Compoziția chimică, mineralogică și petrografică a scoarței terestre.

1. Compoziția chimică:
• Scoața terestră (crusta) – este alcătuită din elemente chimice. În scoarța terestră sunt prezente
toate elementele chimice din tabelul periodic al elementelor.
• Zece elemente chimice constituie peste 99% din greutatea crustei:oxigenul, Si, Al, Fe, Ca, Na, K,
Mg, H, Ti.
• Alte elemente chimice sunt: Be, Cr, Ni, St, W, Cu, U, Pl, Co, Zi. Ele sunt în cantități neînsemnate și
se numesc rare.
• În crustă sunt puține elemente în stare pură: Au, Pl, Ag, Co, Cu,S.
2. Compoziția mineralogică:
• Elementele chimice se combină între ele formând minerale. Exemple de clase de minerale:
silicații, oxsizii, carbonații, fosfații, haloizii, sulfuri, sulfați, elemente native.
• Unele minerale sunt corpuri amorfe sau cristaline (cristaline numite corpurile în care atomii și
moleculele sunt dispuse în ordinea geometrică corectă, și amorfe - în care atomii și moleculele
sunt dispuse la întâmplare. Pe partea energetică, există o diferență fundamentală între corpurile
cristaline și amorfe, constând în faptul că procesul de topire și solidificare corpuri cristaline
însoțită de un anumit efect termic. Corpurile amorfe nu au acest efect termic.)
Corpuri amorfe-obsidianul Corpuri cristaline – sarea.
 Compoziția petrografică a scoarței terestre. Rocile sunt agregate
naturale constituite din unul sau mai multe minerale.
Roci magmatice Roci sedimentare Roci metamorfice
a) Roci magmatice intrusive: a) Detritice Ele se formează din rocile sedimentare
- gabro • Nisip și magmatice atunci când ajung la
- granit • Argilă adâncimi mari. Sunt supuse unor
- sienit (aceste roci se află în scoarța • Pietriș transformări sub acțiunea temperaturii
terestră sub formă de corpuri • Prundiș și presiunii ridicate din interiorul
magmatice de dimensiuni enorme, • Gresie pământului.
numite: batolite, lacolite, silli, filoane, b) Chimice (hemogene) • Marmura
stoc, dyke etc. • ghips • Gnaisul
• Sare gemă • Grafitul
b) Roci magmatice efuzive: • Calcar oolitic • Cuarțitul etc
- obsidianul • Silvină
- piatra ponce • Bauxită
- bazaltul • Fosforite
- andezitul c) Organogene
• Creta
• Marna
• Calcarul
• Turba
• Cărbunii , petrol, gaze naturale
• Rocile metamorfice iau naștere din alte roci, prin procese de metamorfoză
(transformare) produse la presiuni sau temperaturi înalte, care atrag după sine
un schimb de elemente chimice.
• Prin procesul de transformare se modifică structura mineralogică a rocii. Tipică
procesului de transformare este forma de șisturi (strate). Din roci silicioase
bogate în cuarț ia naștere prin recristalizare cuarțitul o rocă metamorfică unde
granulația inițială dispare. Din rocile calcaroase ia naștere prin recristalizare,
unde se va păstra structura chimică, marmura însă cu o granulație mare. Prin
factorii diferiți de mediu la care sunt supuse rocile, aceste procese de
transformare pot fi reversibile.
• O parte din roca în stare topită anatexis va fi numită migmatit, fiind o etapă a
procesului metamorfic de transformare .
• Calcar cristalin (marmură)
• Aceste procese metamorfice au loc frecvent la adâncimi mari, dar pot să aibă loc
și aproape de suprafața scoarței pământului, între plăcile tectonice, acolo unde
există tensiuni mari.
• Grafitul sau plombagina (denumire de specialitate) este un mineral
răspândit în natură ce face parte din categoria nemetalelor, fiind după
diamant un element stabil datorită structurii simetrice de C60 cu o
compoziție chimică de Carbon pur cristalizând hexagonal, rar
romboedric sau fiind sub formă amorfă. Grafitul are în structură
cristale opace de culoare neagră, hexagonale, formă tabulară,
solzoasă, sau bare.
• Luciul fiind metalic la formele cristaline și mat la agregatele amorfe.
Duritatea pe scara Mohs este între 1 - 2, densitatea 2,1 - 2,3 având o
urmă neagră cenușie.

• Denumirea de plombagină este folosită și pentru a se face referire la

un tip de hârtie acoperit cu grafit ce servește la multiplicarea textelor.
Obiectul mai este cunoscut și ca hârtie de indigo, denumire dată de
culoarea caracteristică.
Diamantul “Cullinan”: de 3,106 carate Bijuteriile obținute.
 Diamantul “Cullinan”, cel mai mare diamant din lume.
• Descoperit în anul 1905, în mina Premier, în Pretoria, Africa de Sud, diamantul de 3,106
carate denumit „Cullinan” cântărea 600 grame. A fost găsit de către Frederick Wells, un
angajat al minei, la o adâncime de 5 metri sub pământ. Acesta, observând mărimea
impresionantă a pietrei, a prezentat-o proprietarului minei, Sir Thomas Cullinan, care s-a
hotărât să îl vândă guvernului provincial. Diamantul a fost ulterior prezentat regelui Edward
al VII-lea drept un cadou aniversar.
• Asigurarea transportului din Africa de Sud către Marea Britanie era problematică, întrucât
regele se temea că piatra prețioasă putea fi prădată de oportuniști. Astfel, a fost pus la cale
un plan ce presupunea amplasarea și păzirea cu mult fast a unui diamant fals la bordul
unui vas, în timp ce diamantul adevărat urma să fie transportat într-o cutie simplă, care să
nu atragă atenția.
• Odată ajuns în siguranță la noul său proprietar, a fost predat lui Joseph Asscher,
președintele unei companii de diamante din Amsterdam, care a reușit să îl taie în nouă
bucăți mari, cea mai mare dintre ele, denumită „Steaua Africii” sau „Cullinan I”, fiind
evaluată la 530 de carate. Astăzi, aceste nestemate sunt expuse în Marea Britanie, în
Turnul Londrei, alături de alte bijuterii ale coroanei britanice.
• Diamantul Sewelo (în lb. setswana, „descoperire rară”) a fost găsit în aprilie
2019, în Botswana, la mina Karowe, deținută de compania canadiană Lucara
Diamond Corp. Spre deosebire de „Cullinan”, Sewelo este acoperit de carbon,
făcându-l să arate mai degrabă ca un cărbune. Pentru a se putea evalua cu
exactitate valoarea sa, este necesar să fie tăiat și să se observe căte carate
s-au obținut.
• Ținând cont de nesiguranța ce planează asupra valorii diamantului neșlefuit,
cumpărătorul se expune unor riscuri, fiind pus în ipostaza de a achiționa o piatră
prețioasă la un preț supraevaluat. În ciuda acestor inconveniente, diamantul
Sewelo a fost cumpărat de brandul Louis Vuitton, cu prețul „milioanelor”, al
căror număr exact nu a fost făcut public, dar se estimează a fi de aproximativ 50
milioane $.
• Compania Louis Vuitton a făcut această investiție întrucât dorește să se extindă
pe piața bijuteriilor de lux, aspect concretizat și prin achiziționarea și integrarea
companiei americane Tiffany & Co. pentru suma de 16.2 miliarde $ de către
LVMH (compania-mamă a brandului Louis Vuitton).
Dealul de marmură din Vietnam
Marmura roșie Marmura albă
Blocuri de marmură în Australia.
 Roci de granit din Republica Moldova ( Cosăuți, r-nul
Soroca)
Gresia – rocă sedimentară detritică.