Terra este supranumit i "planeta albastr", datorit predominrii suprafeei ocupate de apele marine.

Proporia dintre ap i uscat este net favorabil apei: din suprafaa total a Pamntului, evaluat la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocup 361,07 mil. km2, adic 70,8%. Pe aceste ntinderi albastre, continentele par a fi uriae insule risipite ntre cei doi poli.

S-a calculat c, dac s-ar nivela ntreaga suprafa a planetei, atunci apele ar acoperi Pmntul cu un strat de circa 2700 m grosime .

Este principalul component ale hidrosferei Terrei.

Apele Oceanului Planetar nsumeaza 1.362 mil. km3, deci aproximativ 97,3% din volumul total al hidrosferei de 1.454 mil. km3, cu o adncime medie a apelor oceanice de 3.800 m i maxim de 11.022 m.

Rol :

Oceanul are un rol moderator , fiind un factor-cheie al ciclului carbonului i oxigenului, fr de care nu ar fi posibil viaa aa cum o cunoatem.

Influeneaz decisiv clima i activitile omului - reprezinta principala sursa a umiditatii din aer fapt care a determinat un tip special de clima si anume clima temperat oceanica .

Oceanul Planetar contribuie inclusiv la dezvoltarea oraselor ( peste 300 dintre orasele milionare ale Terrei sunt pe tarm sau in apropierea tarmului) . Exemple de importante orase (porturi ):
Shanghai (China ) - i-a nceput existena pe harta lumii ca un orel de pescari i cu comerciani de textile. n secolul XIX, Shanghai a crescut n importan datorit faptului c era lng Marea Chinei de Est i oferea poarta ctre ptrunderea n China a mrfurilor. Astazi este cel mai mare port al lumii .

 Portul Hong-Kong ( China ) Portul Singapore (Republica Singapore) un port important in special datorita pozitionarii sale geografice care intersecteaza trasee maritime din Oc. Indian si Oc. Pacific Sydney ( Australia) Rotterdam (Olanda)-in trecut cel mai aglomerat port , astazi depasit de Shanghai New York (SUA)-este apreciat ca fiind cel mai important complex portuar din emisfera Vestica Veracruz este principalul port al Mexicului fiind specializat in exportul de petrol , produse industriale

Portul Hong-Kong (China)

Portul Rotterdam

Portul New York

Oceanul Planetar este considerat camara omenirii datorita numeroaselor resurse pe care le detine: -Substante minerale utile petrol submarin - sare - metale sub forma de concretiuni -Biomasa -Transporturi -Turism

Resursele Oceanului Planetar

Petrol si Gaze Naturale Resurse Minerale

Resursele minerale dizolvate in apa oceanelor

Resurse Vegetale

Resursele Oceanului Planetar

Hidrogenul

Petrolul si gazele naturale se exploateaza in cantitati impresionanate din platformele submarine ale marilor si oceanelor . Petrolul s-a format din materia organic adic vieuitoare moarte, in special placton,ajuns intr-un mediu lipsit de oxigen unde are loc descompunerea hidrailor de carbon i formarea hidrocarburilor. Exista e tipuri de structuri cu care se foreaza in mare: platforme fixe , platforme plutitoare sau semiplutitoare si navele cu pozitionare dinamica. Petrolul si gazele naturale reprezinta principalele resurse extrase din Oceanul Planetar, luand in calcul volumul si valoarea economica ale acestora. Hidrocarburile sunt cantonate, de obicei, in depozitele sedimentare, depozite care se afla in proportie de circa 65% in domeniul marin, ceea ce subliniaza potentialul deosebit ale mediului marin.

Rezervele submarine de petrol si gaze sunt apreciate la 35 40% din totalul mondial, din care 55% localizate numai in platformele continentale. Pe bazine oceanice, rezervele cele mai mari le detine : Oceanul Pacific cu 33,5% Oceanul Atlantic cu 28,5% Oceanul Artic cu 17% Oceanul Indian cu 15% Sectorul Oceanic Antarctic cu 4%.

In prezent au fost indentificate peste 1000 de zacaminte submarine de petrol si gaze naturale, dintre care peste 400 se afla deja in exploatare.

4 15
Rezerve de petrol

17
28.49 33.5

Rezerve de petrol Sectorul Oceanic Antarctic Oceanul Indian Oceanul Artic Oceanul Atlantic Oceanul Pacific 4 15 17 28.49 33.5

Oceanul Pacific Oceanul Indian

Oceanul Atlantic Sectorul Oceanic Antarctic

Oceanul Artic

Hidrogenul poate fi obtinut de apele marii in cantitati practic inepuizabil, prin procedeul, cunoscut in chimie, de oxid

Hidrogenul poate fi obtinut din apele marii in cantitati practic inepuizabile, prin procedeul, cunoscut in chimie, de oxidare-reducere. Hidrogenul obtinut in acest mod poate fi lichefiat si stocat sau transportat prin conducte. El reprezinta un excelent combustibil sau carburant, usor de depozitat, de transportat la mari distante si, ceea ce trebuie subliniat, reinnoibil prin arderea lui, apa reintra in circuit fara sa polueze. Hidrogenul se foloseste deja in S.U.A si Japonia.

Oceanul Planetar constituie un imens depozit ce contine substante minerale, utile care sunt exploatate in regiunile continentale.Aici exista mari cantitati de minerale, atat pe fundul marii, cat si dizolvate in apa. Mineralele metalifere i nemetalifere provin din transportul apelor continentale, din activiti vulcanice i praf cosmic. i se gsesc n soluoie , ca substane precipitate, sedimente n apa oceanic.

Apele marine i oceanice conin n soluie circa 60 de elemente chimice, ntre care predomin clorura de sodiu, clorura de magneziu i sulfatul de calciu.

n substratul platformelor continentale s-au descoperit o serie de minerale cu importanta economic: o sruri de potasiu, n Marea Baltic (Polonia) i Golful Mexic (SUA) o zcminte de sulf, descoperite cu prilejul forajelor marine n cutare de petrol, exploatate la Caminada Pass (Golful Mexic) de ctre SUA .

Depozitele detritice reprezint rezultatul eroziunii rocilor preexistente, materialul rezultat fiind transportat de ruri n ocean. Un astfel de depozit detritic l constituie mineralele grele, mai frecvente fiind: magnetitul, ilmenitul, titanitul, zirconiul, columbitul

Nisipul si piertisul reprezina cea mai cea mai abundenta rezerva de material detritic , incluzand si fragmente de cochilii , utilizate ca materiale de contructii .

Cele mai mari exploatri de pietri i nisip marin au loc in Emiratele Arabe Unite,unde sunt create celebrele insule artificiale in form de palmier sau chiar in forma hrii lumii.

fost descoperii la sfrsitul secolului al XIX-ea, de ctre expeditia englez a navei "Challenger" . Nodulii polimetalici reprezinta concretiuni minerale care tapiseaza fundul oceanului la adancimi mari ale apei, de 4000-6000m, alcatuiti de diferite elemente, intre care predomina nichelul, cobaltul, fierul sau cuprul. Estimarile care se refera la nodulii polimetalici sunt:numai in Oceanul Pacific ar fi 1500miliarde tone de noduli; din cele peste 100 campuri cu noduli identificate numai unul daca ar fi exploatat ar satisface: 2% din cererea de mangan, 8% cobalt, 15% nichel, 0,15 cupru. Incepand din anii 70 aceste pepite ale marilor au facut obiectul unor cercetari. Tarile industrializate SUA, Japonia, Canada, Germania, Franta si Rusia participa la prospectiuni de prospectare a nodulilor si amenajarea unor statii submarine, foarte costisitoare,de altfel.

Nodulii polimetalici prezint cel mai mare interes economic. Au

Resursele minerale dizolvate in apa de mare constituie o alta bogatie imensa. In apa marina au fost identificate peste 60 de elemente, dar numai cativa compusi pot fi recuperati din ocean: clorura de sodiu bromul (peste 110 mil.tone/an) magneziul( 115 mil.tone/an) uraniul.

Sarea a fost extrasa din apa de mare inca din secolul al V-lea i. Hr .Acest lucru a fost realizat pe tarmurile italiene. Metodele utilizate s-au pstrat pan in evul mediu, existand campuri mai inalte pe care se pompa apa mrii cu ajutorul cailor, formandu-se un strat subire de ap. In urma evaporrii rezulta un strat de sare de 7-8 cm in aproximativ 20 de zile. Azi se pstreaz acelai principiu, doar cu unele imbuntiri. Zone de extracie in prezent sunt Sicilia, nordul Mrii Adriatice, Frana, Libia, Tunisia etc. Pentru a obine o ton de sare trebuie s se evapore aproximativ 37000 litri ap de mare. Apele cu salinitate mai sczut ca Marea Neagr sau Marea Baltic dau un randament mai sczut. Cel mai bun randament se poate obine in zonele calde unde evaporaia este mare precum Mediteraneana, Marea Roie, Golful Persic. Desalinizarea apei reprezint procesul de indeprtare a srii din apa mrilor pentru consumul populaiei din zonele cu deficit de ap dulce. ri care au recurs la aceast alternativ costisitoare sunt: S.U.A., Israel, Arabia Saudit, Iran, E.A.U. (800000 m3/zi).

In Oceanul Planetar triesc peste 400000 de specii vegetale i peste 500000 de specii de animale, ceea ce depete cu mult flora i fauna terestr, dar rspandite neuniform de la un bazin oceanic la altul i de la o zon la alta a aceluiai ocean.

Gzduind o mai mare varietate de organisme animale comparativ cu sistemele terestre i furnizand peste jumtate din bunurile i serviciile ecologice, oceanele joac un rol determinant in echilibrul biologic al Terrei. In habitatele marine sunt reprezentate 32 dintre cele 33 forme de via animal (lipsesc doar insectele). Dintre acestea 15 sunt exclusiv marine (meduze, viermi cu cochilii, stele de mare).

Resursele vegetale reprezinta indeosebi prin fitoplancton( plante plutitoare) constituie cele mai importante forme de viata din domeniul marin, ele transformand prin fotosinteza apa si bioxidul de carbon in materialul organic ce formeaza baza lantului trofic a organismelor din ocean. Dintre vegetale, cele mai intrebuintate sunt algele: 1. 2. 3. Verzi Brune Rosii.

Folosite in hrana omului pentru salate, jeleuri sau acestea se adauga in furaje si ca ingrasaminte. Cultura algelor se face in mediul natural ( golfuri, bazine adapostite) si in mediu artificial (bazine amenajate, laboratoare). Sunt cultivate frecvent algele din genurile: Ulva, Laminaria, Porphyra, Undaria, etc.

Principalul mijloc de valorificare a resurselor alimentare din ocean il reprezinta, totusi, pescuitul ( pesti-peste 25000 de specii, moluste,crustacei) vanarea mamiferelor marine( balene, delfini, foci) a reptilelor marine ( broaste testoase ).

Principalele zone de pescuit n oceanul planetar i producia anual de pete pescuit din fiecare ocean aparte

! Un miliard de oameni (adica 17% din populatie), depind direct ocean, ca singura sursa de proteine.

Energia mareelor i utilizarea lor Una dintre necesitile de baz ale omenirii o reprezint energia. Inc de la Isac Newton se cunoate faptul c atracia Lunii (i in mod secundar a Soarelui) st la originea apariiei mareelor. In perioadele recente s-a indreptat atenia asupra exploatrii acestor resurse de energie inepuizabile i regenerabile. In funcie de alinierea Terrei cu Luna i Soarele se pot forma: maree maxime (atunci cand Soarele i Pmantul sunt aliniate cu Luna intre) maree medii (atunci cnd Soarele,Pmantul i Luna formeaz un unghi drept) sau maree minime (atunci cand intre alinierea Soare Lun se afl i Pmantul). In alegerea unui loc cu potenial de utilizare a energie mareomotrice se ine cont, in primul rand, de amplitudinea mareei, de suprafaa bazinului captat, structura geologic favorabil, energia produs s nu fie la o distana prea mare de locul consumrii etc. Locurile favorabile amplasrii centralelor mareomotrice sunt foarte numeroase pe Terra, dup cum reiese i din Fig.1.

Centrala Rance este cea mai mare central mareomotric de pe Glob amplasat in Bretagne, pe raul Rance intre Mont-Saint-Michel i Dinard. Lungimea total a barajului este de 910 m cu toate c lungimea estuarului in acest loc este de doar 750 m. Energia este produs de 24 de turbine speciale Cea de-a doua central mareomotric de mari dimensiuni este cea din Golful Kislaza, din apropiere de Murmansk (Rusia). Barajul su limiteaz un rezervor relativ profund de 35 m, acoper o suprafa de 1,1 km2 i comunic cu Oceanul Arctic printr-un prag de 5 m adancime i 30 m lime.

Fig. 1 Legend: 1.G.Cook (Alaska); Columbia Britanic; 3.G.California; 4 Arhipeleagul Chonos, 5. Str. Magellan;6.I-le Gallegoz; 7.San Diego; 8. San Jose (Argentina); 9.Mananho (Brazilia); 10.Araguaza (Brazilia); 11. G.Fundz;12 G.Ungava (Labrador); 13.G.Frobisher; 14.Severn; 15 Rance; 16.Mezen; 17. Marea Ohotsk; 18. Fluviul Seul; 19.Shanghai (China) 20. I-le Amoz; 21. Rangeon; 22. G.Cambay; 23. G. Cutch; 24. I-le Kimberlz; 25. G.Darwin; Dup Planete Ocean, 1983 Gheorghe Romanescu, Resursele Oceanului Planetar