CLASA SPODISOLURI (SPO)

Această clasă se caracterizează morfologic prin prezenţa unui orizont

spodic (Bhs, Bs) sau orizont criptospodic (Bcp). În această clasă sunt cuprinse
următoarele tipuri de soluri: prepodzol, podzol şi criptopodzol.

1. PREPODZOLURILE
Au fost cunoscute sub denumirea de soluri brune podzolice sau brune
feriiluviale. Aceste soluri se caracterizează prin prezenţa unui orizont B spodic (Bs)
şi prin absenţa orizontului de eluviere (Ea) sau prezenţa acestuia discontinuu. Pot
prezenta orizont organic nehidromorf O (folic) cu o grosime <50cm
Răspândire şi condiţii naturale de formare. Prepodzolurile se formează în
zona montană a ţării noastre, la altitudini de 1300 (1400)-1700 (1800)m în Carpaţii
Meridionali şi la 1300-1700m în Carpaţii Orientali şi Occidentali. Au în general
aceeaşi regiuni de răspândire cu districambosolurile, ocupând însă forme de relief
mai înalte cu drenaj extern bun.
Solurile s-au format în condiţiile unui climat rece şi umed.Temperaturile
medii anuale oscilează între 3-6ºC, iar precipitaţiile medii anuale între 850-
1200mm. Indicele de ariditate are valori între 50-70. *Vegetaţia naturală sub care s-
au format prepodzolurile este formată în zona montană superioară din păduri de
molid cu un bogat covor de ericacee sau muşchi şi mai rar sub păduri de fag cu
molid.
Materiale parentale. S-au format pe roci parentale cu caracter acid, silicioase:
gresii, conglomerate, şisturi cristaline, granite, granodiorite ; sau diferite depozite
detrice rezultate din acestea, care conţin mai puţin de 30% argilă (luto-nisipoase
sau nisipo-lutoase).

1
 Relief şi apă freatică. În cadrul reliefului montan, prepodzolurile ocupă
versanţii mijlociu înclinaţi, dar şi unele platforme sau trepte cu înclinare medie (pe
formele de rel slab înclinate se formează podzolul)
Procese pedoganetice. Formarea componentei organice. Transformarea
resturilor organice provenite din vegetaţia lemnoasă, în condiţiile de climă rece şi
umedă, decurge f. încet şi în general sub acţiunea ciupercilor. Ca urmare, procesul
pedogenetic este caracterizat prin acumularea unor cantităţi mari de materie
organică parţial descompusă, la suprafaţa solului şi a unei cantităţi reduse de humus
acid nesaturat, în partea superioară a profilului de sol. În aceste condiţii se
formează un orizont de acumulare a materiei organice humificate cu proprietăţi
distincte (Au sau Aou). *Formarea componentei minerale. Condiţiile de mediu
umed şi rece, alături de cantitatea ridicată de acizi fulvici, contribuie la alterarea
intensă a mineralelor primare rezultând cantităţi mari de silice, oxizi şi hidroxizi de
fier, aluminiu şi mangan. Ca urmare, în cazul acestui sol alterarea intensă a
silicaţilor primari din rocile parentale, nu duce practic la formarea de argilă, ci la
descompunerea lor în componentele de bază. *Hidroxizii de fier şi aluminiu
rezultaţi în urma alterării formează cu acizii fulvici compuşi organo-metalici sau
chelaţi, aceştia, fiind solubili, migrează spre adâncime şi se depun în zona cu
reacţie mai puţin acidă, rezultând astrfel orizontul Bs. *Migrarea parţială a
sescvioxizilor duce la sărăcirea părţii superioare a solului în coloizi şi la
acumularea reziduală a unor cantităţi de cuarţ, fără a se separa însă un orizont
eluvial evidenţiat morfologic.
Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului.
Succesiunea orizonturilor este:O-Ao(Au)-Bs-R(C)
Orizontul O are 2-3cm grosime şi este alcătuit din moder (C/N=23-26) sau
moder cu humus brut (C/N peste 27). Orizontul Aou are grosimi de 10-15cm, este
de culoare brună-închisă sau brună cenuşie, textura este luto-nisipoasă, fără

2
structură sau mic grăunţoasă slab definită. Conţine particule grosiere cuarţoase.
Orizontul Bs este orizontul caracteristic de acumulare a sescvioxizilor. Are grosimi
de 20-70cm, culoarea este brun-gălbuie, brun-ruginie, structura poliedrică, mai slab
definită.
Orizontul R apare la adâncime de 40-90cm fiind alcătuit din roci acide,
silicioase, mai mult sau mai puţin dezagregate. În cazul acestui sol, pe întregul
profil apar fragmente din roca parentală, mai numeroase şi mai mari spre baza
profilului.
Proprietăţi. Conţinutul de humus propriu-zis este scăzut (1-2%), în schimb
conţinutul de materie organică parţial descompusă este ridicat (10-25%) în special
la suprafaţa solului. Raportul C/N are valori mai mari de 27. Prepodzolul este un
sol oligobazic, valoarea gradului de saturaţie în baze fiind cuprins între 10-30%.
Reacţia solului este foarte puternic acidă, cu pH-ul de 3,5-4. Solul este foarte slab
aprovizionat cu elemente nutritive.
Subtipuri. În cadrul prepodzolului au fost separate subtipurile: tipic, litic,
umbric, scheletic, histic.
Fertilitate şi folosinţe. Prepodzolurile, datorită însuşirilor fizice, hidrofizice,
chimice şi biochimice, au fertilitatea naturală redusă şi sunt folosite în silvicultură
sau ca pajişti naturale. *În urma defrişării pădurii pe aceste soluri se instalează
pajişti cu Nardus Stricta şi cu Vaccinium mirtillis. Acestea sunt pajişti secundare de
calitate inferioară care se pot îmbunătăţi prin amendare, fertilizare cu NPK.

2. PODZOLURILE
Se caracterizează morfologic prin: orizont O şi / sau A ocric sau umbric
(Ao, Au) urmat de orizontul eluvial albic (Ea) şi orizont B spodic humico-
feriiluvial (Bhs) sau feriiluvial (Bs). Pot prezenta orizont organic nehidromorf O
(folic) sub 50cm grosime şi proprietăţi criostagnice.

3
 Răspândire şi condiţii de formare. În România podzolurile ocupă o
suprafaţă de 270.000ha şi sunt caracteristice regiunilor montane înalte (peste 1700-
1800m). Insular se pot întâlni şi în regiuni mai joase. Ocupă suprafeţe mari în
Carpaţii Meridionali (Munţii Făgăraş, Parâng şi Retezat), suprafeţe mai mici apar şi
în Carpaţii Orientali şi Occidentali. *Clima este umedă şi rece cu ierni aspre şi
lungi, veri ploioase şi răcoroase. Temperaturile medii anuale variază între limitele
de 2-3ºC în etajul subalpin şi 4-5ºC în etajul molidului. Precipitaţiile medii anuale
sunt cuprinse între 950-1300mm. Indicii anuali de ariditate sunt cuprinşi între 65-
90. Regimul hidric este percolativ repetat. *Vegetaţia naturală. Podzolurile s-au
format pe o vegetaţie forestieră caracteristică zonelor montane superioare, alcătuită
din păduri de molid şi mai rar din molid cu brad. Sub aceste păduri se dezvoltă şi o
vegetaţie formată din ericacee din genurile Vaccinium, Bruckenthalia,
Rhododendron şi muşchi din genurile Polytrichum, Sphagnum, Hyphum. Dintre
plantele ierboase au o răspândire mai mare Luzula silvatica, Deschampsia flexuosa,
Soldanella montana. În etajul alpin inferior pădurile de molid se răresc şi apoi
treptat dispar, locul acestora fiind luat de jneapăn şi ienupăr. *Materialul parental
pe care au evoluat aceste soluri este reprezentat, în general, prin roci acide de
natură metamorfică sau eruptivă: diverse şisturi cristaline, gnaisuri, granite,
granodiorite. De asemenea se formează pe gresii, conglomerate silicioase.
*Podzolurile s-au format în zonele montane şi subalpine mai ales pe forme de relief
cu drenajul extern slab (culmi, depresiuni..).
Procese pedogenetice. Formarea componentei organice. Litiera formată din
resturile organice ale pădurilor de molid, ericaceelor, muşchilor, în condiţiile
climatului de munte rece şi umed se descompune gre, acumulându-se în majoritatea
lor sub formă de humus brut. În paralel, sub acţiunea ciupercilor, din litieră se
formează puţin humus propriu-zis, sărac în azot şi dominat puternic de acizii fulvici

4
nesaturaţi. Rezultă astfel un humus acid, nestabil, care se levigă în adâncime şi =>
orizont Bhs.
Formarea componentei minerale. Complexul de condiţii specifice pt
formarea acestui sol: mediu puternic acid, roci silicioase şi lipsite de elemente
bazice, regim hidric percolativ repetat, determină podzolirea propriu-zisă, proces
pedogenetic specific acestui sol. Ca urmare, materia minerală se alterează puternic,
rezultând silice, oxizi şi hidroxizi de fier şi aluminiu, dar fără să rezulte argilă.
Compuşii fierului şi aluminiului rezultaţi din alterarea materiei minerale trec
în stare redusă şi intră în reacţie cu acizii fulvici şi alte substanţe organice, formând
complecşi organo-metalici uşor solubili. Aceştia sub influenţa regimului hidric
percolativ repetat, sunt îndepărtaţi de la locul formării lor şi vor fi depuşi la nivelul
orizontului Bhs. În urma intenselor procese de spălare a sescvioxizilor de fier şi
aluminiu, sub orizontul de acumulare (Au), se conturează un orizont eluvial Ea,
îmbogăţit rezidual cu silice, nisip fin cuarţos şi alte particule minerale.
Alcătuirea şi descrierea morfologică a profilului. Podzolul tipic este
caracterizat prin următoarele orizonturi: Au-Ea-Bhs-R sau C.
Orizontul Au sau Aou- grosimea orizontului oscilează între 10-20cm şi este
de culoare cenuşiu închis.
Orizontul Ea, gros de 5-20 cm, are culoare albicioasă-cenişiu datorită silicei
coloidale rămase în urma intenselo procese de eluviere a sescvioxizilor şi
componentelor organice. Are textura nisipoasă sau nisipo-lutoasă, este pulverulent
sau cu o structură lamelară. Tranziţia de culoare între orizontul Ea şi Bhs este
destul de netă. *Orizontul Bhs, gros de 20-55cm, are culoare brun ruginie sau
brun-gălbuie. Grăunţii de nisip din acest orizont întotdeauna sunt acoperiţi cu
pelicule de materiale coloidale amorfe. Are textură nisipo-lutoasă şi conţine
fragmente din roca aflate în diferite stadii de alterare. Orizontul R începe la

5
adâncimi variabile între 40-80cm, uneori este înlocuit cu C, alcătuit din depozite
mai mult sau mai puţin permeabile provenite din roci silicioase sau decarbonatate.
Proprietăţi.
Podzolurile se caracterizează în general printr-o textură luto-nisipoasă sau
nisipo-lutoasă nediferenţiată pe profil, este nestructurat sau cu o structură mic
grăunţoasă slab conturată. Sunt soluri sărace în argilă, întrucât condiţiile de
pedogeneză nu sunt favorabile formării acesteia. *Reacţia este foarte puternic
acidă, cu pH-ul de 3-3,5. Aciditatea este mult intensificată şi de prezenţa
aluminiului mobil cu valori de 4-9 me/100 g sol. Conţinutul de humus, îndeosebi
humus brut şi dominat de acizii fulvici, este de 8-22% în orizontul superior, scade
în Ea şi creşte din nou în Bhs (5-12%). *Podzolurile au gradul de saturaţie în baze
foarte scăzut V= 7-25%. De asemenea, capacitatea de schimb cationic (T) are
valori minime în special în orizontul Ea, datorită conţinutului scăzut în argilă şi
humus. Sunt soluri foarte sărace în elemente nutritive accesibile plantelor şi foarte
puţin active d.p.d.v. biologic.
Subtipuri. În cadrul podzolului au fost separate subtipurile: tipic, feriluvic
(Au-Ea-Bs-R), litic (rocă compactă situată la adâncime de 20-50cm), histic (Au-Ea-
Bhs-R), umbric, criostagnic (podzol cu proprietăţi criostagnice în profil), scheletic
(podzol cu schelet peste 75%).
Fertilitate şi folosinţă. Podzolurile, datorită condiţiilor de climă rece şi
umedă, rocilor parentale lipsite de elemente bazice, reacţiei foarte puternic acidă,
sărăciei în elemente nutritive, sunt soluri cu fertilitate naturală foarte redusă.
*Însuşirile negative ale podzolului, alături de condiţiile de climă şi relief accidentat
fac practic imposibilă folosirea lor ca soluri agricole. Cu toate acestea, în unele
situaţii, pot fi utilizate ca soluri pt păşuni.