UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI

PROGRAMUL DE STUDIU PEISAGISTICĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

REFERAT

COORDONATORŞTIINŢIFIC

STUDENT
ANUL I

ORADEA
2020
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE PROTECȚIA MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDIU PEISAGISTICĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT ZI

MAȘINI PENTRU COMBATEREA

BOLILOR ȘI DĂUNĂTORILOR
- MAȘINI ȘI APARATE DE STROPIT -

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC

STUDENT
ANUL I

ORADEA
2020
 CUPRINS
INTRODUCERE............................................................................................................................................................................................. 3
I. MAȘINI ȘI APARATE DE STROPIT............................................................................................................................................................... 4
1.1. Destinația și clasificarea mașinilor de stropit..................................................................................................................................................4
1.1.1. Mașini cu pulverizare hidraulică...................................................................................................................................................................4
1.1.2. Mașini cu pulverizare pneumatică................................................................................................................................................................4
1.1.3. Mașini cu pulverizare combinata (hidro-pneumatică).................................................................................................................................5
1.1.4. Mașini cu pulverizare mecanică....................................................................................................................................................................5
II. CONSTRUCȚIA ORGANELOR COMPONENTE ALE MAȘINILOR ȘI APARATELOR DE STROPIT.........................................................................7
2.1. Rezervorul........................................................................................................................................................................................................7
2.2. Agitatoarele.....................................................................................................................................................................................................7
2.3. Filtrele..............................................................................................................................................................................................................7
2.4. Pompele...........................................................................................................................................................................................................7
III. MAȘINA DE STROPIT IDEALĂ PENTRU O PEPINIERĂ DE PLANTE ORNAMENTALE DE 1 HA.........................................................................8
CONCLUZII................................................................................................................................................................................................. 10
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................................................................................ 11

2
 Introducere
Plantele agricole sunt atacate de o serie de boli și dăunători, care pot provoca pagube însemnate prin
reducerea cantitativa a producției și deprecierea calitativa a produselor obținute. Pe de alta parte, plantele consuma din
sol substanțe nutritive, care trebuie completate prin aplicarea sistematica a îngrășămintelor. Pentru protecția plantelor
agricole împotriva atacurilor bolilor și dăunătorilor se poate apela la metode agrotehnice, metode fizico-mecanice,
metode chimice și metode organizatorice.
Protecția plantelor agricole presupune apelarea la toate metodele menționate, dar cel mai frecvent se
apelează la metoda chimica deoarece are acțiune rapida, eficacitate maxima, se poate mecaniza, mașinile și
echipamentele utilizate au o capacitate de lucru mare, timpul de execuție este redus. Metoda chimica consta în
distribuirea pe sol? pe plante sau pe semințe a îngrășămintelor organice sau chimice, sau a unor substanțe chimice
(insecticide, acaricide, fungicide, erbicide, etc.), cu rol în mărirea rezistentei la atacul agenților patogeni, în prevenirea
atacului, sau în combaterea acestora. Pentru executarea lucrărilor de protecție a plantelor se folosesc mijloace
mecanizate care se pot grupa după destinație și procesul tehnologic în:
- mașini și aparate de stropit;
- mașini și aparate de prăfuit;
- mașini și aparate combinate de stropit și prăfuit;
- instalații de stropit și prăfuit purtate pe avioane și elicoptere;
- mașini de tratat semințe;
- instalații pentru dezinfecția solului.[2]

3
 I. Mașini și aparate de stropit
Aparatele, echipamentele și mașinile de stropit au ca destinație dispersarea lichidului toxic în picături
fine și cantități determinate și repartizarea uniforma a picăturilor pe suprafețele de tratat. Ele trebuie să răspundă
următoarelor cerințe:
• sa realizeze o dispersie foarte buna a lichidelor;
• sa asigure o acoperire uniforma a suprafețelor tratate;
• sa realizeze un grad maxim de uniformitate a repartizării picăturilor;
• sa lucreze într-o gama larga de norme;
• sa nu producă vătămări plantelor tratate;
• sa aibă capacitate de producție mare și consum energetic mic;
• să aibă manevrabilitate ridicată;
• să fie cat mai simple, ușor de exploatat și să prezinte siguranța mare în exploatare;
• să poată fi utilizate la un număr cat mai mare de culturi.

1.1. Destinația și clasificarea mașinilor de stropit

În tehnologia de combatere a bolilor și dăunătorilor prin metoda chimica cele mai utilizate sunt mașinile și
aparatele de stropit, deoarece cca. 75% din volumul total de tratamente se executa prin stropire.
Mașinile de stropit se clasifica după modul cum se realizează pulverizarea lichidelor și modul de transport
spre plante a picăturilor rezultate, astfel:
- cu dispersare hidraulică;
- cu dispersare pneumatică;
- cu dispersare hidro-pneumatică;
- cu dispersare mecanică;

1.1.1. Mașini cu pulverizare hidraulică

Dispersarea hidraulica se realizează prin trecerea forțată a pesticidelor lichide prin orificii calibrate. Picăturile
rezultate sunt proiectate direct pe sol sau pe plante.

Fig.1. Schema funcțională a unei mașini de stropit cu pulverizare hidraulică

Lichidul din rezervorul 1, este aspirat de pompa 4 prin robinetul 2, filtrul 3 și dirijat la corpul de distribuție 5,
prevăzut cu manometrul 6 și supapa de reglare a presiunii 8. Din corpul de distribuție, o parte din lichid, este
transmis în rezervor prin robinetul 7, pentru agitarea lichidului , iar o alta parte este dirijat spre rampa de stropit 10,
prin robinetul 9.
Aceste mașini se folosesc pentru tratamente cu erbicide la presiuni de 2–5 bari și pentru tratamente cu insecto-
fungicide la presiuni de 5–50 bari în culturi de câmp.
Reglarea debitului de lichid se realizează prin: modificarea presiunii de lucru acționând asupra supapei 8, sau
prin utilizarea unor duze cu secțiune de trecere diferita, care pot realiza debite de lichid de 1-4 G.P.M.
Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului și geometria orificiului (duzei) care are
diametre între 0,5 și 3 mm. Se obțin astfel picături cu diametrul între 150 și 350 µm.

4
1.1.2. Mașini cu pulverizare pneumatică

Pulverizarea lichidului pe cale pneumatica consta în aducerea acestuia sub presiune mica (0,5–1,5 bari) la
dispozitivele de pulverizare, într-un curent de aer cu viteza foarte mare (100–150 m/s). Datorita impactului între
lichid și aer, lichidul se fragmentează în picături fine cu diametrul între 50–150 µm și este transportat spre suprafața
folială a plantelor.
Procesul de lucru al acestei mașini este următorul: pompa 3 aspira lichidul din rezervorul 1 prin robinetul 2 și îl
refulează în doua circuite: unul de agitare care trece prin robinetul 4 înapoi în rezervor, pentru amestecul continuu al
lichidului și altul de lucru prin robinetul de reglaj al debitului 5 spre capetele de pulverizare 6,7, respectiv la
duzele 8, unde lichidul întra sub acțiunea curentului de aer produs de ventilatorul 9, unde este dispersat și transportat
spre plante. Reglarea debitului de lichid se realizează prin:modificarea secțiunii de trecere a lichidului, acționând
asupra robinetului 5.

Fig. 2. Schema funcțională a mașinii de stropit cu pulverizare pneumatică

1.1.3. Mașini cu pulverizare combinata (hidro-pneumatică)

Așa cum se observa din figura I.4. în construcția mașinii sunt incluse toate părțile componente ale mașinilor
de pulverizare hidraulica cu jet proiectat, dispozitivul de pulverizare având alta construcție, rampa de stropit circulara
10 precum și un ventilator axial 11 .
În cazul acesta, lichidul este pulverizat pe cale hidraulica la presiuni de 5–50 bari, picăturile rezultate fiind
supuse unui curent de aer cu viteza de 80–120 m/s care realizează o fragmentare suplimentara și le transporta
pneumatic spre plante. Finețea picăturilor este de 40–150 µm.

Fig.3. Schema funcțională a unei mașini de stropit cu pulverizare combinată (hidro-pneumatica)

Din rezervorul 2, lichidul este aspirat de pompa 5, prin filtrul 4 și refulat la corpul de distribuție 6, prevăzut cu
manometrul 7. Din corpul de distribuție, o parte din lichid, este transmis în rezervor prin robinetul 8, pentru agitarea
lichidului , iar o alta parte este dirijat spre rampa de stropit circulara 10, prin robinetul9 , fiind pulverizat. Picăturile
rezultate sunt supuse curentului de aer debitat de ventilatorul axial 11, care realizează o dispersie suplimentara și
transportul pana la rândurile de pomi sau vita de vie.
Reglarea debitului de lichid se realizează prin:modificarea presiunii de lucru acționând asupra robinetelor 8,9,
sau prin utilizarea unor duze cu diametru diferit(1.2-1,7 mm). Mașinile de acest fel sunt destinate pentru tratamente în
pomicultura și viticultura.

5
1.1.4. Mașini cu pulverizare mecanică

Dispersia mecanică se realizează pe cale centrifugala cu ajutorul dispersoarelor cu același nume, formate din
discuri suprapuse cu diametre cuprinse între 100 și 700 mm.

Fig.4. Schema funcțională a unei mașini de stropit cu pulverizare mecanica și jet purtat

Lichidul din rezervorul 1, este adus prin intermediul pompei 2, și a robinetelor 5,6, la dispozitivul de
pulverizare 3, format din doua discuri suprapuse. Aducerea lichidului la dispozitivul de pulverizare se face la
presiune mica cuprinsa între 0,2–0,7 bari. Discurile sunt antrenate în mișcare de rotație
(n = 10 000–15 000 rot /min) și sub acțiunea forței centrifuge lichidul este transformat într-o pelicula foarte fina care
la părăsirea discurilor în contact cu aerul se dispersează în picături.
Picăturile sunt transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. Finețea picăturilor este cuprinsa
între 1–50 µm. .[1]

6
 II. Construcția organelor componente ale mașinilor și aparatelor de stropit
2.1. Rezervorul

Rezervorul servește pentru depozitarea pesticidelor necesare în timpul lucrului.

Acestea se executa din materiale ce rezista la acțiunea coroziva a pesticidelor cum sunt: alama, otelul
inoxidabil, iar în ultima vreme din poliester armat cu fibre de sticla și polietilena.
Forma rezervoarelor este în general cilindrica și au capacități de 10–20 l la aparate de stropit, de 200–600 l la
mașini de stropit purtate și chiar 900–2500 l la mașinile tractate. Ele sunt prevăzute cu gura de umplere la partea
superioara, prevăzuta cu capac și sita, bușon de golire și agitator.

2.2. Agitatoarele

Agitatoarele au rolul de a asigura circulația continua a lichidului în rezervor pentru a împiedică sedimentarea
și a menține omogenitatea soluției.
Acestea pot fi: mecanice, hidraulice și pneumatice.

2.3. Filtrele

Filtrele rețin particulele ce ar putea înfundă orificiile mici calibrate ale capetelor de pulverizare. Filtrele sunt
formate din site și țesute din fire de alama sau material plastic cu orificii de 0,3–0,8 mm.

2.4. Pompele 

Pompele asigura circulația lichidului și presiunea necesara pentru funcționarea mașinii, precum și umplerea
rezervorului cu lichid. Presiunea de lucru asigurata de pompa variază între 3–6 barri pentru aparatele de stropit și
mașinile cu pulverizare pneumatica și 10–25 barri pentru mașini cu pulverizare hidraulica.
Pompele folosite pe mașinile de stropit pot fi: volumice și centrifuge.
Pompele volumice utilizate sunt: cu roti dințate, cu membrana, cu role și cu piston. Ele trebuie să fie
rezistente la coroziune și să asigure debite între 10–300 l/min. [2]

7
 III. Mașina de stropit ideală pentru o pepinieră de plante ornamentale de 1 ha
Având în vedere că mă aflu la început de drum într-ale grădinăritului am o dilemă. Ce ar fi mai potrivit pentru
ca plantele și pomii din spațiul meu verde să crească, să rodească și să fie feriți de acțiunea dăunătorilor? Care sunt
metodele potrivite pentru a-i proteja, cele solubile sau lichide pentru pulverizat? Ce fel de pompe de stropit aleg, în
funcție de dimensiunile grădinii si numărul pomilor și plantelor? Și, mai mult decât atât, de ce să folosesc
un atomizor sau o pompă de stropit manuală? Menționez că dețin un teren de un hectar unde am plantat pomi
fructiferi și plante ornamentale. În urma unui studiu amănunțit am descoperit câteva criterii pe care ar fi recomandat
sa le am în vedere pentru a putea să îngrijesc copacii și plantele din grădina mea de vis!
Înainte de toate am descoperit că și atomizorul figura nr. 3.5 și aparatul pentru stropit manual figura nr. 3.6
sunt destinate aceleiași acțiuni, aceea de a trata pomii cu diverse substanțe. O diferență majoră între ele o face
suprafața pentru care se dorește a fi folosit. Se recomandă ca pompa de stropit cu motor sa fie folosită pentru
suprafețe de peste 1500 mp. Sub aceasta valoare este indicat sa utilizăm aparatul manual pentru stropit ce are în
dotare curele. În cazul pompelor de stropit manuale este o diferență privind pompatul, care poate sa fie din cupru sau
plastic. De luat în considerare este faptul că cele din cupru au o rezistență mai îndelungată, deci ar fi o alegere mai
bună.

Fig. 5. Atomizor Fig.6. Aparatul pentru stropit manual

Aparatele de stropit cu motor funcționează acționate de motoare în 2T sau 4T, iar capacitatea lor poate ajunge
și la 100L. Multe dintre ele sunt prevăzute cu sisteme anti-vibrații în zona mânerului, pentru a putea fi întrebuințate
cât mai ușor. Cele mai performante pot pulveriza atât cu soluție, cât și cu granule sau praf, împotriva dăunătorilor sau
insectelor de pe plantații sau pepiniere. De regula, majoritatea aparatelor de stropit au forme ergonomice, pentru a
putea fi manevrate cu ușurință, fără să obosească încheietura mâinii. Tijele prelungitoare au diferite mărimi, pentru a
facilita împrăștierea substanțelor pe sol, în diferite locuri greu accesibile sau, la înălțimi mari, în acest fel, putând fi
evitat lucrul pe scară. Astfel, lucrul în gradină sau pe suprafețe mai mari poate deveni plăcut și ușor.
În continuare voi prezenta specificațiile tehnice ale unui atomizor în comparație cu un aparat de stropit
manual.
(Tabelul 3.1).

Tabel 1

Specificații tehnice produse

Tip produs Atomizor Aparat pentru stropit manual

8
 Tip motor Termic -

Continuare Tabel 1

Specificații tehnice produse

Tip motor termic 2 timpi -
Tip alimentare Benzina -
Tip pulverizare Ceata Picături Jet Ceata Picături Jet
Tip pornire Manuala -
Capacitate cilindrica 42 cm³ -
Putere motor 2.9 cp -
Capacitate rezervor soluție 14 l 16 l
Capacitate rezervor 1.4 l -
Consum combustibil (l/h) 1 0
Presiune maxima 2.5 bar 4 bar
Distanta de pulverizare pe 12 m 4m
orizontala
Distanta de pulverizare pe verticala 7m 2m
Greutate 12 kg 3.5 kg
Preț 500 Ron 90 Ron

În urma acestei analize am decis că pentru grădina mea ar fi mai indicat un atomizor pentru că cu toate că este
mai costisitor reduce cu mult timpul de lucru. Aflându-ne în era vitezei acest amănunt este extrem de important.

9
 Concluzii
Din complexul de lucrări care alcătuiesc tehnologia de întreținere a culturilor agricole și horticole, lucrările
pentru combaterea bolilor și dăunătorilor au o însemnătate deosebită pentru cantitatea și calitatea producției.
Se poate aprecia ca pierderile de producție datorate bolilor și dăunătorilor pot ajunge până la 35%, iar în unele
cazuri producția se poate compromite în totalitate.
Reducerea pierderilor de producție la hectar este posibila numai în cadrul combaterii integrate, metoda în care
tratamentele chimice ocupă locul cel mai important.[3]

10
 Bibliografie

[1] Baza energetică şi maşini agricole: Îndrumător pentru lucrări de laborator, Donca Gheorghe. Editura:
Universitatea din Oradea, Oradea, 2013;
[2] Mașini agricole și horticole, Mircea Badescu, Sorin Boruz, Editura Sitech, 2005
[3] https://www.creeaza.com/afaceri/agricultura.

11