Universitatea de Vest din Timișoara

Facultatea de Chimie-Biologie-Geografie

Specializarea Geografie

Hazarde antropice

Poluarea apei cu metale grele

Profesor coordonator:

Prof. univ. dr.habil Mircea Voiculescu

Masterand: Berci Marian

DAT, an I

Timișoara, 2021
Introducere

Apa reprezintă substanţa minerală cea mai răspândită pe suprafaţa pământului şi are un
rol primordial în dezvoltarea social şi economică a unei naţiuni .1
Apa este o resursă naturală neregenerabilă, leagăn şi suport al materiei vii pe Terra, al
cărei volum total (mări, oceane, gheţari, lacuri, râuri, ape subterane, etc) este apreciat la 1,386
mld. km3. 2
Una dintre cele mai probleme ale omenirii o reprezintă poluarea apelor, aceasta
reprezentând orice modificare a compoziţiei sau calităţii ei, astfel încât aceasta să devină mai
puţin adecvată tuturor, sau anumitor, utilizări ale sale. 3
Această problemă se intâlnește și în țara noastră, are un impact puternic asupra
ecosistemelor și a populației direct sau indirect. Studiul de caz propus în acest referat îl
reprezintă Roșia Montană, una din cele mai vechi exploatări miniere de aur din România și
din Europa, unde poluarea apelor subterane și a celor de suprafață este o problemă cu care ne
confruntăm, o problemă serioasă care încă își caută rezolvarea care întârzie să apară.

Metodologie

Metodele de cercetare folosite sunt diverse, am folosit metoda documentării

bibliografice, care presupune realizarea unei cunoașteri a hazardului și a arealului studiat, în
cazul de față poluarea apelor cu metale grele în arealul minier Roșia Montană, dar și
selectarea celor mai bune informații atât din cărți cât și din sursele online. De asemenea
pentru realizarea acestei lucrări, analiza propriu-zisă presupune combinarea informațiilor
obțiune cu ajutorul documentării bibliografice cu metoda studiului de caz, iar la sfârsit
contuându-se câteva concluzi obținute în urma analizei tutoror informațiilor.
Scopul acestei lucrări este de a sublinia prezența acestui hazard în acest areal,
evaluarea complexității acestuia și câteva aspecte legate de managementul acestui fenomen.

1
* World water balance and water resources of Earth, UNESCO, Paris, 1978
2
Gâstescu P. (2000) , Dicționar de limnologie, Editura HGA București
3
Luca, E., Roman, C., Chintoanu, M., Luca, L., Puscaş, A., Hoban, A.,(2006), Identificarea principalelor surse de
poluare din bazinul Roşia Montană, Editura Casa Cărţii de ştiinţă, Cluj-Napoca
 Localizarea geografică a arealului studiat

Comuna Roşia Montană (situată în nord-vestul ţării, la 128 km de Cluj-Napoca şi 70

de kilometri de Alba Iulia, în judeţul Alba) adăposteşte cel mai mare zăcământ de aur din
Europa (estimat la 10,6 milioane uncii de aur), exploatat de secole în mod tradiţional, în
subteran.
Roşia Montană este o localitate răspândită pe versanţii văii Roşiei, nume căpătat
datorită culorii roşiatice a apei din cauza conţinutului ridicat în oxizi de fier. Situată la o
altitudine de aproximativ 800 m, în valea Roşiei se îmbină culmile domoale ale dealurilor
piemontane cu masivele muntoase înalte pe care se mai pot vedea urme ale exploatării
îndelungate.

Fig.1 Poziția geografică a arealului Roșia Montană

(sursă www.curentul.net accesat la 6.05.2021)

Zona de studiu are o suprafaţă de 21,45 km2, suprapunându-se cursului Văii Roşia şi
confluenţei sale cu râul Abrud. Aceasta se încadrează în limitele administrative ale comunei
Roşia Montană şi încorporează toate obiectivele miniere de interes din punct de vedere al
protecţiei factorilor de mediu, al închiderii şi ecologizării.

Rezultate
Roși Montană este o zonă minieră încă de pe vremea daco-romană, activitățile miniere
desfășurate în ultimele decenii, și procesele tehnologice folosite la apariția apelor uzate care
au un conținut mare de metale grele.
 Apele uzate de la extracţia minereurilor sunt impurificate atât cu suspensii minerale
cât şi cu substanţe chimice. Industria extractivă generează două categorii de ape uzate:
1. ape de mină provenite de la extracţia minereurilor;
2. ape uzate rezultate din procesul de preparare a minereurilor.
Principalele surse de formare a apelor de mină ar fi:
 apele provenite din precipitaţii atmosferice şi pânzele freatice ale apelor de
suprafaţă, care se infiltrează în formaţiunile litologice de profunzime;
 apele subterane acumulate în formaţiuni acvifere deschise prin lucrări miniere
de explorare, de exploatare sau lucrări speciale de asecare;
 apa tehnologică introdusă în exploatările miniere pentru foraj umed,
combaterea prafului, rambleierea hidraulică a golurilor excavate.

Evaluarea hazardului

Principalele surse de poluare de pe amplasament:

- depozitări necontrolate de material steril şi minereuri pe traseele de transport;
- distrugerea covorului vegetal;
- îndepărtarea stratului de sol pe suprafeţe întinse,
- depozitarea concentratelor rezultate;
- antrenarea de particule de praf de pe amplasamentele haldelor şi iazurilor de
decantare;
- scurgeri de ape din precipitaţii cu conţinut de metale grele (Cu, Fe, Zn, Mn) şi
caracter acid în zonele de amplasament ale haldelor de steril şi iazurilor de decantare cu
posibilităţi de antrenare a sterilelor;
- evacuări directe de ape poluate în receptorii naturali de suprafaţă (ape acide
provenite din apele meteorice ce spală suprafeţele haldelor);
- exfiltraţii de ape poluate din halde în apele subterane din zonă;
- emisii de pulberi în suspensie (antrenate de vânt din materialul depus).
Majoritatea bolilor din organism sunt cauzate de faptul că oamenii nu beau suficientă
apă sau apa baută nu are cele mai bune calităţi.
Metalele grele sunt cunoscute ca fiind foarte puţin mobile, ceea ce înseamnă, cu alte
cuvinte, că odată ajunse într-un ecosistem se elimină extrem de greu din acesta. Populația din
această zonă minieră este supusă contactului permanent cu aceste metale grele care cauzează
afecțiuni grave de sănătate. Enumerăm cele mai des întalnite metale grele în apele din Roșia
Montană :
 Plumbul este toxic pentru organismul uman,unde ajunge pe cale digestivă şi
respiratorie,fiind reţinut în cortexul renal,în ficat şi în oase. Provoacă
saturnismul(oboseală mare, slăbiciune, vărsături, cefalee, turburări nervoase şi renale,
nefropatie cronică etc.).
 Mercurul se concentrează în special în cereale sub formă de metilmercur(insecticid)
,dar poate să se găsească şi în apa contaminată, în alimente,în săruri şi în aer. Pentru
om are un efect deosebit de toxic,deoarece provoacă dezintegrarea celulară şi inhibă
sistemul enzimatic fundamental de oxidoreducere prin blocarea grupărilor tiolice.
Ingerarea de compuşi organici (tip HgCl 2) are ca efecte imediate arsuri în gură şi
faringe, colici, vărsături, diaree, anxietate, dupa care se instalează insuficienţă renală.
 Cadmiul este foarte toxic şi se concentrează în ficat, rinichi, testicule şi splină, de
unde se elimină în perioade lungi(10-20 de ani) .Afectare hepatorenală, gust dulceag
în gură, uscăciune în gât, tuse, iritaţie puternică a mucoasei nazale, creşterea
temperaturii.Se presupune a fi cancerigen.
 Cromul (Cr3+) este un element care în cantitate mică ajută metabolismul animal şi
6+
uman. Cromul hexavalent(Cr ) are acţiune toxică, se utilizează şi astăzi în industria
pielăriei. Expunerea de scurtă durată produce iritaţii, dar o expunere îndelungată poate
produce dereglări circulatorii şi afectează sistemul nervos. Cromul acumulat în apă,
duce la îmbolnăvirea speciilor acvatice.
 Nichelul este un metal utilizat pentru obţinerea de aliaje cu proprietăţi speciale, este
prezent doar accidental în apele naturale. Efectele pe care le produce sănătăţii omului
sunt în funcţie de gradul de expunere şi de speciile chimice în care atomul de Ni este
prezent. Produce alergii, dar la expuneri îndelungate, poate produce şi tumori
canceroase.
 Zincul este un poluant frecvent al apelor şi sedimentelor,fiind un component
important al apelor uzate.Întreprinderile care se ocupă cu producerea de materiale
conţinând zinc, se constituie în posibili poluanţi. Peste pragul toxic, Zn alterează
gustul apei . Valorile nu depăşesc concentraţiile admise.
 Cuprul (Cu) în concentraţii prea ridicate în apă e toxic. A făcut victime omeneşti în
Germania.El nu se bioacumulează în organismul uman. Poate proveni din ţevile de
cupru, care sunt atacate de apele moi sau acide.
  Arsenul este o otravă puternică în special sub formă de As 2O3 .Are efect cancerigen
sub formă de cancer cutanat.Intoxicaţia acută pe cale digestivă,prin consumul apei
subterane contaminate determină greţuri,vărsături,colici abdominali.Intoxicaţia
cronică se manifestă prin conjunctivită,guturai cronic, bronşită, dureri de cap,
oboseală, nevrită optică şi acustică.
 Aluminiul consumat în cantităţi mari,prin intermediul apei subterane contaminate,
sărurile de aluminiu pot duce la o concentrare a aluminiului în ficat, creier (demenţe
senile precoce), inimă, oase şi măduva osoasă.Provoacă encefalopatii mortale, anemii,
astm bronşic şi iritaţii gastrointestinale.
 Fierul este un element cu largă răspândire în natură, concentraţii importante de fier
întâlnindu-se în mod natural în ape de suprafaţă, soluri, sedimente etc. Utilizarea sa pe
scară largă în industrie duce la prezenţa sa frecventă ca component al apelor uzate.
 Cianurile de sodiu şi potasiu: Ionul cianic legat de anumiţi ioni metalici reprezintă o
otravă puternică ce acţionează prin blocarea respiraţiei celulare. Error! Reference
source not found.
În urma unor studii de mediu și a mai multor analize de laborator, sub aspectul
poluării apelor de suprafaţă, zonele critice sunt :
 Râul Arieş : 107 km 49 km prezintă o stare chimică bună şi 58 km prezintă o stare chimică
proastă, poluare cu metale grele : cupru, cobalt. Surse de poluare: haldele de steril, iazurile de
decantare a sterilului de flotaţie aflate în conservare, apele de mină .
 Abrudel: 24 km – stare ecologică proastă. Pe râu s-a instalat fenomenul de pustiire biologică
la macrozoobentos. Surse de poluare : permanentă – apele de mină din zona Bucium Izbita şi
poluarea istorică Filiala RoşiaMin Roşia Montană.4
Astfel, în ciuda faptului că deşi de 2.000 de ani, la Roşia Montană se face minerit,
metodele de exploatare minieră practicate în trecut au dus la poluarea solului şi a apelor de
suprafaţă din zonă cu metale grele şi compuşi ai acestora.
Rocile cu conţinut de sulf, în contact cu oxigenul şi apa, au dat naştere unei soluţii
slabe de acid sulfuric, care a dizolvat metalele grele din rocă şi, împreuna cu acestea, a ajuns
treptat în apele de suprafaţă sau în cele subterane, poluându-le.
Din galeriile miniere vechi (totalizând aproximativ 140 km) se scurg în pârâul Roşia,
în fiecare secundă, 20 litri de ape acide, iar de aici poluarea se propagă în aval pe zeci de km

4
Vişan S., Angelescu A., Alpo C.,(2000) Mediul înconjuător. Poluare şi protecţie, Editura Economică, Bucureşti
în râul Abrud şi în Arieş. Datorită acestor ape acide, pe câţiva km în aval pe cursul pârâului
Roşia şi Abrud, flora şi fauna lipsesc aproape complet.
Prin percolarea apelor din precipitaţii prin depozitele de steril de flotaţie, acestea se
încarcă cu poluanţi, în special metale grele. Apa limpezită evacuată din iazul de decantare
Valea Săliştei are în prezent valori peste limitele admise la indicatorii Pb şi Mn, prezentând o
aciditate moderată.
În cursurile de apă din Roşia Montană, depăşirile limitelor legale pentru substanţe
chimice sunt foarte mari (vezi figura 2), astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64
de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc. Cadmiul şi Arsenul sunt între primele şapte
substanţe chimice periculoase pe lista CERCLA 2007 (lista substanţelor periculoase a
Agenţiei de Protecţie a Mediului din SUA). Spre comparaţie, cianura este poziţionată abia pe
poziţia 28 în aceeaşi listă. 5

Fig. 2 Valorile concentraţiilor pentru diferite substanţe chimice – Roșia Montană

(sursa www.rgmc.ro accesat la 5.05.2021)

5
[1] Jonathan Henry Președinte și CEO Gabriel Resources, Roşia Montana Gold Corporation (RMGC),
http://www.rmgc.ro, [accesat la 5.05.2021]
 Managementul riscului
Din punct de vedere al managementului riscurilor, faza de închidere trebuie tratată cu
aceeaşi rigurozitate ca toate celelalte etape din ciclul de viaţă al unei exploatări miniere. În
toate aceste etape, riscurile majore trebuie abordate astfel încât să se reducă la minim sau
chiar să se elimine ameninţările la adresa desfăşurării normale a activităţilor aferente fiecărei
etape. Este binecunoscut faptul că nu există risc 0, de aceea trebuie urmărită atingerea unei
valori cât mai mici, acceptabilă pentru mediu şi populaţie.
În cazul în care se va închide mina, vor apărea riscuri legate de generarea drenajului
minier acid şi eliminarea metalelor grele produse de modificarea relaţiilor dintre minereuri,
apele de suprafaţă şi subterane şi condiţiile atmosferice (în special minereuri metalice).
Asemenea riscuri ar putea corespunde unei poluării continue şi pe termen lung, care nu se va
opri înainte de oxidarea totală a deşeurilor expuse condiţiilor atmosferice. Riscul este
combinaţia dintre o potenţială sursă de poluare cu cale de transfer şi existenţa receptorilor
(inclusiv umani).6
Acest lucru s-a întamplat din păcate în anul 2013, când proiectul canadienilor care au
creat compania Roșia Montană Gold Corporation le-a fost respins proiectul pe care l-au pus în
plan în această zonă unde pe langă exploatarea resurselor au avut în plan și o serie de acțiuni
de management a apelor poluate în cadrul procesului tehnologic sau a celor deja existente
(vezi figura 3).

6
Sorokovschi, V. (2002),(ed.) Riscuri şi catastrofe., Eidtura Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca
 Fig. 3. Circuitul apei în condiţii normale Roșia Montană
(sursa www.rgmc.ro accesat la 5.05.2021)
Dacă până în anul 2006 s-au exploatat minereurile de aur din Roșia Montană, nivelul
concentrațiilor de metale grele în apă a fost foarte ridicat, planurile canadienilor urmau să
reducă acest nivel de poluare, chiar dacă metodele lor de exploatare prin folosirea cianurii nu
păreau sigure, până în prezent nu s-au pus în aplicare aceste proiectele de mediu.

Concluzii

Poluarea apelor de suprafață și a celor subterane cu metale grele provenite din vechile
mine din Roșia Montană sau din apele infiltrate în haltele de steril existente în zonă,
reprezintă o amenințare pentru ecosistemele din acest areal, dar cel mai grav, pentru viața și
sănătatea locuitorilor zonei, locuitori care sunt defapt foști mineri care au muncit în aceste
mine, starea lor generală de sănătate fiind una precară.
Lipsa unor planuri de management de mediu pentru a rezolva aceste probleme
reprezintă principala problemă în zonă, nepăsare autorităților locale și a conducerii statulu
român au dus la producerea și continuarea acestui hazard, care reprezintă o amenințare pentru
locuitorii zonei, concentrațiile maxim admise fiind depașite chiar și peste 100 de ori.
Riscul total de închidere minieră la Roşia Montană este mare, fapt care evidenţiază
importanţa derulării unui proces eficient de închidere și unei ecologizări în acest areal.

Bibliografia

1. Gâstescu P. (2000), Dicționar de limnologie, Editura HGA, București

2. Matei, V., Interacția substanțelor chimice cu agenții de mediu,(2004), Editura Universității,

Ploiești

3. Sorokovschi, V. (2002), Riscuri şi catastrofe., Editura Casa cărţii de ştiinţă, Cluj Napoca

4. Vişan S., Angelescu A., Alpo C. (2000), Mediul înconjuător. Poluare şi protecţie, Editura
Economică, Bucureşti

5. World water balance and water resources of Earth, UNESCO, Paris, 1978
6. http://www.rmgc.ro, (accesat la 5.05.2021)