Biletul 5

1) Prepodzoluri – tratarea integrala

Elemente de diagnoză orizont Bs (spodic feriiluvial) situat sub orizontul Ao, cu nuanţe
roşietice.

Răspândire răspândire. Se întâlnesc în regiunea montana superioară, în etajul molidului şi în

cel alpin inferior. Insular, în anumite condiţii de rocă, relief şi vegetaţie, pot apărea şi în subzona
făgetelor montane. Ele ocupă cca 4,1 % din suprafaţa ţării, adică 972.000 ha şi 16,2% din suprafaţa
solurilor montane

Condiţii de formare s-au format pe materiale parentale cu caracter acid reprezantate prin
gresii silicioase, conglomerate silicioase, şisturi cristaline, roci magmatice acide sau diferite depozite
detritice rezultate din acestea, care conţin mai puţin de 30% argilă. Relieful caracteristic este cel
montan, în care predomină versanţii cu înclinare mare şi foarte mare. Climatul este umed şi rece, cu
temperaturi medii anuale care variază între 3 şi 6 oC, iar precipitaţiile medii anuale între 850 şi 1 300
mm, cu indice de ariditate mai mare de 55 şi regim hidric repetat percolativ. Vegetaţia naturală sub
care s-au format prepodzolurile este reprezentată de molidişuri, asociaţii de jnepenişuri şi ienuperete
cu un covor bogat de muşchi şi ericaceae.

Procese pedogenetice transformarea resturilor organice provenite predominant de la

vegetaţia lemnoasă sau ierbacee acidofilă, în condiţii de climat rece şi umed, sub activitatea
predominantă a ciupercilor decurge foarte încet şi rezultă humus de tip moder sau humus brut în
care predomină acizii fulvici. Climatul montan şi subalpin cu precipitaţii abundente contribuie la
alterarea intensă a mineralelor primare, rezultând cantităţi mari de silice, oxizi de fier şi aluminiu.

Hidroxizii de fier şi aluminiu rezultaţi în urma alterării formează cu acizii fulvici complexe organo-
minerale care migrează spre adâncime şi se depun în zone cu reacţie mai puţin acidă, generând
orizontul Bs.

Migrarea parţială a sescvioxizilor duce la sărăcirea părţii superioare a solului în coloizi şi la

acumularea reziduală a silicei secundare fără a se separa un orizont spodic evidenţiat morfologic

Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului prepodzolurile au

următoarea succesiune de orizonturi pe profil : O-Aou-Bs-C(R).

Orizontul O organic, de grosime variabilă, este alcătuit din moder sau moder cu humus brut, de
culoare negricioasă.

Orizontul Aou, de obicei subţire (5-10 cm), este de culoare cenuşie negricioasă şi prezintă grăunţi de
cuarţ lipsiţi de pelicule de humus. Are de obicei o textură nisipoasă, este nestructurat şi se separă
tranşant de orizontul Bs. Orizontul Aou este bogat în substanţe organice, însă cu un grad redus de
humificare.
 Orizontul Bs (spodic) are grosime variabilă (20-50 cm), de culoare brună ruginie în partea superioară
şi ruginie-gălbuie spre partea inferioară datorită iluvionării în oxizi de fier migraţi din orizontul Aou.
Are textură grosieră şi e nestructurat. Uneori oxizii de fier cimentează acest orizont.

Orizont C(R) este alcătuit din materiale rezultate din dezagregarea şi alterarea rocilor cu caracter
acid sau chiar din roca dură.

Proprietăţi prepodzolurile prezintă o textură nisipo-lutoasă, nediferenţiată pe profil. Sunt

nestructurate sau cu structură slab formată. Conţinutul de humus la nivelul orizontului Ao depăşeşte
5-6 %, dar raportul C/N cu valori de peste 20 indică humus de tip moder sau moder - humus brut, cu
raportul H/F mult subunitar. Sunt soluri cu reacţie foarte puternic acidă şi oligobazice, gradul de
saturaţie în baze este mai mic de 30 %.

Fe şi Al migrează pe profilul solului acumulându-se în orizontul Bs datorită faptului că în climatul

rece şi umed, caracteristic acestor soluri, în condiţii de reacţie puternic acidă, are loc distrucţia
silicaţilor primari, iar acizii organici împreună cu Fe şi Al formează complexe solubile.

Subtipuri: umbric : (O)-Au-Bs-C(R) / histic : T-Au(Ao)-Bs-C(R) / litic: O-Au(Ao)-Bs-R sau C /

Au-Bs-R / scheletic : (O)-Au(q)(Ao(q)-Bsq-C(R).

Fertilitate, folosinţă, ameliorare prepodzolurile, cu reacţie puternic acidă,

oligobazice şi cu humus de tip moder, au troficitate minerală şi azotată redusă. Pentru
arboretele de molid, puţin preten ţioase faţă de troficitatea solului, ele sunt de fertilitate
mijlocie spre ridicată. Pentru făgete, ele sunt de fertilitate mijlocie sau scăzută, atunci când
au şi volum edafic mic.

Pentru activarea procesului de humificare este necesar ca arboretele dese să fie parcurse
cu operaţiuni culturale, pentru a favoriza pătrunderea luminii şi căldurii la nivelul orizontului
organic.

Prin defrişarea pădurilor, pe aceste soluri se instalează pajişti secundare cu Nardus stricta,
de calitate inferioară. În vederea ameliorarii sunt indicate îngrăşăminte şi amendamente
calcice.

2) Procesul de bioacumulare si humificare si orizonturile ce le

genereaza.
Acumularea biologică reprezintă un proces complex de migrare şi de concentrare a elementelor
nutritive minerale în straturile superficiale ale solului, sub acţiunea vegetaţiei şi faunei. Acest proces
presupune deci pe de o parte, extragerea şi îndepărtarea elementelor nutritive din sol, sub acţiunea
organismelor vegetale, iar pe de altă parte, acumularea şi descompunerea substanţelor organice şi a
humusului şi eliberarea de elemente nutritive.

Acumularea biologică, constituie de fapt esenţa procesului de solificare. Desfăşurarea acestui

proces, variază în raport cu principalii factori climatici - căldura şi umiditatea şi cu natura vegetaţiei.
Astfel, în subzona stepei propriu zise, în condiţiile unei temperaturi ridicate şi unde perioadele cu
umiditate mai ridicate alternează cu perioade mai secetoase, în condiţiile unei reacţii neutre la slab
alcaline, solurile sunt biologic active şi încorporează anual mari cantităţi de resturi organice, mai ales
pe seama rădăcinilor plantelor erbacee. Descompunerea aerobă a acestor resturi organice
alternează cu cea anaerobă şi drept rezultat, la partea superioară a acestor soluri se formează un
orizont de acumulare a humusului de tip mull calcic denumit orizont A mollic (Am) (de la molis -
moale, afânat).

În schimb, în zona forestieră, în solurile pădurilor de răşinoase, în care activitatea biologică este
slabă, litiera săracă în azot şi săruri minerale se descompune greu iar la suprafaţa solului se
acumulează resturile organice parţial descompuse într-un orizont organic notat cu O. În acest
orizont, se pot recunoaşte trei suborizonturi : -

Ol - format din litiera nedescompusă sau slab descompusă .

Of - format din litiera în curs de descompunere (orizont de fermentaţie).

Oh - format din humus de litieră .

În solurile cu humus brut, suborizontul Oh conţine cel puţin 60 % substanţă organică. În acest
suborizont, raportul C/N are valori peste 25. Din orizontul O în solul mineral pătrund doar acizii
fulvici şi alte substanţe acide. În orizontul A humifer, resturile organice humificate sunt amestecate
cu particule minerale ale solului. În acest orizont, substanţa organică humificată se află sub formă de
microaglomerate. Orizonturile humifere cu puţin humus de tip mull acid, deschise la culoare, au fost
denumite A ocric (Ao) (de la ocru-deschis la culoare).

Orizontul A mollic (de la mollis = moale, afânat) (Am), se caracterizează prin culoare
închisă cu valori şi crome sub 3,5 în stare umedă şi sub 5,5 în stare uscată, conţinut de materie
organică de cel puţin 1 % şi cel mult 35 %, dacă partea minerală are peste 60 % argilă sau cel mult 20
% dacă nu conţine argilă, structura este grăunţoasă, glomerulară, gradul de saturaţie în baze peste
55 %, grosime peste 25 cm, iar la cele cu roca în primii 50 cm poate să scadă până la 20 cm. Dacă
orizontul Am prezintă grăunţi de cuarţ dezbrăcaţi de pelicule coloidale se notează Ame (mollic
eluvial).

Orizontul A umbric (Au) se caracterizează prin culori închise (umbra-umbră),

asemănătoare cu cele ale orizontului A mollic de care se deosebeşte prin grosimi mai mici şi gradul
de saturaţie în baze sub 55 %.

Orizontul A ocric (Ao) (de la ochric - pal, culoare deschisă) se caracterizează prin culori
deschise, fiind mai sărac în humus.

Orizontul organic este un orizont de litieră şi poate fi alcătuit din cele trei suborizonturi
Ol, Of şi Oh iar orizontul turbos T este un orizont organic hidromorf cu grosimi de minim 20 cm
format în mediu saturat cu apa în cea mai mare parte a anului.
3) Alcatuirea profilului si proprietatile la : Luvosoluri , Nigrosoluri si
Eutricambosoluri

Luvosoluri luvosolurile prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil : Ao-El-Bt-C

Orizontul Ao are o grosime de 15-25 cm, culoare brună, brună-deschisă cu structură grăunţoasă.
Orizontul El, gros de 10-20 cm, cu nuanţă gălbuie, sărăcit parţial în argilă şi sescvioxizi. Structura este
slab exprimată, iar textura mai grosieră decât a orizontului Bt.

Orizontul Bt are o grosime de 60-100 cm cu nuanţe brune gălbui sau ruginii, cu valori şi crome mai
mici decât în cazul orizontului El. Este în general compact, cu textură mijlocie, mijlocie fină şi
structură prismatică.

Orizontul C - alcătuit adesea din depozite loessoide decarbonatate şi luturi. Pe profil se întâlnesc în
proporţie mai mică neoformaţii biogene, pelicule de argilă şi oxizi de fier pe feţele agregatelor
structurale din orizontul Bt (la subtipul roşcat), iar în El apar neoformaţii reziduale de grăunţi minerali
de pe care a fost îndepărtată pelicula coloidală de humus, argilă şi oxizi de fier.

Proprietăţi luvosolurile au textură diferenţiată pe profil (Idt = 1,2-2,0), lutonisipoasă în Ao,

nisipo-lutoasă în El şi luto-argiloasă sau chiar argiloasă în orizontul Bt. Argila şi oxizii de fier migrează
concomitent pe profilul solului, fiind vorba de o migrare mecanică şi nu de un proces de podzolire.
Structura solului este grăunţoasă, slab dezvoltată în orizontul Ao, lamelară sau poliedrică mică în El şi
prismatică în Bt. Restul proprietătilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt mai puţin
favorabile decât la preluvosoluri. Apa din precipitaţii străbate uşor orizonturile superioare şi
stagnează deasupra orizontului Bt, astfel încât în perioadele umede prezintă exces de apă, iar în cele
secetoase deficit de apă. Conţinutul de humus este mai mic (cca 2 %, iar rezerva este de 60-120 t/ha)
şi de calitate inferioară, mai bogat în acizi fulvici (raportul acizi huminici/acizi fulvici este cuprins între
0,4-0,6). Sunt soluri oligomezobazice la mezobazice şi au reacţie de la moderat acidă la puternic acidă
(pH=4,5-5,6). Asigurarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică sunt mai slabe decât la
solurile precedente.

Eutricambosoluri prezintă următoarea succesiune de orizonturi pe profil: Ao-Bv-C.

Orizontul Ao este de 10 - 30 cm (mai subţire în zona montană şi mai gros în zona de deal, podiş şi
câmpie), de culoare brună galbui închisă datorită acumulării humusului, cu structură grăunţoasă
stabilă, afânat, permeabil şi bine străbătut de rădăcini.

Orizontul Bv (cambic) are grosimi cuprinse între 20-100 cm; are culoare brună cu nuanţă galbuie
sau roşcată (5YR cu valori şi crome  3,5), cu structură pedogenetică poliedrică şi textură mijlocie,
este în general permeabil.
 Orizontul C este alcătuit din depozite de suprafaţă (eluvii, deluvii, coluvii), provenite din alterare
unor roci bogate în minerale calcice şi feromagneziene.

Proprietăţi eutricambosolurile prezintă textură nediferenţiată pe profil, de la mijlocie grosieră

până la fină, în funcţie de materialul parental ce a stat la baza formării solului. Structura este
grăunţoasă în orizontul Ao şi poliedrică în Bv, fiind foarte stabilă. Datorită texturii nediferenţiate pe
profil şi structurii bune şi celelalte proprietăţi fizice şi fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt
favorabile. Conţinutul de humus este mai mare de 2 % şi este de tip mull, cu raportul C/N <15.
Reacţia solului este slab moderat acidă (pH 5,8-6,5), iar gradul de saturaţie în baze  55 % .
Asigurarea cu substanţe nutritive şi activitatea microbiologică sunt relativ bune.

Nigrosoluri prezintă următoarea succesiune de orizonturi : Au-AC(Bv)-C(R).

Spre deosebire de districambosoluri, care au orizont Ao, nigrosolurile prezintă orizont Au, gros de
20-25 cm, de culoare închisă.

Orizontul AC sau Bv are grosimi variabile de la 20 la 70 cm, este de culoare brun gălbui închisă în
partea superioară şi gălbui slab ruginie în partea inferioară.

Orizontul C(R) apare la o adâncime de 40-100 cm şi este alcătuit din roci acide neconsolidate sau
dure (nisipuri, conglomerate şi gresii silicioase slab cimentate, granite, cuarţite etc.).

Neoformaţiile biogene, datorită climatului deosebit de rece, sunt foarte slab reprezentate; în
orizontul AC, Bv apar pete de oxizi şi hidroxizi de fier.

Proprietăti nigrosolurile au o textură de la mijlociu grosieră la fină, nediferenţiată pe profil.

Structura solului este grăunţoasă, slab formată în orizontul Au şi poliedrică în Bv. Datorită texturii şi
structurii în general bune şi restul proprietăţilor fizice, fizico-mecanice, hidrofizice şi de aeraţie sunt
favorabile. Conţin o cantitate relativ mare de humus, de tipul moder, moder -humus brut (4,5 - 20%),
dispunând de o rezervă de circa 200-300 t/ha. Reacţia solurilor este puternic acidă (pH 3,9-4,5), iar
gradul de saturaţie în baze scade sub 50 %. Activitatea microbiologică şi aprovizionarea cu substanţe
nutritive sunt slabe.