Solurile Moldovei

Învelișul de sol include trei tipuri zonale: solurile brune, care predomină pe Podișul
Moldovei Centrale (în zona Codrilor), solurile cenușii răspândite în regiunile deluroase, și
cernoziomurile formate în condiții de stepă pe terenurile cu altitudini mai joase. Aceste
tipuri de sol sunt reprezentate de 11 subtipuri care constituie spectrul zonal al solurilor. În
cadrul solurilor zonale sunt răspândite fragmentar soluri intrazonale, formarea cărora este
condiționată de particularitățile specifice ale rocilor (soluri litomorfe), influența apelor
freatice (hidromorfe) sau a sărurilor solubile (halomorfe). În văi și lunci pe sedimentele
recente se forează solurile deluviale și aluviale (dinamomorfe).

Realizat de Ștefan Țurcanu

 Solurile Brune
 Solul brun este un tip de sol care se
formează mai ales sub pădurile de fag și
gorun, la altitudini de cel puțin 300 m.
În stare naturală, conținutul de humus
este de circa 2 - 3 %, iar după cultivare
coboară sub 1 - 1.5%. Solul brun este
mai rar cultivat, fiind favorabil în
special pentru culturile pomicole, vița-
de-vie și tutun
 Solul Cenușiu
Solul cenușiu este un tip de sol care se
formează sub pădurile de foioase (stejar,
gorun, carpen, frasin și alte specii). El este
prezent în regiunile de podiș cu altitudini de
200 - 350 m. În condițiile valorificării are
un conținut de humus de 1.5 - 2% și este
favorabil pentru cultivarea pomilor
fructiferi, a sfeclei de zahăr, tutunului, viței-
de-vie, etc
 Solul Cernoziom
Solul Cernoziom este un sol foarte fertil, de culoare
închisă (neagră, castanie etc.), format sub o
vegetație ierboasă, în condițiile unei clime
continentale. Cernoziomul conține humus în
proporție de 3-6%, procentaj mic în comparație cu
alte soluri, care pot avea până la 25% humus, dar
este de bună calitate (mull calcic), saturația în baze
este de 90-100% cu o reacție neutră, slab alcalină
(pH = 7-7,8) și un procentaj important de acid
fosforic, amoniac și fosfor.
 Influenta omului fata de soluri
• Eroziunea solului, epuizarea materiilor
organice din sol, contaminarea și
impermeabilizarea solului (sol acoperit
de suprafețe impermeabile, iar
fenomenul se numește și
„impermeabilizare"). Aceste fenomene
sunt induse de activități umane precum
ocuparea terenurilor, intensitatea folosirii
terenurilor (care, printre altele, se reflectă
în cantitatea de substanțe nutritive
utilizate pe terenurile rurale) și
abandonarea terenurilor.