 CLASA LUVISOLURI

Solurile din această clasă prezintă ca orizont diagnostic orizontul B argic (Bt), având
culori cu valori și crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară. Nu se includ
solurile cu orizont B argic-natric (Btna) specific solonețurilor.
Luvisolurile au orizont A (sau A și E) și orizont B argic (Bt) având culori cu valori și
crome peste 3,5 (la umed) începând din partea superioară a orizontului, fără Btna. Pot prezenta
orizont O, orizont vertic asociat orizontului B argic (Btzy). Nu pot prezenta în primii 50 cm
proprietăți stagnice intense (W), cu excepția unor planosoluri (stagnice), proprietăți gleice (Gr)
sau proprietăți salsodice intense (sa, na), diagnostice pentru hidrisoluri sau salsodisoluri.

PRELUVOSOLURILE
Aceste soluri prezintă la suprafaţă un orizont A ocric sau molic (Ao, Am) urmat de
orizont intermediar argic (Bt) având culori cu valori peste 3,5 (la umed) cel puţin pe feţele
agregatelor structurale, începând din partea superioară şi grad de saturaţie în baze (V) peste
53%.
Pot prezenta orizont cu proprietăți contractilo-gonflante sub orizontul A, orizont Cca
sau concentrări de carbonați secundari în primii 125 cm, orizont O și proprietăți stagnice
intense (W) sub 50 cm sau proprietăți gleice (Gr) sub 50 cm.

● Răspândire şi condiţii naturale de formare

Sunt răspândite pe suprafeţe mari, de aproximativ 1.180.000 ha, la altitudini cuprinse
între 150-800 m, în podişurile şi piemonturile de la exteriorul Carpaţilor, cum sunt Podişul
Transilvaniei, Podişul Getic, Piemonturile Vestice, Podişul Someşan, Podişul Bârladului,
Câmpia Română şi zona subcarpatică. În Muntenia ocupă cele mai importante suprafețe
cuprinse, în nord, între Găești, Târgoviște și Câmpina, iar la sud între Drăgănești Vlașca și
Călugăreni, având cea mai mare răspândire în jurul Bucureștiului (Udrescu și colab., 1996). Se
găsesc asociate cu luvosolurile.

În zona de formare a preluvosolurilor clima este temperată, cu influențe mediteraneene,

mai accentuate în Banat și Oltenia și mai reduse în Muntenia, ca urmare clima se caracterizează
prin veri calde și secetoase și ierni blânde, însă umede.
Clima specifică zonei de răspândire a preluvosolurilor este caracterizată prin
temperaturi medii multianuale de 7-11,20C, precipitaţii medii 550-950 mm şi evapotranspiraţia
sub 650 mm, indicii de ariditate au valori cuprinse între 25-32, regimul hidric este periodic
percolativ sau percolativ.
Relieful este colinar, cu un anumit grad de frământare, fiind reprezentat de piemonturi,
terase, versanți, culmi și chiar câmpii înalte, cu drenaj extern bun, în general împădurite sau
care au fost împădurite, cu relieful ondulat și brăzdat de văi adânci, pe suprafețe mai mici apar
în zona piemonturilor joase din Banat și Oltenia și în zona deluroasă de la est de Prahova,
altitudinile unde se găsesc răspândite variază între 90-250 m.
Formarea acestor soluri este strâns legată de vegetația lemnoasă, însoțită și de o
vegetație ierboasă acidofilă. Vegetaţia caracteristică este reprezentată prin vegetaţie lemnoasă
alcătuită din păduri de: Quercus petrae (gorun), Quercus cerris (cer), Quercus frainetto
(gârniţă), iar în zonele înalte apare şi Fagus silvatica (fagul) şi o bogată vegetaţie ierboasă
vernală, constituită din Anemone nemorosa, Anemone ranunculoides, Allium ursinum,
Asperula odorata, Corydalis solida, Pulmonaria rubra, Dentaria bulbifera, Poa memoralis,
Campanula perisicifolia, Polygonatum officinale etc.
Materialele parentale provin din rocile sedimentare, cu un conținut ridicat de elemente
bazice (în special cationi de Ca și Mg), şi sunt reprezentate de loess, depozite loessoide, luturi,
argile, conglomerate, gresii etc.
Apa freatică, cantonată, de regulă, la adâncimi mari nu influențează procesele de
pedogeneză, însă, în unele cazuri, pe vechi câmpii de divagare sau terase unde apele se găsesc
la adâncimi mai mici, se formează subtipurile gleice.

● Procese pedogenetice
Descompunerea resturilor vegetale provenite de la vegetaţia lemnoasă şi ierboasă este
realizată atât de bacterii cât şi de ciuperci, în aceste condiţii humificarea este moderată, iar
humusul format este alcătuit în proporţii egale atât din acizi humici cât şi fulvici (AH/AF este
egal cu 1 sau mai mic de 1). Datorită materialului parental cu un conţinut ridicat în baze,
humusul rezultat în urma mineralizării resturilor organice este saturat în cationi bazici de tip
mull forestier şi determină formarea unui orizont de bioacumulare Ao. Datorită condiţiilor
climatice, caracterizate prin precipitaţii mai ridicate, procesele de alterare sunt foarte
accentuate şi duc la formarea de argilă, şi compuşi ferici (oxizi şi hidroxizi de fier) care
migrează pe profilul de sol şi formează un orizont B argic (Bt) de culoare brun-gălbui-ruginiu.
Deși debazificarea și alterarea ar trebui sa fie intense, relieful cu drenaj extern bun și
prezența elementelor bazice asigură o stabilitate ridicată coloizilor, astfel că pe profil nu se
evidențiază un orizont de eluviere.

● Carateristici morfologice
Orizontul Ap (0-29 cm) - lut mediu, brun (10YR 3/4) în stare umedă și brun - brun pal
(10YR 5,5/3) în stare uscată, structură deranjată prin lucrările agricole, se desface în poliedric,
slab dezvoltat, moderat compact, ferm în stare umedă, foarte dur în stare uscată, moderat
plastic, moderat adeziv, pori mici-mijlocii frecvenți, rădăcini subțiri frecvente, trecere treptată,
dreaptă.
Orizontul Apt (29-43 cm) - lut mediu, brun - brun gălbui (10YR 4/3,5) în stare umedă
și brun gălbui - brun gălbui deschis (10YR 5,5/4) în stare uscată, structură deranjată prin
lucrările agricole, masiv, local se desface în poliedric angular mic, slab dezvoltat, moderat
compact, ferm în stare umedă, foarte dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, pori
mici-mijlocii frecvenți, rădăcini subțiri rare, trecere treptată, dreaptă.
Orizontul AB (43-61 cm) - lut argilos mediu, brun gălbui închis (10YR 4/4) cu pete (10-
15%) brune (7,5YR 3/2) în stare umedă și brun gălbui - brun gălbui deschis (10YR 5,5/4) cu
pete (10-15%) brune (7,5YR 5/4) în stare uscată, poliedric subangular și angular mediu-mare,
friabil în stare umedă, dur în stare uscată, moderat compact, ferm în stare umedă, foarte dur în
stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, trecere treptată, dreaptă.
Orizontul Bt1 (61-120 cm) - lut argilos mediu, brun închis (7,5YR 3/3) cu pete brun
închis (7,5YR 3/2) în stare umedă și brun (7,5YR 4/3) cu pete brune (7,5YR 4/2) în stare uscată,
prismatic, moderat dezvoltat și poliedric angular-subangular mediu-mare, bine dezvoltat,
moderat compact, ferm în stare umedă, foarte dur în stare uscată, moderat plastic, moderat
adeziv, pori mici frecvenți, coprolite și canale de lumbricide, trecere treaptă, dreaptă.
Orizontul Bt2 (120-161 cm) - lut argilos mediu, brun închis (7,5YR 3/3) pe fețele
agregatelor structurale și brun (7,5YR 4/4) în interiorul agregatelor (unde apar granule minerale
de schelet dezgolite de pelicule coloidale) în stare umedă și brun (7,5YR 4/3) pe fețele
agregatelor și brun (7,5YR 4,5/4) în interiorul agregatelor în stare uscată, poliedric angular-
subangular mediu-mare, bine dezvoltat, cu tendință de prismatic, moderat compact, ferm în
stare umedă, foarte dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți,
coprolite și canale de lumbricide, trecere treaptă, dreaptă.
Orizontul BC (161-215 cm) - lut argilos mediu, brun intens (7,5YR 4/6) pe fețele
agregatelor structurale și brun (7,5YR 4/4) în interiorul agregatelor în stare umedă și brun
intens (7,5YR 4,5/6) pe fețele agregatelor și brun (7,5YR 4,5/4) în interiorul agregatelor în
stare uscată, poliedric mic, slab dezvoltat, moderat compact, ferm în stare umedă, foarte dur în
stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, pori mici frecvenți, trecere treaptă, dreaptă.
Orizontul Cn (215-235 cm) - lut argilos mediu, brun intens (7,5YR 5/6) cu pete brune
(7,5YR 4/4) în stare umedă și galben roșcat (7,5YR 6/6) cu pete brune (7,5YR 5/4) în stare
uscată, masiv, friabil în stare umedă, dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv,
acumulări foarte rare de CaCO3 sub formă de concrețiuni dure, angulare, trecere dreaptă,
treptată.
Orizontul Ck (235-250 cm) - lut mediu, cenușiu oliv (5Y 4/2) cu pete brun roșcate (5YR
5/3) în stare umedă și cenușiu oliv (5Y 5/2) cu pete brun roșcate (5YR 5/4) în stare uscată,
masiv, friabil în stare umedă, dur în stare uscată, moderat plastic, moderat adeziv, efervescență
puternică, acumulări foarte rare de CaCO3 sub formă de concrețiuni dure și de pedotubuli
(friabili).

● Proprietăţi
Preluvosolurile prezintă o textură lutoasă sau luto-argiloasă şi o slabă diferenţiere
texturală pe profilul de sol (Idt=1,2-1,4), structura granulară sau poliedrică în orizontul Ao și
prismatică în Bt. Conţinutul de argilă mai ridicat la nivelul orizontului Bt, determină un regim
aerohidric mai deficitar comparativ cu orizontul de suprafaţă. Conţinutul de humus are valori
cuprinse între 2-4%, aprovizionarea cu substanțe nutritive este moderată, reacţia solului este
slab acidă (pH=6,0-6,7), iar gradul de saturaţie în baze 70-90%.

● Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
- calcic (ca), sol având orizont carbonato-acumulativ saul calcic (Cca) sau pudră friabilă
de CaCO3 în primi 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere);
- rezicalcaric (rk), sol care prezintă orizont C cu carbonați reziduali (din roci calcaroase)
sau fragmente scheletice calcaroase ori concrețiuni începând din primii 125 cm;
- molic (mo), sol având orizont A molic (Am);
- roşcat (rs), sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în
proporţie de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe de 7,5YR;
- rodic (ro), sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie
de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe 5YR şi mai roşii;
- lamelar (la), sol având orizont B cambic (Bv) lamelar sau B argic (Bt) lamelar;
- vertic (vs), sol având proprietăți contractilo-gonflante între baza orizontului A (sau E
dacă există) şi 100 cm;
- stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau
proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50-100 cm;
- gleic (gl), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-125 cm;
- sodic (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont
na (natric) între 50-100 cm;
- scheletic (qq), sol cu peste 50% schelet, grosimea orizontului scheletic poate fi sub 25
cm;
- litic (li), sol cu rocă dură (compactă) (orizont R) continuă în profilul de sol, între 25-50
cm.
 Date analitice ale profilului de sol - Preluvosol roşcat
Orizontul UM Ap Apt AB Bt1 Bt2
Adâncimea cm 0-29 29-43 43-61 61-120 120-161
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 7,0 6,8 6,2 5,5 5,1
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 39,6 39,7 36,6 33,4 33,1
Praf (0,02-0,002 mm) % 21,5 21,6 20,8 19,1 20,6
Argilă (<0,002 mm) % 31,9 31,9 36,4 42,0 41,2
DA g/cm3 1,26 1,56 1,66 1,63 1,60
PT % 52,7 41,4 37,4 38,5 39,8
GT % -5 18 27 26 23
RP kgf/cm2 13 16 17 23 28
Ksat. mm/h 11,0 0,40 0,30 0,79 0,35
Humus % 2,70 2,28 1,50 1,20 1,14
N total % 0,073 0,072 0,038 0,033 0,023
pH (H2O) - 5,09 5,35 6,35 6,57 6,55
SB me/100 g 12,09 11,11 13,45 14,20 15,29
H+ me/100 g 6,08 4,91 2,28 2,03 2,38
T me/100 g 18,17 16,03 15,73 16,22 17,67
V8,3 % 66,5 69,3 85,5 87,5 86,5
PAL ppm 52,0 32,5 6,2 1,2 1,0
KAL ppm 127 106 103 126 99
(Ghidul excursiilor - a XX-a Conferinţă Naţională pentru Ştiinţa Solului, Craiova, 2012)

● Utilizarea terenului şi management

Preluvosolurile prezintă însușiri fizice, chimice, hidrofizice și biologice favorabile
creșterii și dezvoltării plantelor, cu toate acestea fertilitatea naturală este mijlocie.
Factorii limitativi în zaul acestor soluri sunt reprezentați de permeabilitatea mai redusă
a orizontului Bt, conținutul și calitatea redusă a humusului, relieful cu numeroase denivelări
etc., din aceste cauze în anii ploioși umiditatea apare în exces, iar în cei secetoși este deficitară.
Datorită arealului în care se formează (Preluvosolurile sunt caracteristice pădurilor de
foioase), foarte multe suprafeţe sunt cultivate cu diferite plante de cultură deoarece aceste soluri
prezintă însuşiri fizico-chimice şi biologice favorabile dezvoltării plantelor.
Pot fi folosite pentru cultivarea cerealelor (grâu, orz, porumb, ovăz etc.), în zonele mai
puţin înalte, în zona deluroasă plantaţii viti-pomicole, cartofi, plante tehnice, fâneaţă, păşune
şi pădure.
Pentru creşterea fertilităţii sunt recomandate efectuarea lucrărilor agricole în intervalul
optim de umiditate, lucrări de permeabilizare a orizontului Bt, aplicarea îngrăşămintelor
organice şi minerale pentru creşterea conţinutului de elemente nutritive din sol. În cazul
terenurilor amplasate pe versanţi, se impune combaterea proceselor de eroziune prin terasare,
agroterase sau prin acoperirea terenului cu plantaţii de arbuşti ori împădurire.

LUVOSOLURILE
Denumirea provine din limba latină de la luere - spălare, din partea superioară a solului.
Luvosolurile prezintă la suprafaţă un orizont A ocric (Ao), urmat de orizont eluvial E
(El sau Ea) şi orizont B argic (Bt) cu grad de saturaţie în baze (V) peste 53% în cea mai mare
parte a orizontului; nu prezintă schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe <7,5 cm). Pot să
prezinte, pe lângă orizonturile menţionate, orizont O, orizont cu proprietăți contractilo-
gonflante sub orizontul E, proprietăţi stagnice intense (W) sub 50 cm, proprietăți gleice (Gr)
sub 50 cm, schimbare texturală semibruscă (pe 7,5-15 cm) sau trecere glosică (albeglosică).
 ● Răspândire şi condiţii naturale de formare
Luvosolurile ocupă o suprafaţă foarte mare, de aproximativ 4.225.000 ha şi sunt
răspândite în zonele de dealuri şi podiş, găsindu-se în complex cu preluvosolurile, planosolurile
și alosolurile, față de care ocupă terenurile depresionare, terenurile plane cu drenaj defectuos,
acumulându-se o cantitate mai mare de apă ceea ce contribuie la intensificarea proceselor de
debazificare, levigare. Suprafeţe mari se întâlnesc în Subcarpaţi, Podişul Sucevei, Podişul
Târnavelor, Podişul Someşan, Podişul Getic, depresiunile Oaş, Baia Mare, Făgăraş, Braşov,
Haţeg, precum şi în partea de nord a Câmpiei Române şi Câmpia Someşului.
Condiţiile climatice în care s-au format luvosolurile sunt caracterizate prin temperaturi
medii anuale de 6-9 0C şi precipitaţii medii de 600-900 mm acestea depăşind evapotranspiraţia,
care este mai mică de 600 mm, indicele de ariditate are valori de 35-60, iar regimul hidric este
percolativ.
Relieful este foarte variat, fiind reprezentat de dealuri, podișuri, piemonturi, câmpii
înalte, culmi netede etc., terenurile sunt slab drenate, plane sau ușor înclinate, cu un plus de
umiditate care percolează solul, determinând debazificarea și levigarea complexului coloidal
al solului. În unele situații pot fi gasiți și pe versanți lini, cu expoziție nordică, acoperiți cu
vegetație lemnoasă sau ierboasă acidofilă. În general, aceste soluri se formează la altitudini de
peste 300-400 m.

Vegetaţia naturală este alcătuită din păduri de gorun (Quercus petraea) şi fag (Fagus
silvatica) pure sau în amestec (gorun cu stejar sau fag cu brad) şi o vegetaţie ierboasă
reprezentată în general prin specii acidofile (Poa nemoralis, Luzula albida, Genista tinctoria,
Calamagrostis arundinaceae, Deschampsia flexuosa etc.).
Materialele parentale sunt foarte variate şi alcătuite din roci sedimentare: luturi, argile,
gresii, conglomerate şi nisipuri care sunt sărace în elemente bazice, sau materiale rezultate în
urma proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor magmatice şi metamorfice. În general
rocile sunt acide și sărace în baze și minerale ferimagneziene, ca urmare a compoziției rocilor
și a condițiilor de pedogeneză, acestea sunt puternic alterate și debazificate, iar produșii
rezultați, sunt levigați, în cea mai mare parte.
Apa freatică este situată la adâncimi mari și nu influențează, în general, procesul de
solificare.

● Procese pedogenetice
Ansamblul de condiții naturale în care s-au format aceste soluri (materiale parentale
sărace în elemente bazice, clima rece și umedă, vegetația de pădure bogată în elemente
acidofile, humusul acid, relieful plan cu drenaj extern deficitar etc.), favorizează formarea unor
cantități reduse de humus acid și declanșarea proceselor de debazificare, eluviere și iluviere.
În urma descompunerii preponderent de către ciuperci a resturilor organice provenite
de la vegetaţia lemnoasă şi ierboasă acidofilă, la suprafaţa solului se formează un orizont de
bioacumulare Ao, cu humus puţin, în care predomină acizii fulvici, procesul de bioacumulare
având o intensitate redusă.
Formarea acestor soluri are loc prin procese de eluviere-iluviere mai intense decât în
cazul preluvosolurilor, determinate de relieful cu drenaj defectuos, climatul umed și răcoros,
vegetația acidofilă, materialul parental sărac în elemente bazice etc.
Datorită condiţiilor fizico-geografice şi a materialului parental sărac în elemente bazice,
sărurile sunt îndepărtate rapid pe profilul de sol iar în urma proceselor de alterare se formează
argilă şi sescvioxizi care migrează din orizonturile superioare, astfel că orizontul subiacent
orizontului de bioacumulare, capătă un colorit deschis la culoare, deoarece este foarte sărac în
argilă şi sescvioxizi şi bogat în silice coloidală, nisip fin și ioni liberi de auminiu, diferențiindu-
se un orizont de eluvire (El sau Ea). Argila şi sescvioxizii migraţi din orizonturile superioare,
se depun într-un orizont B argic (Bt), foarte compact şi greu permeabil.
● Caracteristici morfologice
Orizontul Aţ (0-7 cm) - culoare brun deschis, structură poliedrică mică, slab dezvoltată,
textură luto-nisipoasă, rădăcini foarte dese, mediu poros, slab compact, trecere treptată şi
lineară.
Orizontul Ao (7-28 cm) - culoarea brun deschis, structură poliedrică colţuroasă mică şi
mijlocie, slab dezvoltată, textură luto-nisipoasă, frecvente bobovine ferimanganice, rădăcini
dese, mediu poros, slab compact, trecere clară şi ondulată.
Orizontul Eaw (28-52 cm) - brun cenuşiu cu pete ruginii şi vineţii, structură poliedrică
colţuroasă mijlocie şi mare, slab dezvoltată, textură luto-nisipoasă, frecvente bobovine
ferimanganice şi aglomerări, rădăcini frecvente, mediu poros, slab compact, trecere clară şi
ondulată.
Orizontul Bt1w (52-74 cm) - culoare brun gălbui cu pete ruginii şi vineţii, structură
poliedrică colţuroasă mare, moderat dezvoltată, textură luto-argiloasă, frecvente bobovine
ferimanganice, rare rădăcini, fin poros, mediu compact, trecere treptată.
Orizontul Bt2w (74-103 cm) - culoare brun gălbui cu pete ruginii şi pete vineţii, structură
poliedrică colţuroasă mare, moderat dezvoltată, textura argilo-lutoasă, rare bobovine
ferimanganice, mediu compact, trecere treptată.
Orizontul Bt3w (103-125 cm) - culoare brun maroniu cu pete ruginii şi vineţii, structură
poliedrică mare, moderat dezvoltată, textură argilo-lutoasă, rare bobovine ferimanganice, fin
poros, mediu compact.

● Proprietăţi
Aceste soluri fiind caracterizate prin proprietăți fizice, chimice și biologice
nefavorabile, fertilitatea naturală este redusă.
Luvosolurile, sunt soluri moderat sau puternic diferenţiate textural, ceea ce determină
însuşiri aerohidrice nefavorabile pe profil, deoarece conţinutul de argilă în orizontul Bt poate
fi de 1,5-2 ori mai mare decât în orizontul Ea. Structura este grăunțoasă în Ao, poliedrică sau
lamelară în orizontul El sau Ea și prismatică, bine dezvoltată, în orizontul Bt. Porozitatea totală
este mijlocie în orizontul Ao și foarte redusă în orizontul Bt din cauza compactității solului,
din cauza însușirilor fizice și hidrofizice nefavorabile și relațiile sol-apă-aer sunt foarte
defectuoase.
Sunt slab aprovizionate cu elemente nutritive, activitate biologică redusă, conţinutul în
humus este foarte scăzut 1,5-2,5%, în orizontul Ea poate să scadă sub 1%, reacţia este moderat
acidă (pH=5,0-5,5) sau puternic acidă la subtipurile albice, pH în jur de 4,5, gradul de saturaţie
în baze mai mic de 60% iar în orizontul Ea poate avea valori de 15-20%. Conținutul de ioni
liberi de Al, Fe și Mn este ridicat creând condiții de toxicitate și de carență în fosfor și în unele
microelemente.

● Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
- calcic (ca), sol având orizont carbonato-acumulativ saul calcic (Cca) sau pudră friabilă
de CaCO3 în primi 125 cm (sau în primii 200 cm în cazul texturilor grosiere);
- rezicalcaric (rk), sol care prezintă orizont C cu carbonați reziduali (din roci calcaroase)
sau fragmente scheletice calcaroase ori concrețiuni începând din primii 125 cm;
 - roşcat (rs), sol cu orizont B argic (Bt) având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în
proporţie de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe de 7,5YR;
- rodic (ro), sol cu orizont B având în partea inferioară şi cel puţin în pete (în proporţie
de peste 50%) în partea superioară culori în nuanţe 5YR şi mai roşii;
- alic (al), sol având orizont Bt cu capacitate de schimb cationic peste 24 me/100 g argilă
și saturație în baze sub 53% pe mai puțin din jumătatea superioară a orizontului B (fără
a îndeplini condiția de Alosol);
- albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor
în care a fost subţiat prin includere în stratul arat);
- albeglosic (gl), albic și glosic în același timp;
- planic (pl), sol cu schimbare texturală bruscă între orizontul eluvial E (El sau Ea) şi
orizontul B argic (Bt) pe 7,5-15 cm;
- lamelar (la), sol având orizont B cambic (Bv) lamelar sau B argic (Bt) lamelar;
- vertic (vs), sol având proprietăți contractilo-gonflante între baza orizontului A (sau E
dacă există) şi 100 cm;
- stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau
proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50-100 cm;
- gleic (gl), sol având proprietăţi gleice (orizont Gr) între 50-125 cm;
- sodic (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont
na (natric) între 50-100 cm;
- scheletic (qq), sol cu peste 50% schelet, grosimea orizontului scheletic poate fi sub 25
cm;
- litic (li), sol cu rocă dură (compactă) (orizont R) continuă în profilul de sol, între 25-50
cm.

Date analitice ale profilului de sol - Luvosol albic mezo-stagnic

Orizontul UM Ao Eaw Bt1w Bt2w Bt3w
Adâncimea cm 0-28 28-52 52-74 74-103 103-125
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 10,7 13,5 5,9 4,3 2,4
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 47,1 37,0 31,3 30,2 24,9
Praf (0,02-0,002 mm) % 25,0 29,0 18,7 16,1 23,6
Argilă (<0,002 mm) % 17,2 20,5 44,2 49,6 49,1
Humus (Cx1,724) % 2,74 0,67 0,48 0,55 0,43
IN % 1,63 0,37 0,26 0,32 0,25
pH (H2O) - 5,0 5,2 5,4 5,5 5,7
SB me/100 g 7,7 7,7 12,8 8,0 7,9
H sch. me/100 g 9,7 6,3 10,5 5,9 5,6
T me/100 g 17,4 14,0 23,3 13,9 13,5
V8,3 % 59,8 55,0 54,9 57,5 58,5
PAL ppm 3-2,27 3-2,1 2,5-2,1 3-1,07 5-0,89
KAL ppm 30 26 58 52 44
(Ghidul aplicaţiei de teren - Implementarea SRTS 2003 în judeţele Gorj şi Mehedinţi, 2004 )
● Utilizarea terenului şi management
Din cauza slabei aprovizionări cu humus și elemente nutritive şi a diferenţierei texturale
pe profilul de sol, luvosolurile prezintă o fertilitate naturală scăzută pentru majoritatea plantelor
de cultură.
Pot fi pretabile pentru culturi de câmp, cum sunt: grâu, porumb, floarea-soarelui, trifoi,
secară, cartof sau pajişti, plantaţii de pomi şi viţă de vie, producţiile obţinute fiind în general
scăzute.
Pentru creșterea capacității productive se recomandă, aplicarea unor măsuri de
ameliorare complexe, cum sunt: amendarea calcică pentru luvosolurile cu reacţie acidă, lucrări
de mobilizare profundă pentru eliminarea excesului de apă şi îmbunătăţirea permeabilităţii
solului, efectuarea lucrărilor agricole în perioadele optime de umiditate, combaterea eroziunii
solului şi aplicarea de îngrăşăminte organice şi minerale pentru suplimentarea rezervei scăzute
de materie organică, în concordanță cu cerințele speciilor cultivate.

PLANOSOLURILE
Denumirea Planosolurilor provine din limba latină de la planus - plat, orizontal.
Aceste soluri prezintă un orizont A ocric urmat de orizont eluvial E (El sau Ea) şi orizont
B argic (Bt) cu textură fină sau mijlocie (sunt excluse cele cu textură grosieră), prezentând
schimbare texturală bruscă (între E şi Bt pe mai puţin de 7,5 cm), în primii 50 cm. Pot să
prezinte orizont O, orizont vertic sub orizontul E şi proprietăţi stagnice intense (W).

● Răspândire şi condiţii naturale de formare

Planosolurile ocupă suprafeţe reduse, de aproximativ 5.000 de ha, în Podişul Getic,
Podişul Târnavelor, în depresiunile intramontane Baia Mare, Haţeg, Târgu Jiu, Podişul
Sucevei, Podișul Transilvaniei şi în Subcarpaţi, fiind răspândite în acelaşi areal cu
Luvosolurile, dar spre deosebire de acestea ocupă zone mai depresionare.
Precipitaţiile sub influenţa cărora s-au format Planosolurile sunt caracterizate prin
valori de 600-900 mm, temperaturi de 6-9 0C, iar evapotranspiraţia nu depăşeşte precipitaţiile,
indicele de ariditate are valori de 34-55, regimul hidric este percolativ.
Relieful specific este frământat, dealuri, piemonturi și podișuri, depresiuni
intracarpatice și subcarpatice, terasase și chiar câmpii umede, planosolurile ocupând terenurile
plane sau depresionare, lipsite de drenaj extern, cu apa freatică la mare adâncime.
S-au format sub o vegetaţie asemănătoare Luvosolurilor caracterizată prin păduri de
Quercus petraea, Q. robur, Q. frainetto şi Fagus silvatica pure sau în amestec şi o vegetaţie
ierboasă alcătuită din specii acidofile cum sunt Festuca sp., Luzula sylvatica, Luzula nemorosa,
Carex pilosa, Rubus hirtus, Calamagrostis arundinacea și arbuști acidofili Vaccinium
myrtillus, Calluna vulgaris etc.
Materialul parental este format din depozite lutoase sau argiloase, acesta este în general
bistratificat (un strat superior mai sărac în argilă și un strat inferior mult mai bogat în fracțiuni
fine), care determină un drenaj slab şi o permeabilitate redusă, este sărac în elemente bazice.
Materialul parental bistratificat este factorul cu rol esențial în formarea acestor soluri.

● Procese pedogenetice
Procesul de bioacumulare are o intensitate redusă, iar humusul format este de slabă
calitate, predomină acizii fulvici, orizontul format în urma acestui proces este de tip A ocric -
Ao. Resturile organice de natură lemnoasă sau ierboasă acidofilă, sunt descompuse în
majoritatea lor de ciuperci.
Având în vedere condițiile climatice, caracterul acidofil al vegetației, materialul
parental sărac în elemente bazice, la aceste soluri procesele de debazificare, alterare și eluviere
se manifestă cu o intesitate ridicată.
Astfel, ca urmare a proceselor de alterare şi debazificare intense au loc procese
pronunţate de migrare a argilei pe profilul solului, formându-se sub orizontul de bioacumulare
un orizont El sau Ea sărăcit în argilă şi îmbogăţit rezidual în silice şi oxizi ferici de culoare
deschisă. Orizontul de iluviere, format prin depunerea argilei sub formă de pelicule argiloase
este un orizont B argic (Bt) cu o textură argiloasă.
Trecerea între orizontul eluvial și cel iluvial se face cu schimbare texturală bruscă sau
abruptă, pe mai puțin de 7,5 cm, aceasta fiind caracterul diagnostic estențial al planosolurilor.
Diferențierea texturală abruptă este rezultatul proceselor intense de eluviere și iluviere dar și a
materialului parental bistratificat.
Din cauza condiţiilor de relief, material parental, drenaj deficitar şi a permeabilităţii
reduse a orizontului Bt, fenomenul de stagnogleizare (w) se manifestă foarte accentuat.

● Caracteristici morfologice
Orizontul Ol (4-2 cm) - litieră de stejar şi gorun formată din frunze parţial fragmentate
de culoare brună (10YR 5/3).
Orizontul Of (2-0 cm) - resturi organice în descompunere amestecate cu puţin material
mineral, brun foarte închis (10YR 2,5/2) în stare umedă şi brun-cenuşiu foarte închis (10YR
3/2) în stare uscată, rădăcini subţiri foarte frecvente, trecere netă, dreaptă.
Orizontul Apw (0-13 cm) - lut, brun închis (10YR 3/3) cu pete rare brune (7,5YR 4/4)
în stare umedă şi brun pal (10YR 6,5/3) cu pete rare brun intens (10YR 5/6) în stare uscată,
structură glomerulară bine dezvoltată, foarte friabil în stare umedă, dur în stare uscată, slab
plastic, slab adeziv, afânat, cu macropori mijlocii frecvenţi, puternic stagnogleizat, cu pete
neregulate mijlocii frecvente de sescvioxizi, cu rădăcini subţiri foarte frecvente, trecere clară,
dreaptă.
Orizontul Ea1w (13-25 cm) - lut, brun cenuşiu (10YR 5/2) cu pete brune (10YR 5/3)
frecvente şi pete brun intens (7,5YR 5/6) rare în stare umedă, cenuşiu deschis (10YR 7/2) cu
pete albe (10YR 8/2) frecvente şi pete galben-brun (10YR 6/6) rare, în stare uscată, structură
poliedrică subangulară, mică, bine structurat, foarte friabil în stare umedă, dur în stare uscată,
slab plastic, slab adeziv, afânat, cu macropori mijlocii frecvenţi, puternic stagnogleizat, cu pete
neregulate, distincte mijlocii, rare de sesvioxizi, cu rădăcini subţiri foarte frecvente, trecere
treptată, dreaptă.
Orizontul Ea2w (25-38 cm) - lut, brun pal (10YR 6/3) cu pete frecvente brun-gălbui
deschis (10YR 6/4) şi pete rare brun intens (7,5YR 5/6) în stare umedă, brun foarte pal (10YR
8/3) cu pete frecvente albe (10YR 8/2) şi pete rare galben roşcat (7,5YR 7/6) în stare uscată,
structură poliedrică subangulară mică şi mijlocie, bine structurat, slab plastic, slab adeziv,
foarte friabil în stare umedă şi dur în stare uscată, moderat compact, cu macropori mijlocii
frecvenţi, puternic stagnogleizat, cu pete rare, distincte, neregulate de sescvioxizi, cu rădăcini
subţiri frecvente, trecere clară, dreaptă.
Orizontul EByW (38-49 cm) - argilă lutoasă, brun intens (7,5YR 5/6) cu pete foarte
frecvente brun cenuşiu (10YR 5/2) în stare umedă, galben roşcat (7,5YR 6/6) cu pete foarte
frecvente cenuşiu brun deschis (10YR 6/2) în stare uscată, structură prismatică, medie, cu rare
feţe de alunecare, bine structurat, friabil în stare umedă şi dur în stare uscată, moderat adeziv,
foarte compact, cu macropori mici, rari, foarte puternic stagnogleizat, cu crăpături mari,
verticale rare, rădăcini subţiri rare, trecere treptată, dreaptă.
Orizontul Bt1yW (49-70 cm) - argilă lutoasă, brun (7,5YR 5/4) cu pete foarte frecvente
distincte brun cenuşiu (10YR 5/2) în stare umedă, brun intens (7,5YR 5/6) cu pete foarte
frecvente distincte cenuşiu brun deschis (10YR 6/2) în stare uscată, structură prismatică medie,
cu numeroase feţe de alunecare, bine structurat, cu crăpături verticale, mari, frecvente, tare în
stare umedă şi foarte dur în stare uscată, foarte plastic, foarte adeziv, foarte compact, fără
macropori, foarte puternic stagnogleizat, trecere treptată, dreaptă.
Orizontul Bt2yW (70-98 cm) - argilă lutoasă, brun (7,5YR 5/4) cu pete cenuşii (10YR
5/1) distincte, foarte frecvente, în stare umedă şi brun intens (7,5YR 5/6) cu pete brun cenuşiu
(10YR 5/2) foarte frecvente distincte, în stare uscată; structură prismatică, medie, cu dese feţe
de alunecare, cu crăpături verticale, mari, rare, tare în stare umedă şi foarte dur în stare uscată,
foarte plastic, foarte adeziv, foarte compact, fără macropori, stagnogleizat foarte puternic,
concreţiuni ferimanganice mici, friabile, rare, trecere treptată, dreaptă.
 Orizontul Bt3yW (98-126 cm) - lut argilos, brun cenuşiu închis (10YR 4/2) cu pete foarte
frecvente brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă şi brun cenuşiu (10YR 5/2) cu pete
distincte, foarte frecvente brun gălbui închis (10YR 4/6) în stare uscată bine structurat, structură
prismatică medie, cu dese feţe de alunecare, cu crăpături de uscare mari, tare în stare umedă şi
foarte dur în stare uscată, foarte plastic, foarte adeziv, cu concreţiuni ferimanganice mici,
friabile, rare, foarte compact.

● Proprietăţi
Planosolurile se caracterizează printr-o diferențiere texturală evidentă, deoarece
conținutul de argilă la nivelul orizontului B argic este de peste două ori mai mare decât în
orizontul supraiacent (între orizontul de eluviere și cel de iluviere are loc o schimbare texturală
abruptă), prezintă un drenaj deficitar, sunt greu permeabile şi foarte compacte (în perioadele
umede solul prezintă exces de umiditate iar în cele uscate se manifestă un deficit foarte
accentuat).
Textura este lutoasă în orizontul Ao, în El este luto-nisipoasă și argiloasă în Bt, indicelele de
diferențiere texturală atinge valori mai mari de 2. Structura este grăunțoasă în orizontul Ao, cu
tendințe de prăfuire, în El este prăfuită sau lamelară, iar în orizontul Bt este prismatică, mare.
Conţinutul în humus variază între 2-2,5%, reacţia acidă (pH=4-5), gradul de saturaţie
în baze 30-60%, valori mai scăzute înregistrându-se la nivelul orizontului Ea. Sunt sărace în
humus şi elemente nutritive, cu o activitate biologică foarte redusă, şi frecvent apa stagnează
la suprafaţa solului determinând apariția proceselor de stagnogleizare.

Date analitice ale profilului de sol - Planosol tipic

Orizont UM Apw Ea1w Ea2w EByW Bt1yW Bt2yW
Adâncimea cm 0-13 13-25 25-38 38-49 49-70 70-98
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 10,7 12,3 10,7 5,5 4,1 6,1
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 32,3 40,0 33,9 25,5 21,2 26,5
Praf (0,02-0,002 mm) % 28,7 25,3 27,0 20,1 21,7 20,4
Argilă (<0,002 mm) % 28,3 22,4 28,4 48,9 53,0 47,0
DA g/cm3 1,18 1,24 1,30 1,27 1,39 1,50
PT % 56 54 51 53 48 44
PA % 20,6 19,2 15,9 19,2 11,8 6,0
CO % 8,7 7,4 8,4 15,3 17,3 16,8
CC % 25,9 25,1 24,8 26,7 26,1 25,3
K sat. mm/h 36,1 11,8 5,6 5,3 0,3 0,3
Humus (Cx1,724) % 2,5 2,16 1,15 0,80 0,98 0,83
C:N 15,8 8,4 6,7 - - -
N total % 0,347 0,173 0,115 - - -
pH (H2O) 4,30 4,40 4,65 4,90 5,15 5,55
Ca2+ sch. me/100 g 1,75 1,50 2,50 7,00 10,88 12,25
Mg2+ sch. me/100 g 0,99 1,11 1,93 5,55 6,99 7,20
K+ sch. me/100 g 0,22 0,11 0,13 0,33 0,38 0,55
H+ sch. me/100 g 12,01 8,34 6,77 7,43 7,20 4,38
V8,3 % 20,2 25,2 40,8 63,9 72,1 82,4
PA ppm 20 8 8 8 7 7
KAL ppm 110 70 70 128 170 170
(Ghidul excursiilor - a XIII-a Conferinţă Naţională pentru Ştiinţa Solului, Piteşti, 1988)

● Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
 - albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor
în care a fost subţiat prin includere în stratul arat);
- rezicalcaric (rk), sol care prezintă orizont C cu carbonați reziduali (din roci calcaroase)
sau fragmente scheletice calcaroase ori concrețiuni începând din primii 125 cm;
- vertic (vs), sol având proprietăți contractilo-gonflante între baza orizontului A (sau E
dacă există) şi 100 cm;
- stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau
proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50-100 cm;
- sodic (ac), sol având orizont ac (alcalizat sau hiposodic) în primii 100 cm sau orizont
na (natric) între 50-100 cm.

● Utilizarea terenului şi management

Planosolurile din cauza însuşirilor hidrofizice şi chimice nefavorabile au o fertilitate
naturală scăzută. Cea mai mare suprafaţă din aria acoperită de Planosoluri este acoperită cu
păduri şi pajişti iar suprafeţe reduse sunt utilizate pentru cultura cerealelor. Din cauza
orizontului B argic, bogat în argilă nu sunt recomandate pentru plantaţii de pomi fructiferi sau
pentru viță de vie, deoarece rădăcinile acestora pătrund foarte greu în sol.
Pentru creşterea potenţialului productiv al planosolurilor, sunt recomandate măsuri
pentru corectarea reacţiei acide, prin aplicarea de amendamente calcaroase, lucrări de desecare-
drenaj pentru îndepărtarea excesului de umiditate, afânare adâncă pentru eliminarea excesului
de umiditate și pentru creșterea permeabilității, administrarea de îngrăşăminte organice şi
chimice pentru creşterea conţinutului de humus și de nutrienţi din sol.

ALOSOLURILE
Denumirea provine din limba latină de la alumen - aluminiu. Sunt soluri care au un
orizont de suprafaţă A ocric sau umbric (Ao, Au) urmat direct sau după un orizont eluvial (E),
de orizontul B argic (Bt) având o capacitate de schimb cationic a argilei de peste 24 me/100 g
sol și saturație în baze sub 53% cel puțin în prima parte a orizontului Bt până la 100 cm sau
până la adâncimea la care apare orizontul R sau C dacă acestea apar mai sus de 100 cm. Pot
prezenta orizont organic sau proprietăți stagnice moderate (w) sau intense (W) sub 50 cm
adâncime.
Alosolurile au fost introduse ca tip de sol în sistemul taxonomic din 2003, în vechiul
sistem de clasificare erau subunități holoacide specifice solurilor brune luvice sau luvosolurilor
albice.

● Răspândire şi condiţii naturale de formare

Alosolurile sunt răspândite pe suprafeţe restrânse, de aproximativ 650.000 ha şi se
regăsesc în acelaşi areal cu luvosolurile, în zonele de dealuri şi podiş ocupând suprafeţele mai
umede în Subcarpaţi, Podişul Sucevei, Podişul Târnavelor, Podişul Someşan, Podişul Getic
precum şi spre zona montană, ocupând suprafeţele vechi pleistocene, în care solurile au fost
supuse unor procese intense de alterare chimică.

Relieful specific este plan sau slab depresionar ceea ce face ca apa să percoleze intens
solul accentuând procesele de debazificare și eluviere.
Condiţiile climatice în care s-au format Alosolurile, sunt caracterizate prin temperaturi
medii anuale de 6-7 0C şi precipitaţii medii de 700-1000 mm, indicele de ariditate are valori de
35-60, evapotranspirația potențială este sub 600 mm, iar regimul hidric este percolativ.
 Din cauza precipitaţiilor ridicate şi a reliefului uşor depresionar profilul de sol este
intens debazificat iar procesele de migrare a compuşilor minerali sunt accentuate.
Vegetaţia naturală caracteristică, este alcătuită din specii lemnoase şi ierboase acidofile
și puternic acidofile. Vegetația lemnoasă este eterogenă fiind reprezentată de păduri de fag,
gorun, pure sau în amestec (Fagus silvatica, Quercus petrea), Tilia tomentosa, Acer campestre,
Fraxinus excelsior etc., iar cea ierboasă este formată din Dactylis glomerata, Luzula nemorosa,
Festuca valesiaca, Asperula odorata, Asarum europaeum, Polygonatum latifolium, Poa
memoralis etc.
Materialul parental este reprezentat de roci sedimentare cum sunt: luturi, argile,
conglomerate, gresii care sunt foarte sărace în elemente bazice, dar cu un conţinut ridicat de
aluminiu schimbabil. În aceste condiții solul are un conținut ridicat de aluminiu extractibil,
peste 35% din capacitatea totală de schimb cationic (T), un grad de saturație în aluminiu de
peste 60% din T, precum și o reacție puternic acidă (valorile pH-ului sub 4).

● Procese pedogeneteice
Bioacumularea se manifestă cu intesitate redusă, în urma descompunerii resturilor
vegetale, provenite de la vegetaţia acidofilă, la suprafaţă se formează un orizont de
bioacumulare sărac în humus în care o pondere foarte ridicată o au acizii fulvici. Datorită
condiţiilor climatice şi a materialului parental, desfăşurarea proceselor pedogenetice au condus
la o transformare intensă a părţii minerale, astfel că acestea au conţinut redus de minerale
alterabile, iar mineralele silicatice cu structură 2:1 trec în stadiul de degradare sau mobilizare
a ionilor de aluminiu. Aceste procese conduc la o debazificare foarte accentuată a complexului
coloidal şi la creşterea acidităţii solului.
Argila este antrenată pe profilul solului și depusă la nivelul orizontului B argic, sub
formă de pelicule.

● Caracteristici morfologice
Orizontul Ol (2-0 cm) - pătură groasă (2-3 cm) de frunze moarte.
Orizontul Ao/Of (0-1 cm) - brun foarte închis (10YR 3/2), structură glomerulară, mică,
textură luto-nisipoasă, foarte friabil, reţea deasă de rădăcini, trecere clară.
Orizontul Ao1 (1-7 cm) - brun închis (10YR 4/3) în stare umedă, brun pal (10YR 6/3)
în stare uscată, astructurat (masiv), textură luto-nisipoasă cu mai puţin de 5% pietriş mărunt
cuarţitic, rotunjit, moderat plastic, reţea de rădăcini lemnoase, trecere clară.
Orizontul Ao2 (7-25 cm) - brun sau brun gălbui închis (10YR 4,5/4) în stare umedă,
brun gălbui deschis (10YR 6/4) în stare uscată, structură slab dezvoltată, poliedrică subangulară
medie, textură luto-nisipoasă cu mai puţin de 5% pietriş mărunt tabular grezos şi rotunjit
cuarţitic, foarte friabil, casant în stare uscată, rădăcini lemnoase subţiri frecvente, trecere difuză
treptată.
Orizontul El (25-40 cm) - brun gălbui închis (10YR 4/4) în stare umedă, brun gălbui
deschis (10YR 6/4) în stare uscată, structură slab dezvoltată, poliedrică subangulară medie şi
mare, textură luto-nisipoasă cu mai puţin de 5% pietriş mărunt angular, separaţii ferimanganice
fine, foarte friabil şi semiplastic, dur şi casant în stare uscată, trecere difuză treptată.
Orizontul EB (40-62 cm) - brun (7,5YR 4,5/4) în stare umedă, brun deschis (7,5YR 6/4)
în stare uscată, structură slab dezvoltată, poliedrică subangulară mare, textură luto-nisipoasă
cu 5-10% pietriş mărunt angular şi tabular, friabil, casant în stare uscată, trecere difuză treptată.
Orizontul Bt1 (62-90 cm) - brun (7,5YR 4/4) în stare umedă, brun deschis (7,5YR 5/4)
cu pete gălbui roşcate (5YR 5/6) în stare uscată, structură slab dezvoltată, prismatică, textură
lutoasă cu 10-25% cu pietriş şi pietre grezoase tabulare, separaţii ferimanganice frecvente,
foarte friabil la umed şi casant în stare uscată, trecere clară.
 Orizontul Bt2 (90-112 cm) - brun roşcat (5YR 4/4) în stare umedă, gălbui roşcat (5YR
5/4) în stare uscată, structură prismatică, slab-moderat dezvoltată, textură lutoasă cu 25-40%
pietriş şi pietre tabulare de gresie cenuşie verzuie, separaţii ferimanganice şi bobovine, reflexe
vineţii ce sugerează o anumită stagnare a apei, plastic la umed, dur în stare uscată.

● Proprietăţi
Conţinutul de humus este scăzut 1,5-2%, de slabă calitate, activitate biologică slabă,
reacţia puternic acidă, pH=4-4,5, gradul de saturaţie în baze 30-40% şi sunt sărace în elemente
nutritive.
În prezența ionilor de aluminiu mobil, care sunt toxici, prin procesele de imobilizare a
fosforului, în sol se formează fosfații de alumniu și fier, insolubili.
Sunt soluri compacte, reci, care se lucrează greu, sunt greu permeabile pentru apă și
pentru aer şi deseori se manifestă procesele de stagnogleizare în prima parte a orizontului Bt.
Având un conţinut ridicat în ioni de aluminiu, se manifestă accentuat carenţa în fosfor şi în
microelemente cum sunt: molibden, bor, cobalt şi zinc.

Date analitice ale profilului de sol - Alosol rodic

Orizontul UM Ao/Of Ao1 Ao2 El EB Bt1
Adâncimea cm 0-1 1-7 7-25 25-40 40-62 62-90
Nisip grosier (2,0-0,2 mm) % 12,6 16,5 12,6 22,0 18,5 13,9
Nisip fin (0,2-0,02 mm) % 45,6 45,8 41,1 44,3 40,5 39,2
Praf (0,02-0,002 mm) % 24,0 20,5 28,1 17,6 23,5 25,5
Argilă (<0,002 mm) % 17,8 17,2 18,2 16,1 17,5 21,4
Humus % - 3,36 1,47 0,72 0,42 0,27
C:N - - 12,2 10,1 7,6 5,3 -
PAL ppm - 8,50 1,91 3,99 2,60 -
KAL ppm - 89 58 38 37 -
T me/100 g 21,80 13,01 8,93 7,82 8,23 10,86
pH (H2O) - 4,16 3,92 4,55 4,13 4,09 4,38
Al sch. me/100 g 2,47 3,49 4,43 4,26 4,43 3,15
H+ % din T 86,6 94,0 95,3 95,2 91,8 63,2
V8,3 % 13,4 6,0 4,7 4,8 8,2 36,8
(Ghidul excursiilor - a XVIII-a Conferinţă Naţională pentru Ştiinţa Solului, Cluj-Napoca, 2006)

● Subtipuri
- tipic (ti), sol care reprezintă conceptul central al tipului de sol;
- preluvic (el), sol cu orizont B argic (Bt) slab conturat şi fără orizont eluvial (E);
- albic (ab), sol având orizont eluvial albic (Ea) de minimum 10 cm (cu excepţia cazurilor
în care a fost subţiat prin includere în stratul arat);
- cambiargic (cr), sol având orizont B cu caractere de orizont cambic în prima parte şi de
orizont argic în a doua parte;
- umbric (um), sol având orizont A umbric (Au);
- stagnic (st), sol având proprietăţi hipostagnice (orizont w) în primii 100 cm sau
proprietăţi stagnice intense (orizont stagnic W) între 50-100 cm;
- scheletic (qq), sol cu peste 50% schelet, grosimea orizontului scheletic poate fi sub 25
cm;
- litic (li), sol cu rocă dură (compactă) (orizont R) continuă în profilul de sol, între 25-50
cm.

● Utilizarea terenului şi management

 Au o fertilitate naturală redusă, din cauza reacţiei puternic acide și a conținutului ridicat
de aluminiu mobil, nu este recomandat a fi utilizate pentru culturi de câmp. Majoritatea
suprafeţelor ocupate de aceste soluri sunt utilizate ca păşuni şi în domeniul silvic.
Pentru refacerea fertilităţii sunt necesare măsuri de ameliorare complexe, cum sunt:
corectarea reacţiei solului prin aplicarea de amendamente calcaroase, îmbunătăţirea regimului
aerohidric prin lucrări de afânare adâncă şi subsolaj, aplicarea de îngrăşăminte organice pentru
îmbunătăţirea conţinutului de humus, aplicarea de îngrăşăminte minerale cu azot, fosfor,
potasiu şi microelemente, cultivarea unor plante cu toleranţă mare la aciditate. Nu sunt
recomandate pentru plantațiile de viță de vie și pentru cele pomicole.