UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU PEISAGISTICĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

EXAMEN
PEDOLOGIE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

STUDENT
ANUL I

ORADEA
2020
IMPORTANT !
În vederea susţinerii examenului la disciplina Pedologie:
- Fiecare alege 3 sau 4 profile de sol din cele peste 80
- Transferaţi profilul în Paint, delimitaţi orizonturile de sol cu ajutorul
funcţiilor barei de sus, scrieţi tipurile de orizonturi pe profil.
- În funcţie de succesiunea de orizonturi stabiliţi unitatea de sol (tipul sau
subtipul de sol)
- Fiecare sol identificat îl descrieţi apelând la cursurile de pe platformă
- Fotografiile de profil prelucrate împreună cu descrierea le trimiteţi la
mine pentru notare, pe adresa de email
- Ultima zi de sosire a referatelor este data examenului
- Trataţi subiectele cu multă seriozitate
- Cine a săpat profilul de sol, se fotografiază lângă profil, determină tipul
de sol şi îl descrie conform notelor de curs. Avantajul este că aveţi un
singur sol de descris.
- Informaţii suplimentare la 0757359151
- Succes !
 INTODUCERE

Învelișul de sol, sau pedosfera, este un strat subțire, discontinuu care se

găsește la suprafața litosferei. Formarea și evoluția solului sunt procese complexe și
de lunga
durata.
Descrierea învelișului de sol pe toata grosimea lui se face urmărind profilul de
sol definit ca : o succesiune pe verticala de straturi orizontale,numite orizonturi, care
prezintă proprietăți specifice și evidente :
- culoare,
- aspect,
- textura,
- compoziție și altele.
Pedologii notează aceste orizonturi prin litere-A,B…, și cu indici adăugați
literelor dacă fiecare orizont poate fi divizat la rândul sau în suborizonturi :A1,B1…
Un sol evoluat, adică acel tip care a avut timpul și condițiile necesare pentru
elaborarea lui,prezintă următoarea succesiune a orizonturilor :A; E; B; C; R.
În cazul solurilor mai puțin evoluate unele dintre aceste orizonturi lipsesc și
succesiunea ar putea fi :A; B; R; sau A; C; R; și chiar A; R.
Orizontul A - se găsește la suprafața, aici au loc procesele de transformare a resturilor
vegetale și animale în substanța organică de bază și anume humusul.
Acesta este o substanță de culoare neagră care dă gradul de fertilitate a solului.
Orizontul E - un orizont intermediar, unde se produce procesul de eluviere, adică de
transport de către apele de infiltrație a unor substanțe chimice necesare vieții, către
orizonturile următoare, de fapt are loc o sărăcire a solului în humus.
Orizontul B - este orizontul unde are loc acumularea (proces de iluviere), totala sau
parțială a substanțelor solubile, dizolvate și transportate de apele de infiltrație.
Orizontul C - este format din particule de roca alterată fizico-chimic, o parte din
stratul de alterare rezultat în urma proceselor de dezagregare și alterare chimica sub influenta
agenților externi, în lipsa stratului protector de vegetație. În acest strat identificăm și
acumulări de carbonați de calciu.
Orizontul R - este stratul de rocă nealterată, compactă.

1
 TEMA EXAMENULUI

Pentru realizarea temei examenului am decis să analizez și să descriu un

profil de sol săpat de mine.

În urma analizei vizuale, a hărții solurilor și a notelor de curs am decis că unitatea de

sol aparține tipului PRELUVOSOL din Clasa LUVISOLURI.

2
 DESCRIEREA SOLULUI IDENTIFICAT CONFORM
CURSURILOR DE PE PLATFORMĂ

Preluvosolurile - sunt soluri cu orizont Ao şi orizont subiacent B argic, având culori

cu valori şi crome peste 3,5 la materialul în stare umedă, începând din partea superioară a
orizontului (mai puţinculori în nuanţe de 7,5YR şiîn nuanţe de 5YR şi mai roşii). Nu se
includ solurile care prezintă în profil orizont Btna. Nu pot prezenta proprietăţi stagnice,
proprietăţi gleice sau proprietăţi salsodice etc, caracteristice altor subtipuri.
Răspândire
Ocupă suprafeţe însemnate în ţara noastră, fiind soluri cu o largă răspândire în regiunile
deluroase, piemontane şi de podiş, în Podişul Transilvaniei, Subcarpaţi, partea de nord a
Piemontului Getic (îndeosebi la vest de râul Olt), Piemonturile vestice, Dobrogea de nord. Pe
suprafeţe mai mici se întâlnesc în câmpiile din vestul şi nord-vestul ţării.
Condiţii naturale de formare
Sunt soluri care s-au format în condiţii de climă temperată umedă, în unele zone având
influenţe oceanice.. În componenţa vegetaţiei lemnoase mai poate apare Quercus cerris şi
Quercus frainetto. Sub păduri este întâlnită o vegetaţie erbacee alcătuită din plante geofite şi
graminee cu rădăcini fine şi dese, distribuite în orizonturile de suprafaţă ale solului. Vegetaţia
ierboasă este neacidofilă, din genurile Allium, Dentaria, Lamium, Pulmonaria, Mercurialis,
Geranium etc. Materialele parentale sunt extrem de variate ca origine, compoziţie
mineralogică, vârstă şi textură: depozite loessoide, luturi, nisipuri, depozite nisipoase, gresii,
argile, argile reziduale, marne, marne argiloase. Materialul parental al acestor soluri conţine o
cantitate mai mare sau mai mică de carbonaţi (de la 2 -14% până la 25 – 35% - la subtipul
marnic). S-au format la altitudini cuprinse între 150 şi 800 m, în condiţii de relief fragmentat,
pe culmi şi versanţi cu diferiote înclinări şi expoziţii, pe interfluvii, piemonturi, conuri
proluviale, terase, lunci înalte ale râurilor. În vestul şi nord-vestul ţării (Câmpia joasă a
Someşului, Câmpia Careilor), în condiţii de câmpie, altitudinile nu depăşesc 150 m. În cazul
preluvosolului tipic apa freatică se găseşte la adâncimi mari şi nu influenţează pedogeneza.
Alcătuirea profilului
Preluvosolul tipic prezintă următoarea succesiune de orizonturi:

Ao → AB → Bt → C

Orizontul Ao→ 25-45 cm, brun-cenuşiu închis, brun sau brun închis (10YR4-5/2-3) şi
cenuşiu deschis sau cenuşiu bruniu deschis (10YR7-5/2-3) în stare uscată, lutos sau luto-

3
argilos, structură grăunţoasă sau glomerulară mediu sau slab definită, spre baza orizontului
apar separaţii ferimanganice punctifome şi mici bobovine, trecere treptată.
Orizontul AB→ 15 - 25- 40 cm, brun-brun-gălbui, brun-cenuşiu, cenuşiu-bruniu
(10YR4-6/2-4) în stare umedăşi cenuşiu-deschis sau cenuşiu-bruniu deschis (10YR7-5/2-3)
în stare uscată, lutos sau luto-argilos, poliedric subangular, uneori prezintă pete difuze brune
cenuşii sau brune-gălbui închis de diferite dimensiuni,separaţii ferimanganice punctiforme şi
bobovine mici.
Orizontul Bt→ 60 - 120 - 150 cm, brun-brun-gălbui închis, brun-cenuşiu închis
(10YR4-5/2-4) sau brun-gălbui (10YR5/4-8) luto-argilos, structură prismatică, poate
prezentapete difuze brune-cenuşii sau brune-gălbui închis de diferite dimensiuni şi separaţii
ferimanganice, trecere treptată.
Orizontul C→ apare la adâncimi variate, de la 70 – 80 cm la peste 150 cm, în funcţie
de gradul de dezvoltare al profilului. Prezintă separaţii de carbonat de calciu sub formă de
vinişoare, eflorescenţe sau concreţiuni dure, culoare brun-galbui sau galben-brun.
Sunt soluri fără diferenţiere texturală (textura este mijlocie sau mijlocie fină) sau cu
diferenţiere texturală slabă, cu indice de diferenţiere texturală 1 – 1,2 şi numai în anumite
cazuri de 1,3 – 1,4 (existenţa unor depozite stratificate). Structura este grăunţoasă sau
glomerulară medie sau mare bine definită în Ao, poliedrică subangulară în AB şi prismatică
sau columnoid prismatică bine dezvoltată în Bt. Textura în orizontul Ao este mijlocie, la
nivelul orizontului Bt de la mijlocie la fină, datorită conţinutului mai ridicat în argilă cel puţin
în parte migrată din orizonturile superioare (în multe cazuri textura preluvosolurilor este
dictată de natura materialelor parentale, în orizontul Ao conţin 30 – 60% argilă, în unele
cazuri peste 60%).
Preluvosolurile tipice, deşi au rezerve mai reduse de humus şi substanţe nutritive şi
condiţii mai puţin bune de solubilizare a acestora, beneficiază de un regim de precipitaţii
favorabil, care asigură o valorificare mai bună a potenţialului de fertilitate. Ridicarea
fertilităţii acestor soluri presupune administrări de îngrăşăminte organice şi chimice (în
special cu azot, nevoia de azot este mare pe aceste soluri) şi aplicarea unei agrotehnici
adecvate. Mari suprafeţe sunt cultivate cu secară, grâu, porumb, orz, floarea soarelui, sfeclă
de zahăr, soia, cartof, plante furajere. Sunt indicate şi pentru cultura pomilor fructiferi şi a
viţei-de-vie.