BILETUL 5

1. Prepodzolurile- tratare integrala.

Elemente de diagnoză. Orizont Bs (spodic feriiluvial) situat sub orizontul
Ao, cu nuanţe roşietice.
Răspândire. Se întâlnesc în regiunea montana superioară, în etajul
molidului şi în cel alpin inferior. Insular, în anumite condiţii de rocă, relief
şi vegetaţie, pot apărea şi în subzona făgetelor montane. Ele ocupă cca
4,1 % din suprafaţa ţării, adică 972.000 ha şi 16,2% din suprafaţa solurilor
montane.
Condiţii de formare. S-au format pe materiale parentale cu caracter acid
reprezantate prin gresii silicioase, conglomerate silicioase, şisturi
cristaline, roci magmatice acide sau diferite depozite detritice rezultate
din acestea, care conţin mai puţin de 30% argilă. Relieful caracteristic
este cel montan, în care predomină versanţii cu înclinare mare şi foarte
mare. Climatul este umed şi rece, cu temperaturi medii anuale care
variază între 3 şi 6 oC, iar precipitaţiile medii anuale între 850 şi 1 300
mm, cu indice de ariditate mai mare de 55 şi regim hidric repetat
percolativ. Vegetaţia naturală sub care s-au format prepodzolurile este
reprezentată de molidişuri, asociaţii de jnepenişuri şi ienuperete cu un
covor bogat de muşchi şi ericaceae.
Procese pedogenetice. Transformarea resturilor organice provenite
predominant de la vegetaţia lemnoasă sau ierbacee acidofilă, în condiţii
de climat 111 rece şi umed, sub activitatea predominantă a ciupercilor
decurge foarte încet şi rezultă humus de tip moder sau humus brut în
care predomină acizii fulvici. Climatul montan şi subalpin cu precipitaţii
abundente contribuie la alterarea intensă a mineralelor primare,
rezultând cantităţi mari de silice, oxizi de fier şi aluminiu. Hidroxizii de
fier şi aluminiu rezultaţi în urma alterării formează cu acizii fulvici
complexe organo-minerale care migrează spre adâncime şi se depun în
zone cu reacţie mai puţin acidă, generând orizontul Bs. Migrarea parţială
a sescvioxizilor duce la sărăcirea părţii superioare a solului în coloizi şi la
acumularea reziduală a silicei secundare fără a se separa un orizont
spodic evidenţiat morfologic.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului.
Prepodzolurile au următoarea succesiune de orizonturi pe profil : O-Aou-
Bs-C(R).
Orizontul O organic, de grosime variabilă, este alcătuit din moder sau
moder cu humus brut, de culoare negricioasă.
Orizontul Aou, de obicei subţire (5-10 cm), este de culoare cenuşie
negricioasă şi prezintă grăunţi de cuarţ lipsiţi de pelicule de humus. Are
de obicei o textură nisipoasă, este nestructurat şi se separă tranşant de
orizontul Bs. Orizontul Aou este bogat în substanţe organice, însă cu un
grad redus de humificare.
Orizontul Bs (spodic) are grosime variabilă (20-50 cm), de culoare brună
ruginie în partea superioară şi ruginie-gălbuie spre partea inferioară
datorită iluvionării în oxizi de fier migraţi din orizontul Aou. Are textură
grosieră şi e nestructurat. Uneori oxizii de fier cimentează acest orizont.
Orizontul C(R) este alcătuit din materiale rezultate din dezagregarea şi
alterarea rocilor cu caracter acid sau chiar din roca dură.
Proprietăţi. Prepodzolurile prezintă o textură nisipo-lutoasă,
nediferenţiată pe profil. Sunt nestructurate sau cu structură slab
formată. Conţinutul de humus la nivelul orizontului Ao depăşeşte 5-6 %,
dar raportul C/N cu valori de peste 20 indică humus de tip moder sau
moder - humus brut, cu raportul H/F mult subunitar.
Sunt soluri cu reacţie foarte puternic acidă şi oligobazice, gradul de
saturaţie în baze este mai mic de 30 %. Fe şi Al migrează pe profilul
solului acumulându-se în orizontul Bs datorită faptului că în climatul rece
şi umed, caracteristic acestor soluri, în condiţii de reacţie puternic acidă,
are loc distrucţia silicaţilor primari, iar acizii organici împreună cu Fe şi Al
formează complexe solubile.
Fertilitate, folosinţă, ameliorare. Prepodzolurile, cu reacţie puternic
acidă, oligobazice şi cu humus de tip moder, au troficitate minerală şi
azotată redusă.
Pentru arboretele de molid, puţin pretenţioase faţă de troficitatea
solului, ele sunt de fertilitate mijlocie spre ridicată. Pentru făgete, ele
sunt de fertilitate mijlocie sau scăzută, atunci când au şi volum edafic
mic.
 Pentru activarea procesului de humificare este necesar ca arboretele
dese să fie parcurse cu operaţiuni culturale, pentru a favoriza
pătrunderea luminii şi căldurii la nivelul orizontului organic.
Prin defrişarea pădurilor, pe aceste soluri se instalează pajişti
secundare cu Nardus stricta, de calitate inferioară. În vederea ameliorarii
sunt indicate îngrăşăminte şi amendamente calcice.
2. Procesul de bioacumulare si humificare si orizonturile
ce le genereaza.
Acumularea biologică reprezintă un proces complex de migrare şi de
concentrare a elementelor nutritive minerale în straturile superficiale ale
solului, sub acţiunea vegetaţiei şi faunei. Acest proces presupune deci pe
de o parte, extragerea şi îndepărtarea elementelor nutritive din sol, sub
acţiunea organismelor vegetale, iar pe de altă parte, acumularea şi
descompunerea substanţelor organice şi a humusului şi eliberarea de
elemente nutritive.
Acest proces de bioacumulare genereaza urmatoarele orizonturi:
-orizontul A umbric (Au) se caracterizează prin culori închise (umbra-
umbră), asemănătoare cu cele ale orizontului A mollic de care se
deosebeşte prin grosimi mai mici şi gradul de saturaţie în baze sub 55 %.
-orizontul A ocric (Ao) (de la ochric - pal, culoare deschisă) se
caracterizează prin culori deschise, fiind mai sărac în humus. Dacă un
orizont A prezintă toate caracteristicile unui orizont A mollic sau umbric,
cu excepţia grosimii, se consideră tot orizont A ocric, dar se notează cu
Aom sau Aou.
-orizontul organic este un orizont de litieră şi poate fi alcătuit din cele trei
suborizonturi Ol, Of şi Oh iar orizontul turbos T este un orizont organic
hidromorf cu grosimi de minim 20 cm format în mediu saturat cu apa în
cea mai mare parte a anului.
Procesul de humificare este un proces complex tipogenetic, care constă
în principal în distrucţia silicaţilor secundari ai argilei în mediu foarte
acid, în orizonturile superioare ale solului, eluvierea puternică a acestor
orizonturi şi migrarea produşilor rezultaţi, îndeosebi a hidroxizilor de fier
şi de aluminiu, sub acţiunea acizilor fulvici într-un orizont inferior.
Drept rezultat, sub orizontul humifer scurt, se formează un orizont
eluvial spodic (Es) sărăcit în coloizi organici şi minerali şi îmbogăţit
 rezidual în particule grosiere de silice iar sub acesta un orizont humico-
feriiluvial (Bhs) sau numai feriiluvial (Bs) îmbogăţit în humus şi hidroxizi
de fier şi aluminiu.
Acest proces de humificare genereaza urmatoarele orizonturi:
-orizontul eluvial spodic Es de culoare cenuşie albicioasă (crome peste 2)
sărăcit în baze şi sescvioxizi şi îmbogăţit în cuarţ şi silice coloidală este
lipsit de structură (de unde şi denumirea de E spodic (spodos = cenuşă).
Orizontul humifer Ao este foarte subţire, cu humus de tip moder sau
humus brut.
-orizontul Bs formează sub un orizont A umbric sau Es prin acumulare de
material amorf constituit din materia organică şi sescvioxizi şi are culoare
în nuanţe de 7,5 YR şi mai roşii este nestructurat sau cu structură slab
dezvoltată şi grosime minimă de 2 cm.
-orizontul Bhs conţine şi humus iluvionat alături de sescvioxizi şi are
culori mai închise în partea superioară (asemănătoare cafelei arse) şi mai
deschise în partea inferioară (asemănătoare cafelei prăjite).

3. Alcatuirea profilului si proprietatile la: luvosoluri,

nigrosoluri si eutricambosoluri.
LUVOSOLURI:
Alcatuirea profilului:
Luvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil :
Ao-El-Bt-C.
Orizontul Ao are o grosime de 15-25 cm, culoare brună, brună-
deschisă cu structură grăunţoasă.
Orizontul El, gros de 10-20 cm, cu nuanţă gălbuie, sărăcit parţial în
argilă şi sescvioxizi. Structura este slab exprimată, iar textura mai
grosieră decât a orizontului Bt.
Orizontul Bt are o grosime de 60-100 cm cu nuanţe brune gălbui sau
ruginii, cu valori şi crome mai mici decât în cazul orizontului El. Este în
general compact, cu textură mijlocie, mijlocie fină şi structură prismatică.
Orizontul C - alcătuit adesea din depozite loessoide decarbonatate şi
luturi.
Pe profil se întâlnesc în proporţie mai mică neoformaţii biogene,
pelicule de argilă şi oxizi de fier pe feţele agregatelor structurale din
orizontul Bt (la subtipul 98 roşcat), iar în El apar neoformaţii reziduale de
grăunţi minerali de pe care a fost îndepărtată pelicula coloidală de
humus, argilă şi oxizi de fier.
Proprietati:
Luvosolurile au textură diferenţiată pe profil (Idt = 1,2-2,0),
lutonisipoasă în Ao, nisipo-lutoasă în El şi luto-argiloasă sau chiar
argiloasă în orizontul Bt. Argila şi oxizii de fier migrează concomitent pe
profilul solului, fiind vorba de o migrare mecanică şi nu de un proces de
podzolire. Structura solului este grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul
Ao, lamelară sau poliedrică mică în El şi prismatică în Bt. Restul
proprietătilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt mai
puţin favorabile decât la preluvosoluri. Apa din precipitaţii străbate uşor
orizonturile superioare şi stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât
în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele secetoase deficit
de apă. Conţinutul de humus este mai mic (cca 2 %, iar rezerva este de
60-120 t/ha) şi de calitate inferioară, mai bogat în acizi fulvici (raportul
acizi huminici/acizi fulvici este cuprins între 0,4-0,6). Sunt soluri
oligomezobazice la mezobazice şi au reacţie de la moderat acidă la
puternic acidă (pH=4,5-5,6). Asigurarea cu substanţe nutritive şi
activitatea microbiologică sunt mai slabe decât la solurile precedente.
NIGROSOLURI:
Alcatuirea profilului:
Prezintă următoarea succesiune de orizonturi : Au-AC(Bv)-C(R).
Spre deosebire de districambosoluri, care au orizont Ao, nigrosolurile
prezintă orizont Au, gros de 20-25 cm, de culoare închisă.
Orizontul AC sau Bv are grosimi variabile de la 20 la 70 cm, este de
culoare brun gălbui închisă în partea superioară şi gălbui slab ruginie în
partea inferioară.
Orizontul C(R) apare la o adâncime de 40-100 cm şi este alcătuit din
roci acide neconsolidate sau dure (nisipuri, conglomerate şi gresii
silicioase slab cimentate, granite, cuarţite etc.).
Neoformaţiile biogene, datorită climatului deosebit de rece, sunt foarte
slab reprezentate; în orizontul AC, Bv apar pete de oxizi şi hidroxizi de
fier.
Proeprietati:
 Nigrosolurile au o textură de la mijlociu grosieră la fină, nediferenţiată
pe profil. Structura solului este grăunţoasă, slab formată în orizontul Au
şi poliedrică în Bv. Datorită texturii şi structurii în general bune şi restul
proprietăţilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt
favorabile. Conţin o cantitate relativ mare de humus, de tipul moder,
moder -humus brut (4,5 - 20%), dispunând de o rezervă de circa 200-300
t/ha.
Reacţia solurilor este puternic acidă (pH 3,9-4,5), iar gradul de saturaţie
în baze scade sub 50 %. Activitatea microbiologică şi aprovizionarea cu
substanţe nutritive sunt slabe.
EURTICAMBOSOL:
Alcatuirea profilului:
Prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C.
Orizontul Ao este de 10 - 30 cm (mai subţire în zona montană şi mai gros
în zona de deal, podiş şi câmpie), de culoare brună galbui închisă datorită
acumulării humusului, cu structură grăunţoasă stabilă, afânat, permeabil
şi bine străbătut de rădăcini.
Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse între 20-100 cm; are culoare
3,5), cu structurăbrună cu nuanţă galbuie sau roşcată (5YR cu valori şi
crome pedogenetică poliedrică şi textură mijlocie, este în general
permeabil.
Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă (eluvii, deluvii,
coluvii), provenite din alterare unor roci bogate în minerale calcice şi
feromagneziene.
Proprietăţi:
Eutricambosolurile prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la
mijlocie grosieră până la fină, în funcţie de materialul parental ce a stat la
baza formării solului. Structura este grăunţoasă în orizontul Ao şi
poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă. Datorită texturii nediferenţiate pe
profil şi structurii bune şi celelalte proprietăţi fizice şi fizico-mecanice,
hidrofizice şi de aeraţie sunt favorabile. Conţinutul de humus este mai
mare de 2 % şi este de tip mull, cu raportul C/N.