Sunteți pe pagina 1din 60

Despre autor si proiect

M numesc Padurice Marinel Sebastian, sunt elev in clasa a 13-a profil turism si alimentatie publica. Acest referat l-am facut pentru scoala, l-am avut ca tema la Lb. Si leiteratura Romana. M-am documentat foarte mult din carti si a iesit ceea ce o sa vedeti. Referatul a fost notat cu nota 10 si specizarea ca seamana si contine informatii de doctorat.

Timpul luat pentru realizarea acestui referat.... o luna si jumatate de stat in bliblioteca si cautare pe internet.

Spor la citit!
Nu uita, fara cunostiinte nu ajungi departe!

Prefa

Prin tema creaiei i a creatorului, voi aduce la cunotin principalele creaii i domenii de creaie, ct i creatorul lor. Cnd spunem creaie, spunem art, n toate formele ei, de la pictur la literatur trecnd prin sculptur i arhitectur, prin dezvoltarea uman. Creaia este orice lucru fcut de mna omului creator, furit prin sacrificiu de timp, de materiale i uneori de fiine umane sau animale.

Naterea artei
O istorie a artei: nu un traiect linear, ci o evoluie mereu mprosptat
de contribuii exterioare, n care amestecurile i conexiunile geografice i temporale produc necontenit mutaii ale formelor i ale funciilor artei. Orice oper spune sculptorul Robert Smithson1, i asum efectul produs de curgerea timpului, raportndu-se n mod egal att la preistorie ct i la cel mai ndeprtat viitor. n art, durata este mai important dect originalitatea (valoare relativ i trectoare condamnat la o permanent depire). De aceea Delacroix2 voia s fie un clasic pur. Aceast capacitate de a dura constituie un criteriu n art. De aici taina ei: uimirea de a constata c arta greac ne emoioneaz nc dup secole, c picturile rupestre, de la descoperire i pn astzi, ne apar ca nceputuri ale artei.

1 2

Robert Smithson (2 Ianuarie 193820 Iulie 1973) artist american renumit Delacroix- Ferdinand Victor Eugne Delacroix (n. 26 aprilie 1798 - d. 13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada romantismului

Fascinaia unei nateri, aa se manifest mereu arta. Ceea ce ne impresioneaz la Lascaux3 este prezena iniial a unei gndiri creatoare asemenea unei viei care se nate sub ochii notri. ntr-adevr, principiul care st la baza acestei arte provine nu att din coduri prealabile ct dintr-o plsmuire izvort din natur i neleas ca o evoluie vital. Paralel cu funcia sa ritual i magic, mai evident n perioadele de demult, funcia ludic adic jocul cu regulile, constituie o condiie esenial a emergenei artei. Din totdeauna, prin art fiina uman sfideaz moartea.

Primele forme de expresie


Urmele degetelor imprimate n argila moale, conturul minilor pictat
cu ablonul, ca n petera din Castillo (Spania)4, acum 40000 de ani, dovedesc ct de mult a inut omul s-i pun pecetea pe lumea care l nconjoar. nc de la nceputuri snt exprimate aici clar i cele dou motivaii eseniale ale artistului: s se proiecteze n lume, lsndu-i amprenta i s-o anexeze, fcndo proprietatea sa.

Arta, marc a unei puteri magice


Reprezentarea femeii, considerat simbol al fecunditii, dovedete c omul primitiv a creat imagini cu funcie magic. Statuetele numite Venusscot puternic n eviden elementele sexuale legate de fecunditate: bazinul lat, pieptul i pntecele foarte dezvoltate. Trebuie remarcat c figurine foarte asemntoare apreau de-a lungul ntregii Europe n urm cu 25000 de ani Venus din Willendrof din Austria corespunde celei din Lespugue n Frana din Grimaldi n Italia sau Gagarino n Ucraina.

Arta n lupt cu asemnarea


Artistul-vrjitor, mpins, poate, de dorina de a obine o putere asupra przilor rvnite de vntori, sau nsufleit de intenii mitice ori religioase,
Lascaux este o comun din Frana, situat n departamentul Corrze n regiunea Limousin. Localitatea este cunoscut datorit unei grote cu picturi preistorice ce a fost descoperit n apropiere. Grota din Lascaux nu este situat pe teritoriul comunei ci aproximativ la 30 km sud-vest, lng Montignac
3

Jacek Debicki, Istoria Artei, editura RAO, Bucuresti, 1998, pag. 8

traseaz, n jurul anilor 20000 .C., cu ajutorul unui crbune, nite siluete de animale, ca n petera din Pech-Merle5.

Apariia Sculpturii
Un os, o simpl pietricic sau asperitile unei pietre i sugereaz artistului o form animal i accentund aceast asemnare ntmpltoare prin adugrarea ctorva linii spate, omul creeaz primele sculpturi. Se ntlnete astfel ntregul spectru al modalitilor de expresie, care se ntinde de la gravura fin pn la basorelief.

Apariia arhitecturii
La sfritul perioadei neolitice, n mileniul III .C., o art nou i face apariia n Europa: arhitectura. Dolmenul, primul ansamblu construit, se compune din dou pietre enorme, aezate vertical, pe care este pus orizontal o a treia. Aceste pietre mari numite megalii, anun deja prin felul lor de asamblare, principiul lintoului. Alturnd dolmenuri6, omul creeaz alei acoperite care formeaz adevrate sli. Uneori, pe sol, el ridic pietre imense, alungite: menhire7. Trebuie menionat c n mileniul II .C., Europa de vest se afla nc n epoca megalitic, pe cnd alte civilizaii din Orientul Mijlociu atinseser un nivel de dezvoltare foarte important.

5 6

Ibidem, pag. 8

Dolmen (fr. dolmen, cf. celt. tolmen mas de piatr) este un monument funerar megalitic, alctuit dintr-o piatr plat aezat orizontal pe dou sau mai multe pietre verticale, acoperind o camer sepulcral. 7 Menhir este un monument megalitic (funerar sau de cult) de la sfritul epocii neolitice, construit din blocuri de piatr neprelucrat dispuse vertical, n aliniamente sau izolate. Sunt cunoscute exemple de menhire izolate, datnd i din epoca bronzului i epoca fierului.

Cuvnt nainte
n continuare voi vorbi i voi prezenta pe scurt, dar cu atenie la
detalii despre: Arhitectura - de unde a plecat cteva surse de inspiraie a ctorva arhiteci Sculptura - sculpturi celebre i sculptori celebrii Pictura - decoraii, artiti, opere de art Scrisul - scrisul este poate cea mai important art, prin intermediul lui, de la hieroglifele egiptene pn la formele scrisului de astzi, a ajutat la aflarea i pstrarea informaiilor. Literatura - vom vorbii despre ce este, cum a aprut, despre literatura universal i literatura romn pe care voi pune accent. Muzica - acest remediu pentru problemele oricui, relaxant, cu un mesaj anume sau hard. Apoi voi vorbi puin despre tiin, enumernd formele acesteia. Toate aceste domenii formeaz creaia, avnd creaia inevitabil avem i creatorul. Construind creezi, scriind creezi, pictnd creezi, vorbind creezi, fcnd orice lucru mic creezi.

Capitolul I Arta plastic


a. Arhitectura b. Sculptura c. Pictura

a)

Arhitectura

a proiecta i construi cldiri i ansambluri de cldiri potrivit anumitor proporii i reguli, n funcie de caracterul i destinaia construciilor. tiina ei const n rezolvarea funcional i tehnic a cldirilor. Arta arhitecturii este o component mai special a artelor n general, care are un caracter mai deosebit, deoarece cu elemente reale, utile, se creeaz i se compun imagini plastice nonfigurative, de esen abstract, fr s imite deci modele ale naturii. Arhitectura nu poate fi comparat cu natura nconjurtoare dect prin aceea ca este un organism artificial implantat ntr-un mediu natural cu care trebuie s se armonizeze att funcional ct i estetic. Arhitectura forma cea mai cuprinztoare de organizare a spaiului, urmrind rezolvarea echilibrat, armonioas, a funciunilor complexe, multilaterale. Arta se tie este un fenomen contient, arhitectura, pe lng aceast calitate mai este cognitiv i ontologic. Pn la sfritul secolului trecut

Arhitectura este tiina i arta de

arhitectura era considerat o decoraie a structurii (John Ruskin)8, iar n secolul nostru Frank Lloyd Wright 9redefinete arhitectura prin stilul su de integrare armonioas a structurilor n natur, fiind exponentul cel mai de seam al arhitecturii organice. s vorbim puin despre arhitectur vom ncepe cu arhitectura egiptean, apoi arhitectura greac i roman.

ncercnd

Arhitectura egiptean
Prezint de-a lungul a mai mult de trei milenii contraste remarcabile:
orice creaie are un scop religios, axat pe cultul morilor. n ce o privete, arta mesopotamian se intereseaz nainte de orice de gloria pmntean a monarhilor, aa cum o dovedete i seria de statui ale lui Gudea, guvernatorul Lagaului (mileniul III .C.). Att n Egipt ct i n Mesopotamia, edificiile se impun prin proporiile gigantice, care denot dorina de a construii pentru eternitate. O structur arhitectural identic se regsete n piramida egiptean i n ziguratul mesopotamian. Printre cele mai vechi piramide, cea a lui Zoser de la Saqqara prezint trepte asemntoare celor aparinnd ziguratelor. Piramida asigur mumiei faraonului o via venic dup moarte. Conceput ca un mormnt inviolabil, ea pare indestructibil. n schimb, ziguratul nu conine nimic; el servete ca suport grandios pentru un altar situat n vrful monumentului. n Egipt, arhitectura, esenial religioas, cuprinde dou mari tipuri de monumente: morminte i temple. Crmida necesar este primul material folosit pentru construcii. Ctre anul 2660 .C., arhitectul Imhotep utilizeaz pentru prima dat piatra pentru construirea ansamblului funerar al regelui Zoser la Saqqara. Din acest motiv el rmne inventatorul arhitecturii n piatr. Construciile sunt realizate fr mortar, cu blocuri mari de piatr, puse unele peste altele.

Morminte egiptene: mastabe i piramide


8

John Ruskin (n. 8 februarie 1819, Londra - d. 20 ianuarie 1900, Brantwood/Lancashire) a fost un scriitor, critic de art i filozof englez. Ruskin a exercitat o remarcabil influen asupra cercurilor intelectuale ale Angliei din epoca victorian. 9 Frank Lloyd Wright , numele la natere Frank Lincoln Wright, (n. 8 iunie 1867 - d. 9 aprilie 1959) a fost unul dintre cei mai proemineni i influeni architeci ai primei jumti a secolului 20.

Egiptenii vor s-i fereasc trupurile de distrugerea care urmeaz morii, de unde mblsmarea i producerea sculptat a imaginii defunctului, care servete ca lca al sufletului su. Mumia i statuia, ncadrndu-l pe cel disprut, snt plasate ntr-o mastab, monument de form trapezoidal, ridicat deasupra unei camere mortuare de care se leag printr-un culoar care va fi blocat dup funeralii. Mastabei i urmeaz piramida n trepte, aa cum este cea a faraonului Snefru. Ulterior ncepnd cu a IV-a dinastie (2575-2465 .C.) i face apariia cu perei netezi . Cele mai importante sunt cele ale faraonilor Kheops (147 m. nlime), Khefren i Mykeinos, situate la Gizeh, n apropiere de Cairo. Exist de asemenea hipogee, acestea sunt morminte spate n faleze, cum sunt cele din Valea Regilor, la est de Teba, n n regatul Mijlociu. Pe pereii mormintelor, pictorii i sculptorii din atelierele regale, n legtur strns cu activitatea religioas a preoilor, ntruchipeaz mreia divin a faraonului i i asigur propria eternitate.

Templele egiptene
Cellalt mare tip de monument, templul divin, atinge perfeciunea n Regatul Nou. El adpostete n sanctuar statuia n care se va ncarna zeul, aa cum se ntmpl la Karnak i Luxor. Aceste temple au un aspect Impozant. Hipositul templului lui Amon-Ra la Karnak msoar 103 m. pe 52 m.; 234 de coloane susin plafonul de 23 m. nlime. Incinta sacr care nconjoar aceste temple cuprinde, nafar de casa zeului, toate cldirile anexe legate de cult i de ntreinerea clericilor. Cele mai importante i-au pierdut unitatea iniial, ca urmare a adugirilor fcute de fiecare faraon, a noilor hipostiluri, a curilor i a pilonilor. Templul lui Horus a Edfu (sec III i II .C.)

Simbolurile cosmice i naintarea iniiatic spre lumea divin


Dispunerea templelor egiptene d o imagine exact despre crearea lumii ntr-o ordine perfect. Incinta, un zid din crmid nears, evoc prin ondulaiile sale starea lichida a lumii naintea creaiei. Nivelul mai ridicat al templului, construit din piatra, reprezint lumea solid, aprut brusc din ape. Pilonii (intrarea) simbolizeaz pe Isis i Neftis cele dou zeie care ridic pe cer discul solar. Cele dou obeliscuri reprezint coarnele de pe capul zeielor. Aceste coarne susin soarele. Sala hipostil: Pardoseala reprezint pmntul cu crpturile lui, iar plafonul cerul cu stele de aur, pictate pe un fond albastru; pe arhitrave, imense

psri sacre, cu aripile desfcute, asigur trecerea spre cer; florile de lotus de pe capitelurile celor mai nalte coloane sunt deschise, n timp ce florile nu primesc lumin de la soare. Aceast sala reprezint vegetaia hrnit de solul fertil i fora generatoare de via a soarelui. Sanctuarul, spaiu lipsit de lumin, permite soarelui s se odihneasc n timpul nopii. Pereii fiecrei sli reprezint misterul sacru care se desfoar aici. Basoreliefuri pictate nsufleesc arhitectura. Imaginea are valoare de realitate pentru egipteni; Sala de intrare: zeul iese n ntmpinarea faraonului; Sala ofrandelor: fiecare regiune a Nilului d flori, fructe i vieuitoare pentru cult. Faraonul vneaz animale care vor fi aduse drept ofrand; Sanctuar: preoii poart barca sacr n timpul procesiunii.

Apariia arhitecturii n piatr


n perioada elenistic apar numeroase orae noi, ceea ce permite triumful arhitecturii civile n piatr. Aceleai principii de simetrie i de raionalism guverneaz urbanismul, dar preocuparea de cpti a arhitecilor rmne adaptarea construciilor la configuraia locurilor i a peisajului. n aceast privin, teatrele sunt exemple magnifice, pentru c, aezate pe povrniul unei coline, mbrieaz panta. Pretutindeni n ora, cldirile pentru practicarea sportului, cele administrative i culturale, ca i locuinele private sunt construite n piatr. Porticurile (stoa) ritmeaz i delimiteaz cadrul urban. Fiecare edificiu face acum obiectul preocuprilor i rafinamentelor care pn atunci erau rezervate arhitecturii religioase. Cea mai frumoas realizare a acestui urbanism elenistic, este fr ndoial, acropola din Pergam. Arhitectura evolueaz i n ceea ce privete structura sa. Decoraia arhitecturii este lucrat acum ntr-un altorelief accentuat i rspunde acelorai caracteristici ca i statuara. Mai mult arta porelanului cunoate un succes tot mai mare n timpul dinastiilor elenistice sau al noilor invadatori romani. Marea pictur greac a epocii elenistice este reprodus n frescele de la Pompei. Pictorii stpnesc exprimarea tridimensional. Ei utilizeaz procedeul trompe l oeil, pe care l aplic n reprezentarea cadrelor arhitecturale lipsite de personaje. Arta greac dispare o dat cu cucerirea roman, dar ecoul ei se va prelungii nc mult timp. ntr-adevr, de la Michelangelo la Rodin, ea va constitui sursa de inspiraie a tuturor sculptorilor i arhitecilor.

Arhitectura greac
Partenonul de la Atena Dup distrugerile cauzate de prdarea Atenei de ctre Xerex n 480
.C., Pericle decide s reconstruiasc diferite monumente aflate pe acropol. Fidias, care supravegheaz ansamblul, le ncredineaz lui Ictinos i Calicrates misiunea de a realiza un templu dedicat zeiei Atena. Partenonul, construit n marmur alb, este un templu peripter (coloanele fcnd nconjurul complet al edificiului) care se sprijin pe o fundaie construit pe trei gradene. Repetiia coloanelor, care delimitnd cmpul vizual n jurul templului sparge uniformitatea maselor de ziduri, confernd un caracter particular, n care se mbin fora i elegana. Noiunile de ritm i armonie tratate cu rigoare matematic se mbin cu un rafinament extraordinar, care confer arhitecturii greceti o dimensiune excepional. Partenonul reprezint una dintre cele mai nalte realizri clasice, n care se mpletesc sobrietatea i energia, austeritatea i imaginaia. Arta greac a reuit s realizeze acest dificil mariaj ntre raiune i poezie, devenind un exemplu pentru arhitecii secolelor urmtoare. Sculptura, creaia lui Fidias, este situat, ca n toate templele greceti, numai pe elementele arhitecturale fr rol funcional. Astfel pe Partenon se gsesc decoraii sculptate pe: Cele 92 de metope reprezentnd lupta dintre Centauri i Lapii;

Fontonul de est prezentnd naterea miraculoas a zeiei Atena; Frontonul de vest descriind disputa dintre Poseidon i Atena; Partea de sus a zidului slii de cult (cella) pe care se desfura o friz cuprinznd, ntre spaiile dintre coloane, cortegiul Panateneelor, alctuit din patru sute de personaje i dou sute de animale. Aceast friz d o puternic impresie de dinamism i de libertate, prin varietatea atitudinilor. Modelul corpurilor animat de jocul drapajelor, creeaz impresia de micare, evitnd monotonia.

Arhitectura roman
ncepnd din secolul II .C., arhitectura roman ncepe s-i afirme
propria identitate, prin punerea la punct a tehnicii blocajului (un mortar dur n care sunt amestecate buci de piatr). Acest material maleabil constituie structura oricrui edificiu roman. Rnd pe rnd, arhitecii i studiaz toate calitile tehnice. Astfel, blocajul permite elaborarea i rspndirea formelor din ce n ce mai complexe: arcul, bolta i cupola. Cele trei elemente devin specifice arhitecturii romane. Blocajul, nefiind plcut privirii, este mascat prin blocuri de piatr tiat: parament. Pentru edificiile majestoase i pentru interioarele bogate, paramentele sunt din marmur. Arhitectura civil i pentru distracii Arhitectura civil roman rspunde celor dou imperative majore: pe de o parte, grija pentru exigenele practice i pe de alt parte, un aspect grandios, monumental. Bazilica este, pe rnd, pia sau tribunal. Se prezint sub forma unei construcii dreptunghiulare, mprit de obicei, n trei nave, nava principal fiind mai nalt dect cele laterale i strpuns de ferestre n partea sa superioar. Nava central se termin cu o absid n care i avea sediul curia. Termele sunt o invenie tipic roman. Loc pentru baie i pentru ntlniri, dein un loc principal n viaa cotidian

Teatrul, aprut din conceptul grecesc al gradenelor sprijinite de o colin, este, la romani, o cldire de sine stttoare. Peretele scenei este cel pe care se monteaz decorul. Amfiteatrul, invenie specific roman, este conceput cu puin nainte de nceputul erei noastre, pentru jocurile de circ i pentru luptele de gladiatori. Acestea sunt nceputurile arhitecturii, bazele i ncercarea de dezvoltare a stilurilor i amploarea construciilor

Sculpura
Sculptura este o art a volumelor n spaiu care ncearc s ating
coarda sensibil a persoanelor umane prin expunerea spaial a diferite obiecte reale, tridimensionale. Perceperea obiectelor tridimensionale poate avea loc att vizual ct i pe cale tactil. Aparent, sculptura se adreseaz vzului, dar n realitate aceast form de art se adreseaz, mai ales, tactilului. Din pcate, nu putem ntotdeauna atinge o sculptur, aa cum ar fi firesc, dar putem cu uurin compensa conveniile sociale de privire de la distan a pieselor de sculptur prin vedere, ce are remarcabila proprietate de a transmite la creier i tridimensionalitatea obiectelor, ntruct vederea uman este stereoscopic. Despre sculptori i modul n care ei s-au exprimat sculptnd, n sensul ideii "clasice" de sculptur, folosind materiale naturale precum lutul, piatrai lemnul, ct i despre sculptorii moderni i contemporani, care adaug noi faete noiunii de sculptur, prin folosirea unor materiale inedite, se poate scrie la nesfrit

Tipuri de sculptur Altorelief

Altorelief (n italian alto relievo, nsemnnd relief nalt) se


numete o lucrare de sculptur, n relief fa de suprafaa de fundal de care ine sau pe care a fost aplicat. Prezint ieire n volum mare fa de fundal. , Un exemplu de altorelief aplicat pe un fond este altorelieful "Ion Creang", turnat n bronz i fixat pe o plac de granit, instalat din 1982 pe faada blocului principal al Universitii pedagogice de stat "Ion Creang" din Chiinu. Un alt exemplu sunt altoreliefurile Altarului din Pergamon, expus la Berlin.

Basorelief
figuri prezentate n relief pe un fundal cu care acestea fac un corp comun. Ieirea n volum fa de fundal e relativ mic, joas. Cuvntul provine din francez, unde bas nseamn jos. Basoreliefurile se ntlnesc la multe popoare din antichitate. Un basorelief plat, n care trecerea da la suprafaa suportului de baz la diferite planuri intermediare apare puin accentuat, poart denumirea de

Tehnica basoreliefului reprezint sculptura cu

Relief (art)

Reliefurile artistice sunt sculpturi care prezint subiectul respectiv ca


volum detaat (ridicat, ieit n relief) fa de o suprafa. Reliefurile se folosesc deseori la decorarea obiectelor i cldirilor.

Sculptura n piatr

Sculptura n piatr este opera unui sculptor care cu ajutorul dlii ciocanului i
cuitului modeleaz piatra dup un model original sau dup o anumit schi.

Materialul folosit pentru sculptur poate fi alctuit din diferite roci sau minerale ca marmur, bazalt, granit, diorit, alabastru, jadetc.

Istoric
Deja n epoca de piatr omul a nceput cioplirea pietrei sau oaselor pentru a furi unelte sau arme pentru vnat. Ulterior aceast ocupaie s-a perfecionat, cutndu-se a se obine din piatr diferite forme estetice. Faraonii din Egiptul antic puneau s fie cioplite figurine din diferite pietre preioase, ca lapislazuli i jasp, pentru mormintele lor. n lumea antic, ca dalt era folosit o piatr mai dur, ca de exemplu dioritul, translatarea blocurilor mari de piatr se fcea prin rularea pe lemn rotund. Despicarea unor blocuri masive de piatr pentru a obine fisuri, se fcea prin nclzirea cu foc a locului respectiv i turnare de ap rece pe piatra fierbinte. Ulterior aceast metod a fost nlocuit prin folosireaexplozivilor. n Grecia antic s-au realizat sculpturi din marmur care erau aproape identice corpului uman. n Orientul ndeprtat s-au realizat, n general, sculpturi din jad, filde i bronz. Sculpturile prezentau i animale dintre care cel mai frecvent era reprezentat calul, bivolul, ursul, rinocerul, elefantul i tigrul. n evul mediu sculptura a fost ntregit prin turnarea n diferite forme a metalului. n Austria,de pild , au fost realizate, nc de la nceputul existenei omului n aceast parte a Europei, sculpturi n piatr calcaroas, sedimentar. Actualmente, la 80 km de Viena, exista Muzeul Pietrarilor (Steinmetz Museum) din localitatea Zogelsdorf Niedersterreich. Unul dintre cele mai importante evenimente culturale organizate n ultimii ani, n Muzeul Pietrei din Zogelsdorf, a fost expoziia "Brancui & Botarro , ART I PIATR 2005", n cadrul creia au fost prezentate lucrri de o excepional valoare artistic i documentar, realizate de renumiii sculptori. Austria este bine cunoscut pentru numeroasele sale sculpturi cu caracter religios, realizate n piatra de tip gresie, lucrri tributare curentului baroc. De menionat faptul c una dintre cele mai remarcabile sculpturi ale Vienei, respectiv faimosul Hercules, a fost cioplit n gresie de Zogelsdorf ca i, de altfel, o mare parte a operelor de art din acelai tip de piatr denumita in limba germana Kalk-Sandstein , splendori artistice care decoreaz Catedrala Votiv din Viena, renumitul Castel Schnbrunn, figurile sculptate din palatul de iarna Winterpalast Prinz Eugen, idem din palatul Belvedere i lucrarile artistice din Geras, Altenburg i Melk.

Sculptori renumii

Phidias sculptor grec din secolul V .e.n. Praxiteles sculptor grec din secolul IV .e.n. Niccol Pisano (1205/07-1278) sculptor italian Donatello (ca. 1386-1466), sculptor italian Michelangelo (1475-1564), sculptor italian Giovanni Lorenzo Bernini (1598-1680), sculptor italian Antonio Canova (1757-1822), sculptor italian Bertel Thorvaldsen (1770-1844), sculptor danez Constantin Brncui (1876-1957), sculptor francez de origine romna Georg Kolbe (1877-1947), sculptor german Henry Moore (1898-1986), sculptor britanic Hans Uhlmann (1900-1975), sculptor german Alberto Giacometti (1901-1966), sculptor elveian Marino Marini, (1901 -1980), sculptor italian Fritz Wotruba (1907-1975), sculptor austriac Jean Tinguely (1925-1991), sculptor elveian Richard Serra (*1939), sculptor nord american Pablo Picasso (1881-1973),pictor si sculptor francez initiatorul cubismului Remus Botarro (*1946), sculptor austriac de origine romna Antoine Bourdelle, (1861-1929) sculptor francez Auguste Rodin (1840-1917), sculptor francez

Jean Boucher (1870-1939,) sculptor francez Camille Claudel (1864-1943), sculptor francez Dimitrie Paciurea (1873-1932), sculptor romn Milia Petracu (1892-1976), sculptor romn, studenta lui Brancusi Andr Derain (1880-1954),pictor i sculptor francez Edgar Degas (18341917), pictor i sculptor francez Fernando Botero (*1932), pictor i sculptor columbian Ossip Zadkine (1890-1967), sculptor francez de origine rusa

Statuia
o sculptur care un eveniment, un animal sau un obiect.

Statuia este

reprezint

de

obicei

o persoan,

Statuia este realizat n tehnica ronde-bosse, nfind n special o fiin uman reprezentat n ntregime i, de obicei, n poziie vertical. Exist statui ecvestre, n care modelul este prezentat clare i statui pedestre, cnd modelul st n picioare. O statuie conturat pe lespedea superioar un unui mormnt, care reprezint persoana ngropat, se numete gisant.

Statuia ecvestr (sau sculptura ecvestr) este forma de reprezentare


public preluat din epoca antic la nivel mondial care reprezint o persoan n postura de clre. Statuile ecvestre din Roma Antic erau puse n eviden prin ridicarea lor pe un soclu cu inscripie. Ele dominau pieele publice n tot imperiul i exprimau n mod deliberat eroizarea indivizilor ca ipostaz a autoritii. De atunci, omul de vaz, clare, a devenit un simbol al puterii i motiv de exprimare a prestigiului i demnitii. Singura statuie ecvestr pstrat din acea perioad este cea a lui Marc Aureliu, la Roma, turnat n bronz. Restul statuilor antice au disprut, pentru c au fost topite spre a se fabrica din ele tunuri. Prin unicitatea ei, a devenit material de cercetare i inspiraie pentru sculptorii Renaterii.

Abia n Renatere, n 1444, Donatello a realizat o statuie ecvestr cunoscut sub numele de Gattamellata ("pisica trcat"), reprezentndu-l pe vestitul Condottiere Erasmo da Narni din Veneia, statuie amplasat n piaa din faa catedralei din Padova, care egaleaz i chiar depete statuia ecvestr a mpratului Marc Aureliu, n ce privete complexitatea concepiei compoziionale. tiina heraldicii impune anumite reguli de redare a personajului clare. Cea mai mare statuie ecvestr din lume, cu nlimea de 40 de metri, este monumentul nchinat lui Ginghis Han, ridicat n 2009, la 54 de kilometri de Ulan Bator.

Picura
Pictura este materia dominant utilizat de ctre pictori i care pune
n aplicare diferite materiale (pigmeni en pudr, guae, uleiuri, acrilic, cerneal, etc.) destinat exprimrii personale si creieri operelor de art. Cuvntul pictur denumete de asemenea si opera nsi creat cu aceast tehnic. Utilizate n decoraia interioar i pentru tot tipul de obiecte din viaa cotidian, picturile utilitare sunt produse vndute, ntr-o bun parte din lume, n rafturile magazinelor cu produse uzuale, casnice sau de antier, produsele specifice artitilor fiind vndute mai mult n raioanele de Arte-frumoase. De la nceputul celui de-al XX lea secol, artitii au experimentat noi direcii, i au ncercat s sparg normele i tabuurile introducnd n operele lor materiale din diverse domenii. Pictura ca i material se prezint n general sub form lichid, i este aplicat n funcie de utilizare ntr-unul sau mai multe straturi, cu un penson, un rulou sau prin proiecie. Culorile pot fi i sub form vscoas i se pot aplica prin utilizarea unor cuite speciale (ca nite mici mistrii). n practica artistic sau domestic pictura se aplic uneori i cu mna (pictura parietal, arta contemporan) dar mult mai des cu pensula, cu ruloul, cu cuitul i chiar cu mtura la unii artiti contemporani care lucreaz n plan, pe foarte mari suprafee. n mod industrial, se utilizeaz i culori en pudr, aplicate prin proiecie electrostatic iar pe urm coapte.

Pictori romni n continuare, voi aduce vorba de artiti, creatori sau genii romni
care au dus numele de Romnia n toate colurile lumii. Romnia are pictori celebrii precum: Petre Abrudan- (n. 1907 n Zucor, jud. Slaj - d. 1979) a fost un pictor romn. A realizat portrete, compoziii istorice, naturi statice, pictur monumental, mozaic i peisaje ntr-o manier realist tradiional ("Sfatul cucoanelor"). Se formeaz ca pictor la coala de Arte frumoase din Cluj (19251928, 1930-1932). A debutat n anul 1937 la Salon oficial. Petre Abrudan a participat la numeroase expoziii n ar i peste hotare, impunndu-se mai ales prin cele 20 de personale deschise ntre 1932-1970 la Cluj, Zalu, Satu Mare, Baia Mare, Bucureti, Bacu, Craiova, Trgu Mure. Maturizarea artistului s-a produs pe un drum plin de statornicie, fr ocoliuri, investigaiile sale urmrind, n egal msur, culoarea i linia, valoarea i forma. Fire meditativ, a scrutat cu intensitate realitatea cutnd i reuind s comunice ntr-un limbaj pictural specific, adevruri semnificative. Legat prin mii de fire de lumea din care venea, i-a dorit mereu s poat comunica direct cu ea, selectndu-i mijloacele , lucid i sensibil pentru a structura cu eficien fiecare imagine pentru a o ncrca de sens. Cruce nou i La cruce, dou lucrri din tineree, ne introduc n lumea dramatic a miturilor, dar i a durerilor transilvnene. Compoziia complex, plin de tensiune, i bazeaz expresivitatea pe ritmarea ferm a siluetelor i pe soluiile de culoare echilibrate i directe. Modelate n planuri mari, feele oamenilor, ca i minile ferm desenate, concentreaz n ele toate sensurile dramei. n alte compoziii cum ar fi Muncitor n min, Catarina, doamna noastr, Noi cldim o ar nou, evocri ale unor scene de lucru sau ale unor momente ale istoriei, sunt relevabile efectele de mas, cu un dinamism interior, motivat plastic i deci cu adevrat elocvent. Peisajul transilvan i gsete n Abrudan un rapsod inspirat, preocupat mai ales de exprimarea acestuia n simbolice sinteze monumentale, cu un desen acuzat i funcional, cu tonuri ntunecate i grave, aternute n tue ample, predilect verticale (Fntnele, nserare)

Nicolae Grigorescu - (n. 15 mai 1838, Pitaru, judeul Dmbovia, d. 21 iulie 1907, Cmpina) este primul dintre fondatorii picturii romne moderne, urmat de Ion Andreescu i tefan Luchian, devenit un simbol pentru tinerele generaii de artiti care, n primele decenii ale secolului al XX-lea, cutau s identifice i s aduc la lumin valorile spiritualitii romneti. Nicolae Grigorescu se nate n satul Pitaru (judeul Dmbovia), fiind al aselea copil al lui Ion i al Mariei Grigorescu. n 1845, cnd i moare tatl, familia se mut la Bucureti, n mahalaua Crmidarilor, n casa unei mtu. Dup o timpurie ucenicie (1848-1850), n atelierul pictorului ceh Anton Chladek, execut icoane pentru bisericile din Bicoi i mnstirea Cldruani. n 1856 realizeaz compoziia istoric Mihai scpnd stindardul, pe care o prezint domnitorului Barbu tirbei, mpreun cu o petiie prin care solicit ajutor financiar pentru studii. n anii 1856-1857 picteaz biserica nou a mnstirii Zamfira (judeul Prahova), apoi, pn n anul1861, biserica mnstirii Agapia. La intervenia lui Mihail Koglniceanu, care i apreciaz calitatea picturii, primete o burs pentru a studia la Paris. n toamna anului 1861, tnrul Grigorescu pleac la Paris unde intr la coala de Belle-Arte, frecventnd atelierul lui Sebastien Cornu, unde este coleg cu Renoir. Contient de propriile-i lacune n formaia artistic, va studia n primul rnd desenul i compoziia. Prsete ns curnd acest atelier i, atras de concepiile artistice ale colii de la Barbizon, se stabilete n aceast localitate, desvrindu-i educaia pictoral prin asimilarea experienei unor artiti ca Millet, Corot, Gustave Courbet i Thodore Rousseau. Influenat de acest mediu artistic, Grigorescu este preocupat de nsuirea unor modaliti artistice novatoare de expresie n atmosfera cultului pentru pictura "en plein-air", ce pregtete apropiata afirmare a impresionitilor. n cadrul "Expoziiei Universale" de la Paris (1867), particip cu apte lucrri, expune la Salonul parizian din 1868 tabloul Tnr iganc, revine de cteva ori n ar i, ncepnd din 1870, particip la Expoziiile artitilor n via i la cele organizate de "Societatea Amicilor Bellelor-Arte". Din 1879 pn n 1890, lucreaz ndeosebi n Frana, fie n Bretania la Vitr, fie n atelierul su din Paris. Revenit n ar, deschide mai multe expoziii personale la Ateneul Romn ntre anii 1891 i 1904. Din 1890 se stabilete la Cmpina i se dedic preponderent subiectelor rustice, ntr-o nesfrit variaie a motivului, picteaz potrete de rnci, care cu boi pe drumuri prfuite de ar i numeroase

peisaje cu specific romnesc. n 1899 este numit membru de onoare al Academiei Romne. Nicolae Grigorescu se stinge din via la 21 iulie 1907 la Cmpina. n atelier, pe evalet, se afla ultima sa lucrare, neterminat, ntoarcerea de la blci. ntr-un moment decisiv pentru constituirea culturii Romniei moderne n poezie se afirma geniul lui Eminescu Nicolae Grigorescu ntreprinde o spectaculoas nnoire a limbajului plastic. Cu o formaie n care se recunoate filonul tradiiilor picturii murale, de care se apropie n anii tinereii, i, deopotriv, experienele impresionitilor, Grigorescu se manifest n diverse genuri cu o autoritate care se va prelungi i dup dispariia artistului. Influena covritoare pe care a avut-o asupra contemporanilor lui a marcat i evoluia generaiei ce i-a urmat, creaia sa inaugurnd astfel o tradiie pictural de ampl rezonan.

Capitolul II

Arta dramatic
a. Teatru b. Dans i coregrafie c. Cinematografie

Teatrul
nseamn dram,comedie,spectacol muzical sau alt tip de spectacol artistic n faa unui public. De obicei,are loc ntr-o cldire special construit. Teatrul Globe s-a deschis n Londra,n mai 1599.Structura sa circular a fost construit din lemn i aproape 3000 de oameni aveau locuri n balcoane sau n picioare n jurul scenei n aer liber. Wiliam Shakespeare a scris exclusiv pentru propria lui companie de teatru i multe dintre piesele sale i-au avut loc la Globe. Nu numai c a scris piesele,dar el a i jucat n unele dintre ele. Intrarea costa un penny10 n fos i 2 penny la balcon.

Teatru

10

Un penny este o moned (mruni) unui tip de moned (pence) folosit n mai multe ri vorbitoare de limb englez. Aceasta este adesea ca mai mic denumire n cadrul unui sistem monetar.

Teatrul modern i are probabil rdcinile n interpretrile dramatice ale teatrului din Grecia antic. Pentru realizarea unui spectacol dramatic, teatrul poate mbina desenul,muzica,dansul,dar i poezia i proza.

Piesele artistice Grecii antici au pus bazele tragediei i comediei. Corul cnta povestea piesei,n timp ce actorii i mimau rolurile. Publicul sttea n locuri mai nalte ( pe pantele colinelor ),iar aciunea se desfura pe un loc plat,numit orchestr. Din 450 .Hr. s-au construit teatre cu locuri pentru public,pe bnci de piatr,ca cel de la Epidaurus11. Romanii au adugat o scen mai adecvat,care asigura un decor de fundal. n faa acestuia,la fel ca n teatrele mo- derne,se afla o scen ridicat deasupra orchestrei.

Arcade i cene n anii 1950, teatrele englezeti erau cldiri circulare de lemn,cu scen deschis. n secolul al XVII-lea s-a introdus arcada,un cadru n jurul prii din fa a scenei,care masca zonele unde ateptau actorii sau cei ce nlocuiau decorurile. Cea mai important figur a teatrului european din secolul al XVIIIlea a fost David Garrick ( 1717-1779 ),un actor i manager,care a pus n scen piese noi i lucrri de William Shakespeare12. Teatrul de revist i dram n sec. al XIX-lea a devenit tot mai popular teatrul de revist cunoscut n America de Nord sub denumirea de vodevil. Aveau actori, cntrei i comediani,care evoluau n faa unui public entuziast i zgomotos. Opera i baletul( dansul dramatic )au nflorit n secolul al XIX-lea. S-au dezvoltat n acelai timp i iluminatul electric,scenele rotative,efectele speciale incitante cu ap,fum i diverse iluzii vizuale. Produciile au devenit att de elaborate, nct prin anul 1910,unii directori preferau decorurile. Noile idei includeau scena
11
12

Epidaurus (Epidauros) a fost un mic ora (polis) n Grecia antic, n Golful Saronic. William Shakespeare (n. 23 aprilie 1564[1] - d. 23 aprilie 1616) a fost un dramaturg i poet englez, considerat cel mai mare scriitor al literaturii de limba englez

mpins n fa,care a dus apoi la scena circular,nconjurat complet de public i la teatrul n aer liber. Teatrul de azi Produciile teatrale moderne implic munca unei echipe n spatele scenei:proiectani,constructori, tehnicieni,costumieri i machiori,actori i regizori. Teatrele profesioniste ofer ultimele inovaii din electronic,sisteme de iluminat i sonorizare. Iar piesele de teatru sunt jucate cu mult succes,de amatori,n sli mici i n coli.

Patru mari actori romni


Ion Lucian13 Victor Rebengiuc14 Marin Moraru15 Radu Beligan16

Dans i coregrafie
Coregrafia (uneori, scris i coreografia) reprezint o disciplin care are ca scop contientizarea, ordonarea i producerea unor micri ale corpului, ale cror semnificaie se leag de dans. Coregrafia este o art practicat de comunitile omeneti din cele mai vechi timpuri, transmis ntre generaii mai nti pe cale intuitiv (prin experien) i mai apoi organizat ca o disciplin de sine stttoare. Pornind de la etimologia termenului, coregrafia desemneaz scrierea/notarea dansului. Legat de aceasta, coregrafia ca form de disciplin organizat a fost posibil odat cu inventarea unui sistem de notare prin care s se poat reconstitui micrile iniiale la un nivel mare de fidelitate, folosindu-se cunotine specifice n descifrarea respectivei notaii. Totui, dincolo de rigoare, coregrafia ncurajeaz i improvizaia, n special n cazul colii moderne de coregrafie.

13

Ion Lucian (n. 22 aprilie 1924, Bucureti) este un cunoscut actor romn de comedie n teatru i film. Epigramist. Director al teatrului Excelsior. Societar de onoare al Teatrului Naional Bucureti 14 Victor Rebengiuc (nscut la 10 februarie 1933 n Bucureti), este un actor romn cu o contribuie important la dezvoltareateatrului i cinematografiei romneti. 15 Marin Moraru (n. 31 ianuarie 1937, Bucureti) este un actor romn de teatru i film. 16 Radu Beligan (n. 14 decembrie 1918, Galbeni (Filipeti), Bacu) este un actor romn, cu o bogat activitate n teatru, film,televiziune i radio.

La un alt nivel de generalitate, coregrafia reprezint organizarea micrilor (figuri i pai) n vederea producerii de spectacole de dans sau balet. Artistul care ndeplinete aceast sarcin se numete coregraf (sau coreograf). Folclorul coregrafic (numit i dans folcloric) reprezint o subdiviziune a folclorului, nsumnd totalitatea creaiilor coregrafice (privitoare la dans) realizate de cultura spiritual popular corespunztoare unei etnii sau unui grup de etnii. Studiul folclorului coregrafic constituie una dintre cele patru mari ramuri ale folcloristicii, alturi de: folclorul literar, folclorul muzical i teatrul popular. Fa de iniierea primelor cercetri folclorice, studiul folclorului coregrafic s-a produs mai trziu, ntietatea aparinnd trasrii unor fundamente necesare n domeniile literar i muzical, cele dou fiind de multe ori condiii indispensabile producerii dansului.

Cinematografie
Cinematografie nseamn, din punct de vedere etimologic, scrierea micrii (de la cuvintele franceze cinmatique - micare i graphie scriere). Legat de aceast definiie amintesc faptul c patentul acordat frailor Lumire n februarie 1895 avea titlul de Aparat pentru obinerea i vizionarea imaginilor, numit generic de ctre ei Cinematograf. Cinematografie este nregistrarea unei serii ntregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect n micare cu o anumit caden - analiza micrii - i apoi proiectarea acestor imagini cu aceeai caden (ntre 16 - 18 imagini/secund pentru film mut i 24 imagini /sec. pentru film sonor) pentru reconstituirea micrii - sinteza micrii.

Analiza micrii, n cinematografie, este totalitatea operaiunilor efectuate pentru obinerea unor faze ale micrii, sub forma unor imagini negative sau pozitive localizate pe un purttor transparent emulsionat. Sinteza micrii, n cinematografie, este totalitatea operaiunilor efectuate pentru obinerea efectului de micare de pe un film care conine imagini pozitive statice (faze intermediare ale unei micri). Cinematograful s-a nscut la sfritul secolului XIX, deoarece a fost nevoie de un drum lung s se ating nivelele de dezvoltare necesare ale fizicii, chimiei, mecanicii, electrotehnicii,opticii ca abia dup aceea s nceap s se dezvolte tehnica cinematografic. nainte de a vorbi de proiecia cinematografic, este bine s ne amintim despre camera obscur, cunoscut nc din antichitate, dispozitiv cu care pentru prima dat se putea capta o imagine din mediul nconjurtor. Chiar dac imaginea era rsturnat, era ns o imagine real. Pe la mijlocul secolului XVII apare lanterna magic, dispozitiv cu care se pot face proiecia unor desene executate pe sticl. Este o proiecie de tip diascop. Tot cam n acea epoc ca o aplicaie a lanternei magice apare n China teatrul de umbre. Secolul XIX nseamn pentru oamenii de tiin, secolul marilor cutri i descoperiri. Referitor la descoperirile premergtoare apariiei cinematografului, amintim de ncercrile unui profesor belgian, Joseph Plateau, care n 1829 vrnd s stabileasc limita de rezisten a retinei ochiului, se uit timp de 25 secunde la discul solar. Orbit de lumina puternic a soarelui, este nevoit s stea cteva zile ntr-o camer ntunecat i constat c are n permanen senzaia c vede imaginea soarelui, aceasta ntiprindu-se pe retin. Cu aceast experien reuete s defineasc remanena retinian, foarte important pentru cinematograf. Realizeaz n 1832 un aparat pentru a nela vederea, cunoscut sub numele de Fenakistoscop. Principiul de funcionare era realizarea unor desene care reprezentau o imagine n micare descompus ntr-o serie de imagini fixe, iar apoi recompunerea lor printr-o succesiune rapid datorit memoriei asociative, fenomenul care face ca ochiul s asocieze imaginile vzute. n acela an, geometrul Simon Ritter von Stampfer, realizeaz un dispozitiv asemntor pe care l-a numit stroboscop. Acesta este format din dou discuri solitare prinse pe acelai ax la o anumit distan. Pe unul se afl diferite stagii care reprezint imagini fixe rezultate din decompunerea unei imagini n micare, iar cellalt are nite fante, fiecare corespunznd unei imagini. Dac rotim aceste discuri i privim prin discul cu tieturi, vom vedea o imagine n micare.

Descoperirile legate de fenomenul cinematograf, dac-l putem denumi astfel pentru epoca aceea, au mai fost fcute i de englezul William Horner care creeaz zootropul, care este n fond un stroboscop perfecionat, discurile fiind nlocuite cu cilindrii,astfel ca vizionarea se putea face de mai multe persoane. Fotograful francez Emile Reynaud n 1847 perfecioneaz zootropul, aeznd n centrul cilindrului nite oglinzi sub unghiuri egale. Renun la cilindrul cu fante, iar imaginile sunt plasate pe interiorul cilindrului, fiecare n faa unei oglinzi. Noul aparat se numete praxinoscop i el asigurnd vizionarea a mai multor spectatori. Profesorul austriac Franz von Uchatius cercettor al imaginilor n micare, tot cam n acelai timp, perfecioneaz stroboscopul cu discuri adugndu-i o lantern magic ca surs de lumin, iar desenele reprezentnd fazele micrii descompuse le execut pe material transparent (sticl). Adaug o lentil n faa fantelor celui de-al doilea disc pe post de obiectiv i proiecteaz pe un ecran imaginile. Se poate spune c realizeaz primele desene animate. Emile Reynaud realizeaz la 1888 un aparat mult mai perfecionat privind proiecia unor desene animate, numit teatru optic. Acesta era format dintr-o lantern magic ca surs de lumin care concentra radiaia luminoas pe o band transparent pe care erau desenate faze ale micrii unor personaje desenate, care exprimau mici povestioare. Vorbele erau nlocuite cu gesturi de pantonim. Proieciile au fost organizate n sala Muzeului Grvin din Paris, aveau o durat de circa 5-10 minute, nsoite de muzic. Deplasarea benzii transparente cu desene se facea sacadat cu o ram cu dini (grif). Numrul spectatorilor era mare. Cu toate acestea mecanismul micrii reale, a lumii nconjurtoare, a oamenilor, nu era nc posibil. Pentru a se ajunge la proiecia cinematografic a trebuit s se descopere arcul voltaic (l808) ca surs de lumin pentru lanterna de proiecie, fotografia, fixarea imaginilor pe un suport solid, transparent i flexibil, a trebuit s se defecteze un aparat de fotografiat cu care se fotografia un coco zburnd i s se vad descompunerea micrii i multe alte "nimicuri" pe baza crora care mai trziu fraii Lumire n februarie 1895 construiesc primul aparat de proiecie cinematografic, iar n 28 decembrie al aceluiai an efectueaz prima proiecie cu public n subsolul unei cafenele din Paris. Nu putem trece cu vederea munca savantului Batuche pe la 1725, care descoper proprietatea unor materiale n compoziia cror intr un metal de a se nnegri sub

aciunea luminii; a francezului Joseph Nicphore Nipce care la 1822, folosind ca material fotosensibil o plac metalic cu o aplicaie de bitum de Iudeea, introdus ntr-o camer obscur i expus timp de circa 8 ore, obine un fel de matri a obiectului expus; a pictorului Jacques Mand Daguerre care mpreun cu Nipce pun bazele daghereotipiei, realiznd fotografii bazate pe aciunea luminii asupra srurilor de argint aplicate la nceput pe o plac metalic. Suportul pentru fotografii a fost apoi sticla de cristal, hrtia i suportul transparent flexibil, fotosensibil pe baz de halogenur de argint pus la punct de George Eastman n 1884 cea care a fcut posibil proiecia cinematografic. Este bine s amintim contribuia important a inventatorului Thomas Alva Edison care prezint la Expoziia Mondial de la Chicago aparatul numitkinetoscop. Acesta prezenta, numai unui singur spectator imagini n micare din lumea real, imagini obinute cu un alt aparat numit kinetograf. Imaginile erau pe un suport fexibil de 35 mm, transportate n faa unui obiectiv de un sistem de transport sacadat cu tambure dinat, folosindu-se un obturator care avea rolul de a acoperi trecerea de la o fotogram la alta. Ritmul de trecere a fotogramelor prin faa ferestrei de vizionare era de 40-60 imagini pe secund. Ulterior s-a dovedit ca pentru filmul mut erau de ajuns i 18 imagini pe secund. Deoarece aparatul nu asigura dect vizionarea a numai unui singur spectator, pe muli ali inventatori ideea ia pus la munc pentru a face din aceast invenie o afacere profitabil prin prezentarea filmuleelor unui numr mare de spectatori. Aa va apare primul aparat de proiecie cinematografic. Prin prima proiecie cinematografic a frailor Lumire, realizat la 28 decembrie 1895la Grand Cafee dinParis, cu o pelicul numit "Ieirea muncitorilor din uzinele Lumire" a aprut o nou art i o industrie,Industria cinematografic. Apar primele studiouri cinematografice, care realizeaz primele filme (filme mute pn n 1927), primele aparate de proiecie cinematografic(la nceput cu acionare manual), primele aparate de filmat (la nceput acionate manual). Dezvoltarea tehnicii cinematografice este destul de rapid. Dezvoltarea electronicii duce la apariia filmului sonor. Astfel n 1927 apare primul film sonor folosind sistemul Vitaphone, unde nregistrarea se fcea pe plac de gramofon, sistem destul de greoi privind sincronizarea mimic-sunet (celebrul Cntreul de jazzcu Al Jolson). Ulterior se renun la acest sistem n favoarea celui cu nregistrare optic pe film. La nceputul anului 1940 se fac

primele ncercri de nregistrare magnetic, prin aplicarea pe pelicul a unei piste magnetice. In ceea ce privete apariia filmului color, primele ncercri le fac Fraii Lumire, colornd una din pelicule manual cu ajutorul lucrtorilor din uzin, realiznd ceace se numea film colorat. Tot ei creeaz sistemul "Autochrome" prezentndu-l la 17 decembrie 1903, ns dificultilor de realizare i exploatare nu s-a utilizat.Ajungndu-se la un moment dat ntr-un impas privind spectacolul cinematografic, Georges Mlis, are ideea de a aplica procedeul de colorare i la filmele sale. Odat cu creterea lungimii filmelor de la 15-20 m la 200 -300 m, Casa de Producie Pathe din Frana, creeaz un sistem cu ablon. Acesta consta n a decupa fiecare obiect, al colora i al pune pe copiile pozitive care trebuiesc colorate pentru difuzare. O dat cu creterea produciei, sistemul devine greoi i ineficient. n 1920, americanii pun la punct un procedeu de realizare a filmului color, cunoscut ca Technicolor. Denumirea de tehnicolor este dat de public tuturor filmelor color,chiar dac sunt fcute n alt sistem. n 1929 fabrica de pelicul AGFA din Germania , scoate pe pia prima pelicul color, putnd fi realizate mult mai uor produciile de film color. Dup cel de-al doilea rzboi mondial apare pe pia i fabrica ORWO, o filial a AGFA rmas n est, producia ei satisfcnd necesitile fostelor ri socialiste, cu o calitate comparabil cu cea a firmei mam. Dac la nceput prelucrarea peliculei necesita utilaje deosebite, dup cel de-al doilea rzboi,tehnica de prelucrare se dezvolt, prelucrarea se mbuntete, imaginea devenind ct mai apropiat de realitate. n 1933 apare primul film n relief, datorat tot Frailor Lumire. n jurul anului 1950, datorit dezvoltrii televiziunii, apar noi sisteme de proiecie pe ecran i redare a sunetului: ecran lat (cinemascop cu sunet mono i cinemascop cu sunet stereofonic nregistrare magnetic pe patru canale), ecran panoramic cu sunet stereofonic pe opt canale cu pelicul de 70 mm tip Tood AO, ecran lat cu pelicul de 35 mm cu masc (ecranul puin mai mic ca lime dect cel cinemascop) iar n ultimii ani sisteme de sonorizare Dolby. Primul film pe ecran lat este realizat de c regizorul american Henry Koster n anul 1953, intitulat Parada primverii. De asemenea, pentru divertisment mai sunt proiecii circulare (sistemul circoram) folosit de rui la Expozia Naional unde ntr-o sal circular

spectatorul are senzaia c se afl mijlocul aciunii sau la "Cit des Sciences" din Paris (Geoda).

Capitolul 3 Literatura
a. Literatura universal b. Literatura romneasc

Literatura
Literatura este arta compoziiilor scrise. O traducere literal a termenului indic sensul de "cunoatere cu ajutorul literelor" (de la latinescul littera, liter), iar studiul academic al literaturii este cunoscut ca Litere. n cultura vestic, operele de baz care sunt scrise conin i elemente ficionale i reale. Termenul de "literatur" are diverse sensuri, n funcie de uzul acestuia. n linii mari, poate desemna orice nregistrare simbolic, cuprinznd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. Un neles mai concentrat ar fi doar textul compus din litere sau simboluri precum hieroglifele egiptene. Un sens chiar mai condensat este acela a unui text cu form fizic, precum hrtia sau alt

form portabil, excluznd inscripiile sau mijloacele media digitale. Savantul i filosoful musulman Imam Ja'far al-Sadiq (702-765 d.Hr) definete "literatura" astfel: "Literatura este vetmntul pe care cineva mbrac pe ceea ce scrie sau spune astfel nct s par mult mai atractiv", adugnd c literatura este o bucat din via, creia i-a fost dat o direcie i neles, o interpretare artistic a lumii n funcie de observatorul acesteia. Frecvent, textele fac literatura s traverseze aceste granie. Formalistul rus Roman Jakobson definete literatura ca fiind "violen organizat pentru un discurs banal", relatnd ndeprtarea literaturii de vorbirea de zi cu zi. Povetile ilustrate, textele mari, picturile rupestre i implicit monumentele, toate n acelai timp sau pe rnd au lrgit graniele "literaturii". Mihai Floarea, profesor romn, definete astfel: "art al crei mijloc este cuvntul scris. n sens curent, reprezint totalitatea operelor scrise ntr-o limb (sau n toate limbile) cu valoare estetic. n sens restrns, mai ales n formularea literatur de specialitate, reprezint totalitatea lucrrilor publicate ntr-un domeniu, bibliografia necesar aprofundrii unei probleme". Oamenii pot percepe o diferen ntre "literatur" i cteva forme cunoscute de proiecte scrise. Termenii "ficiune literar" i "merit literar" au ajutat mereu la diferenierea celor dou proiecte individuale. De exemplu, aproape toi literaii percep lucrrile lui Charles Dickens ca fiind "literatur", iar unii critici sunt de prere c lucrrile lui Jeffrey Archer sunt nedemne de apartenena la "literatura englez". Criticii pot exclude lucrri din "literatur", pe motive de nivel slab sintactico-gramatical, povestii necursiv, necredibil sau fr sens, sau personaje nepotrivite sau neconvingtoare. i unele categorii de ficiune precum romanele tiinifico-fantastice sau de dragoste pot fi excluse din "literatur". Odat cu apariia unor forme de modernism mai mult sau mai puin radical, unii autori au scris n mod intenionat lucrri (uneori total mpotriva ideii de "literatur") care s contravin standardelor impuse de critici.

n mod uzual i oarecum superficial, beletristica se mparte n trei genuri diferite:


Poezie, reprezentnd genul liric; Proz, reprezentnd genul epic; Teatru, reprezentnd genul dramatic.

Exist i unele specii literare, precum poemele n proz, care prezint elemente din dou sau chiar toate cele trei genuri menionate mai sus. n secolul XX, poezia i proza au fost definite adeseori ca nite "stri". Uneori, aceste etichete au fost aplicate unor creaii compuse doar din desene (de ex., poemele "hipergrafologice" ale lui Isidore Isou), sunete (de ex., poemele "tonale" ale lui Marcel Duchamp) sau pagini albe, sfidnd chiar definiia literaturii.

Literatura romneasc

Romn fiind, voi vorbii despre literatura romneasc mai amnunit. Romnia se bucur de mari scriitori, povestitori, genii romni. Vom ncepe cu poezia lui Mihai Eminescu, vom continua cu piesele de teatru ale lui I.L. Caragiale i vom ncheia cu dou mari opere romneti, mai exact Meterul

Manole de Lucian Blaga i Monastirea Argeului, poezie popular culeas de Vasile Alecsandri, terminnd cu o paralel ntre cele dou opere.

Poezie
Mihai Eminescu, Nscut ca Mihail Eminovici (n. 15 ianuarie 1850, Botoani sau Ipoteti - d. 15 iunie 1889, Bucureti) a fost un poet, prozator i jurnalist romn, socotit de cititorii romni i de critica literar postum drept cea mai important voce poetic din literatura romn. Cultur filozofic, izvoarele operei eminesciene Receptiv la marile romantisme europene de secol XVIII i XIX, cunoscute n literatura de specialitate sub numele High Romanticism, Romantism nalt, poetul i-a asimilat viziunile poetice occidentale, unii critici observnd maliios cum c

creaia sa ar aparine unui Romantism relativ ntrziat, poetul fiind uor desincronizat fa de Occident, care strbtea n acei ani tranziia ctre Modernism. n momentul n care Mihai Eminescu a recuperat temele tradiionale ale Romantismului european, gustul pentru trecut i pasiunea pentru istoria naional, creia a dorit chiar s-i construiasc un Pantheon de voievozi, mai ales n fragmentele unor piese de teatru, neterminate, unde-l avea drept model principal pe William Shakespeare, numit ntr-o poezie postum, Crile, "prieten drag al sufletului meu", nostalgia regresiv pentru copilrie, melancolia i cultivarea strilor depresive, ntoarcerea n natur, etc., poezia european descoperea paradigma Modernismului, prin Charles Baudelaire sau Stephane Mallarme, bunoar. Poetul avea o bun educaie filosofic, opera sa poetic a fost influenat de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antic, de la Heraclit la Platon i de marile sisteme de gndire ale Romantismului, n special de tratatul lui Arthur Schopenhauer, Lumea ca voin i reprezentare, de idealismul lui Fichte i Schelling sau de categoriile din tratatele lui Immanuel Kant, de altfel a lucrat o vreme la traducerea tratatului su Critica raiunii pure, iar la ndemnul lui Titu Maiorescu, cel care i ceruse s-i ia doctoratul n filosofia lui Kant la Universitatea din Berlin, plan nefinalizat pn la urm, sau de ideile lui Hegel. Pentru acest nalt coninut filosofic al operei sale Constantin Noica, un cunoscut eseist i filosof romn din perioada interbelic i apoi postbelic l-a denumit pe bun dreptate omul deplin al culturii romne. Pe plan poetic sau n opera sa n proz Mihai Eminescu era influenat de mari creatori romantici germani, de Novalis, de la care a preluat motivul "florii albastre", de Goethe sau Lenau i de ali mari prozatori germani, de E.T.A.Hoffmann, Jean Paul, etc. Eminescu era interesat i de filosofia indian, citise Rig-Veda n traducerea german, iar cosmogonia din incipitul Scrisorii I a fost preluat din acest vechi text indian, i i-a recomandat amicului su Ioan Slavici, Analectele lui Confucius. Mai multe fragmente din cursurile de istoria filosofiei audiate la Berlin scrise n limba german s-au pstrat n caietele rmase de la poet i sunt studiate de specialitii n opera sa, denumii n mod generic eminescologi. La Universitatea din Berlin a audiat cursuri de economie politic, filosofie, drept, egiptologie, medicin legal, etc. A fost influenat de teoria metempsihozei sau rencarnrii, care a stat la rdcina prozei sale neterminate Avatarii faraonului Tla, i de Cartea Morilor din mitologia egiptean, cunotea i utiliza figuri mitologice din mai multe culturi sau religii, din Zoroastrism, Budism, Catolicism sau Ortodoxism. n peregrinrile sale a adunat o nsemnat bibliotec de cri vechi, n alfabet chirilic, de cri populare, cu care dorea s alctuiasc o chrestomaie a culturii noastre strvechi, dup

moartea sa ele au intrat n arhiva Academiei Romne i au fost utilizate de C. Chiimia sau de Moses Gaster. Creaia popular a constituit un izvor foarte important al poeticii sale, Eminescu a scris multe poeme n metrica poeziei populare, a cules cntece de petrecere sau basme, crora le-a adugat numeroase simboluri onirice sau fantastice. Luceafrul, poemul su cel mai cunoscut, o quintesen a temelor i motivelor eminesciene, a fost inspirat de o creaie folcloric, de basmul popular "Fata n grdina de aur", publicat de Richard Kunisch, un cltor prin rile Romne, mai exact prin Oltenia, care reprodusese mai multe asemenea creaii ntr-o carte de-a sa de cltorie, editat n limba german n 1861. n fiecare an, mii de tineri romni intr sub influena operei poetice a lui Eminescu, ,,cel mai mare poet care l-a ivit vreodat, poate, pmntul romnesc cum l socotea exegetul su cel mai cuprinztor , G. Clinescu. i aceasta nu se face premeditat, ci spontan. Mii de canale se deschid ntre fiecare tnr i acest munte uria, ,,nzestrat cu cel mai fantastic i mai eterogen peisaj din cte se pot nchipui, peisaj nu numai de mare i pur nlime, de sever autoritate dar i nfricotor prin prpstioasele, labirinticele genuni pe care le conine, prin hiul inextricabil al vegetaiei sale.

De-a lungul timpului, de la apariia primei ediii de poezii i pn azi, eminente spirite critice au cercetat o latur sau alta a vastei creaii, fiecare aducnd preioase contribuii, lumini ptrunztoare, sugestii de adnc rezonan intelectual. ,,Slujit de o enorm acumulare de cultur romneasc i strin, de un gust fr gre, format la coala lui Homer, Shakespeare i Goethe, precum i la cea a clasicului folclor romnesc, Eminescu a realizat o oper de sintez a tuturor tradiiilor populare i culte naionale, depindu-le prin geniul i munca sa neprecupeit i ntrupndu-le n furiri de fond i forme admirabile, lucrate n atelierul su de titan neobosit Zoe Dumitresu-Buulenca-Dicionar de poezie romneasc i totui, suntem departe de a se fi ncheiat subiectul; ca toate geniile fabuloase, Eminescu va fi mereu comoara inepuizabil ctre care se vor ndrepta fervoarea i dragostea nenumrailor cititori, pasiunea cercettorilor. Fiecare generaie tnr i va aduce devoiunea sa, fapt care va face ca valorile

universului eminescian s fie tot mai profund cunoscute i ndrgite. Fiind ntruchiparea suprem a geniului nostru naional, el va tri indefinit ca i poporul care l-a druit lumii ntr-o unic i fericit ntmplare. ,,Eminescu om duios, mai frumos ca Ft-Frumos! Paul Mihnea-Eminescu Poeziile, valori artistice indestructibile, instituie att actualitatea ct i permanena lui Eminescu. Prin ele a reuit Eminescu s ne farmece, s ne cucereasc, s ne subjuge. ,,Ce e poezia? nger palid cu priviri curate, Voluptuos joc de icoane i de glasuri tremurate, Strai de purpur i aur peste rna cea grea. Epigonii Domeniul sensibilitii sale cuprinde o gam emotiv foarte larg i astfel ne atrage s participm la lecia lui artistic. O simpl vizit n laboratorul eminescian este suficient, nu putem s nu rmnem atrai de nalta lui contiin artistic, dublat de nalta lui contiin moral. Vom simi prezena lui Eminescu, ca o prezen tutelar, va fi alturi de noi cu leciile de etic, de art i de istorie. El va deveni pentru fiecare tnr un model exemplar, un model pe care, probabil, nu-l vom atinge niciodat. Ce trebuie s nvm de la Eminescu? S nvm a avea, ca i el, for moral; s nvm s ne respectm i s ne iubim naintaii, s nvm c nimic din ce s-a experimentat pe toate meridianele nu trebuie s ne fie strin, s nvm s rmnem credincioi propriilor noastre tradiii n acelai timp cu deschiderea noastr spre universalitate. ,,Ce-i doresc eu ie, dulce Romniei, ara mea de glorii, ara mea de dor? Braele nervoase, arma de trie, La trecutu-i mare, mare viitor! Fiarb vinu-n cupe, spumege pocalul, Dac fiii-i mndri aste le nutresc; Cci rmne stnca, dei moare valul, Dulce Romnie, asta i-o doresc. Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie ,,O, eu nu cer norocul, dar cer s m nvei Ca viaa-mi pre s aib i moartea-mi s-aib pre;

Mureanu ,,Trecutul e n mine i eu sunt n trecut, Precum triete cerul n marea ce-l respir. Ms.2254, f.40 Eminescu a fost un cercettor ntr-un laborator foarte strmt, n care a ncput numai el singur. Obiectul lui de cercetare a fost Universul, cu vietile i stelele lui, cu toi oamenii, i natura n cele mai variate i mai intime ipostaze. Cunoaterea a fost fcut cu toat fiina, cu ochi i gust, cu minte i inim, cu trecut i viitor, cu toat Patria. Iar prin cercetrile lui a reuit s-i aeze mai bine poporul su n matca sa. Aceast aezare are menirea de a ne face s cretem toi n duhul pcii i al bucuriei, al pleromei fr sfrit, al acelei tihne pentru toate, la fel ca toate popoarele aezate. Poezia lui Eminescu nu a fost scris nici pentru psri, nici pentru mori, ci pentru oamenii vii de atunci, de azi i de mine, care au trit, triesc sau vor tri, aici, n aceast Patrie. Eminescu a lucrat n vederea luminrii i desvririi unei patrii cu toat fiina sa. Manuscrisele lui sunt o dovad gritoare a muncii titanice depuse de poet pentru a izbuti s comunice, cu ajutorul materialului artei sale, ideile de care era animat. Tone ntregi de minereu verbal trebuie s fie nlturate pentru a obine gruntele preios, pentru a gsi ,, cuvntul ce exprim adevrul, cum spunea poetul. Luceafrul e rodul a trei ani de munc. Urmrirea tersturilor i adugirilor de la o schi la alta d o imagine vie, dinamic a procesului ce creaie, a cutrilor i ,,iluminrilor succesive care au precizat i au completat imaginea iniial. ,,Turma visurilor mele eu le pasc ca oi de aur ,,Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei visuri fericite, Alta-i lumea cea aievea, unde cu sudori muncite Tu ncerci a stoarce lapte din a stncei coaste seci; Una-i lumea-nchipuirii cu-a ei mndre flori de aur Alta unde cerci viaa s-o-ntocmeti, precum un faur Cearc-a da fierului aspru forma cugetrii reci. Memento mori Un mare capitol al liricii eminesciene, fr de care nu poate fi conceput, e cel al iubirii. Cine spune Eminescu, spune nainte de toate dragoste, dragoste nefericit ori aspiraie, vis de dragoste; spune magie i ncntare a iubirii, duioii, regrete, amintiri dar i invective la adresa acelui ,,instinct att de van. Domin ns frumuseea dragostei, vlul misterios, puritatea, armonia, peisajul ei transfigurat. E ceva att de atrgtor, de profund omenesc n dragostea lui

Eminescu nct timpul nu-i poate rpi nimic din frgezimea i strlucirea iniial; ea rmne una din valorile permanente care modeleaz sufletul generaiilor de cititori, nnobilndu-l. La Eminescu, a iubi, a iubi cu adevrat, a iubi pur, nu nseamn a lua; a iubi nseamn a contempla, a accepta, a drui i a pierde, a te bucura de ceea ce nu poi poseda, a te bucura de ceea ce i lipsete, de ceea ce ne face nspimnttor de sraci fiind n acelai timp singurul bun, singura bogie posibil, dragostea. Pentru Eminescu, a iubi nseamn s-i gseti bogia n afara sinelui tu. Din aceast cauz, dragostea este srac ntotdeauna i i este singura bogie. Din versurile lui reiese c exist mai multe feluri de a fi srac n iubire, prin iubire, sau, mai degrab, de a fi bogat de srcia iubirii: prin lips (pasiune) prin bucuria primit sau mprit cu cineva (prietenie) prin bucuria oferit n pierdere, prin bucuria abandonat (iubirea de oameni) Renunare Eminescu inea mult nu la femei, ci la femeie. Femeia era pentru el idealul creaiunii, a frumuseii, i a perfeciunii chipului omenesc. Le vorbea dulce, le fcea complimente, i lucru principal, conversa cu ele totdeauna potrivit cu individualitatea lor, i fiindc ntreaga sa nfiarea avea ceva tipic i original, ctiga uor simpatiile damelor. ,,i cnd n tain m rugam Ca noapte-n loc s steie, n veci alturi s te am, Femeie! Adio ,,Nu e mic, nu e mare, nu-i subire, ci-mplinit, nct ai ce strnge-n brae numai bun de iubit ,,Tot ce-ar zice i se cade, tot ce-ar face ade bine, i o prinde orice lucru, cci aa se i cuvine. Dac vorba-i e plcut i tcerea-i nc place; Vorba zice: ,,fugi ncolo, rsul zice: ,,vino-ncoace! mbl parc amintindu-i vre un cntec, alinat, Pare c i-ar fi tot lene i s-ar cere srutat. i se nal din clcie s-i ajung pn` la gur, Druind c-o srutare acea tainic cldur, Ce n-o are dect numai sufletul unei femei

Scrisoarea V Configurarea personalitii eminesciene, att de profunde i complexe, a fost dublat de evocarea personajului cu aur de legend, aa cum i ede bine mai cu seam unui poet ,,fr de pereche. i astfel, paralel cu studiile i cercetrile de specialitate s-a nscut o ntreag literatur, menit a forma cea de a doua fa a medaliei: contiina lumii recunosctoare pentru edificiul naional pe care l-a furit. Tudor Arghezi sintetiza cel mai fascinant aceast viziune printr-o Inscripie pe amfora lui: Pii ncet, cu grij tcut, feii mei, S nu-i clcai nici umbra, nici florile de tei, Cel mai chemat s-aline din toi i cel mai teafr i-a nmuiat condeiul de-a dreptul n luceafr. Arghezi ofer cea mai strlucit caracterizare liric, pe msura celor dou spirite ale culturii noastre. Eminescu a devenit pentru poeii romni geniu i Luceafr, iar pentru creatorii din alte zone de lume, nsui ROMNIA i simbolul ei. ,,Ce poezii citeti? ntreb o fat -Din Eminescu spune m desfat. -E mare? Fata-i cnt bucuria: -Oh, Eminescu-i toat Romnia!

Teatru
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, judeul Prahova, astzi I. L. Caragiale, judeul Dmbovia, d. 9 iunie 1912,Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic i ziarist romn, de origine greac. Este considerat cel mai mare dramaturg romn i unul dintre cei mai importani scriitori romni. S-a nscut n ziua de 1 februarie 1852, n satul Haimanale, care-i poart astzi numele, fiind primul nscut al lui Luca Caragiale i al Ecaterinei. Tatl su (1812 - 1870) i fraii acestuia,Costache i Iorgu, s-au nscut la Constantinopol,

ca fii ai lui tefan, de profesie buctar, angajat de Ion George Caragea n suita sa la sfritul anului 1812. Atras de teatru, Luca s-a cstorit n 1839 cu actria i cntreaa Caloropulos, de care s-a desprit, fr a divora vreodat, ntemeindu-i o familie statornic cu braoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Caraboas. Primele studii le-a fcut ntre anii 1859 i 1860 cu printele Marinache, de la Biserica Sf. Gheorghedin Ploieti, iar pn n anul 1864 a urmat clasele primare II-V, la coala Domneasc din Ploieti, unde l-a avut nvtor pe Bazil Dragoescu. Pn n 1867 a urmat trei clase la Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, iar n 1868 a terminat clasa a V-a liceal la Bucureti. Viitorul mare clasic a absolvit Gimnaziul Sfinii Petru i Pavel din Ploieti, pe care l-a numit, nGrand Htel Victoria Romn, oraul su natal. Singurul institutor de care autorul Momentelor i-a adus aminte cu recunotin a fost ardeleanul Bazil Drgoescu, acela care n schia memorialistic Dup 50 de ani l-a primit n clas pe voievodul Unirii. Adolescentul Iancu a nceput s scrie n tain poezii, dar nainte de debutul literar a fost fascinat de performanele teatrale ale unchiului su, Iorgu Caragiale care era actor i ef de trup, fixat la Bucureti sau ambulant. n 1868 a obinut de la tatl su autorizaia de a frecventa Conservatorul de Art Dramatic, n care fratele acestuia, Costache, preda la clasa de declamaie i mimic. n 1870 a fost nevoit s abandoneze proiectul actoriei i s-a mutat cu familia la Bucureti, lundu-i cu seriozitate n primire obligaiile unui bun ef de familie. Tot n anul 1870, a fost numit copist la Tribunalul Prahova. La 12 martie 1885, s-a nscut Mateiu, fiul natural al Mariei Constantinescu, funcionar la Regie, cu Caragiale, care l declar la oficiul strii civile. L-a cunoscut pe Eminescu cnd tnrul poet, debutant la Familia, era sufleur i copist n trupa lui Iorgu. n 1871, Caragiale a fost numit sufleur i copist la Teatrul Naional din Bucureti, dup propunerea lui Mihail Pascaly. Din 1873 pn n 1875, a colaborat la Ghimpele, cu versuri i proz, semnnd cu iniialele Car i Policar (arla i ciobanii, fabul antidinastic). S-a nscut, prin urmare, autorul satiric, ns prin sacrificarea poetului liric, cruia i va supravieui, ocazional, autorul de fabule, epigrame i parodii. n 1889, la 78 ianuarie s-a cstorit cu Alexandrina Burelly, fiica actorului Gaetano Burelly. Din aceast cstorie vor rezulta mai nti dou fete: Ioana (n. 24 octombrie 1889) i Agatha (n. 10 noiembrie 1890), care se sting de timpuriu din cauza unei tuse convulsive sau a difteriei (la 15 iunie respectiv 24? martie 1891). La 3 iulie 1893 i se nate un fiu, Luca Ion.

n 1889, anul morii poetului Mihai Eminescu, Caragiale a publicat articolul n Nirvana. n 1890 a fost profesor de istorie la clasele I-IV la Liceul Particular Sf. Gheorghe, iar n 1892 i-a exprimat intenia de a se expatria la Sibiu sau la Braov. n 1903, la 24 februarie a avut o ncercare de a se muta la Cluj, ns n luna noiembrie i-a stabilit domiciliul provizoriu la Berlin. n 1905, la 14 martie s-a stabilit definitiv la Berlin.

Opere, doar cteva Piese de teatru Comedii O scrisoare pierduta O noapte furtunoasa D' ale carnavalului Conu Leonida fata cu reaciunea O soacra Hatmanul Baltag ncepem 1 Aprilie (monolog) Drame Npasta Nuvele si povestiri Calul dracului O fclie de Paste n vreme de rzboi Din carnetul unui vechi sufleur Un artist Grand Htel "Victoria Romna" (1890) Om cu noroc (1890) Pcat... Norocul culegtorului O invenie mare Poveste Boborul Noaptea nvierii Baioneta inteligenta (1897) Canua om sucit La hanul lui Mnjoala Doua loturi Caut casa... La conac

Monopol... (1907) Mama... Ion... Partea poetului Pastrama trufanda Kir Ianulea Publicate n periodice Cronica fantastica Zig-zag!... Parlamentare Manifestul "claponului" Orientale. Doua documente Corespondenta sentimentala Broate... destule (1893) Lache si Mache (1877-1878) Calendar Din foloasele tiparului Varietai geografice. De la Zanzibar la Salonic si napoi Varieti literare. Canard-ratoi Cronica Moftul romn (Moftul romn, 1893, 24 ian.) Succesul "Moftului romn" (1893) Trdarea romnismului! Triumful strinismului!! Consumatum est!!! Poveste de contrabanda (1893) Manifestul "moftului romn" coala romna Accident parlamentar (1893) Justiia romna. Secia corecionala (1891) High-life Logica baroului n tren accelerat (1893) Carnet high-life Nedescifrabil (1893) Arendaul romn (1893) Porunca domneasca (1893) Tardivitate (1895) ah si mat! (1896) Autoritate (1896) Cronica de joi (1896) Cum se nate o revista? (1896) Karkaleki (1896)

Paradoxal (1896) O blana rara (1896) Articol de reportaj Cazul d-lui Pawlowsky Slbiciune (1899) Intelectualii... (1899) Cometa Falb (1899) Despre cometa prelegere populara (1899) Accelerat no. 17 (1899) Cum devine cineva revoluionar si om politic...? (1900) La Pasti Emulaiune Dascl prost Premiul nti - o reminiscenta din Tinereele pedagogului (1900) Cum stam... (1900) Bacalaureat Deziderate legitime (1900) Cam trziu... (1900) Imaginaie, stil si clistir Educaiunea sentimentala la vite Tatl nostru (1901) Teatrul la tara Tot Mitica (1901) Luna de miere (1901) Cele trei zeie

Monastirea Argeului
"Monastirea Argeului" este una dintre baladele romaneti cu un profund coninut ideatic, dnd forma epica si literar-artistica apropiata de exemplaritate unuia dintre cele mai vechi mituri ale omenirii, mitul creaiei prin jertfa de sine. Horia Bdescu, in "Meterul Manole sau imanenta tragicului" (Editura Cartea Romneasca, 1986, p.7), considera ca acesta "descinde din substana celor mai strvechi mituri cosmogonice". Mircea Eliade (in "Meterul Manole", Editura Eminescu, Bucureti, 1980) analizeaz transferul creaiei din planul divin in cel uman: "In creaie, era divinitatea care se sacrifica pe sine - si in alte episoade creaturile din miturile omenirii se sacrifica de asemenea fiina cea mai draga, cea mai apropiata; un

alt fel de a formula jertfirea de sine." in legenda romneasca, la fel ca in majoritatea miturilor omenirii, ntlnim transferul sacrificiului din sfera divina in cea profana, oferindu-se caracter sacru si durabil creaiei umane. Mitul are o rspndire extraordinara, sacrificiile pentru durabilitatea construciilor fiind practicate, in vechime, pretutindeni in lume, "in Scandinavia si la finici, la letoni si la estonieni, la rui si la ucraineni, la germani, in Frana, in Anglia, in Spania", ajungnd pana in Oceania si in Polinezia, in China si Japonia. (Mircea Eliade, "De la Zalmoxis Ia GenghisHan", 1980). Remarcabil este nsa faptul ca, daca mai peste tot aceste practici sunt prezentate sub forma de scurte relatri cu coninut mitic, legendar, cu vagi sugestii ale unor ntmplri primordiale, numai in spaiul carpato-balcanic ele se ntrupeaz in balade, in creaii epice cu implicaii artistice de evidenta valoare, rspndite mai ales in zonele din nordul si din sudul Dunrii. Balada exista in mai multe versiuni balcanice. in varianta srbo-croata, o zna, Vila, distruge peste noapte ceea ce se lucreaz in timpul zilei. Zna arata meterului constructor ca cetatea Scutari nu poate fi construita dect daca vor fi gsii cei doi gemeni mitici, Stoian si Stojana. Pana la urma, va fi zidita, in locul lor, otia celui mai mic dintre frai, Gojco. in baladele neogreceti, construcia instabila este podul de peste ru. Arta, la care o echipa impuntoare de meteri si de simpli salahori lucreaz de peste trei ani, pana cnd apare ideea de a jertfi pe otia sefului meterilor zidari. Balada are mai multe variante, una dintre ele coninnd si motivul visului, prin care se transmite ideea sacrificiului, ca in balada romneasca. Exista si versiuni ungureti, care evoca edificarea cetii Deva, lipsite nsa de o semnificare supranaturala a evenimentului. Desigur, episodul uciderii exista si in alte regiuni; clugrul Armorican Nennius, in "Istoria britonilor" ("Historia Britonum"), povestete episodul jertfirii sngelui de copil, dup sfatul preoilor druizi, pentru a construi cetatea Gorthigern. nsa, ca pretutindeni, semnificaiile ultime ale jertfei se revrsa intr-un mit cosmogonic, ca in vechile legende, in care un uria sau un zeu creator era ucis pentru a da natere universului. Numele romanesc al meterului Manole confirma originea autohtona a baladei. Intre acestea, balada romneasca are, in opinia multor cercettori, unele particularitatea evidente, care o individualizeaz prin originalitatea unor motive si prin realizarea artistica superioara. Horia Bdescu (op. cit., p. 9) crede ca "aici si numai aici, mitul zidirii a putut sa nsemne att de mult, inct sa mbrace, prin vers, haina desvririi", "sa se nnobileze estetic", in aceasta privina, Mircea Eliade (op. cit., p. 134) face o legtura intre sensul originar al mitului si creaia in plan istoric a poporului roman, ntlnita, de altfel, in cazul multor popoare din Balcani, unite printr-o jertfa continua a devenirii lor

istorice: "Nici un alt popor mai mult dect romanii si, intr-o anumita msur, celelalte popoare sud-estice nu aveau un prilej mai nimerit de a valida, la fiecare pas, concepia lor ca numai moartea rituala, numai jertfa poate asigura existenta si durata unui lucru". "Monastirea Argeului" face astfel parte din miturile fundamentale ale poporului roman, ea coninnd att o componenta estetica, tema jertfei pentru creaie, cat si pe aceea eliberatoare de ru, de forte ascunse, oprimante (chiar in plan istoric), valorificata de Lucian Blaga in drama "Meterul Manole". in felul acesta, fondului mitic al baladei i se adug un fond istoric, care o nscrie in spaiul romanesc, particulariznd-o prin cteva detalii extrem de semnificative: aciunea este localizata "pe Arge in gios", in cutarea locului zidirii, ea nsi condiionat de gsirea unui "zid prsit/ Si neisprvit"; in drumul lor, meterii si voievodul ctitor ntlnesc "Un biet ciobna/ Din fluier doina", sugernd o interferenta certa cu celalalt mit definitoriu, cel mioritic; meterul se numete Manole, in buna tradiie romneasca, apreciaz unii cercettori, ca si numele feminin, Ana sau, in variante, Capela; in fine, construcia este cunoscuta monastire de la Curtea de Arge, monument medieval din Muntenia. Prin aceste trsturi, daca vntoarea rituala a lui Drago este considerata mitul ntemeierii Moldovei, legenda monastirii Argeului, pe care tradiia o atribuie unui nu mai puin legendar Negru-Voda, poate fi privita, cum spune Horia Bdescu, nu numai ca un mit al creaiei, ci si ca unul al Desclecrii, al ntemeierii Tarii Romaneti. Structura textului si a motivelor baladei ilustreaz din plin complexitatea ideilor si valoarea artistica a creaiei romaneti. Mai nainte de toate, se impune ideea de balada cu coninut legendar, sinteza a doua specii literare cu bogata ilustrare in folclorul literar romanesc, pe lng substratul de mit al creaiei si al jertfei, "Monastirea Argeului" avnd si un fond legendar autohton: se justifica, prin elemente de fantastic si de miraculos, un fapt real, construcia si frumuseea unei capodopere arhitectonice. Pe de alta parte, textul ndeplinete toate condiiile structurale ale unei balade, cu momente ale subiectului bine determinate. Motivele baladei (in varianta cea mai cunoscuta, din culegerea lui Vasile Alecsandri) se includ perfect in tradiionalele momente ale subiectului: motivul catarii, care implica locul iniial al aciunii si personajele, motivul zidului prsit (expoziiune), motivul surprii zidurilor (intriga), motivul visului, al jurmntului, femeia destinata zidirii, zidirea treptata (desfurarea aciunii), motivul extazului voievodului si al orgoliului feudal (punctul culminant), motivul prbuirii sau al lui Icar si motivul fntnii (deznodmntul). Acestea dau att o continuitate fireasca si logica firului epic al textului, cu momente de maxima tensiune psihica atinse de personajul creator, cat si semnificaiile ample pe care le dobndete scenariul mitic al baladei, datorita unui nivel expresiv de incontestabila valoare artistica.

Ca in orice balada, spaiul literar se deschide cu prezentarea locului aciunii si a personajelor: "Pe Arge in gios,/ Pe un mal frumos,/ NegruVoda trece/ Cu tovari zece:/ Noua meteri mari,/ Calfe si zidari/ Si Manole, zece,/ Care-i si ntrece." Cortegiul acesta insolit reediteaz o adevrata cutare rituala a locului ntemeierii, diversificata in att de multe modaliti in istoria multimilenara a omenirii. Este aproape inutil sa insistam asupra acestui detaliu. Peste tot in lume, cutarea locului unei ntemeieri, ora, cetate, loca de cult, presupunea ritualuri si ceremonialuri complicate, de cele mai multe ori cu implicaii divine, vntori sacre, urmrirea unui cerb, zimbru, taur, a zborului unor pasri, a traseelor unor erpi prin desert, zborul unei sgei, care, prin cdere, indica spaiul sacru predestinat construciei. in "Monastirea Argeului" ritualul cutrii se petrece intr-un spaiu romanesc veritabil, pe Arge in gios, pe vremea unui legendar Negru-Voda, asimilat lui Neagoe Basarab, stabilind astfel un reper topic si istoric incontestabil, fr ns ca implicarea forelor divine sa lipseasc. Perioada cretin aleasa pentru aceasta mai trzie ntemeiere nu nseamn nicidecum absenta unor tradiii pgne mai ndeprtate, pentru ca ntregul cere continuitate, nu poate exista numai intr-o anumita secvenialitate temporala. Arhaitatea pgn si cretinismul sunt doar forme de manifestare ale aceluiai potenial divin, ce nu se divide in perioade istorice distincte. Numrul meterilor este, de asemenea, ales simbolic noua meteri, mpreuna cu Manole, care este conductorul. Asistam aici la o simbolistica tot de natura divina a numerelor, zece fiind si numrul braelor pe unele cruci mai vechi, cnd simbolismul religios nu se stabilise definitiv. Specific spaiului romanesc este si ciobnaul ntlnit in cale, simbol al transhumantei eterne practicate pe plaiurile mioritice. ntruct in balada romneasc lipsete agentul cluzitor, ntlnit peste tot in ritualurile ntemeierii, ciobnaul poate fi considerat un mesager al destinului, deintor al unor mesaje din afara spaiului profan. Mult umblat pe cile transhumantei ("Pe Arge in sus/ Cu turma te-ai dus,/ Pe Arge in gios/ Cu turma ai fost"), el poate detecta, printr-un insolit simt al sacrului, locurile cu o anumita potenialitate magic, unde construcia se poate mplini, se poate ntemeia. Nu orice loc se poate manifesta magic; pentru ca magicul sa existe, sunt necesare persoane menite sa l cultive, sa se ncread in el, altfel minile comune, incapabile de relevaie, nu fac dect sa elimine forele magice, sa le ndeprteze din lumea reala. Astfel, simbolistica locului este foarte importanta, aa cum altdat imortalizarea persoanei se producea prin ocultaie, metoda prin care magicul era stabilizat, acionnd prin forte ascunse la stabilizarea matrixului fiinei candidate la nemurire. Prin urmare, zidul ales pentru construcie este marcat de nsemne magice, poate chiar de o potenial agresiune si intruziune a rului, este prsit si neisprvit, iar cinii

"La el se rpd/ Si ltra-a pustiu/ Si urla a moriu", dovada a existentei forelor sacre intr-un spaiu de ateptare, gata sa fie revelate, sa fie puse in micare. Zidul "prsit si neisprvit" poate avea si alte semnificaii conexe, cu rezonanta in cele doua sfere semantice ale interpretrii mitului: in plan istoric, reluarea unei construcii euate din vicisitudini diverse poate nsemna reluarea eforturilor naintailor, mplinirea unei nzuine seculare; in plan estetic, ideea ca orice opera artistica viabila, cu att mai mult o capodopera, i hrnete sevele creatoare din tradiie, din reluarea unor teme si motive pe care le duce la perfeciune. De altfel, oscilaia aceasta intre sacru si profan, intre arta autentica si simplu meteug, intre artist capabil de sacrificii supreme si ctitor banal, obsedat numai de orgolioasa "pomenire", strbate, ca o antiteza esenial, tot textul baladei. Rsplata voievodului pentru realizarea construciei, pentru mplinirea intemporalitii ei, se nscrie firesc in aceasta relaie, tine de perisabilitatea destinului uman: "Ca v-oi da averi,/ V-oi face boieri.", ca de altfel si ameninarea brutala "Iar de nu, apoi/ V-oi zidi pe voi,/ V-oi zidi de vii/ Chiar in temelii!", fr nici o legtura cu sacrificiul ritual cerut de mareaa construcie. Motivul surprii zidurilor dinamizeaz aciunea si amplifica tensiunea dramatica a baladei, fiind intens susinuta de mijloace artistice, mai ales prozodice, armonizate perfect cu micarea ideatica. Msura dominanta de cinci silabe, ritmul trohaic, monorima extinsa pe un numr mare de versuri, rezultata mai ales din verbe, unele la gerunziu, repetiiile obsedante ("A doua zi iar,/ A treia zi iar,/ A patra zi iar"; "Tremura lucrnd,/ Lucra tremurnd") redau la nceput ritmurile muncii, perfeciunea micrilor unor "meteri mari,/ Calfe si zidari" iscusii, apoi, treptat, printr-o gradaie savanta, att dezolarea cumplita a insuccesului, a limitelor umane in fata misterului insondabil, cat si iritarea crescnd a voievodului: "Domnul se mira/ S-apoi ii mustra,/ S-apoi se-ncrunta/ Si-i amenina/ Sa-i puie de vii/ Chiar in temelii!" in acest vertij al realului, datorat nvolburrii unor forte oculte, Manole este singurul care are o percepie vaga a ieirii din impas ("Iar Manoli sta,/ Nici ca mai lucra"). Manole nu nelege ns de la nceput ca, de fapt, totul se nscrie in etapele unui ritual magic, a crui explicaie nu se releva oricui si nu poate fi uor neleasa. Zidurile care se surpa reprezint o dovada certa ca ntemeierea nu se poate mplini, daca nu exista un impuls din afara lumii comune, spaiul de dincolo, multidimensional, controlnd mica sfera a dezndejdii si a nenelegerii fiinei umane. Revelaia mplinirii survine chiar in vis: meterul Manole afla ca monastirea nu poate fi construita ct vreme nu este jertfita prima femeie venita pe antier. Motivul visului este plin de semnificaii profunde, fiind tradus in text printr-o metafora sublima, "o

oapt de sus", expresie ce presupune incidenta creaiei pmntene cu voina divina, continund-o de fapt pe cea eterna, primordiala. De altfel, sensul arhaic al harului, al inspiraiei este de natura divina si Manole chiar traiste un astfel de moment, care ii dezvluie calea de mplinire a vocaiei creatoare. in acest fel, se deschide in balada filonul ideatic cel mai adnc, amplu ramificat in magma primordiala a mitului, reprezentat de motivul jertfei pentru durabilitatea creaiei. Orice construcie trebuie sa destina o energie capabila a o propulsa de-a lungul timpului, fora care nu poate proveni dect dintr-o jertfa umana. Este sugerata aici ideea de proiecie a divinului pe pmnt, prin intermediul sufletului. Textul cules de Vasile Alecsandri nu insista asupra motivului jurmntului, mai ales asupra nclcrii lui, detaliat in varianta lui G. Dem. Teodorescu. Faptul este numai presupus, subliniind ns diferena esenial dintre meterii simpli, fr vocaie creatoare, si artistul autentic, capabil de sacrificiul suprem pentru mplinirea visului de emanaie divina. De aceea, balada se concentreaz in continuare asupra protagonitilor jertfei, Manole si Ana, in special asupra zbuciumului luntric al artistului care nu poate oferi durata construciei dect prin sacrificiul femeii iubite. Femeia destinata zidirii trebuie sa ating pragul de exemplaritate a fiinei care stabilete filiaia cu energia divina, fiind supusa, ca si in mitologia daca a celui destinat sa mearg la Zalmoxis, la ncercri grele si la mari dovezi ale devotamentului conjugal fr limite. Manole invoca forele divine sa se pun stavila in fata Anei, "S-o-ntoarc din cale", ntreaga secvena stand sub semnul hiperbolei, al stihiilor dezlnuite, mai nti o "ploaie spumegata", apoi un vnt devastator, "Brazii sa-i despoaie,/ Paltini sa ndoaie,/ Munii sa rstoarne,/ Mandra sa-mi ntoarne". Dihotomia sau multitomia forelor divine este impresionanta, acestea acionnd nfurate unele in altele, intr-o dezlnuire de proporii cosmice. Dei ndeplinete un ritual de sorginte divina, Manole ii cere Domnului, intr-o ruga sublima, ca Ana sa fie oprita, iar lucrul acesta, surprinztor, pare chiar sa se mplineasc. Forele stihiale se conjuga, se compun si se recompun, pentru a da la iveala ns un singur imperativ, care ntrete ideea sacrificiului: mnstirea trebuie construita cu orice pre, indiferent de consecine. Ca aceasta este o porunca divina, o arata obstinaia femeii de a ajunge la locul stabilit: fora ei supraomeneasca este tot de natura stihiala, pura, si duce la jertfa. Prin determinarea supraeului, ea trebuie sa-si joace rolul ncredinat. Odat ajunsa acolo, Manole o jertfete intr-o dramatica uitare de sine, absolut necesara mplinirii creaiei, iar imolarea fiinei este treptata, redata prin paralelisme si repetiii mereu amplificate, copleitoare sub raport estetic ("Zidul se suia/ Si o cuprindea/ Pan la costioare.../ Pan la buzioare,/ Pan la ochiori/ inct, vai de ea!/ Nu se mai videa,/ Ci se auzea/ Din zid ca zicea:

Manoli, Manoli/ Metere Manoli!/ Zidul ru m strnge,/ Viaa mi se stinge!"), ruga si bocet deopotriv, intr-o atmosfera de cor antic pe scena unei mari tragedii, a nsei condiiei umane, care nu-si poate dobndi eternitatea dect prin transferul sufletului in structura materiala a edificiului arhitectonic. Creaia se mplinete prin jertfa creatorului uman; acest lucru reprezint constanta universului terestru. Fiecare om se jertfete mai mult sau mai puin pe scena lumii, fiind incapabil de supravieuire. Ultima parte a baladei amplifica sacrificiul, adugnd chiar jertfa ziditorilor, nu att datorata orgoliului feudal, al voievodului, de a fi singurul beneficiar al creaiei, cat scenariului divin la care ei, intuitiv, in cazul lui Manole, dar mai ales incontieni, participa. Ei au fost numai nite pioni pe eichierul destinului, iar ntrebarea domnului, daca pot construi "Alta monastire,/ Mult mai luminoasa/ Si mult mai frumoasa", este retorica, voievodul fiind si el un personaj care mplinete voia acelorai forte stihiale ce vor fi revelate in spaiul profan, al oamenilor. Soarta meterilor fusese stabilita aprioric, ei trebuind sa dispar, pentru ca au ndeplinit mesajul lumii de dincolo. Complexul meterului care, atingnd sublimul, s-a apropiat prea mult de cer si a czut, pentru ca aripile lui erau prea moi, dar si cutezana prea mare, motivul lui Icar cu alte cuvinte, este prezent si aici: meterii vor ncerca sa zboare de pe acoperi pentru a-si salva viaa, dar ea li se va frnge o data cu aripile, actul morii fiind ultima piesa de domino a jocului pus in scena de forele divine. in felul acesta, jertfa s-a mplinit si mnstirea este durabila, frumuseea ei strbtnd veacurile. Manole, care a construit-o, nu a putut reitera eternitatea dect prin dublu sacrificiu, pind, mpreuna cu femeia iubita, datatoare de suflet noului edificiu, in sferele nalte ale sacrului. Elanul ascensiv al Anei lui Manole semnifica tocmai refuzul de a rmne "in vale", in lumea comuna, in pofida forelor naturii dezlnuite, urcarea ei "mai sus, pe schele", in lumea sacrului si a nimbului acestuia, eternitatea. Lacrimile fntnii n care se metamorfozeaz meterul Manole sunt simbolice: ele sunt metafore ale divinului, ce se infiltreaz, din cnd in cnd, in lumea terestra, rmas ndeobte fr revelaia sacrului, devenita si rmas astfel o vale a plngerii.

Meterul Manole
Ca si poezia, dramaturgia lui Blaga atesta stranse legaturi cu miscarea modernista. Chiar nsei denumirile pe care le da unora din piesele sale sunt mrturie directa a nruririi expresioniste: mister pogan (Zamolxe); joc dramatic (Ivanca); pantomima (nvierea). In teatrul lui Blaga, ca si in teatrul expresionist, personajele nu sunt dect simboluri pentru forele stihiale ale vieii. In consecin, la baza conflictului dramatic vor sta contradiciile dintre aceste forte, care acioneaz in spatele personajelor, si nu motive psihologice sau sociale, determinabile istoricete. Drama Meterul Manole a fost publicata la Sibiu in 1927. Peste doi ani in 1929, la 6 aprilie, piesa vedea si lumina rampei, in premiera absoluta, pe scena Teatrului National din Bucureti. Piesa se sprijin pe cunoscuta legenda a Monastirii Argeului, iar autorul altoiete pe sensul metaforic al baladei populare ideea ca tot ce e cu adevrat durabil se obine prin jertfe. Cunoscuta tema a jertfei zidirii este cunoscuta la toate popoarele din sud-estul Europei, dar

balada romneasc este unanim recunoscuta ca fiind cea mai aleasa ntruchipare artistica. nnoirea si nnobilarea acestui mit strvechi prin valorile nemuritoare dobndite de ndrzneal, tenacitatea si jertfa generaiilor mai noi este strns legata de bogtia, strlucirea si unicitatea arhitectonica a mnstirii de pe Arge. Lucian Blaga comprima datele oferite de partea introductiva a baladei si expoziiunea dramei ncepe cu motivul surprii zidurilor. Derutat si aproape descurajat de acest fenomen de neptruns, Manole msoar si socotete in odaia sa de lucru, in prezenta stareului Bogumil si a unui personaj ciudat Gman, care doarme ntins pe duumea un somn agitat, bntuit de vedenii terifiante, ce-l fac uneori sa tresar si sa se comporte in netire. Stareul Bogumil are pentru situaia desperata in care se afla constructorii o singura soluie - jertfa. Pentru Manole, jertfa unei fiine umane este iraional si el continua sa se frapante in nehotrre. Conflictul dramei ncepe in momentul in care intra in scena Mira, otia lui Manole. Mira cunoate frmntarea interioara a otului sau si a nteles sfatul stareului Bogumil. Intre cei doi soi are loc un schimb de replici, la care contribuie si Gman in visurile sale, din care Manole nelege ca sfatul stareului Bogumil nu e lipsit de talc, dar in acelai timp i da seama si de puternica dragoste ce-i leag pe cei doi soi. Acum conflictul e clar si definitiv instalat; el e de natura interioara, izvort din nfruntarea luciditii meterului care construiete nc multe altare, cu necesitatea, care pentru Manole e iraional, de a sacrifica un om, si nu pe oricine, ci pe propria-i otie. Elementele conflictului sunt, aadar, pe de o parte, devoranta pasiune pentru construcie, pe de alta, intensa dragoste pentru viaa, pentru frumuseea si puritatea ei, toate ntruchipate de Mira. Manole este obligat de jocul sortii sa aleag intre biserica - simbol al Vocaiei creatoare - si Mira - simbol al vieii, al dragostei, al puritanii omeneti: biserica si Mira sunt cele doua "jumtatea" ale personalitii eroului. Fr una din ele, meterul e anulat ca om. Constatam deci un echilibru perfect al forelor conflictului, si de aici caracterul tragic al acestuia. Blaga va insista asupra acestor frmntri interioare, fcnd din personajul sau un erou de tragedie antica, acolo unde balada rezolva aparent simplu - mai mult prin sugestie - un conflict strnit de clarificarea in vis a cauzei prbuirii zidurilor. Conflictul piesei lui Blaga e tragic pentru ca e fr ieire. Ieirea din conflict nu poate avea loc dect prin moartea eroului, o moarte necesara, fr ndoial, iar nu o sinucidere, cum am fi tentai, poate, sa credem, sau o moarte accidentala, ca in balada. ntreaga desfurare a aciunii releva condiia tragica a creatorului de valori durabile, aflat in lupta cu propriul sau destin. 47479uus39dle8i Iar dincolo de aceasta semnificaie, mitul confer momentului interesuri nebnuite. Metafora femeie-biserica, devenita transparenta prin nsi desfurarea aciunii, trimite cu gndul la vocaia zmislirii, in care biserica e simbol al plsmuirii, unei valori estetice eterne, aa cum femeia reprezint simbolul eternitii prin neclintitul ei destin de a perpetua, nscnd, Omul. Din acest punct de vedere in concepia lui Blaga Mira nu este un personaj cu o

identitate sociala si temporala precisa, e un simbol, si in acelai timp, un purttor de cuvnt al autorului, care o data cu desfurarea ntmplrilor descifreaz si semnificaiile lor. In acelai fel trebuie vzut si Gman, personaj stihial el nsui si simbol, totodat, al forelor iraionale dezlnuite mpotriva raionalului. Manole, dei simbol si el ca mai toate celelalte personaje, evolueaz totui ca un caracter cu o puternica si problematica personalitate, cu o individualitate distincta, trindu-i intens si neabtut destinul sau de martir al frumosului etern. Dar ntmplrile se precipita. Zidurile cad din nou si meterii lui Manole sunt tentai tot mai mult de ideea abandonrii lucrrii. SI, ca si cum noul eec nu era de ajuns, din partea lui Voda un sol aduce un ultimatum. Mistuit de arderea patimii sale creatoare si urmrit de ideea jertfei, Manole fgduiete spre uluirea zidarilor o noua ncercare. Cu rspunsul dat de Manole lui Voda aciunea se apropie de punctul culminant. Dar complexitatea compoziional a dramei izvorte din complexitatea personajului ei principal. In permanenta Manole evolueaz pe doua planuri fundamentale aflate intr-o strns condiionare reciproca: unul psihologic si unul al faptelor. In ordine psihologica, aciunea ei, si o data cu ea, personajul atinge punctul maxim al ncordrii in momentul hotrrii de a jertfi (cnd Manole spune solului ca "biserica se va ridica", hotrrea e definitiva); in ordinea faptelor, punctul culminant e marcat de zidirea Mirei in temeliile bisericii. Solul pleac si Manole trebuie sa deslueasc zidarilor talcul fgduielii lui. Unii vor sa-l prseasc, dar marele meter le strecoar in suflet sentimentul unui destin implacabil care cere o jertfa. Hotrrea e pecetluita prin jurmnt. Dup trei zile de ateptare nfrigurat, in care meterii se istovesc in tot felul de bnuieli de nclcare a jurmntului, ale unuia, mpotriva celuilalt si ale tuturor mpotriva lui Manole, apare Mira. Se face un nou pas spre mplinirea unui destin. Mira ns vine pentru a prentmpina un omor pe care-l face rspunztor pe stareul Bogumil. Trecnd prin chinuri mai presus de puterea unui om, Manole ncearc sa evite jertfirea Mirei, dar zidarii si l constrng cu virtutea jurmntului fcut. Acolo deci unde balada ncerca evitarea zidirii Anei prin invocarea forelor naturii, Blaga i pune eroul in confruntare directa cu propriii si colaboratori pentru a releva fineea mecanismelor sufleteti antrenate in trirea de ctre marele meter a propriului sau destin. In balada natura era un personaj oarecum exterior intr-o ntmplare oarecare; nevoile teatrului modern obliga pe poet la ntruchiparea forelor naturii in oameni. Dramatismul va fi mai intens, data fiind confruntarea directa dintre ei. Manole mplinete destinul, caci patima de a zmisli frumosul e nendurtoare. In psihologia frmntata a lui Manole, momentul hotrrii de a jertfi, reprezint in ordinea luptei omului cu natura, la scara istorica, momentul transfigurat artistic al neutralizaii opoziiei dintre natura si cultura. Manole e aici, prin sacrificiul fcut, un erou civilizator, care da oamenilor o noua valoare, etern-durabila, aa cum Prometeu, tot prin sacrificiu, le dduse focul.

Blaga nu prsete nici o clipa condiia omului. Zidarii triesc din plin febra constructiva a celorlali, dar obsesia vaierului care rzbate din zid si comportarea Mirei in ultimele ei clipe de viaa l robesc tot mai mult. Tot mai puternica devine contiina ca pentru el, ca individ, sacrificiul nu mai nseamn izbnda, ci sectuirea tuturor puterilor sufleteti. Bolnav de iubirea lui pentru Mira, muncit de inutilitatea sacrificrii celei mai de pre fiine, care-i aparinea trup si suflet, in gestul suprem al renunrii nemaigsind iari nici un sens, Manole se rzvrtete mpotriva propriei sale fapte si a celui care i-o ceruse si vrea sa sparg zidul pentru a-si elibera iubita. Dar zidarii l opresc: biserica pe care o concepuse, opera pentru care sacrificase totul nu mai aparine autorului ei, ci eternitii. G. Clinescu gsete in aceasta scena esena clasica a interpretrii "pe care o da L. Blaga mitului Meterului Manole... Meterul vrea sa drme biserica, dar norodul il da la o parte. Mulimea nu vrea sa tie de autor, el nu recunoate dect opera". ul479u7439dlle Finalul dramei din nou se disociaz de balada. In balada, dup terminarea bisericii, marele meter declara, ca vrea sa construiasc "Alta monastire,/ Pentru pomenire,/ Mult mai luminoasa/ Si mult mai frumoasa!". In drama, insistenta autorului se concentreaz asupra condiiei dramatice a creatorului, de unde gestul de rzvrtire mpotriva propriei lui opere. Biserica rmne dreapta Ea are acum zugrveli, clopote si cri. Domnitorul vine cu alai sa vad minunea si sa se bucure de strlucirea ei. Boierii si clugrii ns l acuza pe Manole de crima si socotesc biserica lui "ntiul lca al lui Anticrist". Acest conflict in aparenta secundar nu este, de fapt, altceva dect exteriorizarea unor contradicii existente in sufletul lui Manole, nc de la nceputul dramei. El se si manifesta de altfel prin dezacordul dintre marele meter si stareul Bogumil si prin ezitrile lui Manole de a se hotr asupra jertfei. Izvorul acestei contradicii se afla in incompatibilitatea mitului precretin al jertfei cu religia cretin, care nu accepta ideea uciderii. Se clarifica astfel sensurile mitice pe care le aduce in drama Bogumil, clugr atemporal, altfel dect clugrii care cer osndirea lui Manole pentru crima. Dar osnda nu mai ajunge la marele meter. El si-a depit condiia, cucerind eternitatea si atingnd absolutul prin creaia sa zmislita din suferina. Judecarea lui Manole prin raportarea la cea ce tocmai isprvise nu mai e posibila. El nu mai aparine clipei, nici mcar timpului istoric, ci pur si simplu timpului. Nu ntmpltor Blaga i localizeaz drama pe Arge in jos, dar intr-un timp mitic romanesc, adic intr-un timp iniial, fr determinare precisa, in care se ncheag, prin expresia miturilor, situaiile arhetipale, etern repetabile, ale unui popor, in spea poporului roman. Mulimea nsi care-l apsa pe Manole mpotriva clugrilor si boierilor, sanctifica esena mitica a eroului: "Noi strigam, boierii urla, noi aprm, clugrii osndesc - toi suntem jos, Manole singur e sus, singur deasupra noastr, deasupra bisericii!" La propriu si la figurat, caci Manole se urca in adevr in turla, trage clopotul, dup care se arunca in gol.

Propria lui moarte, eterna ca orice moarte, ii eternizeaz opera. Astfel amndoi, autor si opera, ating absolutul. Dei Manole este cel ce filtreaz ntreaga putere si fora a jertfei, zidarii nu rmn nici ei strini de suferina se de ideea ca au dat minunii cldite de ei tot ce aveau mai bun, inclusiv linitea si echilibrul sufletesc. Ei au nvenicit capodopera lor cu propriile lor suflete. Dup cum tim balada se ncheie cu moartea tuturor constructorilor, semnificaie nu numai a sacrificiului total, dar si a rzbunrii voievodului egoist care vrea sa fie singurul ctitor al unei asemenea capodopere. Blaga las in via pe meteri ca pe nite dovezi vii si concrete ale adevrului ca marile izbnzi ale omului vor cere nentrerupt noi si mari sacrificii umane. In esena lor, fiecare dintre zidari e un Meter Manole.

Paralel ntre Meterul Manole i Monastirea Argeului


Meterul Manole este un poem dramatic redactat in doua variante succesive, in 1926. Piesa lui Blaga exploateaz latentele dramatice ale baladei cu subiect legendar Monastirea Argeului, dar nu-i urmeaz firul epic dect parial. Prima deosebire se impune chiar din prezentarea si din onomastica eroilor: Negru-Voda din balada este denumit numai cu apelativul Voda, fiind conceput drept un prototip al conductorului de tara, care vrea sa ofere poporului sau un monument de arta si un lca de cult inegalabil ca valoare. Chiar daca exercita o presiune psihologica asupra arhitectului, pretinzndu-i sa finalizeze proiectul nceput, domnitorul in viziunea blagiana pierde conotaiile negative din textul baladesc unde el este vzut ca un iniiator trufa, care vrea cu orice pre sa devina ctitorul unui edificiu unic, renumele sau sa persiste in timp, legat de cel al unui artist genial. Voievodul ii stimuleaz in rvna lor constructiva, amgindu-i cu perspectiva nnobilrii si a rspltirii lor cu averi uriae, ns in mintea lui i-a sortit pieirii nc de la nceput.

In opera Meterul Manole, protagonistul Manole este concomitent un erou mitic, devenind exemplar prin druire si jertfa de sine, si unul tragic, a crui contiina problematizeaz esena artei: aceasta este profund morala, dar sacrificiul impus artistului este asociat unui pcat. Binele estetic, cntat de Manole, absoarbe in realizarea lui un ru omorul sacrificial cu care omul superior nu se mpac pana la sfrit. In comparaie cu interpretarea personajului principal Manole din opera Meterul Manole, in balada Monastirea Argeului protagonistul este conceput ca un erou dilematic, obligat sa consimt la un sacrificiu tot att de mare ca si fora nzestrrii lui spirituale. Sufletul acestuia va fi sfrit intre dorina de a nfptui ceva nemaivzut, care tortureaz imaginaia oricrui mare creator, responsabilitatea pt. viaa tovarilor si de munca, durerea de a sacrifica otia si copilul, teama de umilina nereuitei profesionale si cea fireasca de moarte, datorata ameninrilor sumbre ale voievodului. Mira, personajul operei Meterul Manole, nu-si plnge soarta, si-o asuma si o nvinge. De asemenea, Ana, personajul operei Monastirea Argeului, nu se opune hotrrii otului ei deoarece strile sufleteti prin care trece Manole si zbuciumul sau impresionant ii subliniaz importanta de necontestat a reuitei lui profesionale, in absenta creia viaa omului de lng ea nu se justifica. In opera folclorica, cei noua meteri mari formau un personaj colectiv, care acioneaz in chip solidar. Nu sunt adevrai creatori, ci numai executani pricepui ai planului excepional imaginat de Manole. Accepta, temporar, efortul prelungit, nu ns si implicarea fiinei lor luntrice in elanul constructiv. Necinstea sau numai laitatea dovedita o vor plti cu moartea. Blaga, in schimb, ii individualizeaz social si moral pe primii patru: primul a fost cioban, al doilea pescar, al treilea clugr, al patrulea baie in ocna. Totodat meterii au comportamente diferite fata de Manole, cel mai ataat sufletete de el rmnnd al aselea zidar, care i-a plns amarnic moartea. In balada, ideea jertfei ii era transmisa lui Manole in vis, sub forma unei oapte de sus, adevrata voce divina, care-i anula artistului voina proprie, transformndu-l intr-o jucrie a sortii. Spre deosebire de textul baladesc, in care Manole accepta si mprtea tovarilor si visul, in piesa meterul refuza ani de zile ideea sacrificiului, susinnd ca este mpotriva preceptelor cretine. Totodat, el ii explica lui Bogumil ca un artist trebuie sa fie incompatibil cu noiunea de crima, caci, astfel, altarul ridicat de el va fi blestemat. Repetiia acestui reflexiv pasiv cu valoare impersonala se cere dezvluie faptul ca asupra spiritului artistului acioneaz strivitor o fora din afara lui, care rmne misterioasa. In opoziie cu balada, unde crudul Negru-Voda premeditase moartea meterilor, in piesa de teatru, boierii vicleni si clerul l instiga pe domnitor la pedeapsa. Ei ii vor atrage atenia ca arhitectul ar putea oricnd un altar si mai frumos sa nfptuiasc. Mulimea adunata in jur s-a mpotrivit deciziei boierilor

si a clugrilor, neacceptnd osndirea lui Manole. Daca in balada zidarii l nsoeau pe conductorul lor la moarte, in viziunea lui Blaga, acetia vor supravieui. In concluzie: pentru artist, mai presus de iubire, de familie, de perpetuarea numelui, se afla idealul propus si munca istovitoare prin care l va duce la capt. Omul de excepie este obsedat sa nfptuiasc o opera durabila nainte de a se pierde in infinit, sa lase un semn memorabil al trecerii lui pe pmnt.

Capitolul 4 tiina

tiina
Despre tiin voi vorbii doar foarte puin. tiina n istoria omenirii a fost un mijloc de dezvoltare, creaie dar i distrugere. Cu ajutorul tiinei avem energie electric, mijloace de transport rapide, mijloace de construcie performante, tehnologie i altele. tiina a avut un impact colosal asupra omenirii, ajutnd la uurarea vieii pe Terra, dar n acelai timp ncepnd s distrug planeta. Omul mereu a fost nsetat de putere astfel crend virui, arme de distrugere n mas precum bomba atomic care nu face altceva dect s distrug n cteva secunde ce a fost creat n sute de ani. Mai este i acceleratorul de

particule cruia dac i se d acord de funcionare este capabil s formeze o gaur neagr, astfel distrugnd planeta, tergnd-o din Calea Lactee. Astfel tiina are i va avea att pri bune ct i pri distructive.