Sunteți pe pagina 1din 26

SEMNIFICAIA SEMINTELOR N

CULTURA ROMNEASC

Cuprins
Cap. 1

Semnificaia Seminei
ortodox/cretin.
Cap. 2
Semnificaia Seminei
romneasc.
Cap. 3
Semnificaia Seminei
srbtori.
Cap. 4
Semnificaia
Seminei
2

n religia

n literatura

n ritualuri,tradiii,

n manifestri publice

Introducerea
Drumul vieii se bazeaz pe

primul pas cu ajutorul creia determinm sensul


acestui drum.Cum va fi muzica hotrte prima not,cum va fi timpul hotrte
prima pictur de ploaie,cum va fi dragostea hotrte prima privire.Orice lucru
n aceast lume are un nceput. Smna este punctul de nceput al Vieii Omului
pe Pmnt: este esenializarea brbatului i femeii-MAM care, prin minunatul
JOC al IUBIRII, comunic suport de via pentru o nou fptur om. Fiind un
punct de nceput, smna este la rscrucrea ntre A FI i A NU FI, avnd o
tainic legtur cu uimirea-voina ce are dorina drept expresie limitat i
limitatoare. Dup cum tim, voina este, prin orientarea specific ce o capt n
atitudine, impulsul ce asigur continuitatea unei aciuni spre a fi dus la bun
sfrit , odat ce a nceput. Smna prezint att FORMA exemplar i
sintetizat de sine a Omului , ct i puterea-intensitatea-energia specific a
omului , aceste aspecte confirmnd faptul c smna este ntr-o tainic legtur
cu voina. Semina este simbolul existenei pure: de faptul cum o ngrijeti,ct
dragoste i dai,ce lumin o nclzete, ce pamnt o bucur cu mbriarea sa
depinde divinitatea roadelor care vor ncorona munca ei.nceputul este elementul
primordial care determin vectorul i trsturile faptului ce va evolua din
el.Semina este ceea ce ntruchipeaz nceputul.Firea i identitatea este
ntruchiparea tradiiilor i valorilor neamului nostru.Ca orice component
important al patrimoniului cultural al neamului,simbolul seminei trebuie
apreciat i cultivat intens de-a lungul anilor pentru a nu fi dat uitrii.Din
pcate, tnra generaie nu valorific dup merite i chiar ignor adevrata
importan a valorilor ce cuprinde acest larg simbol.Ea este simbolul germinativ
suprem, al rodniciei i al continuitii, clipa de materie ncremenit, staza
temporal n care slluiesc toate generaiile viitoare.

Noi vrem sa reamintim i s aducem la cunotin importana seminei la noi n

ar i n alte culturi.!!!

Cap.1
Semnificaia Seminei n religia ortodox/cretin.
Din timpurile vechi,a existat cuvntul Semint. Biblia folosete mult cuvntul

semin, ca sens de urma. Pentru c aici se vorbete despre oameni, ca semin a


Domnului. Noi toi suntem copii LUI, pentru c EL a fost cel care ne-a facut, nea dat ap i pine.
Semina lui Avram este o fraz biblic. Care arat direct c se vorbete
despre semin ce ar nsemna Urmaii lui Avram. Aceasta apare de multe ori n
Vechiul Testament i n cel nou de 9 ori. Apoi gasim unde Domnul lui Avram
promite ca ara aceasta voi da urmailor ti ce arat ca Semina sa este
poporul su.
n religie se mai folosete ca sensul de ras n contextele religioase Pcatul

lui Adam i-a fcut smn pctoas (Inel i Carte 8.1425).


"Iesit-a semanatorul sa semene samanta sa. Si pe cand semana, unele seminte au

cazut langa drum si au venit pasarile si le-au mancat. Altele au cazut pe loc
pietros, unde n-aveau pamant mult, si indata au rasarit, pentru ca nu era
pamantul adanc. Iar cand s-a ivit soarele, s-au palit de arsita si, neavand
radacina, s-au uscat. Altele au cazut intre spini, dar spinii au crescut si le-au
inabusit. Altele au cazut pe pamant bun si au dat rod: una o suta, alta saizeci,
alta treizeci. Cine are urechi de auzit sa auda" (Matei 13, 3-9).
Aceasta este un ditre cele mai frumoase spuse a lui Isus. Pentru se vorbete
despre cazuri din via. Fiecare situaie reprezint faptele diferitor oameni.
Unele seminte cad lng drum, acolo unde aratura e mai la suprafata, pamantul e mai
tare si ele nu pot incolti. Raman afara si le mananca pasarile. Dar nu pentru ca
Semanatorul le-ar fi semanat acolo, ci pentru ca cel ce le primeste le lasa sa
alunece, adica "nu pricepe" invataturile despre Imparatie.

Cap.1
Semnificaia Seminei n religia
ortodox/cretin.
Dar parabola semntorului se aplic ndeosebi la activitatea pe care a

desfurat-o n mod personal n mijlocul oamenilor i la lucrarea pe care a


realizat-o cnd a fost pe pmnt.
Smna este Cuvntul lui Dumnezeu. Fiecare smn conine n ea nsi un

principiu germinativ. n smn este ascuns viaa plantei. Tot aa, Cuvntul
lui Dumnezeu este ascuns n inimile fiecruia din noi.
Acestia sunt cei indiferenti, cei dezinteresati, cei carora pacatul le-a

intunecat mintea si nu pricep, si nu vor sa priceapa cuvantul lui Dumnezeu. Ei nu


mai sunt un pamant bun, pentru ca nu-si mai apartin. In locul lor a intrat
altcineva, ca si cum intr-o casa in care odinioara aveai prieteni care te
gazduiau, acuma a intrat cineva care nu te mai cunoaste. Ceva i-a scos din casa.
I-a scos din casa pacatul pe care l-au lasat sa intre putin cate putin, pana i-a
scos de tot.Pacatul nu trebuie lasat sa intre in noi sub nici o forma. E de-ajuns
sa-i facem un locsor cat de mic, pentru ca dupa aceea sa ne copleseasca.
Smna este cuvntul mpriei, iar seminele snt diferitele feluri ale celor

care ascult( Matei 1.3-13).

Cap. 2
Semnificaia Seminei n literatura
romneasc.
Limba, arta cuvntului romnesc

este unic dupa scrierea sa. Poeii, dramaturgii,


oamenii de art, cei care tiu i preuiesc aceast limb nu o vor uita
niciodat.

Literatura Romneas este foarte mare, n ciuda faptului ca mai ales pe pmntul

Basarabean s-au petrecut multe schimbri, au avut loc multe revolte, acest pmnt
trecea n minile diferitor naiuni, au fost rupte buci din acest teritoriu. Nu
am avut foarte muli scriitori, aa c multe poezii ne sunt cunoscute: Ce te
legeni Codrule, Mirabila Semin, Somnoroase psrele etc.
Limba romn fiind una din ramurile latine, este asemntoare, dar fapt c a fost

amestecat cu alte limbi, a nscut alte cuvinte. Muli oameni au ncercat s


creeze cuvinte dup limba veche. Se spune ca prima mprie a fost creat pe la
poalele Prutului, de aici sau pornit toate triburile, prin diferite pri, care
vorbeau diferit, dar aceea limb geto-dacic nu s-a pstrat, doar cteva cuvinte,
care mai exist. Este teoria cuvintului Maldava ce ar nsemna mal- malul unui
ru etc i dava ce ar nsemna cetate si ar fi Cetatea ntre maluri, NistrulPrut.
Alt cuvnt interesant este semin, care este unul foarte vechi. n diferite

religii, are aceiai nsemntate dar n culturi diferite are sensuri diferite.
Vorbind de literatur, ce reprezint o mare parte din art, semina are sensul
de via, de ras, etc. Muli poei au scris despre smn: Blaga,
Zamfirescu,Stanescu,Iorga,Vlahu,Cobuc...

Mirabila Semin de Lucian Blaga


Ma rogi cu-n suras si cu dulce cuvant
rost sa fac de seminte, de rarele,
pentru Eutopia, mandra gradina,
in preajma careia fulgere rodnice joaca
sa-nalte tacutele seve-n lumina.
Neaparat, mai mult decat prin orasul rumorilor,
c-o staruinta mai mare
decat sub arcade cu flori,
voi umbla primavara intreaga prin targuri
cautand vanzatori de samanta.
Mi-ai dibuit aplecarea fireasca si gustul ce-l am
pentru tot ce devine in patrie,
pentru tot ce sporeste si creste-n izvornita.
Mi-ai ghicit incantarea ce ma cuprinde in fata
puterilor, in ipostaze de boabe,
in fata maruntilor zei, cari asteapta sa fie zvarliti
prin brazde taiate in zile de martie.
Am vazut nu o data samanta mirabila
ce-nchide in sine supreme puteri.
Neansemnate la chip, desi dupa spita alese, imi par
semintele ce mi le ceri.
Culori luminate, doar ele destainuie trepte si har.
In randuri de saci cu gura deschisa boabele sa ti le-nchipui: galbii,
sau rosii, verzi, sinilii, aurii,
cand pure, cand pestrite.
Asemenea proaspete, vii si pastoase
si lucii culori se mai vad
doar in stemele tarilor,
sau la oua de pasari. Semintele-n palme
de le ridici, racoroase,
un sunet auzi precum ni l-ar da
pe-un tarmure-al Marii de Est matasoase nisipuri.

Copil, imi placea, despuiat de vesminte,


sa intru-n picioare in cada cu grau,
cufundat pan la gura in boabe de aur.
Pe umeri simteam o povara de rau.
Si-acuma, in timpuri tarzii, cand mai vad
cateodata gramezi de seminte pe arii,
anevoie pun capat fierbintei dorinti
de-a le atinge cu fata.
De-alintarea aceasta ma tine departe doar teama
de-a nu trezi zeii, solarii,
visatorii de visuri tenace, cuminti.
Lauda semintelor, celor de fata si-n veci tuturor!
Un gand de puternica vara, un cer de inalta lumina,
se-ascunde in fiestecare din ele, cand dorm.
Palpita in visul semintelor
un fosnet de camp si amiezi de gradina,
un veac paduret
popoare de frunze
si-un murmur de neam cantaret.
Lucian Blaga

Simbolul "mirabilei semine" este polivalent: modernitatea odei const n faptul

c poetul i alege ca obiect al elogiului modesta smn, ceea ce nseamn din


partea cntareului un adevarat tur de fo i virtuozitate.
n lunga tradiie a retoricii, "smna" i a "semna" s-au referit ntotdeauna
la arta cuvntului, ca i "turma", "pastor", "a pastori". Arta vorbirii a
mprumutat aceste metafore din ndeletnicirile de baz umane, iar Blaga nu este
deloc strin de izvoarele crturresti ale simbolurilor sale, pe care numai
aparent le descoper pe cont propriu, ele aparinnd n fond unei recuzite cu o
lung istorie.
Poetul i propune s procure semine pentru Eutopia, nume propriu semnificnd
loc favorabil, propice germinrii, creterii, pmnt primitor, patrie (din
greaca: eu - bine : topos = loc), att n sensul obinuit, cat i in acela de
topos al poeziei, patrie a devenirii i creterii semineler-cuvinte. Sunt
cautate nu semine oarecare, ci "rarele" acele semine ce se potrivesc unui topos
ales i marcat ("mndra grdin / n prejama creia fulgere rodnice joac",
fulgerul fiind dintotdeauna simbol al rodniciei aici spirituale si materiale
n folclorul popoarelor). Ceea ce aspir s realizeze poetul este o perfect
eusemie, o nsmnare de bun augur, n condiii de maxim potrivire, precum i o
vindecare spiritual proprie (eusemie nsemnand si simptomatica evolutiei
favorabile a unei boli; eu = bine; sema = semn).

Epitetele se nscriu n sfera noiunilor de frumos, bogat, luminos, viu,

prezente i n limbajul speciilor folclorice pentru a sugera ntotdeauna


sfer mai larg a notiunii de valoare: |"supreme puteri", "dup spit
alene", "culori luminate", "pure", "proaspete, vii si pastoase i lucii
culori", "rcoroase", "mtsoase", "boabe de aur" etc. Aa cum cere n
esena orice oda sau oraie, s-au strns parc n poemul de fata toi
augurii buni ai limbajului, cu scopul liric de a influena magic
realitatea n tendina ei fireasc de mplinire; maiestria poetic const
aici n totala supunere fata de "modul odei" (,ocolindu-se orice termen cu
sens negativ. Rostirea poetic mbrac acea forma de toast cu prilejul
unui nceput de era nou, compus din cuvinte augurale. Epitetele formeaz
lanuri enumerative i cumulative, nefiind pur ornante, ci calitative, si
calificative. Chiar termenii negativi sunt convertii n ideea de belug :
"despoiat... n cada de gru", "cufundat... n boabe de aur", "povara...
de ru etc".
Tot n ceremonia odei si a oratiei populare intr i acordarea trecutului
cu prezentul i cu viitorul: mitul copilariei ("copil, mi placea...) este
pus n tangen, prin urare, cu clipa de fa i cu veacul viitor: "Lauda
semintelor, celor de fata i-n veci tuturor" (de remarcat, ca din ntreaga
poezie, versul citat aici este cu adevrat un vers de od.)

Poetul nu alege la ntmplare semine oarecare, ci caut s fac rost de


acelea care-i sunt cerute de semenul sau pe care-i ia aici drept
partener de dialog: "Neansemnate la chip, desi dup spit alese mi
par / seminele ce mi le ceri". Ele se subordoneaza unor "trepte" de
rostire, unor legi, trepte cunoscute de acum poetului ca reguli
infrangibile: "Culori luminate, doar ele destinue trepte i har". Atomi
ai lumii, un fel de semina rerum ,seminele nchid n ele "supreme
puteri". Poetul ntrevede marele tezaur al comunicrii prin cuvinte
rodnice: n rnduri de saci cu gura deschis / boabele sa i lenchipui...". Culorile lor variate refac spectrul luminii, deci lumea,
ntr-o totalitate a sensului: "glbii sau roii / verzii, sinilii,
aurii, / cand pure cnd pestrie". Altdat poetul aspir ctre lumina
"orbitoare'", "creat n ziua dinti",
Oamenii nii devin doar semine: Lauda seminelor celor de fa i-n veci
tuturor. n ele stau popoare de frunze" adic destinele umane, culorile
din stemele rilor", adic destinele naionale. Credina da acest destin.
De ea depinde soarta omului i a neamului. Sensul poetului i al poeziei
este s cultive aceast credin a strbunilor.

10

Oda Simplisimei Flori


- Lucian Blaga

Ppdie, ecumenic floare,


dup a ta aurie ardoare
pe nescrisele file
anul i hotrete fericitele zile.

De un pan te-nvredniceti,
tu, neluat n seam, floare de rnd.
Smn s faci pe pmnt
e tot ce doreti. Alt gnd nu pori.
Dar nfloreti i asfineti
alctuind o aureol de sfnt
Titlul i adresarea direct ncadreaz poezia n categoria poemelor-elogiu, careia

Blaga i lrgeste universul obiectual: nu mai e vorba despre lauda a ceea ce se


situeaz deja pe un piedestal, ci despre nalarea formelor simple ale existenei
obinuite n care se nscriu miracole ca simplisima floare.
Nici floare ornamental, nici floare de buchet, ppdia devine obiect al uimirii
admirative a poetului. Oda aceasta ce lumineaz rostul pur i simplu al nfloririi i
frumuseea fr fast nal simplitatea la rang de sfnt care cumuleaz atributele
generice ale intregului sistem floral, producnd ceea ce alt poem numeste "mirabila
smn", concentrarea germinativ a ntregului regn vegetal...
Mirabila floare ("corola de minuni") prin care poetul rezuma imaginea lumii, se reduce

aici la floarea de rand neluata n seama.


Menirea ei nu mai e perpetuarea
misterului, ci facerea semintei, lasarea unor urme n existenta, care sa fie
palpabile, si sa perpetueze n esenta viata. Papadia ntruchipeaza prin
caracteristicile ei concrete ardoarea trairii, modestia, masurarea timpului (ea fiind
un ceasornic si un calendar vegetal), mprastierea generoasa, divizarea si daruirea
propriei fapturi.

11

I. Dru Povarabuntii noastre/ Semine de voie bun


Citat: Un ciuturean nu ar putea niciodata s-i spun ntocmai ct pamnt are.
Primavara, cnd de printre plcurile de zpad pornesc a se ridica n capul oaselor
semanturile de toamn, ciutureanul se crede ca are pamnt destul. O roada
frumoas, numai o singura road frumoasa s dea Domnul i va scpa la zile bune.
Nici n-ai s prinzi cum i-l poftesc boierii pe la cumtrii, pe urm cum se
nelege cu nevasta i cheam i el la un pahar de vorb
Pamntul cel mai scump lucru pe care-l au ciuturenii pentru el, ei sunt gata s
omoare, s taie, s sfie.Un ciuturean care are pamnt este cel care are de toate
i prieteni i pine i apa i cui sa-i spun o ptranie ns un ciuturean fr
pmnt este ca si uitat de lume, de parca nici nu ar fi.
n acest capitol este prezentat de ctre narator dragostea fa de pmnt i ct
de mult l preuiesc oamenii din acest sat dat fiind faptul ca pamntul n sine
este gazda seminei care va da drumul unei noi viei i va susie viaa prezent.
Pamntul este sursa succesului i insuccesului acestor oameni care lupt pentru el
cu nverunare i tiu s-l preuiasc arndu-l, semnndu-l i ngrijind de el. Am
nceput cu caracterizarea pmntului deoarece anume pmntul gzduiete semina
pin la momentul incolirii iar apoi cind acea mica semin da drumul unei viei
tot el pmntul o hrnete pentru a da roade, n aa mod putem asocia pmntul cu o
mam care-i face griji pentru pruncul su iar semina ca copilulocrotit de mam
chiar i dup ce el crete. n secvena dat smna este prezentat ca ceea ce
aduce voie bun iar daca sa intrm in amanunte am putea observa c cel care le
aduce pe aceste semine este Onache Crbu care stnd la portia sa zmbind i
prnd mpcat de toate i caruia parea ca-i era drag toat lumea.

12

I. Dru Povarabuntii noastre/ Semine de voie bun


Acest personaj a i adus seminele de voie bun pe care a dorit s le

mpart cu cei din jur ns cuta un om vrednic pentru acest lucru pn la


sfrit la gsit el doarea sa-i povesteasc o ptranie din tinereea sa
iar aa povestindu-i tot mai veneau biei pentru a asculta despre ceea ce
s-a ntmplat n tineree lui Onache el aa tot a mprit seminele
printre ei i deja povesteau i ei cte o nmplare dintre ale lor. Putem
observa c aceste semine sunt aductoare de bun voin, dorina de a
povesti i chiar dragoste cci cei care au citit acest capitol tiu ca
bieii care veneau la onache veneu nu numai pentru ntmplrile pe care
le povesteau ci i pentru a vedea un drcuor de fat ca cea din patrania
lui Crbu. Desigur semina ocup cel mai importatn rol n acest fragment
. Autorul ne mai prezint prin momentul cnd flcaii au inceput s vin
la onache c seminele de voie bun sunt in sufletele tuturor pur i
simplu unii sunt prea sfioi pentru a se deschide altora i pentru a arta
ca le au, iar alii sunt prea ludroi i fac abuz . ns n cazul dat
cnd toi s-au adunat la Onache nimeni nu mai era ruinos i nimeni nu mai
era laudaros toti erau la nivel i toi se straduiau sa povestesc i ei
ceva din ntmplrile sale mai interesante.

Anume din aceast secven putem observa semina ca ceea ce d nceputul


unei bune dispoziii i a unor noi ntmplri care cresc, se dezvolt
devenind fructele bunei voine i a nelegerii.

13

Cap. 2
Semnificaia Seminei n literatura
romneasc.
Muli dintre inteligena din trecut au creat o micare social-culturala n jurul
revistei Smntorul (1901-1910). Ea a fost condus de George Cobuc i Vlahua
Alexandru care scriu primul numr la 2 decembrie 1901. Aceast revist nsi
reprezint curentul literar. El a fost creat n majoritatea de oameni de art i a
fost condus de ei, pentru c obictivele lor au fost de a implementa ideile
modernizrii, culturalizrii stenilor. A fost creat n mijlocul prostestelor
rnei fapt ce i-a influenat. Ei vroiau ca toi s-i tie istoria, s nu fie
violen, vroiau ca toi s scrie ntr-o limb romneasc, clar pentru toi.Unii
poei scriu depre semin ca despre un element al lumii vii, despre componentul
prinipal precum ar fi sensul spermei n tot procesul de creare a lumii.

14

Cap. 3

Semnificaia Seminei n ritualuri,tradiii, srbtori.

n spaiul romnesc Grul a fost un simbol divin. Etapele lui de cretere nsemnau
ciclul vieii omului adic spiritul grului din momentul trecerii lui din ciclul
vieii (plantei care ncolete, crete i rodete) n ciclul morii (seminei).
Spiritul grului din momentul trecerii lui din ciclul vieii (plantei care
ncolete, crete i rodete) n ciclul morii (seminei) Asemntor obiceiurilor
de nmormntare, cnd apar acte rituale menite s pstreze aici" tot ceea ce a
avut mai bun mortul, oamenii ncercau s se asigure i la moartea grului
(seceratul) c rodul nu se va pierde prin dou tehnici: lsarea unor spice
nerecoltate (netiate) numite Barba Pmntului, Barba lui Dumnezeu, Barba Ogorului,
Barba Popii, Coada Popii, Iepurele n inuturile romaneti extracarpatice i prin
tierea i pstrarea ultimelor spice sub form de mnunchi, snop, mpletitur
numit Cunun, Buzdugan, Pean, n inuturile intracarpatice. Ceremonialul Cununa
Grului, mai spectaculos la seceratul cu claca, dect cel familial, are urmtoarele
secvene: Confecionarea Cununei Grului la terminarea seceriului, din ultimele
spice la care se adaug, uneori, flori de cmp.
Cununa Grului, simbol al fertilitii i rodului bogat, se pstra, precum icoana,
ca un obiect sacru, de mare valoare cultic. mpreun cu seminele obinute din
scuturarea spicelor mpletite, Cununa Grului se folosea n practicile magice
menite s fertilizeze ogoarele, oamenii i vitele: ngroparea sub brazda plugului
la semnatul grului; amestecarea boabelor scuturate cu smna ce urma s fie
semnat; aezarea pe masa festiv de Crciun, peste colacul ce urma s-1 primeasc
ceata feciorilor colindtori;

15

Fetele participante la claca seceriului, uneori femeile iertate i pricepute

mpleteau spicele de gru precum cosiele miresei la cstorie. Feciorii, dac


participau, alegeau cele mai frumoase spice; Purtatul Cununei Grului de la lanul
secerat la gospodria din sat a celui care a organizat claca de secerat, de
obicei pe capul unei fete frumoase, candidat la cstorie. Persoana care poart
Cununa Grului trebuia s ndeplineasc anumite condiii: s fie fecioar,
harnic, frumoas, s-i triasc ambii prini i altele. n zonele n care
Cununa Grului a fost nlocuit cu Buzduganul sau cu Peana, substitutul ritual al
spiritului grului este purtat n mini de un fecior. Dac n interiorul Cununei
Grului se mpletete o cruce din spice, aceasta este purtat, n mini, de dou
persoane: dou fete, un fecior i o fat, un so cu soia. Mai rar apare o masc,
numit Matahala sau Papalugara, care duce Cununa Grului la gazda seceriului;
Alaiul Cununei Grului cuprindea participanii la claca seceriului, n special
fete i feciori. Gazda ateapta secertorii cu porile deschise i cu gleile
pline cu ap cu care uda Cununa Grului la intrarea n curte. Alaiul ocolea de
trei ori masa din cas pe care se gsea un colac i o sticl de vin. n final,
Cununa Grului era asezat solemn pe mas de unde o ridica apoi gazda; Cntecele
Cununnei Grului sunt interpretate de secertori n diferite momente ale
ceremonialului (nceputul seceriului, n pauza pentru masa de amiaz, n timpul
seceriului, la confecionarea Cununei Grului, n drum spre casa gazdei, la cina
Cununei Grului) i cuprind texte rituale de mare vechime. Din cntecele Cununei
Grului este nelipsit disputa dintre Sora Soarelui, a crei ari puternic din
zilele lungi de var istovea secertorii, i Sora Vntului, care rcorete
oamenii i le mprospteaz puterea. Cntecele Cununei Grului atestate numai n
Transilvania, poart mai multe denumiri locale: Cntecul Buzduganului, Dealul
Mohului, Pana Mohului, Gogea, Cntecul Grului, Alduitul i altele;

16

In dimineata Anului Nou, copiii obisnuiesc sa mearga cu Sorcova si cu Semanatul.

Obiceiul Sorcovei este mai cunoscut in Muntenia, dar il regasim raspandit si in


restul tarii. El este practicat de copii de la 3-4 ani pina la 12-13 ani. Exista
zone ale tarii unde cu Sorcova merg numai baietii, iar in altele numai fete.
Adesea copiii merg cite doi, alteori merge doar unul singur, colindindu-se doar
membrilor familiei sau unui grup de vecini. Cei carora le este adresata urarea
sint atinsi ritmic cu sorcova pe tot timpul rostirii textului. Sorcova poate fi
de mai multe feluri. in trecut sorcova era din flori naturale, mai ales de la
pomii roditori, in special, de mar dulce. Astazi, cea mai raspindita este cea
confectionata dintr-un bat ornat cu flori artificiale din hirtii colorate, uneori
avind in virf un clopotel. Sau poate fi de mai multe tipuri: doua bete din lemn,
puse in cruce, pe care se prind primuri, panglici inguste de hirtie colorata, iar
de un bat se agata un clopotel; o creanga de brad cu primuri si cu tingalau prins
de o crenguta; un virf de brad impodobit cu nuci, biscuiti bomboane si un
tingalau; un manunchi de nuiele de rachita in forma de triunghi, semicerc sau
cerc si pe care se prind primuri ,bomboane si un tingalau. in Moldova, Muntenia
si in unele parti din Oltenia intilnim obiceiul numit Semanatul. Cu Semanatul
umbla copii de la 4-5 pina la 10 ani, in grupuri mici sau individual. Ei poarta
traistute atirnate de umar pline cu seminte de griu, orz, ovaz, secara pe care le
presoara in curte, in casa si in fata gazdei careia i se adreseaza urarea.
Uneori, versurile sint asemanatoare cu cele ale sorcovei: "infloriti/ Ca merii/
Ca perii/ in mijlocul verii/ Ca toamna cea bogata/ De toate imbelsugata/ La
anusi la multi ani! Cu toate acestea, atit ceremonialul urarii, cit si lipsa
sorcovei ca atare dovedesc ca este vorba de doua practici diferite.

17

Seminele fructelor i legumelor sunt adevrate medicamente naturiste. Statisticile


spun c romnii ronie mai multe semine dect americanii, considerai mari
consumatori de popcorn. Ne plac seminele, mai ales cele de floarea-soarelui i de
dovleac. Nu numai la meciuri de fotbal sau cnd vrem s ne lsm de fumat.
Seminele legumelor i fructelor i-au gsit la romni o ntrebuinare i mai
valoroas: leac pentru diferite afeciuni. Seminele fceau parte din reetele
magice ale indectorilor de odinioar, iar astzi sunt ingrediente pentru unele
dintre cele mai eficiente preparate naturiste.
Pe vremuri, ranii le considerau pstrtoarele vieii, adevr demonstrat i de
medicina modern, care a descoperit c, nainte s se transforme n plante verzi,
seminele conin energii uriae i substane benefice pentru organism. Terapia cu
semine nu presupune consumul exclusiv al seminelor, ci n combinaie cu un regim
sntos, bazat pe legume i fructe. Pentru a fi eficiente terapeutic, seminele se
mnnc neprjite, deoarece prin preparare termic, cea mai mare parte a
proprietilor lor vindectoare este distrus. Din semine se pot prepara i
remedii sub form de pulberi, tincturi, uleiuri, decocturi, cataplasme sau infuzii.
Mai trebuie tiut c seminele, dei par uscate i moarte, sunt organisme vii,
bogate n nutrieni. De aceea, consumul seminelor ntre mese, n locul gustrilor,
pe lng rolul extrem de benefic, i satur. Nu ntmpltor, terapia cu semine
este inclus n regimurile dietetice. Consumate crude, au efectul cel mai puternic.

18

Cap. 4
Semnificaia Seminei n manifestri publice din ziua de azi.
Ploaie de grau si orez la nunta
Graul si orezul semintele magice ale fertilitatii
Obiceiul aruncarii cu grau si orez asupra cuplului dupa cununie isi are originile

intr-un ritual pagan care investise semintele cu puteri magice. Se credea ca,
gratie puterii lor germinative, ele vor aduce in viata noului cuplu belsugul si
fertilitatea.Alegerea graului si orezului nu sunt intamplatoare, stiut fiind
faptul ca sunt unele din semintele care rodesc cel mai usor si mai rapid. In
enlightenment
afara de efectul magic asupra fertilitatii
mirilor, se mai credea si ca gestul
aruncarii semintelor avea darul de a arunca spiritele rele din viata tinerilor
casatoriti, lasandu-le calea curata catre o casnicie binecuvantata si implinita.

19

Concluzie
Samanta este viitorul fara de care prezentul nu ar mai avea nici un rost.
Samanta este microcosmosul care contine "invatatura" de milenii a plantei. Tot

efortul plantei este concentrat spre viitor.


Semintele inseamna viitor. Daca ai o samanta buna ai un viitor bun si trebuie sa

te ingrijesti din timp de ele. Si tara asta are niste "seminte" care daca se
pierd, adio viitor.
Samanta are un rol foarte important in cultura romineasca,iar noi am reusit sa

reamintim prin acest proiect simbolul semintei.


n diferite religii, are aceiai nsemntate dar n culturi diferite are sensuri

diferite. Vorbind de literatur, ce reprezint o mare parte din art, semina


are sensul de via, de ras, etc. Muli poei au scris despre smn: Blaga,

Zamfirescu,Stanescu,Iorga,Vlahu,Cobuc...

Grul nseamn nvtura lui Dumnezeu, nv- tura lui Hristos, smna cea

bun, dimpotriv a de neghin, care nseamn smna cea diavoleasc. Dar


dormind oamenii, a venit vrjmaul lui i a smnat ntre gru neghini. /Mat.
13:25/ Cretinii care pstreaz ntrnii smna cea dumnezeiasc a lui Hristos
i o ngrijesc pn la seceri se vor mntui, pe cnd cei nepstori, care
ngrijesc n sine pleava n locul grului, vor pieri.
Samanta este simbolul vietii insasi. Ea are nevoie de toate elementele vietii

pentru a incolti. Are nevoie de pamant, de apa, de lumina si de aer. Ea semnifica


speranta, continuitatea vietii pe pamant. Samanta inseamna fertilitate, o noua
viata, un nou inceput, dar si continuitate, hrana si prosperitate.

20

anexe

21

Timpurile
Vechi

Ritualuri

Sarbatori

Religie

Traditii

Literatura

22

Ingredien
t

Scnteie
Lumin

Fertilitat
e

Ras

Via

23

Semin

Divinitat
e

24

Smna este Cuvntul lui Dumnezeu. Fiecare smn conine n ea


nsi un principiu germinativ. n smn este ascuns viaa plantei.
Tot aa, Cuvntul lui Dumnezeu este ascuns n inimile fiecruia din
noi.

25

Recenzie
Proiectul de cercetare tiinific cu tema Hermeneutica motivului

seminei realizat de elevii cl. a-VIII-a A Daniel Ropot, Dumitracu


Mihaela, urcanu Valeriu ilustreaz ipoteza conform creia motivul
seminei este unul cu caracter arhitepal primar i n contextul
culturii naionale cumuteaz multiple semnificaii.
Tinerii cercettori abordeaz semnificaia seminei n sensul

religios, ilustrnd parabola biblic a semntorului de asemenea


ilustreaz conotaiile simbolului seminei n tradiie i cultura
romneasc. Operele literare selectate,care valorizeaz motivul propus
au fost bine alese, deoarece ntr-adevr n contextul creaiei blagiene
i druiene seminele constituie un simbol arhitepal. Sinteza
investigaiilor materializate n scheme,diagrame i graficul T din
anexe, demonstreaz c elevii au ajuns la un bun nivel de nelegere a
subiectului i cu siguran,vor fi motivai s dezvolte aceste mici
descoperiri n proiectele urmtoare.
Sandu Svetlana,
ef-catedr, profesoar
de limb i literatur romn
L.T. Gh. Asachi

26