Gimnaziul nr.

31

REFERAT CU TEMA

OMUL I NATURA

A REALIZAT: GORGAN BOGDAN PROFESOR: MORARU LIUBA

Chiinu 2013

Cuprins

Solul este partea superioar, afnat, a litosferei, care se afl ntr-o continu evoluie sub influena factorilor pedogenetici, reprezentnd stratul superficial al Pmntului n care se dezvolt viaa vegetal. Stratul fertil al solului conine nutrieni i este alctuit din humus i din loess. El poate proveni i din mulci. Un sol lipsit de o cantitate suficient de nutrieni de numete oligotrofic.

tiina care studiaz geneza, evoluia, structura i distribuia solurilor se numete pedologie. Solul ngheat permanent sau temporar se numete gelisol. Partea de dedesubt, ce rmne ngheat permanent, se numete pergelisol sau permafrost. Partea de la suprafa, care se dezghea vara, se numete molisol. Zonele de pe glob care sunt afectate profund de nghe formeaza criolitozona. n zonele cu pergelisol gros, procesul repetat nghe-dezghe d natere la un microrelief dispus anarhic (similar carstului) numit criocarst sau termocarst. De studiul gelisolului se ocup geocriologia. Alte tipuri de soluri sunt: sol aluvionar - Tip de sol cu o structur foarte variat ce apare pe luncile inundabile. Sunt soluri foarte productive, bogate n nutrieni. sol azonal - Soluri de evoluie incipient, fr orizonturi distincte, formate pe depozite recente, rspndite pe mici areale. ap. de sundra (se gasesc in nhumus) cenuii(se gsesc n puinele locuri din deert n care vegetaia este prezent,grosime foarte mic) sol calcimorfic - Tip de sol aflat deasupra unui strat bogat n calciu. sol hidromorfic - Tip de sol ale crui procese pedologice sunt dominate de prezena unei cantiti abundente de

roii(se gsesc n zonele subecuatoriale unde se dezvolt savanele,ele au o fertilitate bun dar se degradeaz repede) lateritele(se gsesc n zonele ecuatoriale,srace n humus,culoare rosie) </nowiki>

Tipuri de sol
In anul 2003 Institutul de Cercetari pentru Pedologie a adoptat o noua clasificare a solurilor SRTS (Sistemul Roman de Taxonomie a Solurilor) Conform SRTS avem urmatoarele clase si tipuri de sol: Clasa de sol Protisolurile (solurile neevoluate) Tipurile de sol litosolul, regosolul, psamosolul, aluvisolul entiantrosolul''' Cernisolurile (molisolurile) kastanoziom, cernoziom calcaric cernoziom, cernoziom cambic, faeoziom cambic, faeoziom argic, faeoziom greic, faeoziom marmic, rendzina.' Umbrisolurile nigrosolul, humosiosolul'.'''

Cambisolurile

eutricambisolul, terra rossa, districambisolul.'''

Luvisolurile (argiluvisolurile)

preluvisolul tipic, preluvisolul roscat, luvosolul tipic, luvosolul albic, planosolul si alosolul.'''

Spodisolurile (spodosolurile)

prepodzolul, podzolul, criptopodzolul.'''

Pelisolurile (vertisolurile) Andisolurile 'Hidrisolurile (solurile hidromorfei)'

pelosolul, vertosolul.''' andosolul.''' stagnosolul, gleisolul, limnisolul.'''

Salsodisolurile (solurile halomorfe) Histisolurile (solurile organice sauhistosolurile) Antrisolurile (solurile trunchiate si desfundate)

solonceacul, solonetul.''' histosolul, folisolul'.''' erodosolul, antroslolul'.'''

SOLUL PREZENTAREA GENERALA A SOLURILOR

Stratul subtire si afanat de la suprafata Pamantului,in care plantele isi infig radacinile si de unde isi iau apa si sarurile minerale se numeste SOL.Pedosfera,invelisul de sol al Pamantului,este invelisul cel mai subtire si cel mai lipsit de continuitate.In locul in care scoarta terestra este acoperita de mari si oceane,in deserturi,in regiunile ocupate de ghetari si pe versantii abrupti ai muntilor,solurile lipsesc. Solul s-a format ca rezultat al interactiunii celorlalte geosfere. Procesul de formare a solurilor se numeste pedogeneza. Solurile sunt diferite de la un continent la altul, de la o regiune la alta, dar si in cadrul aceleiasi regiuni. Factorii care influenteaza formarea si dezvoltarea solului sunt:roca, clima, vegetatia, timpul si formele de relief. Ei poarta numele de factori pedogenetici. ROCA.Solurile se formeaza din rocile faramitate (dezagregate).Tipul de roca determina grosimea solului,culoarea si substantele minerale pe care le contine acesta.Roca din care provine solul se numeste roca mama. Pe roci sedimentare, care se maruntesc usor, se formeaza soluri cu grosimi mari, in timp ce, pe rocile dure, solurile au grosimi mici. In functie de roca, solurile sunt nisipoase, argiloase,pietroase sau lutoase. CLIMA.Temperatura aerului contribuie la dezagregarea rocilor.In acelasi timp,clima influenteaza activitatea microorganismelor care descompun plantele si animalele moarte, imbogatind astfel solul in substante hranitoare necesare plantelor. In regiunile foarte calde si umede are loc descompunerea si consumarea rapida a resturilor vegetale de catre bacterii, in timp ce in cele reci procesul este foarte lent.

PRECIPITATIILE. Apa ajuta la dezagregarea rocilor din care se formeaza solul si dizolva substantele minerale si organice din sol,formandu-se astfel solutia de sol cu care se hranesc plantele.Precipitatiile prea bogate spala solul de aceste substante,saracindu-l,iar lipsa lor impiedica dizolvarea sarurilor minerale. VEGETATIA este foarte importanta pentru calitatea solului,deoarece contribuie la imbogatirea acestuia cu materie organica (humus) si la dobandirea principalei insusiri a solului-fertilitatea sau rodnicia sa. Compozitia solului Solul este format din partea minerala (fragmente mai mari sau mai mici de roca),humus,apa,aer si unele vietuitoare (plante si animale).Partea minerala aprovizioneaza plantele cu substante minerale,care sunt dizolvate in apa. Humusul este componenta organica a solului provenita din putrezirea plantelor si animalelor moarte.El este partea cea mai valoroasa a solului.Cu cat cantitatea de humus este mai mare,cu atat solul este mai inchis la culoare.De obicei,straturile superioare ale unui sol sunt cele mai bogate in humus. Cu ajutorul calciului,humusul aduna si cimenteaza particelele minerale din sol,formand glomerule.Acestea sunt consistente sin u se desfac in apa.Intre glomerule se afla spatii ocupate cu aer si apa,unele mai largi,altele maiinguste.Un astfel de sol se numeste sol cu structura. RASPANDIREA GEOGRAFICA A TIPURILOR DE SOL Formarea solurilor este strans legata de clima si de vegetatie.Fiecarui zone climatice si biogeografice ii corespund anumite tipuri de sol.Acestea sunt foarte bine diferentiate intre ele.Culoarea este unul dintre criteriile de diferentiere.Ea spune multe despre sol:in ce zona geografica s-a format,roca din care a luat nastere,vegetatia care creste pe el.Astfel,se diferentiaza o raspandire latitudinala si una altitudinala a solurilor. RASPANDIREA SOLURILOR IN LATITUDINE Zona calda. Solurile din zona calda s-au format intr-o lunga perioada de timp, in conditii de temperature ridicate si precipitatii abundente.Ele sunt de culoare rosie si galbena si contin cantitati mici de materie organica. Zona temperata.In zona temperate se diferentiaza mai multe tipuri de soluri.Regiunilor mediteraneene le sunt proprii solurile brune si solurile rosii (terra rosa).Solurile terra rosa se formeaza numai pe roci calcaroase.Ambele tipuri de sol sunt fertile.Astfel se explica dezvoltarea agriculturii in tinuturile mediteraneene inca din cele mai vechi timpuri.In zona climei temperate unde creste vegetatia de stepa s-au format cele mai fertile soluri din lume-cernoziomurile. Acestea sunt de culoare neagra,ceea ce inseamna ca au un continut mare de humus.Humusul este foarte bine amestecat cu material minerala.Sub padurile de foioase din zona de campie si de dealuri joase s-au format solurile brun-roscate de padure,de asemenea fertile.Podzolurile-soluri cu o fertilitate scazuta-sunt specifice padurilor de conifere. Zona rece. In zona rece,solurile sunt putin evaluate,au grosimi mici,contin fragmente de roca (sunt soluri pietroase) si foarte putina materie organica.O mare parte din an sunt acoperite de zapada si inghetate.Aceste soluri se numesc soluri de tundra si sunt raspandite in nordul Europei,in Siberia si Canada.

CONCLUZII SA NU POLUAM SOLUL. SA PLANTAM ARBORI,PLANTE. SA NU CAUZAM EXPLOZII IN SUBTERAN.