Amazonas, Pará şi Amapá, iar cea tropicală - São Paulo şi Mato Grosso do Sul. Alte
varietăţi ale climei umede ating şi alte părţi ale Braziliei. Clima aridă şi semi-aridă este limitată
la regiunea Nord-Est. Deşi clima braziliană este foarte variată, ea rămâne relativ stabilă, iar
catastrofele meteorologice au loc cu o frecvenţă relativ redusă. Totuşi, marele ciclon numit
uragan Catarina, a cauzat în anul 2004 pierderi semnificative în regiuni ale Rio Grande do Sul şi
Santa Catarina.
Cea mai înaltă temperatură înregistrată în Brazilia a fost de 44,7°C în Bom Jesus, în Piauí,
la dată de 21 noiembrie 2005. La extrema cealaltă, cea mai scăzută temperatură a fost de -17,8°C
în Urubici, Santa Catarina, înregistrat la dată de 29 iunie 1996.

23
 Ape
Brazilia dispune de cea mai întinsă reţea hidrografică a lumii. Principale fluvii care
formează cele mai importante bazine sunt Amazon, São Francisco, Paraná, Uruguay şi Paraguay.
Bazinul Amazonului este cel mai întins, cuprinzând acest fluviu şi aproximativ 1.100 de alte
râuri. Amazonul în sine se formează pe teritoriul Braziliei în locul unde râul Negro se varsă în
râul Solimões.
Ambianţă
Teritoriul Braziliei cuprinde o gamă variată de ecosisteme diferite, cum ar fi Pădurea
Amazoniană, recunoscută că fiind cea mai diversificată din punct de vedere biologic de pe lume,
Pădurea Atlantică sau Cerrado. Bogăţia naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea
biotopurilor, existând totuşi multe aspecte necunoscute încă, specii noi de animalele şi plante
sunt descoperite aproape zilnic. Oamenii de ştiinţă estimează că numărul total al speciilor
animalelor şi plantelor poate să se apropie de patru milioane.
Mamiferele mari inlcud pumele, jaguari, oceloţi, câini sud-americani şi vulpi. Pecarii,
tapiri, furnicari, leneşi, oposumi şi tatu sunt abundente. Pădurile de la sud sunt populate de cerbi,
iar maimuţele de specii diverse sunt foarte răspândite în codrii din partea de nord a ţǎrii.
Problemele Braziliei legate de protejarea mediului sunt atât de acute încât au provocat
reacţii internaţionale. Moştenirea naturală a ţării este foarte ameninţată de activităţile economice
intensive cum sunt creşterea bovinelor, agricultura, exploatarea forestieră, mineritul, extragerea
uleiului şi gazului, pescuitul intensiv, urbanizarea, incendiile, schimbările climatice, comerţul de
animale, construirea barajelor, poluarea apelor şi apărerea speciilor invazive. În multe părţi ale
ţării dezvoltarea economică rapidă ameninţă ambianţa naturală, rezolvarea căreia este, alături de
aceea a problemelor sociale, una dintre cele mai arzătoare sarcini de pe agenda guvernul
brazilian.
Demografie. Naţionalităţi şi etnii
Populaţia Braziliei este compusă din grupări etnice şi rasiale diverse. Ultimul recensământ,
realizat de Institutul Brazilian al Geografiei şi Statisticii, a pus în evidenţă următoarele date
statistice: din punct de vedere rasial o pondere de 49,4% a populaţie o reprezintă albii, 42,3% -
pardo (brunii), 7,4% - negrii, 0,5% - asiaticii, iar 0,4% - sunt reprezentanţi ai populaţiei indigene.
În perioada secolelor de stăpânire portugheză, aproximativ 700.000 de colonişti din Portugalia şi
peste 4 milioane de sclavi aduşi din Africa au populat teritoriul actual al Braziliei.
Începând cu perioada târzie a secolului al XIX-lea, Brazilia a deschis frontierele sale pentru
imigranţi: persoane din aproximativ 60 de state au venit în ţară. 5 milioane de imigranţi europeni
au ajuns în Brazilia numai între anii 1870 şi 1953, majoritatea fiind de origine italiană,

24
portugheză, spaniolă şi germană. La începutul secolului al XX-lea, fluxul de imigranţi din Asia,
mai ales Japonia şi Orientul Mijlociu, a cunoscut o creştere semnificativă în ponderea
imigranţilor. Imigranţii şi urmaşii lor au influenţat puternic compoziţia etnică a Braziliei, ducând
la apariţia a nenumărate diaspore care există până în zilele noastre. Aici trăieşte cea mai mare
populaţie de origine italiană din afara frontierelor Italiei, cea mai mare populaţie de origine
japoneză în afară teritoriului Japoniei şi cea de-a doua populaţie ca număr, de origine germană
care trăieşte înafara statului german. În general, majoritatea cetăţenilor brazilieni au origine
mixtă, europeano-afro-amerindiană. Întreaga populaţie poate fi considerată un amalgam etnic
singular, dar fără subgrupări etnice clare.
Limbi
Unica limbă oficială a Braziliei este portugheza, vorbită şi scrisă de majoritatea populaţiei.
Portugheza este folosită în administraţie, jurisdicţie, învăţământ, medii de informare şi afaceri.
Brazilia este singura ţară a Americiilor unde această limbă are statut de limbă oficială. Limbajul
brazilian al semnelor-limbajul semnelor folosite în comunicare de către persoanele surdo-mute,
este şi el recunoscut ca un mijloc de comunicare legal în Brazilia.
Varianta braziliană a portughezei se deosebeşte de alte variante, mai ales de cea vorbită în
Portugalia. Ca o consecinţă a diferenţelor geopolitice şi culturale dintre Brazilia şi Portugalia şi a
normelor lingvistice diferite care s-au dezvoltat independent de-a lungul anilor în cele două ţări,
portugheza braziliană şi portugheza europeană nu au evoluat într-o formă uniformă. Sunt multe
diferenţe atât între limbajul comun cât şi cel literar, în special în fonetică, ortografia şi sistemul
pronumelor. Cu toate acestea, deosebirile existente între cele două versiuni ale limbii nu au
condus la imposibilitatea înţelegerii reciproce a limbii vorbite. Portugheza braziliană vorbită
dispune de o bogată varietate a dialectelor, justificat prin diferenţele etno-regionale şi sociale de
pe întinsele teritorii ale statului.
În Brazilia se vorbesc şi limbile minorităţilor, atât a celor indigene cât şi a celor
aparţinătoare imigranţilor. La ora actuală există 235 de limbi vorbite pe teritoriul brazilian, multe
autohtone, dar şi limbi europene, precum germana, italiana, dar şi japoneza.
Aglomerări urbane
Cele mai însemnate aglomerări urbane ale Braziliei s-au format în jurul oraşelor São
Paulo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Brasília şi Fortaleza. Înafara oraşelor Vitória
(Espírito Santo) şi Florianópolis (Santa Catarina), capitalele statelor federale sunt şi cele mai
mari oraşe din respectivele state. Există şi alte aglomerări urbane având ca centru un oraş care nu
este reşedinţa statului din care face parte, cum ar fi Campinas, Santos şi Vale do Paraíba în
statul São Paulo, Vale do Aço în Minas Gerais şi Vale do Itajaí în Santa Catarina.

25
 Potentialul antropic
În spatiul Brazilian întâlnim o uriasǎ diversitate în ceea ce priveste potentialul antropic.
Proiectele de infrastructurã. Planul Multianual (PPA), numit şi Avança Brasil (Înainte, Brazilia),
este un program de dezvoltare. Amazonia îsi dezvǎluie treptat misterele, pentru cǎ omul n-a
abandonat niciodatǎ lupta. Mai mult, în inima infernului verde a fost implantat orasul Manaus,
oazǎ a civilizatiei, capitalǎ a statului brazilian Amazonas, asezare urbanǎ impunǎtoare, cu aspect
european. Brazilia beneficiazǎ de hidrocentrala Itaipu pe Parana (coparticipant Praguay) care are
cea mai mare putere instalatǎ din lume (12600 MW). Uzina hidroelectricǎ de la Itaipu este
localizatǎ pe râul Parana, la granita Braziliei cu Paraguay, aproape de cataractele Iguacu, fiind un
proiect bilateral între cele douǎ tǎri. De aici pornesc câteva drumuri tǎiate cu multǎ sudoare în
pǎienjenisul vegetatiei sǎlbatice, cum e soseaua Manaus-Itacoatiera, lungǎ de 250 km. Cea mai
importantǎ amenajare e însǎ magistrala transamazonianǎ; altǎ sosea a fost inauguratǎ în 1976
între orasul Cuiaba di Mata grisso şi portul Santarem de pe Amazon, având o lungime de 1777
km. Alte amenajǎri sunt în proiect. Dar acestea reprezintǎ încǎ putin fatǎ de întinderea
milioanelor de km pǎtrati cât cuprinde faimoasa pǎdure amazonianǎ. Brazilia a investit treptat în
proiectarea şi construirea de baraje, pentru a satisface necesarul de energie al unei economii în
crestere. Cele mai însemnate aglomerări urbane ale Braziliei s-au format în jurul oraşelor São
Paulo, Rio de Janeiro, Belo Horizonte, Brasília şi Fortaleza. Înafara oraşelor Vitória (Espírito
Santo) şi Florianópolis (Santa Catarina), capitalele statelor federale sunt şi cele mai mari oraşe
din respectivele state. Există şi alte aglomerări urbane având ca centru un oraş care nu este
reşedinţa statului din care face parte, cum ar fi Campinas, Santos şi Vale do Paraíba în statul São
Paulo, Vale do Aço în Minas Gerais şi Vale do Itajaí în Santa Catarina.
Populatia Braziliei. Ea Are 153 332 000 locuitori, 18 locuitori/km2, 75% din populaţie este
urbană şi se vorbeşte limba portugheză.
Asezarile umane
Brazilia este ţara latino-americană cu cele mai multe oraşe mari: 12 au peste un million
de locuitori. Este, totodată, singura ţară latino-americană în care capitala nu este cel mai populat
centru urban. Aceasta întrucât din 1960 are o capitală nouă, Brasilia, construită în interiorul
Podişului Brazilian, în scopul atragerii populaţiei în această regiune mai puţin locuită. Brazilia
cuprinde numai edificii moderne, monumentale, dispuse în aşa fel, încât, privit de sus, oraşul are
forma unui avion. Nu areintreprinderi industriale, îndeplinind numai funcţie administrative
şi cultural-ştinţiifică.
Orasele Rio de Janeiro, Sao Paulo, cel mai mare oraş sud-american, cel mai important
centru economic al Braziliei, mare centru financiar şi comercial mondial (piaţa mondială

26
a cafelei), Belo Horizonte, unul dintre puţinele oraşe mari din interiorul ţării, situat în Podişul
Brazilian, mare centru minier şi siderurgic.Cele trei oraşe mari constituie polii de creştere ai
Megalopolisului brazilian, unul dintre cele mai dinamice din lume în privinţa
creşterii demografice şi economice
Economia
Fiind a noua putere economică din lume şi cea mai mare din America Latină, Brazilia are
astăzi o influenţă internaţională mare, atât la nivel regional cât şi la nivel global. De asemenea,
aproximativ 15-20% din biodiversitatea mondială se concentrează aici, exemple ale acestei
bogăţîi fiind Pădurea Amazoniană, Pantanal şi Cerrado, cu atâtea specii de plante încremenite în
peisajul exotic, încadrând toată complexitatea vegetală în mâna unei naturi sălbatice. Căile de
comunicaţii se bazează mult pe reţeaua fluvială, reprezentată în special prin Amazon şi afluenţii
săi. Brazilia dispune şi de flotă oceanică. Şosele  au o lungime de peste 400 000 km, între care se
numără şi Transamazonia.  Căile ferate sunt mai puţine (30 000 km) şi domină în ariile
industriale.
Brazilia are cele mai mari resurse de petrol şi gaze naturale din America de Sud , avand
posibilitatea de a produce cantitati mari de energie electrica.Subsolurile ţării sunt dintre cele mai
bogate în minerale din lume.
Brazilia este una dintre cele mai dezvoltate tari latino-americane din punct de vedere
economic,bazandu-se pe un potential uman şi natural deosebit.
Industria
Brazilia este cel mai mare producător american şi unul dintre cei mai importanţi din lume
la extracţia de: minereu de fier: exploatat în principal din zăcământul Itabira; mangan: în statul
Bahia; staniu (în statul Pară şi în teritoriul Rondonia). Este, de asemenea, un însemnat producător
de bauxită (statul Minas Gerais), aur (mâna MorroVelho, una dintre cele mai mari din lume),
fosfaţi naturali, sare ş.a. Este în creştere producţia de petrol.Industria prelucrătoare a cunoscut, în
ultimele decenii ale secolului al XX-lea, o puternicadezvoltare şi diversificare. Este foarte
concentrată teritorial în triunghiul economic Sao Paolo-Rio deJaneiro-Belo Horizonte. Sao Paolo
reprezintă cel mai mare şi modern complex industrial din întreaga Americă Latină.Brazilia este
cel mai mare producător latino-american de energie electrică, aceasta fiind obtinutain cea mai
mare parte în hidrocentrale. În această ţară se afla cea mai mare hidrocentrala în functiunedin
lume: Itaipu, pe fluvial Parana, la graniţa cu Paraguay.
Brazilia este un producător tot mai important în domenii cum sunt: şi derurgia: una dintre
puţinele tari din lume cu o producţie în creştere; un combinat mare simodern se afla la Tubarao;
metalurgia neferoasă: mai ales staniu şi aluminiu; construcţii de maşini: autovehicule (locul 1 în

27
America Latină), nave maritime, maşini agricole ş.a. Rămân în continuare bine dezvoltate
industrille tradiţionale, uşoara şi alimentară: textila, atât pe bază de bumbac, cât şi pe bază de
lână, mătase naturală şi artificială; a zahărului (unul dintre principalii producători mondiali), a
uleiurilor vegetale ş.a
Agricultura
Brazilia se înscrie în rândul ţărilor cu o agriculutură puternică şi diversificată. Cultura
plantelor se practică în principal în regiunile care gravitează spre coasta atlantică. Unele plante
sunt destinate, în principal, consumului intern: fasole (locul 1 pe glob), porumb, cartofi, orez.
Altele sunt destinate exportului: cafea şi terstie de zahăr (locul 1 pe glob la ambele), cultivate
îndeosebi în sud-est; cacao, soia, tutun (tutunul mai ales în sud); citrice (în principal portocali şi
bananieri), fiind unul dintre marii producători mondiali.Brazilia este şi unul dintre marii
crescători mondiali de animale, mai ales bovine şi cabaline (la ambele locul 2 pe glob), şi
porcine. Acestea sunt crescute atât intensiv, în mari ferme din principaleleregiuni de cultură, cât
şi extensiv, indeosebit în Podişul Brazilian.
Transporturile
Reţeaua căilor de comunicaţie, deşi este diversificata, nu acoperă întregul teritoriu al ţării,
fiindconcentrata în sud şi sud-est. În ultima vreme accentual este pus pe dezvoltarea unei
infrastructurirutiere în nord-est şi în Amazonia, aici fiind construit Transamazonianul.
Reţeaua aeriană este imensă, Brazilia ocupa locul 2 pe glob. Principalele aeroporturi se afla
inorasele Sao Paulo, Rio de Janeiro şi Brasilia. Deşi la flotă comercială maritimă deţine primul
loc în America de Sud, la nivel mondial acestaeste nesimnificativa. Cele mai mari porturi sunt
Santos (specializat în exportul de cafea) şi Rio deJaneiro. În schimb, transportul fluvial este
bine dezvoltat, reţeaua navigabilă de acest fel insumandpeste 40 000 km.

28
 2.2. Situatia pe piata de dezvoltare a turismului Brazilian

Turismul în Brazilia este un sector în creştere pentru economia mai multor regiuni ale
ţării. Ţara a avut 4.8 milioane de vizitatori în 2011.Veniturile din turiştii străini a ajuns
la 5.3 miliarde dolari SUA în 2011. Atât sosirile cit şi veniturile au scăzut în comparativ cu anul
precedent, ca urmare a efectelor  crizei economice.
Turismul a contribuit cu 3,2% din venitul naţional rezultat din exporturile de bunuri şi
servicii, responsabil pentru crearea 7% din locuri de muncă directe şi indirecte în economia
braziliana.  În 2010, o valoare estimată de 1.87 milioane de persoane au fost angajate în sectorul,
cu 768 de mii de locuri de muncă formale (41%) şi 1100000 neformale (59%). Turismul intern
reprezintă o parte a sectorului fundamental; 51.000.000 excursii în 2010,  venituri directe
generate de turismul intern au fost 21.8 miliarde dolari - mai mult de 5,6 ori decit veniturile
emise de către turişti străini în anul 2010.
Conform WTTC (World Travel and Tourism Council), industria turismului brazilian a
trebuit să crească în medie cu 5,3% anual, în următoarele două decenii.
În 2010, numărul de debarcări (naţionale şi internaţionale) în ţară au fost mai mult de 68
milioane de euro. Cheltuielile turiştilor străini, în 2009, au fost 5305000000 dolari. Ţara are 9000
de agenţii de voiaj şi 3, 5000 de membri de ABAV .
Atractii turistice
Pálacio da Alvorada este reşedinţa oficială a preşedintelui. Înconjurată de o gradină de
dimensiuni impresionante, cladirea este renumită pentru coloanele de marmură albă ce au
devenit simbol al Brasiliei. A fost inaugurată în 1958.
Palatul Itamaraty Cunoscut şi ca “Palatul Arcurilor”, adăposteşte o mare varietate de opere
de artă şi antichităţi. Podul JK (Juscelino Kubitschek) Este cel de-al treilea pod construit ca sa
conectexe centrul orasului de South Lake Praça dos Três Poderes (Piaţa celor trei puteri)
Cuprinde trei mari cladiri importante (Congresul Naţional, Palatul Justiţiei, Palácio do Planalto).
Congresul naţional, este sediul Camerei Deputaţilor şi al Senatului. Palatul Justiţiei şi
Ministerul Justiţiei Este sediul Ministerului Justiţiei. Se organizează tururi ghidate pentru a vizita
Holul negru, Camera portretelor, biblioteca, gradina interioară. Palácio do Planalto Este sediul
Puterii Executive Braziliene şi include şi birourile Preşedintelui Republicii.
Turnul de Televiziune Este o importantă atracţie turistică, deoarece oferă o extraordinară
perspectivă asupra oraşului de pe o platformă situată la 75 de metri înălţime. Mulţi turişti vin aici
pentru a admira apusul soarelui. Cu o înălţime totală de 224 metri, găzduieşte de asemenea, pe o

29
platformă aflată la o înălţime de 25 metri, Muzeul pietrelor preţioase. În jurul turnului, cel mai
mare târg de obiecte artizanale tradiţionale braziliene oferă turiştilor ocazia de a admira şi
cumpăra suveniruri.
Biserici Catedrala Metropolitană Brasiliană A fost inaugurată în 1970, proiectată fiind de
Oscar Niemeyer. Se deosebeşte prin forma sa rotundă, structurată în jurul a 16 coloane curbate,
ce susţin superbe vitralii, asigurând astfel şi o iluminare naturală a naosului, construit sub nivelul
străzii. În jurul bisericii turiştii pot admira sculpturile lui Alfredo Ceschiatti, reprezentndu-i pe
cei patru evanghelişti. Catedrala este pictată de Di Cavalcanti şi Athos Bulcão. Catedrala “Dom
Bosco” Splendidă, datorită vitraliilor imense, în tonuri de albastru, ce dau impresia unui cer plin
de stele, ce işi schimba locul în funcţie de poziţia soarelui. Candelabrul principal conţine 7400 de
sticle de Murano.
Templul “Legiao da Boa Vontade”. Templu în formă de piramidă, decorată cu spirale de
granit pe podele, iar pe tavanul templului cu un imens cristal ce restituie energie pozitivă.
Cuprinde de asemenea Camera Egipteană, o galerie de artă, un magazin de suveniruri.
Muzee. Muzeul Băncii Naţionale Oferă o expoziţie permanentă de monede şi bancnote
braziliene şi străine. Este expusă de asemenea cea mai grea piatră auriferă descoperită în
Brazilia, cântărind 64 kg. Casa memorială a lui Juscelino Kubitschek Este un muzeu ce conţine
picturi, documente, obiecte personale ale fostului preşedinte, precum şi camera mortuară cu
mormântul acestuia.
Casa memorială a populaţiei indigene Sunt expuse obiecte utilitare (ceramică, veselă) şi
rituale folosite de triburile de pe teritoriul braziliei.
Parcuri. Parcul Sarah Kubitschek Are o întindere de peste 4 milioane de metri pătraţi.
Deosebit de frecventat, în special la sfârşit de săptămână. Deţine terenuri de sport, cluburi de
echitaţie, loc de joacă pentru copii, alei pentru biciclete, alei pentru jogging.
Grădina Botanică. Grădina Botanică oferă vizitatorilor numeroase specii de plante exotice,
dar şi spaţii destinate vegetaţiei tipice din zona “cerrado”, din centrul Braziliei.
De asemenea, alei de plimbare, zone pentru picnic. Parcul Naţional Brazilian Se întinde pe
o suprafată de peste 30 de mii de hectare. Pe cuprinsul lui se află izvoare de ape minerale. Are
doua alei principale: Capivara, de 1,3 km, şi Cristal Agua, de 5 km. Deseori vizitatorii au ocazie
de a întâlnii specii din fauna locală. Este deschid pe tot parcursul anul, dar timpul cel mai potrivit
pentru vizitarea parcului este între mai şi noiembrie.
Platoul Imperial. Se află la 50 de km în afara capitalei. Pentru vizitarea parcului se
organizează tururi ghidate de-a lungul aleilor şi cascadelor.

30
 Grădina zoologică O întindere de 140 hectare ce găzduieşte aproximativ 1300 de animale,
mamifere, reptile, păsări, în total 253 de specii, în special din fauna americii de sud, unele fiind
specii pe cale de dispariţie. În afară de funcţia turistică, grădina zoologică îşi propune să ofere şi
un rol educaţional-cultural, deţinând şi o mică bibliotecă.
São Paulo - stat aflat în Sud-Estul Braziliei, se mărgineşte cu Rio de Janeiro şi cu Oceanul
Atlantic în est, cu statul Parana în Sud, cu Mato Groso do Sul în Vest şi cu statul Minas Gerais în
nord. Sao Paolo are caracteristicile unei câmpii strâmte de coastă. Cele mai mari înălţimi sunt în
munţii Serra do Mar lângă coastă. São Paulo este principalul stat industrial. O mare gamă de
produse sunt produse în oraş cat şi în împrejurimi: de la echipamente agricole până la produse
alimentare. São Paulo este de asemenea cel mai important stat agricol; cafeaua, portocalele,
bumbacul şi fasolea sunt produsele de vârf. São Paulo este capitala financiară şi de afaceri a
Braziliei. Cu peste 15 milioane de locuitori reprezintă cel mai mare oraş al Americii de Sud. Unii
experţi sunt de părere că rata mare de creştere a populaţiei va face ca oraşul lor să fie al doilea
cel mai mare oraş din lume din al doilea deceniu al secolului al XXI - lea.
Obiective turistice
Muzeul de Arte de São Paulo, prezintă o colecţie de lurcrări, datând de la Renaştere la
epoca contemporană. Vizitatorii pot să se plimbe prin rânduri de picturi care atârnă de tavan. Rio
de Janeiro (însemnând Râu de Ianuarie în portugheză) este numele unui stat şi a unui oraş în sud-
estul Braziliei. Oraşul este faimos pentru plajele sale cu hoteluri alineate, Copcabana şi Ipanema,
pentru imensa statuie a lui Iisus Cristos Mântuitorul (“Cristo Redentor”) de pe muntele
Corcovado, şi pentru carnavalul său anual. Carnavalul de la Rio de Janeiro oferă mai multe
distracţii, incluzând faimoasele parade Escolas de Samba în “sambódromo” şi bine-cunoscutele
“blocos de carnaval” care străbat întreg oraşul.
Evenimente
Brazilia este gazda Miss Universe 2011 desfăşurata pe data de 12 septembrie 2011 în Sao
Paulo. Carnavalul de la Rio de Janeiro perioada: 03/02/2011 - 10/02/2011, locaţia: Brazilia / Rio
De Janeiro. Carnavalul de la Rio de Janeiro oferă mai multe distracţii, incluzând faimoasele
parade Escolas de Samba în “sambódromo” şi bine-cunoscutele “blocos de carnaval” care străbat
întreg oraşul. Cele mai faimoase sunt:
Cordão do bolă preta: Paradele din centrul oraşului, este unul dintre cele mai tradiţionale
“bloco de carnaval”.
Trupa Ipanemei: parada homosexualilor care străbate plaja Ipanema. Suvaco do Cristo :
Paradă în grădina botanică, chiar pe sub braţul lui Cristo Redentor. Numele de Suvaco do Cristo
se traduce în română ca “Subsoara lui Cristos”, şi a fost ales din motivul menţionat mai sus.

31
 Unitati de cazare
Tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare
În Brasilia pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiuni de
cazare, clasificate astfel:
hoteluri de 5, 4, 3, 2 respectiv 1 stea;
hoteluri-apartament de 4, 3, 2 stele;
pensiuni de 5, 4, 3, 2, 1 stele;
albergarias 4, 3, 2, 1 stele;
moteluri 3, 2, 1 stele
apartament rural
casă rurală
Numai casele au intrat în Direcţia Generală de Turism se pot angaja în închirierea de
locuinţe, turism rural sau agroturism. Casele sunt licenţiate aplicate lângă uşa principală, o placă
metalică cu simbolul B şi logo-ul Direcţiei Generale a Turismului.
Transportul se poate realiza:
 rutier-autoturism
 pe cale aeriană
 cale ferată
 naval
Potrivit Organizatiei Mondiale a Turismului (OMC), călătoriile internaţionale în Brazilia a
început să crească rapid din 2000, în special în timpul 2004 şi 2005. Cu toate acestea, sosiri
internaţionale nu au avut aproape nici o creştere atât în 2007 cât şi 2008. În ciuda acestei
tendinţe, veniturile din turismul internaţional continuă să crească, de la USD 3.9 miliarde în 2010
la USD 4.9 miliarde în 2011 , un miliard de dolari o creştere, în ciuda 333000 sosiri mai puţin.
Această tendinţă favorabilă este urmare a devalorizării puternice a dolarului american faţă de
Real brazilian , care a început în 2004, dar pe de altă parte, ceea ce face din Brazilia o destinaţie
mai scump internaţional. Această tendinţă sa schimbat în 2009, atunci când ambele vizitatori şi
veniturile au scăzut, ca urmare a crizei economice 2008 - 2009.
În ciuda record continuă a veniturilor din turismul internaţional, numărul de turişti care
călătoresc în străinătate brazilian a crescut constant începând cu anul 2003, rezultând într-o net
negativ de schimb valutar de echilibru, după cum mai mulţi bani sunt cheltuiţi în străinătate de
către brazilian decât încasările din turismul international vizitează Brazilia. Cheltuielile Turism
în străinătate a crescut de la 5.76 miliarde USD în 2006, la 8.21 miliarde USD în 2007, o creştere

32
de 42,45%, reprezentând un deficit net de 3.26 miliarde USD în 2007, comparativ cu 1.45
miliarde USD în 2006, o creştere de 125% din anul precedent.
În 2010, turismul a contribuit cu 3,2% din ţării veniturilor din exporturile de bunuri şi
servicii, şi a reprezentat 7% şi indirecte ocupării forţei de muncă directe în economia braziliana.
În 2009, ocuparea forţei de muncă directe în sectorul a ajuns la 1,870,000 de oameni. Turismul
intern este un segment de piaţă fundamentală pentru industrie, cca 51 milioane au călătorit în
întreaga ţară, şi venituri directe de la turisti brazilieni au ajuns la 21.8 miliarde USD, de 5,6 ori
mai mult decât încasările turisti internaţionale în anul 2008.
În 2010, Rio de Janeiro , Foz do Iguaçu, São Paulo , Florianópolis şi Salvador au fost
vizitate de către turişti orasele cele mai internaţional pentru călătorii de plăcere. Cele mai
populare destinaţii pentru călătorii de afaceri au fost São Paulo , Rio de Janeiro şi Porto Alegre.
În 2011, Rio de Janeiro şi Fortaleza au fost cele mai populare destinaţii de vizitatori naţionale.
Turismul intern
Turismul intern este un segment de piaţă cheie pentru industria turismului din Brazilia. În
2011, 51 milioane de brazilieni a făcut mai mult de zece călătorii in schimb turiştii străini au
cheltuit de cinci ori mai mulţi bani decât omologii lor internaţionali. Destinaţiile principalele în
anul 2011 au fost São Paulo (27,7%), Minas Gerais (10,8%), Rio de Janeiro (8,4%), Bahia
(7,4%) şi Santa Catarina (7,2%).
În ceea ce priveşte veniturile din turism, persoanele cu salarii de top au provenit din São
Paulo (16,4%) şi Bahia (11,7%). Pentru 2011, cele trei motive principale care au dus la călătorii
au fost: vizite la prieteni şi familie (53,1%), soare şi plajă (40,8%), şi turismul cultural (12,5%).
Cereri turistice
În ceea ce priveşte cererea, este demn de remarcat faptul că în sectorul turismului în Rio de
Janiero a existat o puternică influenţă din partea activităţilor de petrecere a timpului liber.Prin
urmare, graficul indică o creştere a mediei cu 9 nopţi în lunile de vară.Începând cu lună
martie,apare tendinţa de scădere care se menţine până în octombrie,atât referitor la turiştii
autohtoni cât şi la cei străini. Din octombrie, apare reîncălzirea industriei de hosting.Aceste
trenduri sunt strict legate şi de mediatizarea evenimentelor anului în curs.
Datorită mediilor favorabile de la nivel naţional şi internaţional şi a eforturilor guvernului
turismul reprezintǎ o prioritate iar turismul brazilian a înregistrat rate de creştere, cu mult peste
media mondială.
Turism intern – Fluxuri
Consolidarea durabilă a sectorului turistic din Brazilia depinde de o puternică piaţǎ internă,
fără a subestima importanţa sosiririlor de turişti strǎini, care generează schimb valutar. Important

33
pentru această ţară este turismul intern, a cǎrui câştiguri oferǎ dinamismul necesar pentru a pune
turismul brazilian pe piaţa internaţională.
Piata internǎ a Braziliei a evidenţiat un potenţial de dezvoltare. Conform datelor de sondaj
din 2011 cu privire la natura şi dimensiunile turismului intern din Brazila, 139.59 milioane de
excursii interne au fost făcute. Conceptul de excursii interne utilizate de studiu sunt cele
considerate non-rutină, excursii interne, cu cel puţin o înnoptare.
Numărul de călătorii pe gospodărie, în 2011, comparativ cu acelaşi sondaj realizat în 2009,
a crescut de 26,5% în doi ani.
Din acest număr 25% din turişti s-au cazat în hoteluri, hanuri sau statiuni în 2011, ceea ce a
generat un total de 54.87 milioane de sejururi peste noapte. În 2009, procentul de turişti care au
fost cazaţi în hoteluri, hanuri şi statiuni a fost de 22,2%, indicând o creştere în utilizarea de
cazǎri pentru turişti în fluxurile interne.
În mod similar, o altă îmbunătăţire a fost constatatǎ şi în domeniul transporturilor.
Utilizarea de avioane a crescut de la 10,8% la 12,1% iar utilizarea de autocare pentru excursii a
crescut de la 6% la 8%, între 2009 şi 2011.
În mod semnificativ, excursiile interne numărate în aceste studii nu au inclus cele de rutină
sau excursiile cu o medie de şedere de mai puţin de 24 de ore.
Sosiri nationale
În ultimii patru ani, utilizarea de transport aerian în Brazilia a devenit foarte popularǎ şi a
prezentat o excepţionalǎ creştere. Din 2010 pânǎ în 2012, 156.7 milioane sosiri interne au fost
raportate în ţară, o creştere de 23% faţă de precedenta perioadă de patru ani .
În 2012 s-au înregistrat 46.3 milioane de pasageri sosiri pe zboruri interne, cu 7.54% mai
mult fatǎ de aceeaşi perioadă a anului precedent, în cazul în care numărul de sosiri a pasagerilor
a fost de 43.1 milioane.
În 2011, zborurile interne – sosiri au totalizat 43.1 milioane de pasageri, o creştere cu peste
17.75% la 36.6 milioane raportate în 2010.

34
 2.3. Analiza SWOT a Braziliei

A cincea ţară ca valoare a PIB-ului din lume, a noua ca mărime, cu o populaţie de

aproximativ 190 de milioane de locuitori ce „acoperă“ doar 10% din suprafaţă, Brazilia nu este
doar prima putere economică a Americii Latine, ci se prefigurează ca un important actor la nivel
mondial, unde, în multe domenii, se clasează imediat după SUA.
Alături de Rusia, India şi China, Brazilia alcătuieşte grupul BRIC, o organizaţie a aşa-
numitelor ţări cu economii emergente care împreună totalizează 15% din produsul economic al
lumii, un sfert din suprafaţă şi peste 40% din populaţia lumii. Despre această alianţă analiştii
susţin că, fiind în curs de dezvoltare rapidă, până în 2050 ea ar putea eclipsa economiile celor
mai bogate ţări din lume.
Puncte forte. După o analiză a resurselor turistice braziliene am decis că  principalele
puncte tari sunt următoarele:
1. Potenţialul natural
Diversitatea cadrului natural oferă premisele unei dezvoltări viitoare a turismului asigurând
totodată şi substratul pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief,
Brazilia se situează printre cele mai frumoase şi apreciate destinaţii ale lumii.
Poate că reliefurile joase, de podiş care ocupa cea mai mare parte a Braziliei îi dau o
atmosferă atât de confortabilă. Podişul Braziliei cu o altitudine medie de 800 m, Podişul Mato
Grosso (media de 800 m), iar în sud, de-a lungul coastei Atlanticului, sunt culmi mai înalte (ca
Serra do Mar, Serra Espinaco. La nord de fluviul Amazon, Brasilia ocupă puţin şi din Podişul
Guianelor, cu vârful cel mai înalt din toată ţara, Pico de Neblina (3 014 m). Câmpiile sunt
traversate de fluvii şi râuri lungi, cu debite mari. Câmpia Amazonului ocupa mai mult de
jumătate din suprafaţa totală a republicii. Ea dispune de cea mai întinsă reţea hidrografică a
lumii. Principale fluvii care formează cele mai importante bazine sunt Amazon, São Francisco,
Paraná,Uruguay şi Paraguay. Clima are următoarele tipuri: ecuatorială (în Bazinul Amazonului),
subecuatorială (la nord şi zona ecuatorială a Amazonului), semiaridă caldă (în N-E) şi temperat
caldă (în sud).
2. Potenţialul antropic
Brazilia dispune de un bogat şi diversificat potenţial antropic, rezultat al istoriei de mii de
ani pe aceste meleguri, dar şi al factorilor politici care au influenţat dezvoltarea ţării.
Turnul de Televiziune Este o importantă atracţie turistică, deoarece oferă o extraordinară
perspectivă asupra oraşului de pe o platformă situată la 75 de metri înălţime. Mulţi turişti vin aici

35
pentru a admira apusul soarelui. Cu o înălţime totală de 224 metri, găzduieşte de asemenea, pe o
platformă aflată la o înălţime de 25 metri, Muzeul pietrelor preţioase. În jurul turnului, cel mai
mare târg de obiecte artizanale tradiţionale braziliene oferă turiştilor ocazia de a admira şi
cumpăra suveniruri.
Biserici - Catedrala Metropolitană Brasiliană a fost inaugurată în 1970, proiectată fiind de
Oscar Niemeyer. Se deosebeşte prin forma sa rotundă, structurată în jurul a 16 coloane curbate,
ce susţin superbe vitralii, asigurând astfel şi o iluminare naturală a naosului, construit sub nivelul
străzii. În jurul bisericii turiştii pot admira sculpturile lui Alfredo Ceschiatti, reprezentndu-i pe
cei patru evanghelişti. Catedrala este pictată de Di Cavalcanti şi Athos Bulcão. Catedrala “Dom
Bosco” Splendidă, datorită vitraliilor imense, în tonuri de albastru, ce dau impresia unui cer plin
de stele, ce işi schimba locul în funcţie de poziţia soarelui. Candelabrul principal conţine 7400 de
sticle de Murano.
Templul “Legiao da Boa Vontade” Templu în formă de piramidă, decorată cu spirale de
granit pe podele, iar pe tavanul templului cu un imens cristal ce restituie energie pozitivă.
Cuprinde de asemenea Camera Egipteană, o galerie de artă, un magazin de suveniruri.
Muzee - Muzeul Băncii Naţionale Oferă o expoziţie permanentă de monede şi bancnote
braziliene şi străine. Este expusă de asemenea cea mai grea piatră auriferă descoperită în
Brazilia, cântărind 64 kg. Casa memorială a lui Juscelino Kubitschek Este un muzeu ce conţine
picturi, documente, obiecte personale ale fostului preşedinte, precum şi camera mortuară cu
mormântul acestuia
Casa memorială a populaţiei indigene Sunt expuse obiecte utilitare (ceramică, veselă) şi
rituale folosite de triburile de pe teritoriul braziliei
Parcuri - Parcul Sarah Kubitschek Are o întindere de peste 4 milioane de metri pătraţi.
Deosebit de frecventat, în special la sfârşit de săptămână. Deţine terenuri de sport, cluburi de
echitaţie, loc de joacă pentru copii, alei pentru biciclete, alei pentru jogging.
Grădina Botanică. Grădina Botanică oferă vizitatorilor numeroase specii de plante exotice,
dar şi spaţii destinate vegetaţiei tipice din zona “cerrado”, din centrul Braziliei.
De asemenea, alei de plimbare, zone pentru picnic. Parcul Naţional Brazilian Se întinde pe
o suprafată de peste 30 de mii de hectare. Pe cuprinsul lui se află izvoare de ape minerale. Are
doua alei principale: Capivara, de 1,3 km, şi Cristal Agua, de 5 km. Deseori vizitatorii au ocazie
de a întâlnii specii din fauna locală. Este deschid pe tot parcursul anul, dar timpul cel mai potrivit
pentru vizitarea parcului este între mai şi noiembrie.
Platoul Imperial  se află la 50 de km în afara capitalei. Pentru vizitarea parcului se
organizează tururi ghidate de-a lungul aleilor şi cascadelor.

36
 Grădina zoologică. O întindere de 140 hectare ce găzduieşte aproximativ 1300 de animale,
mamifere, reptile, păsări, în total 253 de specii, în special din fauna americii de sud, unele fiind
specii pe cale de dispariţie. În afară de funcţia turistică, grădina zoologică îşi propune să ofere şi
un rol educaţional-cultural, deţinând şi o mică bibliotecă.
3. Dezvoltarea şi diversificarea capacităţii de cazare şi alimentaţie
Diversificarea capacităţii de cazare s-a realizat prin apariţia unor ni tipuri de unităţi de
cazare, precum pensiunile turistice, pensiunile, hostelurile, spaţii de cazare pe nave dar şi prin
dezvoltarea unui segment hotelier de lux (4-5 stele). Acesta s-a dezvoltat prin contracte de
management sau de franciză, a unor mari lanţuri hoteliere internaţionale precum: Sofitel, Hilton,
Howard Johnson, Marriott, dar şi prin proiecte de investitii autohtone: Club Scandinavia din
Mamaia, Complexul Europaşi hotelul Astoria din Eforie Nord. Se remarcă o tendinţă tot mai
accentuată de dezvoltare a segmentului de 2-3 stele la nivel urban prin apriţia multor unităţi de
primire de dimensiuni mici, adresate în special turismului de afaceri. Acestea sunt investiţii noi
care oferă o alternativă, din ce în ce mai cautată la hotelurile de mari dimensiuni.
Dezvoltarea unităţilor de alimentaţie s-a realizat atât pe baza dezvoltării unităţilor de
cazare, dar mai ales prin realizarea unor noi unităţi care vin să acopere cererea rezidenţilor din
localităţile de reşedinţă.S-au dezvoltat atât lanţurile de alimentaţie rapidă (McDonald’s,
SpringTime, PizzaHut), în special în marile oraşe ale ţării, dar şi restaurantele clasice,
restaurantele cu specific naţional (italienesc, francez, german, indian, chinez), cât şi cele
specializate (restaurante vânătoreşti, pescăreşti, rotiserii, pensiuni) care oferă o gamă
sortimentală variată şi care tentează prin noutate.
4. Posibilitatea de a crea noi produse turistice
În ultimii ani, Brazilia a avut o prezenţă mai activă pe pieţele internaţionale prin
dezvoltarea unor produse turistice naţionale pentru mai multe categorii de turişti. Aceste
programe turistice, la nivel naţional, au fost promovate la manifestarile internaţionale de profil
pentru diferite segmente de clientelă, dar fără evidenţierea clară a unuia dintre ele la care celelate
să fie considerate adiacente. Este un prim pas pe care Brazila l-a făcut pentru
recâştigarea pieţelor internaţionale, pas care va trebui susţinut de politica turistică internă
referitoare la modernizarea unităţilor de primire turistică, la susţinerea investiţiilor în turism şi
chiar la coordonarea activităţii turistice la nivel guvernamental.
5. Potenţialul balnear.
Potenţialul balnear, chiar dacă a fost amintit în cadrul potenţialului natural – zona
dealurilor şi podişurilor, merită o atenţie deosebită atât datorită factorilor de cură unii dintre ei
unici în lume, cât şi datorită bazei tehnico-materiale aferente. Brazilia dispune de un potenţial

37
balnear unic în lume, au fost identificate peste 200 localităţi cu factori naturali de cură de o mare
diversitat
Aniversările de fapte sau de personaje istorice, precum şi evenimentele sportive importante
au devenit scuza perfectă pentru ca destinaţiile să obţină o rentabilitate din turism.
O rentabilitate care nu se limitează la creşterea sosirilor şi a încasărilor, dar le permite să se
poziţioneze printre preferinţele potenţialilor vizitatori.
Destinaţiile internaţionale au perceput de mult timp această oportunitate oferita de Istorie,
dar este acum, în moment de slăbiciune, când se valorează cel mai mult rentabilitatea de a crea
produs şi de al promova corespunzător cu limitările impuse de reducerile bugetare.
Cupa Mondială şi Jocurile Olimpice din Brazilia
Brazilia se pregătesşe pentru a primi 600.000 de turişti în timpul Cupei Mondiale FIFA
2014, ajungând astfel la 7,2 milioane de vizitatori aşteptati, cu 33% mai mulţi decât cei 5.4
milioane înregistraţi în 2011. Doi ani mai târziu, Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro vor
atrage 380.000 vizitatori, Pentru a găzdui ambele evenimente sportive s-au investit 13.590 de
milioane de euro în infrastructură, cu o cotă de 68% al Guvernului Federal.
Puncte slabe: Infrastructura, marea problemă
Dintre marile probleme cu care se confruntă Brazilia, de departe cele mai mari sunt
reprezentate de transport şi infrastructura slab dezvoltată. Acest fapt este cauzat atât de
întinderea pe o suprafaţă mare a ţării cât şi de geografia diversificată.
Astfel, Brazilia dispune de regiuni semiaride, muntoase, tropicale şi subtropicale, aici
regăsindu-se o serie de superlative mondiale, cum sunt una dintre cele mai mari mlaştini ale
lumii, cea mai mare insulă fluvială a lumii sau fluviul Amazon, unul dintre cele mai lungi din
lume, care dispune de cel mai mare bazin hidrografic.
Ca urmare a infrastructurii precare, costurile de transport al cerealelor sunt foarte mari. La
soia, de exemplu, costurile cu transportul sunt cu 50% mai mari decât în SUA.
Distorsiuni
Un alt mare dezavantaj îl reprezintă distribuirea inegală a pământului, ce face ca aproape
50% din terenurile private să fie deţinute de mai puţin de 1% din populaţie. Tot discriminatorie
este şi distribuţia veniturilor, astfel încât peste o treime din populaţie este afectată de sărăcie.
Inundatii. în urma inundatiilor şi alunecarilor de teren din Brazilia sute de persoane ramin
ingropate sub noroi, iar numarul mortilor se ridica pana în prezent. Alunecarile de teren şi
inundatiile sunt frecvente în mare parte din Brazilia. Guvernul brazilian a promis sa instituie un
sistem national de avertizare timpurie, care ar putea alerta comunitatile cand se apropie
pericolele naturale. Strategii posibile de urmat

38
 Strategia concentrãrii:
Dezvoltarea produsului: îmbunatãţirea continuã a produsului.
Strategii funcţionale:
 de marketing- de produs: dezvoltarea unei game de produse cât mai variate
 de marketing- de promovare: organizarea de campanii de promovare pe plan
internaţional.
Strategii financiare: acordarea de cãtre stat a unor subvenţii pentru dezvoltarea unor noi
segmente de piaţã, creşterea unor investiţii prin autofinanţare.
Strategii de resurse umane: atragerea tinerilor în dezvoltarea cunoştinţelor IT.
Strategii ofensive:
 iniţierea unor ofensive de amploare: promovarea unei imagini externe cât mai cât
mai bune presupunând implementarea în ţarã a unor strategii guvernamentale care
sã ducã la reglarea situaţiei conflictuale;
 fructificarea punctelor slabe ale competitorilor: identificarea unor manageri
capabili sã intuiascã punctele slabe ale concurenţilor pentru implementarea unor
strategii eficiente şi eficace.
Strategii defensive:
Exclusivitatea fabricaţiei: realizarea unor produse noi.

39
 CAPITOLUL III: Persectivele de dezvoltare a turismului
de litoral inBrazilia

3.1. Turismul de litoral în Brazilia

Turismul a devenit în zilele noastre o activitate la fel de importantă precum cea desfăşurată
în alte sectoare-chei din economia mondială (industrie, agricultură, comerţ). Fenomenul turistic
este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate umană, cade sub incidenţa studiului
interdisciplinar, antrenând deopotrivă economişti, geografi, psihologi şi sociologi. Turismul în
Brazilia este un Sector în crestere şi un element cheie în economia a mai multor regiuni ale tarii.
Brazilia a avut 4.8 milioane de viziatori în 2011, clasand-o pe locul 4 în topul destinatiilor
turistice din America, principala destinatie turistica din America de Sud şi a 2-a, dupa Mexic în
America Latina. Brazilia ofera atat pentru turismul domestic cat şi pentru cel international o
paleta extinsa de optiuni, zonele naturale fiind cele mai cautate, o combinatie de ecoturism cu cel
de placere, aventura, cultural sau istoric. Printre cele mai populare destinatii turistice se numara
padurea Amazoniana, plajele şi dunele din regiunea de N-E, zona Pantanal, paljele din Rio de
Janeiro şi Santa Catarina, turismul cultural şi istoric din Minas Gerais şi calatoriile de afaceri în
Sao Paolo.
Desi ofera o diversitate extraordinara din punctul de vedere al resurselor turistice, un loc
aparte îl ocupa turismul litoral, Brazilia bucurandu-se de aproape 7.500 de km de coasta(7.491
mai exact) cu iesiri la Oceanul Atlantic şi o clima tropicala şi sub-tropicala, conditii care în mod
evident au dus la o explozie a acestui tip de turism. Pe coasta Braziliei, plajele cu renume
mondial se amesteca cu petice de nisip care n-au avut de suferit de pe urma industrializarii. O
fasie de patru kilometri, situata în sudul metropolei Rio de Janeiro, pare insa sa culeaga aproape
toata gloria Litoralului brazilian: Copacabana (vezi anexa 9), botezata dupa hotelul cu acelasi
nume, care si-a deschis portile acum 80 de ani. Gratie peisajului, dar şi aprecierii de care s-a
bucurat în randul vedetelor americane, plaja a devenit un punct de referinta pentru turistii bogati,
dar şi pentru asa-numitii „Cariocas”, locuitorii orasului Rio de Janeiro, nascuti cu nisipul în sange.
Totusi este o destinatie minunata de vacanta Brazilia, nu este perfecta din toate punctele de
vedere şi nu va fi capabila sa satisfaca pana şi gusturile celor mai pretentiosi. Astfel turistii vor
putea beneficia de clima mereu calda a tării ceea ce inseamna ca vor putea practica tursim litoral
pe tot parcursul anului. Hotelurile sunt intradevar numeroase iar locurile de cazare nu vor
constitui o problema. Deoarece coasta Braziliei este atat de intanisa, turistii vor avea mereu o

40
gama variata de plaje de unde sa aleaga. Numeroasele restaurante cu specific pot oferi noi
experiente în ceea ce priveste segmentul gastronomic iar barurile şi cuburile vor garanta atat în
timpul zilei cat şi al noptii distractia amatorilor.
Desi clima tropicala şi subtropicala este calduroasa are totodata şi un factor de umiditate
ridicat ceea ce unora le-ar putea crea discomfort. Turismul liotral în Brazilia a inceput sa se
dezvolte prin anii 1930 ceea ce inseamna ca hotelurile, destul de vechi nu vor oferi un nivel de
comfort foarte ridicat. Desigur exista şi hoteluri luxoase precum Copacabana Palace dar preturile
la acestea sunt extrem de mari. Din pacate nu toate plajele sunt accesibile, la unele neputandu-se
ajunge decat pe apa iar altele din pacate sunt poluate. O alta problema cu care turistii se vor
confrunta este comunicarea deoarece marea majoritate a Brazilienilor nu cunoaste limbi
internationale precum engleza sau franceza, vorbind numai portugheza. Nici la capitolul
transporturi în comun Brazilia nu straluceste. Un alt aspect neplacut este faptul ca sunt foarte
multi cersetori şi hoti de buzunare iar turstii trebuie sa fie foarte atenti la bunurile personale.
Daca un lucru este sigur, acesta este faptul ca Brazilia dispune de nenumarate plaje şi nici
una nu se aseamana cu cealalta. Daca unele sunt retrase linistite şi salbatice, pe altele rasuna
muzica şi de abia iti faci loc printre miile de oameni. Printre cele mai faimoase plaje se numara:
Copacabana, Bara de Tijuca, Flamengo, Ipanema(vezi anexa 10), Leblon, Urca, Vidigal, Soa
Conrado, Costa del Sol şi Cosata Verde(vezi anexa 11).  Copacabana si-a castigat reputatia
datorita petrecerilor, restaurantelor şi barurilor, dar şi conditiilor optime de odihna. Toata lumea
are grija ca turistii sa fie multumiti. Barmanii ofera bauturi racoritoare „decapitand” nuci de
cocos, autoritatile au amplasat fileuri pentru volei şi au amenajat terenuri de fotbal, iar micii
comercianti se plimba neincetat pentru a-si vinde marfa: de la ananas proaspat taiat pana
la lotiune de plaja. Agitatia mult prea mare a cam indepartat insasurferii.
Se pliaza mai bine pe sporturile nautice plaja Ipanema. Situata nu departe de Copacabana,
aceasta si-a castigat renumele de trendsetter. De o jumatate de secol, fasia de nisip isi impune
punctul de vedere în materie de moda, muzica şi dans. Ipanema este hiperactiva pe
perioada Carnavalului, cand turistii şi localnicii iau în doze uriase „drogul” numit samba. Alte
plaje precum : Foca, Geriba Brava, Forno, Olho de Boi şi Amores sunt cunoscute ca fiind ideale
pentru practicarea sporturilor nautice.
Peisajul litoral de pe coasta braziliana nu se compune insa numai din plaje, el inculzand şi
unitati de cazare, tratament şi agrement. O dată cu cresterea turismului din zona litorala au aparut
din ce în ce mai multe constructii menite sa sustina aceasta industrie în dezvoltare, precum
hoteluri, restaurante şi numeroase baruri şi cluburi de noapte. Analizand indeaproape situatia,
constatam ca de fapt turismul intr-o zona nu se poate dezvolta numai pe baza cadrului natural,

41
fiind nevoie şi de facilitati. Hotelurile sunt necesare pt cazarea milioanelor de turisti ce viziteaza
anual tara şi cu cat sunt mai apropae de plaja cu atat vor fi mai cautate.Astfel printre hotelurile
renumite amintim: Promenade Visconti, Leme Othon Palce Rio Othon Palace, Royalty Barra,
Astoria Palace sau Copacabana Palace (Rio de Janeiro). Resaturantele vor satisface nevoile
clientilor oferind varietati de mancare atat locale cat şi internationale. Cu peste 900 de
restaurante numai în Rio de Janeiro acestia vor putea alege de la cafenele ieftine pana la
restaurante elegante de 5 stele cu bucatarii premiate. Barurile şi cluburile asigura activitatea
oamenilor şi dupa ce soarele a apus şi plajele raman pustii pana a 2-a zi, exceptand desigur
petrecerile nocturne care lumineaza coasta intunecata aproape în fiecare seara. Cluburile de
noapte precum Copacabana club sau Ipanema Club fac deliciul amatorilor de nopti albe ce nu
vor mai distinge noaptea de zi. Este adevarat insa ca viata de noapte atrage şi traficantii de
droguri sau prostituate pe care turistii ar trebui informati sa ii evite.
Brazilia ocupa un loc important în sistemul turistic international, avand un mediu geografic
diversificat şi o clima favorabila. Astfel, turistii sunt atrasi atat de numeroasele plaje formidabile
de care dispun brazilienii, cat şi de ineditele expeditii în junglele amazoniene sau vizitarea
oraselor prestigioase.
Cele cinci regiuni a Braziliei. Imensul teritoriu al Braziliei este împãrtit în 5 regiuni: nord,
nord-est, sud-est, sud si centru-vest.
Regiune de Nord - (Statele Amazonas, Pará, Acre, Rondônia, Roraima, Amapá şi
Tocantins) acoperã în principal Bazinul Amazonului. În regiunea de nord a Braziliei sunt
concentrate 20% din rezervele mondiale de apã dulce. Principalele orase sunt Manaus (capitala
Statului Amazonas) şi Belém (capitala Statului Pará).
Regiune de Nord-Est - (Statele Maranhão, Piauí, Ceará, Rio Grande do Norte, Paraíba,
Pernambuco, Bahia, Alagoas şi Sergipe), care însumeazã circa 30% din populatia Braziliei, are
posibilitãti certe în domeniul economic, mai ales în ce priveste terenurile petrolifere. Principalele
orase sunt Recife şi Salvador. Aceasta este regiunea în care au ajuns pentru prima oarã
portughezii în 1500 (în Statul Bahia).
Regiunea de Sud-Est - (Statele Rio de Janeiro, São Paulo, Minas Gerais şi Espírito Santo)
reprezintã zona cea mai intens industrializatã a Braziliei. Ea detine majoritatea populatiei tãrii
(43,8%). Zona este bogatã în resurse naturale şi reprezintã, totodatã, centrul agricol al tãrii şi cea
mai importantã regiune a industriilor producãtoare de alimente.
Regiunea de Sud - (Statele Parana, Santa Catarina şi Rio Grande do Sul) este a doua ca
nivel de dezvoltare în Brazilia, având o balantã echilibratã între sectorul agricol şi cel
manufacturier. În vestul regiunii, la granita cu Argentina, se gãsesc Cascadele Iguaçu, unul din

42
cele mai frumoase colturi de naturã ale lumii. La mai putin de 20 km distantã de acestea, pe
fluviul Paraná, care separã Brazilia de Paraguay, este construitã cea mai mare hidrocentralã a
lumii, Itaipú. Cel mai mare oras al regiunii este Porto Alegre, capitala Statului Rio Grande do
Sul, cel mai sudic stat brazilian.
Regiunea Centru-Vest - (Statele Mato Grosso, Mato Grosso do Sul şi Goiás plus Districtul
Federal), acoperitã de întinse savane şi ierburi tropicale, este încã destul de slab populatã.
Cândva una din cele mai izolate regiuni ale tãrii, aceastã zonã a cunoscut o expansiune rapidã a
agriculturii şi si-a creat noi industrii. Capitala tãrii, Brasilia, fondatã în 1960, se aflã în aceastã
regiune. De asemenea, aici se aflã şi cele mai extinse rezervatii de triburi indiene di 353f54dn
Brazilia, precum şi paradisul vietii sãlbatice braziliene, Pantanal Mato-grossense.
Bai de soare pe Litoralul brazilian.
Pe coasta Braziliei, lungimea de aproape 7.500 km, plajele cu renume mondial se amesteca
cu petice de nisip care n-au avut de suferit de pe urma industrializarii. Cei care ajung prima dată
aici amutesc în fata peisajelor: nisip auriu, negru sau rosiatic, munti care coboara sa atinga apele
Atlanticului, cocotieri şi palmieri.
O fasie de patru kilometri, situata în sudul metropolei Rio de Janeiro, pare însă sa culeaga
aproape toată gloria Litoralului brazilian: Copacabana, botezata dupa hotelul cu acelasi nume,
care si-a deschis portile acum 80 de ani. Gratie peisajului, dar şi aprecierii de care s-a bucurat în
randul vedetelor americane, plaja a devenit un punct de referinta pentru turistii bogati, dar şi
pentru asa-numitii „Cariocas”, locuitorii orasului Rio de Janeiro, născuti cu nisipul în sange.
Copacabana si-a castigat reputatia datorita petrecerilor, restaurantelor şi barurilor, dar şi
conditiilor optime de odihna. toată lumea are grija ca turistii sa fie multumiti. Barmanii ofera
bauturi racoritoare „decapitand” nuci de cocos, autoritatile au amplasat fileuri pentru volei şi au
amenajat terenuri de fotbal, iar micii comercianti se plimba neincetat pentru a-si vinde marfa: de
la ananas proaspat taiat pana la lotiune de plaja. Agitatia mult prea mare a cam indepartat însă
surferii.
Se pliaza mai bine pe sporturile nautice plaja Ipanema, despre care se spune ca ar fi locul
de nastere al costumelor de baie tanga. Situata nu departe de Copacabana, Ipanema si-a castigat
renumele de trendsetter. De o jumatate de secol, fasia de nisip isi impune punctul de vedere în
materie de moda, muzica şi dans. Ipanema este hiperactiva pe perioada Carnavalului, cand
turistii şi localnicii iau în doze uriase „drogul” numit samba.
Datorită întinderii ţării, geografia Braziliei este foarte diversificată, dispunând de regiuni
semi-aride, muntoase, tropicale şi subtropicale.

43
 Insula Bananal(vezi anexa 8), cea mai mare insulă fluvială a lumii,Insula Marajó, cea mai
mare insulă fluviomarină, Anavilhanas, unul dintre ce mai mari arhipelaguri fluviale.
Bogăţia naturală a Braziliei se reflectă prin varietatea biotopurilor, existând totuşi multe
aspecte necunoscute încă, specii noi de animale şi plante fiind descoperite aproape zilnic.
Situat de jur imprejurul adancilor ape albastre ale Golfului Guanabara, cu muntele Sugar
Loaf standu-i drept santinela şi faimoasa statuie a lui Iisus ce pare sa-l vegheze, Rio de Janeiro
este pur şi simplu uluitor, numit pe drept cuvant Cidade Maravilhosa.
Superbele plaje albe sunt umbrite de palmieri intr-un loc în care temperatura rareori scade
sub 20 grade. Sa mai adaugam la toate acestea atmosfera unica în lume a fastuosului Carnaval,
care atrage anual milioane de turisti din intreaga lume, şi veti intelege de ce Rio este un oras care
trebuie vizitat cel putin o dată în viata.
Oraşul este faimos pentru plajele sale Copacabana şi Ipanema, cu hoteluri aşezate de-a
lungul lor, pentru imensa statuie a lui Isus Cristos Mântuitorul („Cristo Redentor”) de pe muntele
Corcovado şi pentru carnavalul său anual.
In fiecare an, cu sase saptamani inainte de Pasti are loc cel mai mare spectacol de samba
din lume. Participarea la Carnavalul de la Rio de Janeiro (vezi anexa 6) este o adevarata
provocare pentru un european neobisnit cu viata tumultoasa, asa cum o traiesc brazilienii.Timp
de 4 zile, Carnavalul este cea mai mare explozie de bucurie, dans şi muzica din lume.
Copacabana inseamna “loc luminat” în quechua, limba vechilor incasi, iar de Anul Nou se
umple, intr-adevar, de lumina atunci cand milioane de cariocas, locuitorii orasului Rio, vin pe
plaja pentru a sarbatori cu muzica, sampanie şi jocuri de lumini.
În staţiunea Copacabana există nu mai puţin de 63 de hoteluri şi 10 hosteluri (Copacabana
Palace, California Othon Classic, Excelsior Copacabana).
Faleza din Copacabana se întinde de-a lungul celor patru kilometri ai plajei şi a fost
terminată în 1970. Atat pe plajă, cat şi pe faleză se gasesc zeci de baruri şi restaurante colorate şi
cu muzică vibrantă ,acestea vă îmbie să vă aşezaţi la masă. Berea se numeşte chopp, iar micile
gustări refeicao. Una dintre cele mai cunoscute gustări servite pe plajă este formată din mici
bucăţi de carne condimentată, servite cu usturoi prăjit, la care merge şi un pahar de bere
rece.Pentru doamne şi domnişoare însă, barmanii propun apa din nucă de cocos, Agua de Coco.
Restaurantele de pe faleză vă oferă o varietate largă de mâncăruri braziliane, dar şi europene,
însă atenţie, aici preţurile sunt mai mari decât în oraş.
Plaja şi împrejurimile ei sunt pline de tot felul de vânzători. Ei trăiesc doar din banii pe care
îi câştigă din vânzarea micilor suveniruri. Plimbându-vă prin staţiune veţi descoperi că localnicii
mai săraci trăiesc din bucuria de a vă face să râdeţi: de la puşti care fac giumbuşlucuri în trafic şi

44
adolescenţi care vă vor lăsa înmărmuriţi cu numerele de magie pe care le ştiu până la experţii în
tatuaje, braziliencele care dansează în mijlocul străzii sau experţii în acrobaţii care fac spectacol
cu mingea de fotbal.
Ipanema este cea mai fascinata şi mai conservatoare plaja a orasului.Fasia ce desparte
Ipanema de Copacabana e zona cu cele mai bune valuri.fiind cea mai cautata de surferi. Plaja din
Ipanema a devenit renumită în special după aparitia melodiei “The Girl from Ipanema”, scrisă de
Antonio Carlos Jobim. Fata de Copacabana, Ipanema este mai cocheta, mai sigura dar şi mai
scumpa. Hotelul Fazano este simbolul caracterului contemporan al acesei plaje, spre deosebire
de Copacabana care are un aer placut dar usor demodat.
Aflate amandoua în zona de sud a orasului, cartierele ce strajuesc plajele Copacabana şi
Ipanema sunt zonele rezidentiale cele mai cautate din Rio de Janeiro. Pline de baruri, restaurante
şi buticuri elegante, cu privelisti superbe şi apusuri de neuitat, ele atrag localnici şi turisti din
intreaga lume.
Costa Verde este una din cele mai atractive şi ma exotice plaje de pe coasta braziliana. Este
localizata în statul Rio de Janero şi are mai mult de 2000 de plaje şi aproape 400 de insule ce
sunt protejate de furia apelor de reciful Marambaia. Avand diferite nuante de verde, apele sunt
ideale pentru sporturile nautice. Exista şi numeroase plaje pustii la care se poate ajunge doar de
pe mare. Principalele atractii din aceasta regiune sunt: Angra dos Reis, Parati şi Itacuruca în
districtul Mongaratiba ce atrage vizitatori de pe intreg teritoriul brazilian.
Insula Fernando de Noronha (vezi anexa 12) este situata în Oceanul Atlantic la 354 km fata
de continent. Insula aprtine statului brazilian Pernambuco. Cu o suprafata de 18 kmp şi o
populatie de 2100 de locuitori, Insula este o destinatie turistica pentru iubitorii de natura surfing
şi scuba diving. Pentru cunoascatori, Insula Noronha este un fel de mecca a scufundatorilor.
Peste 200 de specii de broaste testoase, delfini, rechini, pesti sunt motive  foarte intemeiate sa va
propuneti un sejur pe insula. Insula Fernando de Noronha face parte din patrimoniul protejat
UNESCO.
Lungul şi frumosul lant de plaje, situat la E de Sao Conrado este cunoscut sub numele de
Barra da Tijuca(vezi anexa 13). Aici localnicii sunt putini excentrici,iar zona atrage o categoria
aparte de vizitatori, fiind o copie mai putin fidela a plajelor din Maiami. Plaja e superba şi foarte
mare, de aceea rareori e aglomerata.
Brazilia este cea mai vizitata tara din America de Sud, dar acest lucru nu-i multumeste pe
guvernanti, care prin intermediul Embratur, Oficiul de turism, au lansat un plan amplu de
atragere a vizitatorilor, numit Aquarela 2020. Planul Aquarela 2020 se intinde pe o perioada de
zece ani şi principalul scop este promovarea obiectivelor turistice, avand în vedere ca tara va

45
gazdui, în urmatorii ani, doua importante evenimente. Astfel, în 2014 va avea loc Campionatul
Mondial de Fotbal, iar în anul 2016 acolo se vor derula Jocurile Olimpice. Pana atunci, insa,
brazilienii se pregatesc intens, construind, amenajand şi modernizand mai multe cladiri. Exista
chiar un proiect care prevede construirea unei linii de cale ferata pentru trenurile de mare viteza,
intre Rio şi San Paolo.
Principalul obiectiv din programul Aquarela 2010 este o crestere a turismului cu 113%,
ceea ce inseamna 11,1 milioane de vizitatori straini şi o crestere a cheltuielilor acestora cu 304%,
ceea ce inseamna 17,6 miliarde de dolari.
Brazilia este o ţară de o mare frumusete naturala.,cu o varietate ampla de plaje şi păduri
tropicale, acestea fiind câteva dintre atracţiile ce asteapta vizitatorii. în Brazilia daca te duci
trebuie sa traiesti totul la maxim, sa mergi peste tot, sa vezi tot, sa simti bucuria oamenilor de a
trai şi sa stai suficient de mult incat sa realizezi ca nu mai vrei sa pleci.

46
 3.2. Posibilităţi de creştere a fluxului de turişti

Incidenta economica este dată de contributia turismului în economia zonei de primire, care
devine cu atat mai importanta cu cât turismul înregistreaza pe plan mondial o crestere mai mare
decât orice alt sector economic. O problema fundamentala care releva acest tip de incidente este
aceea a capacitatii unei economii de a absorbi fenomenul turistic în sensul larg al capacitatii unei
zone/statiuni de a asigura infrastructura şi dotarile specifice la nivelul optim. Limitele pot fi
datorate lipsei fortei de munca, terenurilor capitalului sau resurselor naturale.
Incidenta socio-culturala este dată de faptul ca turismul, prin natura sa implica intâlnirea
între turisti şi rezidenti, ceea ce poate determina profunde repercursiuni în plan socio-cultural.
Evaluarea impactului pe care turismul îl are asupra modului de viata şi a culturii unei
comunitati locale, face necesara stabilirea de programe care sa vizeze facilitatea asimilarii
fenomenului turistic, astfel incât sa se evite perturbarea comunitatii sau culturii acesteia.
Factorul primordial în determinarea nivelului şi formei optimale a dezvoltarii turismului la
scara unei zone sau tari îl constituie rolul pe care statul îl poate juca. Acest rol depinde de doua
elemente majore precum nivelul şi configuratia actuala a dezvoltarii activitatii turistice şi
importanta turismului în dezvoltarea tarii.
În tarile dezvoltate care dispun de metode de planificare şi de instrumente de reglare o
interventie dirijata din partea statului spre probleme speciale poate fi înca necesara.
Acest rol consta în primul rand în cresterea unei imagini atragatoare, dar exacte asupra
tarii, zonei sau obiectului, atât pentru consumatori cat şi pentru profesionistii de pe marile piete
emitatoare, astfel încat sa suscite dorinta acestora de a vizita sau vinde destinatia.
Planificarea dezvoltarii turistice va trebui sa cunoasca o importanta deosebita, în aceasta
perioada, îndeosebi sub aspectul procedurilor de planificare, în scopul:
 impunerii unui plafon al dezvoltari structurilor şi echipamentelor turistice într-o zona
dată;
 asigurarii ca dezvoltarea prevazuta este de calitatea dorita;
 coordonarii dezvoltarii turistice cu amenajarea corespunzatoare a infrastructurii generale.
Pe de alta parte este important ca administratiile publice sa dispuna de orientari clare
privind normele de construire.
Aceste norme permit încurajarea arhitecturii traditionale şi în egala masura, reglementarea
înaltimii, dimensiunilor amplasamentului, reculul (de exemplu, în raport cu plaja), densitatea şi

47
caracteristicile constructiilor turistice. De asemenea un numar crescând de destinatii, situri şi
structuri turistice trebuie sa faca fata problemelor de sarcina create de numarul de vizitatori.
La fel de importante ca normele de constructie sunt şi normele minimale de functionare şi
calificare a personalului.
Obiective strategice generale privind dezvoltarea turismului
Luând în considerare evolutia turismului în ultimii ani în Europa şi în special în tarile
Europei centrale de Est, precum şi tendintele de perspectiva ale sectorului, pe plan intern şi
interational, se prezinta obiectivele economice ale turismului pe doua categorii: obiective
economice şi sociale.
Obiective economice
Obiectivele economice ale turismului la rândul lor pot fi analizate pe termen mediu sau
lung.
Pe termen mediu vizeaza:
 Cresterea cu peste 35% fata de anul 2009 a volumului încasarilor din turism. Astfel la
nivelul anului 2012 se estimeaza a se obtine cca. 2.200 miliarde lei (preturi constante
2009), încasari din serviciile prestate în unitatile hoteliere,restaurante şi agentiile de
turism;
 Cresterea ponderii turismului în P.I.B. de la cca. 2,8% la 3,1% în anul 2014, pastrând
înca niveluri reduse fata de majoritatea tarilor europene;
 Cresterea încasarilor valutare din turismul international, cu cca. 33% în anul 2014 fata
de anul 2009, însemnand o contributie la balanta de încasari şi plati valutare cu
aproximativ 770 milioane $ SUA;
 Cresterea contributiei la ocuparea fortei de munca, prin crearea de cca. 40 mii noi locuri
de munca directe ca urmare a dezvoltarii preconizate şi a înca aproximativ 70 mii locuri
de munca, prin efecte indirecte, estimate pe baza unui coeficient multiplicator mediu
national de 1,8. Astfel fata de cca.135 mii persoane cât reprezinta populatia activa
ocupata în turism la sfârsitul anului 2008 din care 131 mii persoane în hoteluri şi
restaurante, se preconizeaza pentru anul 2014 ocuparea în turism a cca.175 mii
persoane.
Pe termen lung obiectivele economice urmaresc:
 Realizarea unui volum de încasari din turism de cca. 2800 miliarde lei (preturi
constante 2009), ceea ce înseamna o crestere cu cca. 75% fata de nivelul prognozat
pentru anul 2014;

48
  Cresterea încasarilor valutare din turism în medie cu 5% anual, ceea ce ar însemna
realizarea unui volum al încasarilor de cca.1000 mil.$ SUA, la nivelul anului 2014.
Cresterea volumului fortei de munca directe ocupate în turism la aproximativ 200 mii
persoane, însemnînd crearea a cca.65 mii noi locuri de munca directe în turism şi cca
115 mii locuri de munca în alte sectoare.
Obiective sociale
Obiectivele sociale ale turismului pe termen mediu şi lung (2009-2014) urmaresc:
 Cresterea pariciparii populatiei la activitatile turistice, ca mijloc de refacere fizica şi
psihica, de odihna şi recreere, de refacere a starii de sanatate, de îmbogatire a
cunostiintelor şi dezvoltare a relatiilor între oameni şi între comunitati.
Conform estimarilor realizate este de asteptat ca pâna în anul 2009 circulatia turistica
interna sa creasca cu cca.37%, ceea ce înseamna antrenarea a peste 9,3 milioane turisti în actiuni
turistice interne, la care se adauga cele 7,3 milioane vizitatori estimati în actiuni externe. Pe
termen lung estimarile conduc la înregistrarea unei circulatii turistice interne în anul 2014 de cca.
12,7 milioane turisi români în actiuni interne şi cca.9,5 milioane în actiuni externe.
Promovarea produsului turistic
Fidelizarea clientelei. Masurile şi actiunile în vederea atingerii obiectivelor prevazute se
bazeaza pe dezvoltarea mecanismelor şi sistemelor de promovare structurate pe cele trei nivle:
national, local şi nivelul operatorilor.
Strategia de dezvoltare a statiunilor balneare va cuprinde în primul rand restructurarea
produsului turistic care va trebui sa aiba în vedere: indepartarea de curele medicale traditionale şi
apropierea de sanatate, o conditie fizica buna şi frumusete; dezvoltarea unui produs de inalta
calitate, cu accent pe tratamentul şi cazarea de lux; serviciile auxiliare sunt de asemenea
importante.
Un accent important se va pune pe renovarea şi modernizarea structurilor de cazare,
tratament şi alimentatie, pentru alinierea acestora la standardele internationale.

Aspecte ale dezvoltarii turismului international în lume

Fluxurile turistice internationale sunt deosebit de concentrate- peste 80 % din sosiri sunt
inregistrate de catre tările industrializate ale Europei de Vest, ale Americii de Nord, cat şi de
noile tari industrializate ale Asiei, care cunosc rate de crestere dintre cele mai rapide.
Concentrarea puternica a fluxurilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice
internationale, cat şi ale sectorului turistic, care necesita mobilizarea de investitii considerabile,
inaccesibile unui numar mare de tari în curs de dezvoltare, cu insuficiente posibilitati de

49
finantare. Cererea turistica internationala este caracterizata prin mari inegalitati şi printr-o
orientare preponderenta catre tările industrializate. în acelasi timp, tările în curs de dezvoltare,
desi în evident progres, nu reprezentau în anul 2010 decat aproape o treime din sosirile
internationale de turişti în lume( dupa statisticile O.M.T., 35 % respectiv 150,3 milioane de
sosiri). Pe de alta parte, în diferite regiuni ale lumii se observa evolutii foarte variate, dar pe
ansamblu, cu o tendinta de crestere. Astfel, intre 2007 şi 2010 , în zona tărilor din Asia de Est şi
Pacific sosirile de turişti internationali au inregistrat cresteri de peste 3 ori, respectiv de la 3,89 %
la 12,26 %, în timp ce în zona tărilor din Asia de Sud aceste sosiri inregistreaza o crestere
semnificativa, de la 0,70 % la 0,73 %.
Aceste evolutii sunt amplificate printr-o mare concentratie şi regionalizare a fluxurilor
turistice. Aceste 2 caracteristici explica locul tărilor europene în turismul mondial, în cadrul
caruia detineau, la finele anului 2010, o pondere de 62,4 % din sosirile de turişti internationali.
Cererea turistica mondiala se caracterizeaza deci prin evolutii calitative şi cantitative
considerabile, care influenteaza direct ansamblul pietei turistice mondiale.
I. Europa
Europa beneficiaza în mod deosebit de efectele regionalizarii turismului, pentru ca aproape
trei sferturi din turismul international corespunde deplasarilor de rezidenti dintr-o tara în alta a
aceleiasi regiuni. în ciuda unei cresteri putin mai rapide, în comparatie cu alte regiuni ale lumii,
suprematia Europei ramane confirmata şi în anul 2010 pentru sosirile de turişti internationali ( 57,
17 % din total). Cu toate acestea, în privinta incasarilor, tările Europei nu reprezinta decat 49, 03
% din total.
Unele din tările Europei de Est (Ungaria, Cehoslovacia, Romania), desi se situeaza printre
primele 20 de tari emitatoare de turişti internationali, cheltuielile efectuate de acesti turişti sunt
deosebit de reduse. Situatia se explica prin izolarea populatiei din aceste tari timp de aproape 50
de ani de toate tările democratice din lume.
Incasarile din turismul international în Europa au crescut în perioada 2006-2010 de la
138.112 milioane dolari USA la 192.831 milioane dolari USA. Desi incasarile din turism au
crescut în mod evident fata de numarul sosirilor de turisti, ponderea acestora fata de volumul
total al incasarilor realizate pe plan mondial a scazut de la 50,64 % în 2006 la 49, 03% în 2010 .
Ponderea incasarilor din turism fata de totalul exporturilor în Europa, în perioada anilor 2006-
2010 marcheaza, an de an, o usoara crestere fata de cele realizate pe plan mondial în aceeasi
perioada.

50
 Principalele destinatii turistice din Europa de catre vizitatori sunt: Franta, Spania, Mexic,
Brazilia, Marea Britanie, Rusia, Elvetia, acestea situandu-se în topul primelor 10 tari din lume în
ceea ce priveste preferintele turistilor.
Facand referire la incasarile din turismul international ale tărilor din Europa, situatia se
prezinta astfel:
Clasificarea mondiala a tărilor în functie de incasarile lor turistice
În
Tara Milioane dolari sua- 2010 Pondere% - 2010
2010
1. Franta 27.527 19,21
2. Brazilia 27.451 18.85
3. SUA 26.854 18.05
4. Spania 25.343 17.23
5. Marea Britanie 19.133 12,35
6. Rusia 17.435 11,32
7. Elvetia 15.652 10,15
8. Canada 13.555 9,36
9. Hong Kong 12.689 8,65
10. Mexic 10.785 6,78
Nu este mai putin adevarat ca, în fluxurile de incasari şi cheltuileli turistice, schimburile
Nord-Nord dintre tările industrializate sau în curs de industrializare sunt esentiale.
Astfel, printre primele tari clasificate din punct de vedere al incasarilor turistice nu
figureaza tările subdezvoltate.
Aportul turismului international la economia tărilor receptoare variaza considerabil, în
functie de regiune. Turismul joaca un rol determinant în regiunile cu vocatie turistica, acestea
fiind cele din Europa de Sud.
Ponderea incasarilor din turism fata de incasarile din export se ridica pentru tările din
Europa de Sud la 19,8 %. în schimb, ea nu reprezinta decat 13% în Europa de Est şi 6, 3 % în
Europa de Vest.
Pentru a putea face o comparatie a incasarilor şi cheltuielilor turistice pentru tările Europei,
se prezinta urmatorul tabel:
Clasificarea tărilor în functie de cheltuielile lor turistice
În
Tara Milioane dolari sua- 2010 Pondere % - 2010
2010
1. SUA 39.418 16,10
2. Rusia 31.650 12,80
3. Japonia 23.983 9,76
4. Marea Britanie 18.850 7,67
5. Brazilia 13.300 5,41

51
 6. Franta 12.338 5,02
7. Canada 10.526 4,28
8. Olanda 7.886 3,21
9. Mexic 7.449 3,03
10. Suedia 6.1047 2,48
Analizand în comparatie cele 2 tabele ale incasarilor şi cheltuielilor, se poate observa ca
nivelul incasarilor il depaseste pe cel al cheltuielilor în cazul tărilor puternic dezvoltate din punct
de vedere economic: Franta, Brazilia, Spania, Mexic, Marea Britanie.
Desi ocupa un loc preponderent în turismul international, tările europene cunosc ocrestere
a sosirilor turistice inferioare mediei mondiale. Aceasta scadere relativa a cererii turistice
internationale catre Europa provine în principal din ascensiunea noilor tari turistice, în special
din Asia de Sud- Est, care la fel ca şi noile tari industrilalizate, rastoarna repartitia internationala
a activitatii economice.
Printre primele 10 tari emitatoare de turişti catre Europa, numai SUA, situata pe pozitia a
8-a, nu face parte din tările europene.
Fluxurile turistice cu destinatia Europa privesc în principal Europa de Vest şi de Sud, care
în anul 2010 reprezinta 72% din sosiri şi 80 % din incasari. Situatia tărilor din Europa Centrala şi
de Est era pana în 2010 deosebit de contrastanta, intrucat ele reprezentau 18 % din sosiri şi numai
2 % din incasari. Aceasta situatie rezulta în special, printre altele, din sistemul de preturi
adoptate în acea perioada, cand nu au corespuns intotdeauna necesitatilor economiei de piata.
Situatia extrema o constituia
Romania, care cu aproape 5 milioane turişti în 2003, nu avea decat 170 milioane dolari
incasari, în timp ce o tara ca Suedia, cu 8,8 milioane turisti, avea incasari de 2.542 milioane
dolari.
Situatia tărilor din Europa pe sub-regiuni confirma locul principal ocupat de Franta,
Spania, Brazilia în termeni de frecventa, cat şi în privinta incasarilor.
Previziunile de evolutie a cererii turistice catre Europa sunt foarte diferite în functie de
tara. în calitate de emitatoare de turisti, numeroase tari europene ar trebui sa atinga un plafon,
ceea ce ar avea repercursiuni inportante asupra evolutiei cererii turistice intra-regionale. în
schimb, perspectivele se anunta favorabile pe termen mediu pentru tările Europei de Est, atat ca
tari receptoare, cat şi ca emitatoare de turisti.
Dupa ultimele previziuni ale O.M.T., sosirile de turişti internationali în Europa ar trebui sa
atinga 530 milioane în 2000, în timp ce estimarile la nivel mondial sunt de 956 milioane în
2000. Tendinta de diminuare a ponderii relative a Europei în turismul mondial ar trebui, în
consecinta, sa se confirme, dar ea va ramane totusi majoritara.

52
 II. America
Sosirile de turiști internationali catre regiunea America, în perioada 2006-2010, au crescut
de la 96.492 mii turişti la 110.768 mii turisti, inregistrandu-se o crestere mai mica decat media
mondiala. în aceeasi perioada, ponderea " Americilor" în turismul mondial a scazut de la 25,50
% la 20,98 %. în anul 2010 sosirile de turi şti în regiunea America reprezentau 19,55 % din
totalul sosirilor de turişti în lume.
Aceasta evolutie se explica prin situatia economica din SUA şi din Canada, tari care
reprezinta peste jumatate din sosirile de turi şti internationali în regiune. în aceste conditii,
variatiile cursului dolarului american au o influenta adesea decisiva asupra cererii turistice, în
afara tărilor din zona dolarului.
Turismul intra-regional este preponderent, 79 % din sosirile anului 2010 . Cu toate acestea,
ponderea sa are tendinta de scadere din 2010, an în care atingea 80,8 %.
Sosirile de turişti provenind din tările europene au crescut usor în comparatie cu sosirile de
turişti veniti din regiunea Asiei de Est şi Pacific. Ponderea sosirilor de turi şti europeni a fost de
11,4 % în 2000 şi 14 % în 2010 , în timp ce sosirile de turi şti din tările Asiei de Est şi Pacificului
au inregistrat o pondere de 6,6 % în 2010 şi 8,8% în 2010 .
Cererea turistica orientata catre tările din America este mult mai diversificata în cazul
Europei, intrucat printre principalele 16 tari emitatoare se gasesc 7 tari europene şi Japonia.
Primele 3 tari emitatoare sunt totusi situate pe continentul american: SUA, Canada și Mexic.
Argentina, Brazilia şi Venezuela ocupa, de asemenea, un loc important. în acelasi timp, originea
fluxurilor turiostice este extrem de concentrata, pentru ca primele 5 tari emitatoare de turi şti
internationali catre regiunea Americilor reprezenta 71 % din sosirile turistice în regiune.
Primele dintre pietele turistice pentru America sunt chiar state din America, în ceea ce
priveste numarul de sosiri turisti: SUA, Canada, Mexic. Oricum, ponderea cea mai mare este
detinuta de statele americane.
Ponderea regiunii " America" în totalul incasarilor din turismul mondial este superioara
ponderii sosirilor de turişti internationali.
Incasarile din turismul international în regiunea America
2005-2010
Anii Încasări totale mil $ sua Creşteri -% Ponderea din totalul mondial- %
2005 41.394 12,15 24,13
2006 48.590 17,38 24,57
2007 55.730 14,69 26,43
2008 65.193 16,98 25,56
2009 72.021 10,47 27,59

53
 2010 83.595 16,07 28,20
Acesta situatie este consecinta inaltului nivel al cheltuielilor realizate de turistii care
viziteaza SUA. Cresterea incasarilor turistice este relativ recenta, pentru ca în 1970 ponderea
regiunii "America" în totalul mondial era aproape echivalenta, din punct de vedere al incasarilor
( 26,8 % din total), cu ponderea sosirilor ( 25,5 %).
Importanta relativa a incasarilor turistice explica importanta locului lor în incasarile din
export. în fapt, regiunea Americii este cea care, în privinta incasarilor turistice fata de totalul
incasarilor din export, reprezinta 10,2 %.
SUA este regiunea cu cel mai mare castig din turism din lume. Ea are un guvern de tip
federal şi o forma de management non-intervetionist, mai ales la nivel federal. Cateva state şi
guverne sunt, oricum, foarte active în managementul turistic.
Pe langa ponderea predominanta a Americii de Nord( 77 % din incasari şi 76 % din sosiri),
trebuie remarcata ponderea importanta a Marii Caraibilor, care reprezinta 13 % din incasari şi 12
% din sosiri, adica un loc net mai important decat cel al Americii de Sud, care reprezintanumai
10 % din sosiri şi 9 % din incasari.
Tour operatorii din SUA opereaza pe o scara mult mai restransa decat concurentii lor
europeni datorita intinsei distributii a populatiei, marii varietati a formelor de turism din SUA şi
proximitatii unor destinatii populare precum mexic şi Canada. De altfel, circa 70 % din productia
de voiaje forfetare a tour operatorilor americani este orientata spre destinatii populare nord-
americane, cum ar fi: California, Florida, Hawaii, Porto Rico, Quebec, Mexico City. Principalele
destinatii externe sunt insulele Caraibe, țările europene, Asia de Sud-Est şi America de Sud.
Cel mai mare tour operator american este AMERICAN EXPRESS TRAVEL, parte a marii
societati diversificate de servicii financiare American Express. Principalul sau rival a fost şi este
compania Thomas Cook, primul tour, în acceptiunea moderna.
Un alt mare tour operator, CARTAN este parte a societatii Avco Financial Services, care
promoveaza cartea de credit Carte Blanche.
Alti tour operatori importanti care actioneaza pe piata americana sunt: Gateway
Holidays(infiintat de linia aeriana TWA); ETC Travel Club( infiintat de Eastern Airlines).In
Canada, cei mai importanti tour operatori sunt: Canada Pacific; Tour Montreal; Venturex.
III. Africa
Sosirile turistice internationale în Africa sunt deosebit de scazute, numai 3,64 % din totalul
mondial al anului 2010 . Aceasta situatie nefavorabila a tărilor din Africa în turismul
international se explica mai intai prin problema globala a dezvoltarii economice. insufucienta
infrastructurilor de transport aerian şi terestru, precum şi lipsa unor mijloace financiare pentru a

54
realiza investitii în domeniul primirii şi cazarii nu permit celor mai multe tari din Africa sa-si
stabileasca o adevarata politica de dezvoltare turistica.
Cu toate acestea, în ciuda numeroaselor dificultati, Africa dispune de atuuri exceptionale
pentru a participa mai mult la avantul turismului mondial. în afara patrimoniului sau turistic
natural, Africa se situeaza, în special prin partea sa de nord, în imediata apropiere a primului
emitator turistic mondial, care este Europa. în plus, tările propicale din Africa sub- sahariana se
situeaza pe aceleasi fuse orare ca şi tările europene. Din aceste considerente, tările Africii de
Nord şi anumite tari ale Africii de Est au cunoscut o sensibila crestere a turismului international.
Aceasta situatie explica faptul ca evolutia globala a turismului în Africa este foarte importanta,
pentru ca sosirile din Africa în turismul mondial au crescut cu peste 80 % intre 2006 şi 2010 ,
respectiv de la o pondere de 2,94 % la 3,64 %.
Plecand de la nivelul foarte scazut, 4,7 milioane de sosiri în 1980, cresterea turistica
internationala catre Africa a crescut de peste 3 ori în ultimii 15 ani, în timp ce fluxurile turistice
mondiale au crescut de numai 2,16 ori. Cresterea fluxurilor turistice a fost evidenta în 2003 şi
2004. Din 2006, tările africane, pe ansamblu, au continuat sa inregistreze o crestere a sosirilor de
turisti, cu toate ca anumite tari din Africa de Nord au fost afectate de criza din Golf.
Ponderea sosirilor de turişti în Africa, desi are tendinta de crestere, aceasta nu este
constanta: 2,94 % din turismul mondial în 2004, apoi 2,74 % în 2007 şi 3,64 % în 2010 .
Contrar principalelor regiuni turistice mondiale, turismul international african nu mai este
preponderent. El reprezinta în 2005 numai 28,6 % din sosirile de turişti proveniti din alte tari
africane şi este chiar în scadere intre 2004-2010. Despre redresare se poate vorbi dupa 2006,
cand ponderea acestora a ajuns la 59 %. în schimb, cererea turistica europeana este majoritara cu
42,8 % din totalul de luxuri turistice catre Africa.
În ceea ce priveste repartitia cererii turistice internationale catre Africa de Nord ocupa un
loc preponderent cu peste o jumatate din sosirile de turi şti internationali, în timp ce Africa
Centrala nu reprezinta decat 2 % din sosiri şi 1% din incasari. Se apreciaza ca 19 tari africane
primesc mai putin de 100.000 turişti pe an; alte 13 tari mai putin de 5.000 turisti.
IV. Asia de Est şi Pacific
În zona de est şi de sud-est a Asiei se situeaza noile tari turistice, dintra care unele sunt şi
noile tari industrializate, exportatoare de produse manufacturate catre Europa şi America de
Nord.
Regiunea Japoniei- noile tari ale Asiei de Est, adica Hong Kong, Singapore, Thailanda,
Malayesia, Republica Coreea, provincia Taiwan şi indonezia- constituie de acum inainte unul din

55
polii majori ai turismului mondial, alaturi de polul european( Europa de Nord- Europa de Sud) şi
de polul american( America de Nord- Marea Caraibilor).
Cu toate acestea, noul pol asiatic al turismului international reprezinta un numar de
particularitati, susceptibile sa-l faca şi mai important intr-un viitor apropiat.
In sfarsit, Japonia, Republica Coreea şi provincia Taiwan constituie un potential
considerabil de cerere turistica, în conditiile în care anumite tari emitatoare din regiune
inregistreaza un numar total tot mai limitat la plecarilor în strainatate, aceasta şi ca urmare a
duratei tot mai mai scurte a perioadelor de vacanta.
Cu peste 61 milioane de sosiri de turişti internationali în anul 2007, tările Asiei de Est şi ale
Pacificului reprezinta peste 12 % din totalul mondial.
Numarul de sosiri de turişti internationali s-a marit de aproape 4 ori în perioada 1980-2011,
trecand de la 20,9 milioane la 61,3 milioane. Ponderea sosirilor de turi şti din tările Asiei de Sud-
Est şi ale Pacificului, fata de totalul mondial a crescut în aceeasi perioada de la 7,28 % la 12,73
%, dupa cum se poate observa şi din tabelul de mai jos:
Sosiri turism international în Asia de Est şi Pacific
Anii Asia de est şi pacific( mil.) Din totalul mondial(%)
2006 38.905 10,61
2007 45.077 11,44
2008 45.549 10,65
2009 52.253 11,47
2010 53.892 11,84
2011 61.306 12,73
La finele anului 2010, Japonia era prima tara emitoare de turişti din regiune, cu 15,34 %
din sosirile totale, uramat de Singapore cu 8,91 % şi de SUA cu 6,62 %.
Pentru principalele tari primitoare, China, Hong Kong şi Taiwan-ul reprezinta 38% din
totalul sosirilor în aceasta regiune. Noile tari turistice, Singapore, Thailanda, indonezia,
Malayesia şi Rep. Coreea reprezinta 40 %.
In cadrul tărilor din Asia, cei mai mari tour operatori sunt în Japonia. inclinatia japonezilor
de a calatori peste hotare în grupuri şi prin incusiv tour se datoreaza unei multitudini de factori:
 limitarea zborurilor charter în interes turistic;
 mentinerea unor preturi relativ inalte la calatoriile companiilor aeriene regulate din
Japonia;
 bariera lingvistica intampinata de japonezii care calatoresc în strainatate etc.
Principalii tour operatori japonezi sunt: Japan Creative Tours; Jet Tours; Japan Travel
Bureaux; Nippon Travel Agency şi Kinki Nippon Tourist Ltd.

56
 Asocierea tour operatorilor japonezi cu lanturile hoteliere şi liniile aeriene este mai limitata
ca în Europa.

57
 3.3. Caile de atragere a turistilor pe litoralul Brazilian

 Reformularea produsului balnear de la termalism la turismul de sanatate. Costurile

pe care le implica acest proces vor fi considerabile, dar aceasta strategie va atrage o piata
internationala cu o baza mai larga şi se va adresa de asemenea turistilor interni cu venituri mari.
 Introducera de facilitati de inalta calitate şi servicii de fitness şi
infrumusetare,modernizarea centrelor de tratament şi dotarea cu echipament de nivel ridicat ,
realizare de saune, piscine acoperite şi în aer liber şi piscine de statiune;
 Promovarea resurselor naturale (namoluri, ape minerale, etc.) atat pentru cure, cat și
pentru tratamente preventive şi de infrumusetare;
 Recrutarea unui nou personal (de exemplu terapeuti pentru infrumusetare) şi
calificarea personalului existent;
 Unitati de cazare de calitate superioara, legate de centrele de tratamente pentru
sanatate, fitness şi infrumusetare;
 Unitati bugetare pentru piata de tineret, amplasate în unitatile existente şi care nu
constituie prioritati de modernizare majora;
 Diversificarea meniurilor şi dezvoltarea unor servicii de cafenele şi restaurante
mici, de calitate superioara;
 Standarde ridicate pentru cazare, alimentatie ;
 Facilitati auxiliare, cum ar fi cele pentru sporturi, piscine, comert şi alte dotari
recreationale şi de agrement;
 Sistem international computerizat de rezervari;

Facilitati complementare, servicii şi atractii:

 Organizarea de festivaluri, evenimente şi programe de animatie în fiecare statiune.
 Centre de informare, harti şi planuri;
 Amenajarea peisagistica a terenurilor şi parcurilor fiecarei statiuni;
 Mijloace de securitate corespunzatoare - politie, pompieri şi salvare;
 Servicii bancare în concordanta cu nevoile vizitatorilor;
 Excursii şi informatii asupra atractiilor din zonele inconjuratoare
 Organizarea transportului de la punctele majore de intrare în tara sau de la
aeroporturile regionale.

58
Propuneri de asocieri de cure:
 talasoterapie, diagnostic cosmetic, sfaturi de nutritie şi machiaj. Durata curei poate
fi de o saptamana sau poate fi oferit un program mai scurt pe durata unui week-
end;
 fitness şi optiune estetica. Durata - 10 zile sau un week-end.
 program de regenerare celulara pentru pielea obosita, în care sunt incluse programe
speciale specifice (antiacnee, vitaleft, tonibust), namol, masaj, talasoterapie.
Durata unei cure este de 6 zile;
 gimnastica acvatica, talasoterapie, consultatii dietetice, cosmetica (6 zile);
 masaj acvatic, bai cu ultrasunete, ultraviolete, plante medicinale, dusuri, jet şi
multijet, gimnastica (6 zile);

59
 CONCLUZII

În urmă acestui proiect am putut remarca Brazilia ca fiind o destinaţie remarcabilă pentru
cei care doresc o îmbinare între tradiţional,sălbatic şi nonconformsim.Multitudinea de
evenimente de marcă care au loc anual în Brazilia plus oportunitatea de a te lăsa surprins de
natură în splendoarea ei şi de plajele întinse fac să renască spiritul aventurier şi tocmai de aceea
cu fiecare an care trece tot mai mulţi turişti vor să simtă pulsul din “ţara cafelei”.
Regimul redus al precipitaţiilor, marea, bioclimatul marin, numărul mare de zile însorite,
puritatea aerului, creiază mediu favorabil condiţiilor de odihnă şi de cură heliomarină, condiţii
prielnice pentru dezvoltarea turismului, în special a turismului de litoral.
Turismul este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei braziliene. Investiţiile
în turism au un rol decisiv în dezvoltarea acestei industrii, a venitului naţional şi în crearea de
noi locuri de muncă.
În privinţa promovării turistice există un interes mai scăzut faţă de Europa şi Asia lucru
uşor de remarcat din statistica indicilor turistici.Probabil atâta timp cât va exista o creştere a
numărului de turişti în fiecare an nu se va încerca o promovare mai agresivă de acaparare a altor
pieţe decât cele din America de Nord şi de Sud.Când în schimb se va ajunge acolo atunci se va
putea recurge la mediatizare şi la o extindere a numărului de birouri de promovare.Nu în ultimul
rând un semnal de alarmă trebuie tras atunci când vine vorba de perioada martie-octombrie a
anului atunci când numărul de turişti scade considerabil.Oferte accesibile ca şi preţ sau sejururi
prelungite pot oricând să atragă oameni noi sau cel puţin să menţină media de turişti cât mai
ridicată.
Brazilia prezinata în multe privinţe un potenţial de invidiat dar ca şi multe alte state este
încă într-un proces de creştere şi stabilizare a nucleului turistic.Pentru a putea continua pe o
pantă ascendenta este nevoie de o percepţie şi o deschidere sporită către pieţele existente care nu
sunt încă exploatate.
Pieţele turistice sunt într-o continuă schimbare şi de multe ori primează un răspuns rapid
sau capacitatea fiecăruia de a se adapta.Sunt convinsă că Brazilia va fi una din ele.
Brazilia este cea mai mare tară din America de Sud, formată din 23 state federale şi a
cincea tară din lume dupa Rusia, Canada, China, S.U.A., avănd o suprafată de 8.511.965km 2.
Aceasta se învecinează cu Venezuela, Guyana, Surinam şi Guyana Franceză la nord, cu statul
columbian la nord – vest, cu Peru şi Bolivia la vest, cu Paraguay şi Argentina la sud – vest şi cu
Uruguay la sud.

60
 Brazilia ocupă un loc important în sistemul turistic international, avînd un mediu geografic
diversificat şi o climă favorabilă. Astfel, turiştii sunt atraşi atît de numeroasele plaje formidabile
de care dispun brazilienii, cît şi de ineditele expediîii în junglele amazoniene sau vizitarea
oraşelor prestigioase.
Ipanema este cea mai fascinata şi mai conservatoare plaja a orasului.Fasia ce desparte
Ipanema de Copacabana e zona cu cele mai bune valuri, fiind cea mai cautata de surferi. Plaja
din Ipanema a devenit renumită în special după aparitia melodiei "The Girl from Ipanema",
scrisă de Antonio Carlos Jobim. Fata de Copacabana, Ipanema este mai cocheta, mai sigura dar
şi mai scumpa. Hotelul Fazano este simbolul caracterului contemporan al acesei plaje, spre
deosebire de Copacabana care are un aer placut dar usor demodat.
Peisajul litoral de pe coasta braziliana nu se compune insa numai din plaje, el inculzand
şi unitati de cazare, tratament şi agrement. O dată cu cresterea turismului din zona litorala au
aparut din ce în ce mai multe constructii menite sa sustina aceasta industrie în dezvoltare,
precum hoteluri, restaurante şi numeroase baruri şi cluburi de noapte. Analizand indeaproape
situatia, constatam ca de fapt turismul intr-o zona nu se poate dezvolta numai pe baza cadrului
natural, fiind nevoie şi de facilitati. Hotelurile sunt necesare pt cazarea milioanelor de turisti ce
viziteaza anual tara şi cu cat sunt mai apropae de plaja cu atat vor fi mai cautate.
Ca o concluzie al studiului am observat că cele mai eficiente mijloace de promovare a
turismului în general şi în particular, se face prin publicitatea făcută de turişti carea u vizitat zona
şi au fost multumiti atît cu priveliştea cît şi cu calitatea serviciilor pe care le-au primit.
În cele din urmă, se observa că turismul este o ramura social, cu influiente economice care aduce
o mare ofrandă mintii şi spiritului uman, şi un în ultimul rînd, de a aduce un zîmbet pe fetele
oamenilor.

61
 BIBLIOGRAFIE:

1. Lungu, Marius (2004) (în română). Statele Lumii — Antologie. Constanta: Editura Steaua
Nordului (pp. 203–213);
2. Îndrumar de afaceri – república federativă a Braziliei 20092;
3. Avizul comitetului economic si social european privind relațiile Uniunea Europeană –
Brazilia 3;
4. Lista statelor federale Brazilia – wikipedia.or;
5. Resurse si destinatii turistice - interne si internationale.Editia a II-a,Nicolae Neacsu, Andreea
Baltaretu, Monica Neacsu, Marcela Draghila.
6. Chiotoroiu B.-Amenajarea turistică a teritoriului,Ed. ExPonto, Constanţa 2005, pag. 92
7. Turismul în România, Glăvan V –Ed. Economica, Bucureşti 2000, pag 80
8. Resurse și destinatii turistice interne si internationale, Nicolae Neacsu, Monica Neacsu.
9. Geografia si economia turismului, P. Baron, N. Neacsu, Monica Neacsu, V. Glavan.
10. Resurse si destinatii turistice - interne si internationale.Editia a II-a,Nicolae Neacsu, Andreea
Baltaretu, Monica Neacsu, Marcela Draghila.
11. Lungu, Marius (2004) (în română). Statele Lumii — Antologie.
12. Geografia generală a turismului,Coceanu Pompei, Vlăsceanu Gheorghe, Necjoiescu Bebe,
Editura Meteor Press, Bucureşti,2005
13. Strategii şi tranzacţii în turismul internaţional, Cristureanu Cristina, Editura C.H.Beck,
Bucureşti,2006
14. Geografia turismului, Neguţ Silviu, Edutura Meteor Press,Bucureşti,2003
15. Turismul - Fenomen social-economic şi cultural, Ionescu Ion, Ed Oscar Print, Bucureşti,2000
16. Resurse turistice pe Terra, Glăvan Vasile, Editura Economică, Bucureşti, 2000
17. Economia turismului şi mediul înconjurător, Bran Florina Ed. Economică, Bucureşti, 1999
18. Turismul: Fenomen complex contemporan, Cosmescu Ion, Ed. Economică, Bucureşti, 1999
19. Ghid practic de turism internaţional şi intern, Draica Const. Ed. All Beck, Bucureşti, 2000
20. Introducerea în teoria şi practica turismului, Postelnicu Gheorghe, Ed. Dacia, Cluj Napoca
21. Terminologie turistică, Stăncioiu, Aurelia, Editura Economică Bucureşti 1999
22. Managementul turismului durabil în ţările riverane, Stănciulescu Gabriela Mării Negre
Editura Dacia, Cluj Napoca, 1997
23. Internet http://ro.wikipedia.org/wiki/Brazilia.

62
ANEXE

63
 Anexa 1
Brazilia, localizare

Sursa: http://www.romaniantourism.ro

64
 Anexa 2
Dezvoltarea economică şi invaziile străine

Formarea Braziliei (cu verde) şi a celorlalte ţări din America de Sud începînd cu anul 1700.
Sursa: http://en.wikipedia.org

Aneza 3 – Numǎrul total de locuri de muncǎ în turism – Formale şi informale (în milioane
de angajati)

Accumulated
2007 2008 2009 2010 2011 (*) 2008/2009/2010/2011
(occupied people)
5.15 5.18 5.48 5.81 6.04 891,000

65
 Anexa 4 – Turismul international, statistica

Top 10 destinatii turistice ale anului 2010

Nr. Tara Nr. de turisti sositi

1 Franta 76.80 mln
2 SUA 60.88 mln
3 China 55.67 mln
4 Spania 52.68 mln
5 Italia 43.63 mln
6 Marea Britanie 28.13 mln
7  Turcia 27.00 mln
8  Germania 26.88 mln
9  Malaezia 24.58 mln
10  Mexic 22.40 mln
Sursa: http://en.wikipedia.org
Istoria sosirilor, Brazilia
1995-2011
Sosirile turistilor Cresterea Cresterea
Veniturile
Anul internationali anuala anuala
(mln $)
(x1000) (%) (%)
1995 1,991 - 972 -
2000 5,313 - 1,810 -
2003 4,133 - 2,479 -
2004 4,794 16.0 3,222 30.0
2005 5,358 11.8 3,861 19.8
2006 5,019 -6.3 4,316 1.1
2007 5,025 0.1 4,953 14.8
2008 5,050 0.5 5,780 16.7
2009 4,802 -4.9 5,305 -8.2
2010 5,161 7.5 5,919 11.6
2011 5,400 4.6 6,775 14.5

66
Anexa 5-Analiza comparativa a Braziliei cu cele mai populare destinatii ale Americii Latine

Incasari
Statele Americii Latine Sosiri Internationale, 2010 2010
(x 1000) pers.
(x1000$)

 Argentina 5,288 4,930

 Brazilia 5,161 5,919

 Chile 2,766 1,636

 Costa Rica 2,100 2,111

 Cuba 2,507 n/d

 Republica Dominicana 4,125 4,240

 Mexic 22,395 11,872

 Panama 1,317 1,676

 Peru 2,299 2,274

 Uruguay 2,352 1,496

http://en.wikipedia.org

67
Anexa 6 - Carnavalul de la Rio, cel mai mare spectacol de pe Pamant

Sursa: http://www.stildeviata.com

Anexa 7 - Riul Amazon

68
Sursa: http://travel.descopera.ro

69
 Anexa 8 - Insula Bananal, cea mai mare insulă fluvială a lumii.

http://turism.bzi.ro

Anexa 9 - Staţiunea Copacabana, aici există nu mai puţin de 63 de hoteluri şi 10

hosteluri(Copacabana Palace, California Othon Classic, Excelsior Copacabana).

70
71
72
 Sursa: http://zgriptzu.wordpress.com
Anexa 10 - Ipanema este cea mai fascinata şi mai conservatoare plaja a orasului.Fasia ce
desparte Ipanema de Copacabana e zona cu cele mai bune valuri, fiind cea mai cautata de surferi.
Plaja din Ipanema a devenit renumită în special după aparitia melodiei "The Girl from Ipanema",
scrisă de Antonio Carlos Jobim. Fata de Copacabana, Ipanema este mai cocheta, mai sigura dar
şi mai scumpa. Hotelul Fazano este simbolul caracterului contemporan al acesei plaje, spre
deosebire de Copacabana care are un aer placut dar usor demodat.

73
74
 Sursa: http://stranymira.com
Anexa 11 - Costa Verde, una din cele mai atractive şi ma exotice plaje de pe coasta braziliana.

75
Sursa: http://www.best-beaches.com

76
 Anexa 12 - Insula Fernando de Noronha este situata în Oceanul Atlantic la 354 km fata de
continent.

77
Sursa: http://pt.wikipedia.org

78
 Anexa 13 - Lungul şi frumosul lant de plaje,situat la Est de Sao Conrado este cunoscut sub
numele de Barra da Tijuca. Aici localnicii sunt putini excentrici,iar zona atrage o categoria
aparte de vizitatori,fiind o copie mai putin fidela a plajelor din Miami.Plaja e superba şi foarte
mare,de aceea rareori e aglomerata.

Sursa: http://www.worldbeachvacation.com

79
Cascadele de pe Iguazú situate la frontiera între Brazilia şi Paraguay.

Anexa 14 - Rio de Janeiro

Sursa: http://wikitravel.org

80