Poluarea apelor în zona

minieră din județul Bihor

 Apa este un element esențial pentru
viață și pentru procesele naturale.
Existența noastră și activitățile noastre
economice sunt în totalitate dependente de
această resursă. Sursele de apă ale
județului Bihor sunt reprezentate prin ape
subterane și de suprafață (râuri, lacuri)
care fac parte din bazinul hidrografic
Crișuri.

Activitățile umane exercită însă

presiuni asupra resurselor de apă, datorită
poluări.
 Poluarea apelor de cele mai multe ori
este datorată unor fenomene artificiale, mai
rar se produce prin cauze naturale. Industria
minieră exercită asupra mediului
înconjurător influențe deosebite care se
manifestă în toate fazele proceselor
tehnologice de exploatare și preparare.
Indiferent de metoda aplicată, pentru
valorificarea unui zăcământ sunt necesare
numeroase și diverse operații fizice și
chimice în urma cărora rezultă, pe de o parte,
substanța minerală utilă, iar, pe de altă parte,
materia sterilă extrasă din zăcământ odată cu
utilul. Întreaga activitate minieră produce,
din cauza specificului său, multiple și variate
efecte negative asupra mediului.
 Impactul asupra
mediului al mineritului

Poluarea apelor este, de asemenea, provocată de exploatările miniere și poate include contaminarea cu metale, nivelurile crescute
ale sedimentelor în cursurile de apă și drenajul apei miniere. Sursele de poluare a apei ca rezultat al exploatării miniere pot include
instalații de procesare, iazuri de decantare, mine subterane, zone de eliminare a deșeurilor, drumuri de suprafață sau de transport rutier
activ sau abandonat. Sedimentele sunt cel mai probabil cauzate de eroziunea crescută a solului, care cauzează înrădăcinarea sau
sufocarea straturilor de apă. Siltificarea cauzată de minerit afectează irigarea, înotul, pescuitul, alimentarea cu apă menajeră și alte
utilizări ale fluxurilor. Rezultatele miniere duc la concentrații neobișnuit de mari de substanțe chimice cum ar fi mercurul, arsenicul și
acidul sulfuric peste o zonă semnificativă din jurul minei.
 Băița (în maghiară Rézbánya, în trad. "Baia
de Aramă" / "Mina de Cupru") este o localitate
componentă a orașului Nucet din județul Bihor,
Crișana, România. Se află în apropiere de
izvorul Crișului Negru și Curcubăta Mare (1849
m) in Munții Apuseni. Datorită faptului că rocile
regiunii sunt calcaroase, în regiunea Băiței se
găsesc multe peșteri și cariere de marmură. În
anii 50 s-a început o exploatare masivă de
uraniu.
Grosimea filonului de minereu variază între
2 si 12 m cu o grosime medie de 4 m.
Concentrația ajunge in unele locuri la 60%
uraniu-cea mai mare concentrație din lume
cunoscuta pana in prezent(minereu Uragan) in
comparație cu concentrațiile clasice de 0,1-
3%din alte locații.
Reziduurile radioactive rămase sunt o
problemă serioasă pentru această regiune.
Radioactivitatea galeriilor este mult mai ridicata
decât în alte mine de uraniu iar concentrația de
radon este estimată că depășește de 12 ori
concentrația obișnuită dintr-o mină de uraniu.
Aici se afla și depozitul de deșeuri radioactive
de lunga durata(tertiar) de la Cernavoda care
este mortal pentru oameni.
 Pe teritoriul administrativ al orașului Nucet în
anul 2009 funcționau 3 întreprinderi miniere: SC.
BĂIȚA SA., SC BĂIȚA BIHOR SA și SC Compania
Națională a Uraniului (CNU).  
4 milioane și jumătate de metri cubi de steril zac în
Mina de Uraniu de la Băița apropierea orașului Nucet dar și într-o amenințare
continua asupra localităților situate în aval de
decantorul Nucet. Acest steril încă mai conține peste
10 mii de tone de cupru și zinc, 35 de tone de argint
și mai bine de 300 de kilograme de aur toate
rezultate în urma exploatării timp de 40 de ani a
minei Băița, din județul Bihor. „În Băița avem tot
tabloul lui Mendeleev: cupru, zinc, aur, argint,
tungsten, wolfram și multe metale prețioase” spune
unul din importați ingineri ai zonei… dar de fiecare
data omitem faptul că tot de aici s-a extras și uraniul
iar flotația de la cele doua mine era una singură.
Deversarea se făcea în același iaz de decantare
Nucet… 
 Principalele surse de contaminare
Principala sursă de poluare a mediului este apa acidă. Expunerea rocilor cu
conținut de sulf la acțiunea oxigenului și a apei duce la formarea unei soluții
slabe de acid sulfuric care dizolvă metalele grele din roca și, împreună cu
acestea, ajunge în cele din urmă în apele de suprafață sau cele subterane fără
nici un fel de tratare, conducând astfel la poluarea apelor. O măsură uzuală de
operare și de protecție este pomparea pânzelor de apă interceptate în mine. În
minele de suprafață și în cariere, deși apa subterană ar putea fi de bună calitate
și ar putea constitui o resursă utilă, ea poate fi contaminată (de exemplu, cu
suspensii solide), în timpul pompării către suprafață. În unele mine, substanțele
chimice din pânzele freatice pot face din aceste acvasfere o serioasă sursă de
poluare o dată ce acestea ating suprafața. Costurile de tratare și de evacuare
pot reprezenta un factor semnificativ în proiectarea unei noi zone miniere.
Sursele de contaminare imediată pot fi reprezentate de conducte, rezervoare și
iazuri care constituie părți ale sistemului de transport, depozitare și tratate a
apei miniere. De asemenea, operatorii minieri din locațiile deja existente
trebuie să epureze și să evacueze apele din lucrări miniere vechi, acestea fiind
adesea purtătoarele unor concentrații mari de metale; de acest lucru se ocupă
un cod separat de procedură și anume cel referitor la Drenajul Minier Acid. 
 Efecte ale contaminării

• Simptomele unei contaminării pot varia, acestea fiind diferite in funcție de tipul
de metal contaminant. Odată intrate într-un organism, de cele mai multe ori,
acestea se “prind” de elemente celulare vitale precum proteinele structurale sau
acizi nucleici si le pot afecta funcționarea.

• In ceea ce-i privește pe oameni, efectele expunerii îndelungate la intoxicarea cu

metale grele poate avea efecte cancerigene la nivel de sistem nervos central,
periferic si al circulației.

• Poluarea cu metale grele este un lucru serios, atât la nivel de mediu, cat si
atunci când vine vorba de sănătatea noastră. Evitarea zonelor unde acest tip de
poluare își face simțită prezenta este deci mai mult decât recomandata, efectele
acesteia asupra corpului uman putând fi foarte periculoase.
 Referințe
https://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83i%C8%9Ba,_Bihor
https://www.antena3.ro/thumbs/amp/2021/02/18/alerta-de-poluare
-metale-grele-apa-rosie-rauri-contaminate
https://www.bihon.ro/stirile-judetului-bihor/mina-baita-plai-
https://adevarul.ro/locale/oradea/cat-uraniu-extras-rusii-mina-baita
-reactorul-cernavoda-functionat-inca-300-ani
https://ro.ripleybelieves.com/what-is-environmental-impact-of-mini
ng-industry-1784