Aparatele, echipamentele i mainile de stropit au ca destinaie dispersarea lichidului

toxic n picturi fine i cantiti determinate, transportul i repartizarea uniform a

picturilor pe suprafeele de tratat. Ele trebuie s rspund urmtoarelor cerine:
s realizeze o dispersie foarte bun a lichidelor;
s asigure o acoperire uniform a suprafeelor tratate;
s realizeze un grad maxim de uniformitate a repartizrii picturilor;
s lucreze ntro gam larg de norme;
s nu produc vtmri plantelor tratate;
s aib capacitate de producie mare i consum energetic mic;
s aib manevrabilitate ridicat;
s fie ct mai simple, uor de exploatat i s prezinte siguran mare n exploatare.
s poat fi utilizate la un numr ct mai mare de culturi.
Aparatele, echipamentele i mainile de stropit se clasific dup mai multe criterii de
apreciere: dup destinaie; dup sursa de energie i modul de acionare; dup modul de
dispersare a lichidului toxic.
Dup destinaie se clasific n:
aparate i maini de stropit pentru culturi de cmp i legume;
aparate i maini de stropit pentru vii i livezi;
aparate i maini de stropit universale.
Dup sursa de energie folosit i modul de acionare aparatele i mainile de
stropit se mpart n:
aparate de stropit purtate de om i acionate manual sau de motor;
aparate de stropit carosabile, acionate manual sau de motor;
maini de stropit cu traciune animal, acionate de la roile de susinere sau de
motor;
maini de stropit cu traciune mecanic, tractate sau purtate i acionate de la priza
de putere a tractorului;
instalaii de stropit purtate pe avioane sau elicoptere.
Dup modul de dispersare a lichidului toxic, aparatele, echipamentele i mainile de
stropit pot fi:
cu dispersare hidraulic;

 cu dispersare hidropneumatic;
cu dispersare pneumatic;
cu dispersare mecanic;
cu dispersare termomecanic.
Elementul de baz dup care sunt cunoscute i clasificate mainile i echipamentele
de stropit este considerat a fi modul de realizare a dispersiei lichidului.
APARATE, ECHIPAMENTE I MAINI DE STROPIT CU DISPERSARE HIDRAULIC
Dispersarea hidraulic const n trecerea sub presiune a lichidelor prin orificii
calibrate, nguste. Dispersia se obine datorit faptului c lichidul sub presiune, refulat de o
pomp, prsete cu vitez orificiul calibrat sub forma unui jet divergent care se freac
foarte puternic cu aerul, fragmentnduse n picturi din ce n ce mai mici. Un astfel de jet
este caracterizat prin debit, form i unghi de dispersie. Dimensiunile particulelor dispersate
depind de presiunea lichidului i de parametrii geometrici ai orificiului calibrat prin care se
realizeaz evacuarea lichidului toxic.
8.5.1.1. Mainile de stropit cu dispersare hidraulic i jet proiectat (fig.8.29) sunt utilizate
n special pentru tratamente n culturi joase de cmp i au n componen: rezervor, filtru,
pomp, distribuitor cu organe pentru reglarea i controlul presiunii de lucru i dispozitiv de
pulverizare. La acest tip de maini, pulverizarea se realizeaz prin trecerea forat a
lichidului prin orificii calibrate (duze). Coloana
de lichid poate s fie supus aciunii forei
centrifuge rezultat prin imprimarea unei
micri de rotaie naintea ieirii prin orificiul
calibrat, sau poate s fie supus schimbrii de
direcie, ocuri, vibraii, etc. Aciunea de
pulverizare mecanic a lichidului toxic se
realizeaz cu ajutorul dispozitivelor (capetelor)
de pulverizare. Picturile realizate sunt
proiectate direct pe suprafeele de tratat,
mainile care lucreaz dup acest principiu
fiind denumite cu jet proiectat, iar metoda poart numele de dispersare hidraulic cu jet

proiectat.

Figura 1.28. Schema mainii de stropit cu dispersare hidraulic i jet proiectat:

1 rezervor; 2, 7 robinet; 3 pomp; 4 distribuitor; 5 supap de siguran (regulator de
presiune);
6 manometru; 8 conduct de agitare hidraulic; 9 filtru; 10 ramp de stropit; 11 cap de
pulverizare.

Masini de erbicidat - Aparate se masini pentru combaterea bolilor si a daunatorilor din

culturile agricole

Plantele agricole sunt atacate de boli si daunatori care provoaca pagube importante prin
diminuarea productiei cantitativ si calitativ. Metodele si mijloacele de lupta contra bolilor si
daunatorilor sunt diferite. Dintre aceste metode amintim:

-metode agrotehnice (soiuri rezistente la boli, lucrari agrotehnice corespunzatoare);

-metodele fizico-mecanice ( capcane pentru insecte, culegere de frunze si ramuri infectate,etc);
-metodele

organizatorice

(masuri

de

carantina);

-metodele chimice ( tratarea plantelor cu substante chimice)

Substantele chimice care distrug agentii bolilor, daunatorilor, buruienile se administreaza pe

plante, pe sol sau pe seminte, prin stropire sau prafuire, in functie de cerintele fitopatologice. Cea
mai mare parte din substantele folosite la combaterea bolilor la plante se administreaza prin
stropire ( sub forma de solutii, suspensii sau emulsii).Substantele folosite pentru combaterea
bolilor se numesc FUNGICIDE , cele pentru combaterea daunatorilor INSECTICIDE, iar cele
folosite pentru distrugereaburuienilor sunt numite ERBICIDE.

Substantele chimice folosite in scop preventiv sau curativ au o mare eficienta, fiind necesare
cantitati mici de substanta activa pentru unitatea de suprafata.

La aplicarea tratamentului prin stropire, uniformitatea depinde de omogenitatea amestecului de

substanta activa si apa. Prafurile folosite la combaterea bolilor au particule fine, adera destul de
greu pe suprafata plantelor si o mare cantitate de praf se dispersa in atmosfera.
inlaturarea acestui neajuns se aplica metoda prafiurii umede.

Pentru

Pulverizarea pneumatica consta in

aducerea lichidului sub presiune mica ( 0.5-1.7 daN/cm) intr-un curent de aer cu viteza mare
( 80-200 m/s).

Pulverizarea mecano-pneumatica ( combinata ) imbina pulverizarea

pneumatica.

mecanica cu cea

Combaterea bolilor si a daunatorilor prin tratamente chimice nu se aplica numai la plante, ci si la

tratarea chimica a solului si a semintelor.

In functie de modul de aplicare a tratamentelor chimice, aparatele si masinile utilizate pot fi

impartite in:

aparate

si

masini

de

stropit;

aparate

si

masini

de

prafuit;

- aparate si masini mixte;

Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si agregate care fac posibila
administrarea la culturile de camp a substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf.
Solutiile se raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine sau prin pulberi
foarte fine.

Agregatele folosite pentru combaterea bolilor si a daunatorilor se clasifica dupa mai

multe criterii:

-dupa metoda de distribuire a substantelor toxice: aparate si masini pentru stropit, aparate
si

masini

pentru

prafuit,masini

combinate

pentru

stropit

si

prafuit.

-dupa destinatie: aparate si masini pentru culturi de camp si legume, pentru vii, pentru livezi si cu
destinatie universala.

Aparatele si masinile de stropit se clasifica astfel:

- dupa modul de actionare si sursa de energie: aparate de stropit purtate de om sau

carosabile si masini pentru stropit, care pot di cu tractiune animala, tractate de tractor, purtate de
tractor,

autodeplasabile

si

montate

pe

avioane

sau

elicoptere.

- dupa metoda de pulverizare: cu pulverizare mecanica, pneumatica, combinata.

Aparatele si masinile pentru prafuit se pot clasifica dupa aceleasi criterii ca cele de
stropit.

Cerintele impuse masinilor pentru combaterea daunatorilor

Pentru combaterea bolilor si daunatorilor se folosesc masini si agregate care fac posibila
administrarea la culturile de camp a substantelor chimice, sub forma de solutii sau de praf.
Solutiile se raspandesc pe plante prin stropire sub forma de picaturi foarte fine sau prin pulberi
foarte fine.

Masinile pentru combaterea daunatorilor trebuie sa lucreze cu productivitate mare,

pentru a permite executarea lucrarii in timp scurt si cu minimum de cheltuieli;

sa

necesite

un

numar

mic

de

muncitori;

- sa aiba mobilitate mare in timpul lucrului si sa prezinte siguranta mare in exploatare;

-

sa

fie

simple

si

usor

de

servit;

- organele aparatelor si masinilor care vin in contact cu substantele toxice trebuie sa fie
construite din materiale anticorosive sau sa aiba protectie anticorasiva.

Agitatoarele se gasesc in interiorul rezervoarelor si sunt de diferite tipuri constructive.

Rolul, lor este de a omogeniza lichidul de stropit, operatie absolut necesara in cazul folosirii
emulsiilor si suspensiilor pentru a asigura in tot timpul stropitului o concentratie uniforma de
substanta toxica.
Agitatoarele pot fi: mecanice, hidraulice si pneumatice.

Filtrele au rolul de a retine particulele ce depasesc orificiile dispozitivelor de pulverizare.

Toate aparatele si masinile de stropit sunt prevazute cu filtre, formate din site tesute din fire de
alama sau stantate astfel ca diametrul gaurilor sitelor sa fie aproape jumatate din diametrul
orificiului de la dispozitivele de pulverizare.

Pompele aparatelor si masinilor de stropit au rolul de a crea presiunea necesara pentru

refularea lichidului toxic prin dispozitivele de pulverizare. Pompele pot fi: cu debitare
discontinua sau cu debitare continua.

Pompele cu debitare discontinua sunt prezazute cu supape de diferite tipuri, cum ar fi:
supape cu membrana din cauciuc sau textolit, care se reazema cu toata suprafata pe scaun ,
supape disc metalice cu garnituri de piele care se aseaza pe scaun cu marginile lor si supape-bile
din alama sau bronz.

La toate pompele de la masinile de stropit cu capacitate mare se folosesc supapele - bile

depoarece

sunt

mai

durabile

si

mai

sigure

in

lucru.

Pompele rotative realizeaza o debitare continua a lichidului si nu au nevoie de camera de

uniformizare a presiunii. Din aceasta categorie fac parte pompele cu palete, cu roti dintate si cu
role.

Aparatele si masinile pentru stropit

Masinile de stropit se compun in general dintr-un rezervor de lichid, agitatoare, filtre,

pompa pentru crearea presiunii, camera pentru uniformizarea presiunii( numai la pulverizarea
mecanica) dispozitive pentru pulverizare, dispozitive de controlsi reglare a presiunii (manometru,
supapa de siguranta), dispozitive de alimentare, conducte si furtunuri. Masinile pentru stropit cu
pulverizare pneumatica si cele cu pulverizare combinata sunt prevazute si cu un ventilator
centrifugal pentru pulverizarea si transportul paticolelor pana la locul de tratare.

Pulverizarea lichidului se poate realiza pe cale mecanica, pneumatica si mecanopneumatica sau combinata.

- pulverizarea mecanica se obtine prin turbionarea sau scurgerea sub presiune a

lichidului prin orificii calibrate, numite duze.
- pulverizarea pneumatica se realizeaza prin introducerea lichidului cu o presiune de
0,5-0,75 kgf / cm2 intr-un curent de aer cu viteza de 60-100m/s care il disperseaza in picaturi
fine si-l transporta, sub aceasta forma pana la plante.

- in cazul pulverizarii mecano-pneumatice lichidul

pulverizat mai intai pe cale

mecanica este introdus intr-un curent de aer care disperseaza in continuare picaturile in particule
foarte

fine

si

le

transporta

pana

la

locul

de

tratare.

-in cazul pulverizarii pe cale pneumatica si combinata se obtin particule mai fine iar necesarul
de apa, este mai mic de 6-10 ori decat in cazul pulverizarii mecanice.

Presiunile de lucru ale aparatelor pentru stropit cu pulverizare mecanica sunt cuprinse
intre 2-10 kgf / cm2, iar a masinilor pentru stropit cu pulverizare pneumatica intre 8-10kgf /
cm2.
Aparatele si masinile de prafuit

Aparatele si masinile de prafuit, actioneaza prin dispersarea substantelor toxice sub forma
de praf si transportarea particulelor cu ajutorul unui curent de aer debitat de un ventilator.
Ventilatoarele folosite la prafuit sunt de presiune medie si de presiune inalta. Prafuirea nu se
poate face pe vant deoarece praful purtat de vant poate afecta personalul ce deserveste masinile,
ocolind plantele infectate. Apartele si masinile de prafuit sunt alcatuite dintr-un buncar de praf,
prevazut cu un agitator, un distribuitor de praf, un ventilator si un dispozitiv de prafuire.

Aparatul de prafuit cu ventilator, este destinat pentru prafuit vii, este actionat manual si
este purtat de catre muncitor in partea din fata.

Masina cu tractiune animala de prafuit in vii este destinata pentru prafuit in vii acolo
unde exista distanta intre randuri de 1.1-1.5m, precum si in culturi de camp, in acest caz se
echipeaza cu lanci orizontale. Este tractata de un cal, deservita de om si se actioneaza de la rotile
de transport.

Masini combinate pentru stropit si prafuit, sunt folosite pentru lucrarile de stropit si
prafuit concomitent sau separat. Sunt alcatuite din doua instalatii una de prafuit si alta de stropit,
montate pe un cadru. Cu ajutorul acestor masini pot fi executate lucrari de tratamente mixte,
prafuire, stropire si de prafuire umeda. Pot fi cu tractiune animala sau cu tractiune mecanica.
Masina cu tractiune animala pentru stropit si prafuit, este folosita la tratarea plantelor din
culturile de camp, de legume, fiind tractata de doi cai si deservita de muncitor. Este alcatuita
dintr-un cadru care se sprijina pe doua rori cu pneuri pe care se monteaza instalatia de stropit.

Masina combinata pentru stropit si prafuit MPSP-3 x 300 , este prevazuta cu trei
rezervoare cu solutie cu capacitatea de 300l fiecare, fiind destinata lucrarilor la culturile de camp
si

in

livezi.

Este formata dintr-un cadru prevazut cu triunghi de prindere, pe care se monteaza rezervorul
lichid. Rezervorul de praf, pompa, ventilatorul si dispozitivele de pulverizare. Celelalte doua
rezervoare se monteaza pe partile laterale ale tractorului. Priza de putere a tractorului actioneaza
pompa si ventilatorul. Pompa este de tip centrifugal si realizeaza un debit de 150 l/min la
presiunea se 2 dnN/cm2. Masina este prevazuta cu trei dispozitive de pulverizare: pentru culturi
de camp si legume, pentru vii si pentru livezi.

Dispozitivul pentru stropit culturi de camp si legume este alcatuit din doua rampe
tubulare, fiecare rampa fiind prevazuta cu cate trei corpuri cu capete de pulverizaretip palmat,
fiecare avand cate cinci conducte.

MASINI PENTRU COMBATEREA BOLILOR SI DAUNATORILOR

I.1. Generalitati

Din complexul de lucrari care alcatuiesc tehnologia de intretinere a culturilor agricole si

horticole, lucrarile pentru combaterea bolilor si daunatorilor au o insemnatate deosebita pentru
cantitatea si calitatea productiei.
Se poate aprecia ca pierderile de productie datorate bolilor si daunatorilor pot ajunge
pana la 35%, iar in unele cazuri productia se poate compromite in totalitate.
Reducerea pierderilor de productie la hectar este posibila numai in cadrul combaterii
integrate, metoda in care tratamentele chimice ocupa locul cel mai important.
I.2.Clasificarea masinilor pentru combaterea bolilor si daunatorilor
Masinile care se folosesc in protectia plantelor se clasifica dupa mai multe criterii astfel:
Dupa lucrarea pe care o executa sau modul de aplicare a pesticidelor: aparate si
masini pentru stropit, aparate si masini pentru prafuit, aparate si masini combinate de stropit si
prafuit, masini pentru tratat seminte.
Dupa modul de actionare si sursa de energie: aparate purtate de om, aparate si masini
carosabile, masini cu tractiune animala, masini purtate sau tractate de tractor,

masini

autopropulsate, instalatii purtate de avion sau elicopter.

Dupa destinatie utilajele sunt: pentru culturi de camp, pentru vii, pentru livezi sau
universale.
In cazul masinilor universale acestea se prevad cu echipamente de lucru

specifice

fiecarei culturi horticole.

I.3. Masini si aparate pentru stropit
I.3.1. Destinatia si clasificarea masinilor de stropit
In tehnologia de combatere a bolilor si daunatorilor prin metoda chimica cele mai
utilizate sunt masinile si aparatele de stropit, deoarece cca. 75% din volumul total de tratamente
se executa prin stropire.
Masinile de stropit se clasifica dupa modul cum se realizeaza pulverizarea lichidelor si
modul de transport spre plante a picaturilor rezultate, astfel:

Masini cu pulverizare hidraulica.

Masini cu pulverizarea pneumatica.

Masini cu pulverizare combinata (hidro-pneumatica).

Masini cu pulverizare mecanica.

I.3.1.1. Masini cu pulverizare hidraulica.

Schema functionala a unei masini de stropit cu pulverizare hidraulica cu jet proiectat se
prezinta in figura I.1.
Dispersarea hidraulica se realizeaza prin trecerea fortata a pesticidelor lichide prin orificii
calibrate. Picaturile rezultate sunt proiectate direct pe sol sau pe plante.

Fig. I.1. Schema functionala a unei masini de stropit

cu pulverizare hidraulica
Lichidul din rezervorul 1, este aspirat de pompa 4 prin robinetul 2, filtrul 3 si dirijat la corpul
de distributie 5, prevazut cu manometrul 6 si supapa de reglare a presiunii 8. Din corpul de
distributie, o parte din lichid, este transmis in rezervor prin robinetul 7,pentru agitarea lichidului ,
iar o alta parte este dirijat spre rampa de stropit 10, prin robinetul9.
Aceste masini se folosesc pentru tratamente cu erbicide la presiuni de 25 bari si pentru
tratamente cu insecto-fungicide la presiuni de 550 bari in culturi de camp.
Reglarea debitului de lichid se realizeaza prin: modificarea presiunii de lucru actionand
asupra supapei 8, sau prin utilizarea unor duze cu sectiune de trecere diferita, care pot realiza
debite de lichid de 1-4 G.P.M.
Dimensiunile particulelor dispersate depind de presiunea lichidului si geometria orificiului
(duzei) care are diametre intre 0,5 si 3 mm. Se obtin astfel picaturi cu diametrul intre 150 si 350
m.
Pentru a se asigura cresterea gradului de depunere a particulelor de lichid pe suprafata
supusa tratamentului, particulele de lichid sunt supuse unei turbionarii suplimentare, cu ajutorul
unui ventilator.

Schema functionala a unei masini de stropit cu pulverizare hidraulica cu jet purtat se

prezinta in figura I.2.

Fig. I.2. Schema functionala a unei masini de stropit

cu pulverizare hidraulica cu jet purtat:
Aceste masini se utilizeaza pentru tratamente in plantatiile viti-pomicole si in afara
partilor componente prezentate mai sus, este prevazuta si cu un ventilator axial 11, al carui curent
de aer avand rolul de a transporta picaturile dispersate pe cale hidraulica catre plante (dispersia
nu este foarte fina 300350 m consum ridicat (5001500 l/ha) si efect de scurgere al
particulelor de lichid).
Tipuri de aparate si masini cu pulverizare hidraulica
Denumire
Simbol
Sursa de
energie [CP]
Capacitatea
rezervorului
[dm3]
Presiunea de
lucru [bar]
Latime de
lucru [m]
Masa [kg]

Aparate
de
stropit
AS16(14)

Echipamente de
erbicidat

Tabelul nr.I.1
Masini de erbicidat

MIRA
-500

EEP300(600)

MET
1200(2500)

METEOR
1000(2000)

Actionat
manual
16(14)

45-65

45-65

45-65

45-65

500

300(600)

1200(2500)

1000(2000)

2-5
(3-6)
-

1-5

2-6

1,5-6

5-25

10(12)

8(12)

12(18)

9(18)

6(11)

285

215(270)

510(1970)

460(1850)

Capacitatea
0,0250,85-1,25
0,7-1,15
de lucru
0,030
(1,1-1,8)
[ha/h]
Consum de
1.3-1,5
!,35-1,6
combustibil
(1,2-1,4)
[l/ha]
I.3.1.2. Masini cu pulverizare pneumatica.

3,2-4
(6,2-7,2)

2,1-2,9
(3,7-5,2)

0,9(0,75)

1,1(0,85)

In figura I.3. se prezinta schema functionala a unei masini de stropit cu pulverizare

pneumatica, formata din rezervorul1,robinetul 2, pompa 3, robinetele 4,5,dispozitivele de
pulverizare 6,7 si ventilatorul centrifugal 8.
Pulverizarea lichidului pe cale pneumatica consta in aducerea acestuia sub presiune mica
(0,51,5 bari) la dispozitivele de pulverizare, intr-un curent de aer cu viteza foarte mare (100
150 m/s). Datorita impactului intre lichid si aer, lichidul se fragmenteaza in picaturi fine cu
diametrul intre 50150 m si este transportat spre suprafata foliala a plantelor.
Procesul de lucru al acestei masini este urmatorul: pompa 3 aspira lichidul din rezervorul
1 prin robinetul 2 si il refuleaza in doua circuite: unul de agitare care trece prin robinetul 4 inapoi
in rezervor, pentru amestecul continuu al

Fig. I.3. Schema functionala a masinii de stropit

cu pulverizare pneumatica:
lichidului si altul de lucru prin robinetul de reglaj al debitului 5 spre capetele de pulverizare
6,7, respectiv la

duzele 8, unde

lichidul intra sub actiunea curentului de aer produs de

ventilatorul 9, unde este dispersat si transportat spre plante. Reglarea debitului de lichid se
realizeaza prin:modificarea sectiunii de trecere a lichidului, actionand asupra robinetului 5.

7I3.1.3.Masini cu pulverizare combinata (hidro-pneumatica).

Asa cum se observa din figura I.4. in constructia masinii sunt incluse toate partile
componente ale masinilor de pulverizare hidraulica cu jet proiectat, dispozitivul de pulverizare
avand alta constructie, rampa de stropit circulara 10 precum si un ventilator axial 11 .
In cazul acesta, lichidul este pulverizat pe cale hidraulica la presiuni de 550 bari,
picaturile rezultate fiind supuse unui curent de aer cu viteza de 80120 m/s care realizeaza o
fragmentare suplimentara si le transporta pneumatic spre plante. Finetea picaturilor este de 40
150 m.

Fig. I.4. Schema functionala a unei masini de stropit

cu pulverizare combinata (hidro-pneumatica):
Din rezervorul 2, lichidul este aspirat de pompa 5, prin filtrul 4 si refulat la corpul de
distributie 6, prevazut cu manometrul 7. Din corpul de distributie, o parte din lichid, este
transmis in rezervor prin robinetul 8, pentru agitarea lichidului , iar o alta parte este dirijat spre
rampa de stropit circulara 10, prin robinetul9 , fiind pulverizat. Picaturile rezultate sunt supuse
curentului de aer debitat de ventilatorul axial 11, care realizeaza o dispersie suplimentara si
transportul pana la randurile de pomi sau vita de vie.
Reglarea debitului de lichid se realizeaza prin:modificarea presiunii de lucru actionand
asupra robinetelor 8,9, sau prin utilizarea unor duze cu diametru diferit(1.2-1,7 mm)
Masinile de acest fel sunt destinate pentru tratamente in pomicultura si viticultura.

I.3.1.4.Masini cu pulverizare mecanica.

Schema unei masini de stropit cu pulverizare mecanica si jet purtat se prezinta in figura I.5.
Dispersia mecanica se realizeaza pe cale centrifugala cu ajutorul dispersoarelor cu
acelasi nume, formate din discuri suprapuse cu diametre cuprinse intre 100 si 700 mm.

Fig. I.5. Schema functionala a unei masini de stropit

cu pulverizare mecanica si jet purtat:
Lichidul din rezervorul 1, este adus prin intermediul pompei 2, si a robinetelor 5,6, la
dispozitivul de pulverizare 3, format din doua discuri suprapuse. Aducerea lichidului la
dispozitivul de pulverizare se face la presiune mica cuprinsa intre 0,20,7 bari. Discurile sunt
antrenate in miscare de rotatie
(n = 10 00015 000 rot /min) si sub actiunea fortei centrifuge lichidul este transformat intr-o
pelicula foarte fina care la parasirea discurilor in contact cu aerul se disperseaza in picaturi.
Picaturile sunt transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4. Finetea picaturilor
este cuprinsa intre 150 m.
Tablelul nr.I.2
Tipuri de masini cu dispersie pneumatica (P)si hidro-pneumatica (HP)
Denumire

Masina de
stropit tractata (P)

Simbol

MST-900

Sursa de energie 45
[CP]
Capacitatea
900

Masina universala
de stropit cu
ventilator
axial
(HP)
FUMS-1000(1500)

Masina tractata de
stropit cu volum
redus (HP)

45-65

VUR
1000(1500)
45-65

1000(1500)

1000(1500)

rezervorului [dm3]
Presiunea de lucru 1,2-4
max.25
max.20
[bar]
Debitul
6000
7500
8000
ventilatorului[m3/h]
Latime de lucru 2,4-4
2,5-12
1,8-4
[m]
Masa [kg]
660
680(859)
460(570)
Capacitatea
de 0,9-1,5
1,2-2,5
2,5-3.4
lucru [ha/h]
Consum
de 3,5-3,7
2,5-4
1,7-2,9
combustibil [l/ha]
I.4. Constructia organelor componente ale masinilor si aparatelor de stropit
Rezervorul serveste pentru depozitarea pesticidelor necesare in timpul lucrului.
Acestea se executa din materiale ce rezista la actiunea coroziva a pesticidelor cum sunt:
alama, otelul inoxidabil, iar in ultima vreme din poliester armat cu fibre de sticla si polietilena.
Forma rezervoarelor este in general cilindrica si au capacitati de 1020 l la aparate de stropit, de
200600 l la masini de stropit purtate si chiar 9002500 l la masinile tractate. Ele sunt prevazute
cu gura de umplere la partea superioara, prevazuta cu capac si sita, buson de golire si agitator.
Agitatoarele au rolul de a asigura circulatia continua a lichidului in rezervor pentru a
impiedica sedimentarea si a mentine omogenitatea solutiei.
Acestea pot fi: mecanice, hidraulice si pneumatice.
Filtrele retin particulele ce ar putea infunda orificiile mici calibrate ale capetelor de
pulverizare. Filtrele sunt formate din site si tesute din fire de alama sau material plastic cu orificii
de 0,30,8 mm.
Pompele asigura circulatia lichidului si presiunea necesara pentru functionarea masinii,
precum si umplerea rezervorului cu lichid. Presiunea de lucru asigurata de pompa variaza intre
36 barri pentru aparatele de stropit si masinile cu pulverizare pneumatica si 1025 barri pentru
masini cu pulverizare hidraulica.
Pompele folosite pe masinile de stropit pot fi: volumice si centrifuge.
Pompele volumice utilizate sunt: cu roti dintate, cu membrana, cu role si cu piston. Ele
trebuie sa fie rezistente la coroziune si sa asigure debite intre 10300 l/min.
Debitul teoretic al pompei cu roti dintate poate fi determinat considerand ca volumul
golurilor dintre dinti este egal cu volumul dintilor.
Deci se ia in calcul volumul coroanei dintate a rotii de antrenare.

V = Dd h L [cm3/rot]

(I.1)

in care:
Dd diametrul cercului de diviziune [cm];
h

inaltimea dintilor [cm];

latimea rotii [cm].

Q = V n = Dd h L 10 3 [l/min]

(I.2)

in care:
Dd diametrul cercului de diviziuni [cm];
h

inaltimea dintilor [cm];

latimea rotii [cm];

turatia [rot/min].

In cazul pompelor cu membrana volumul refulat la o cursa este:

(I.3)
in care:
S = cursa membranei.
Pompa este o masina hidraulica care transforma energia mecanica (de miscare) in
energie hidraulica a lichidului. Aceasta transformare se realizeaza prin punerea in miscare sub
presiune a lichidului (pompare).
Pompele volumice sunt pompe hidrostatice care realizeaza procesul de pompare al
lichidului prin variatia spatiilor de lucru din interiorul pompei. In spatiile care isi maresc volumul
pompa aspira lichidrul de lucru, iar in spatiile care isi micsoreaza volumul pompa refuleaza
lichidul.
Pompele cu roti dintate se folosesc la masini cu pulverizare hidraulica pentru culturi de
camp.
Aceste pompe au debite < 50 l/min si realizeaza presiuni pana la 30 barri.
Pompele cu membrana au o larga raspandire, avand o constructie compacta realizeaza
presiuni si debite ridicate: 550 barri si 25150 l/min folosindu-se la masinile cu pulverizare
hidraulica.

Schema prezentata este a unei pompe cu membrana folosita la aparatele de stropit.

Fig. I.6.Schema functionala a unei pompe cu membrana:
1- corp; 2 membrana elastica; 3 supape; 4 camera de uniformizare a presiunii; 5
parghie de actionare.
Pompa cu membrana are un corp metalic 1, membrana elastica din cauciuc 2, supapele 3,
in contra curent si o camera de uniformizare a presiunii 4. Actionarea membranei se face prin
parghia 5. Presiunea de lucru de 14 barri.
Pompele cu role
Pompa cu role este formata din carcasa 1 in care este montat excentric rotorul 2. Rotorul
este prevazut cu alveole in care sunt montate rolele 3 executate din material plastic anticoroziv.
In timpul lucrului rolele subt actiunea fortei centrifuge sunt deplasate spre carcasa si datorita
dispunerii excentrice volumele dintre ele variaza, ceea ce asigura aspirarea si refularea lichidului.

Fig. I.7. Schema functionala a unei pompe cu role:

1 corp; 2 rotor excentric; 3 role.
La turatie de 5001000 rot/min (rotatia prizei) realizeaza debite de 25150 l/min si
presiuni intre 515 barri.
Pompe cu piston

Pomparea lichidului se realizeaza prin deplasarea rectilinie a unui piston intr-un cilindru.
Capul cilindrului 1 este prevazut cu supapa de admisie 2 si refulare 3. Actionarea pistonului se
face de la arborele cotit 4. Reteaua de refulare este prevazuta cu o camera de uniformizare a
presiunii 5.

Fig. I.8. Schema functionala a unei pompe cu piston:

1 corp; 2 supapa de admisie; 3 supapa de refulare;
4 arbore cotit; 5 camera de uniformizare a presiunii.
In general la masinile de stropit se utilizeaza pompe cu 13 pistoane, asigurand debite de
15150 l/min si presiuni intre 1050 barri la turatii de 50300 rot/min.
Pompe centrifuge
Pompa centrifuga este formata dintr-o carcasa 1 in care este montat rotorul 2 sub forma
unui disc cu palete radiale sau curbate inapoi. Pompele centrifuge functioneaza amorsate.
Aspiratia lichidrului se face axial si refularea radiala (conform sagetilor).
Pompele centrifuge se folosesc la masinile de stropit cu pulverizare pneumatica,
realizeaza debite mari (50200 l/min) si presiuni mici pana la 4 barri la turatii de 30004800
rot/min.

Fig. I.9. Schema functionala a unei pompe cu centrifuge:

1 corp; 2 rotor.
Ventilatoare
Ventilatoarele folosite sunt de tip centrifugal sau axial. Cele centrifugale se folosesc pe
masinile cu pulverizare pneumatica si hidropneumatica, iar cele axiale pe masinile cu pulverizare
hidraulica si mecanica cu jet purtat.
Ventilatoarele centrifugale sunt formate dintr-o carcasa 1 sub forma de spirala prevazuta
cu gura de aspiratie 2 si gura de refulare 3. Rotorul cu palete 4 montat pe axul 5 aspira axial aerul
si se refuleaza radial prin gura de evacuare realizand debite intre 100010 000 m 3/h la o turatie
de 35008000 rot/min.

Fig. I.10. Schema functionala a unui ventilator centrifugal:

1 carcasa; 2 gura de aspiratie; 3 gura de regulare;
4 rotor cu palete; 5 ax.
Ventilatoarele axiale sunt formate dintr-un rotor cu palete 1 montat intr-o carcasa 2. Prin
rotirea sa, rotorul deplaseaza cu paletele aerul axial, creand in spatele rotorului o presiune.
Deflectorul 3 deviaza radial curentul de aer. Aceste ventilatoare realizeaza debite intre
800050 000 m3/h la turatii de 25003500 rot/min.

Fig. I.11. Schema functionala a unui ventilator axial:

1 rotor cu palete; 2 carcasa; 3 deflector.
Camera de uniformizare a presiunii
Reprezinta un organ care se monteaza in circuitul de refulare la masinile de stropit
echipate cu pompe cu debit intermitent (pompe cu piston, pompe cu membrana) au rolul de a
uniformiza presiunea si prin aceasta mentinerea debitului constant.
Au forma unor recipiente si sunt prevazute cu un manometru pentru controlul presiunii.

Fig. I.12. Camera de uniformizare a presiunii.

Supapele pentru reglarea presiunii au rolul de a permite reglarea presiunii de lucru in
functie de debitul necesar.

Aceste supape se plaseaza pe circuitul de refulare al pompei. Pentru reglarea presiunii

supapa este prevazuta cu bila 1 apasata pe scaunul 2 prin intermediul arcului elicoidal 3. Pentru
cresterea presiunii arcul 3 este tensionat cu ajutorul surubului 4. La deschiderea supapei o parte
din lichid se reintoarce prin conducta 5 spre rezervor. Aceste supape se monteaza la masinile de
stropit care au presiuni de lucru mai mari de 3 barri. La masinile cu presiuni de lucru de 1,53
barri se monteaza in locul supapei de reglare un robinet cu sectiune de trecere variabila care
poate modifica debitele de lucru in limitele necesare.
Fig. I.13. Supapa pentru reglarea presiunii:

1 bila; 2 scaun; 3 resort; 4 surub;

5 conducta retur rezevor.
Dispozitive de alimentare cu lichid
Alimentarea rezervoarelor masinii cu lichid se poate face prin mai multe moduri:
prin crearea unei depresiuni in interiorul rezervorului;
prin intermediul pompei masinii cand pentru folosirea acesteia se foloseste un robinet
cu mai multe cai;
cu ajutorul unui ejector care realizeaza un debit de 1,53 ori mai mare decat al pompei
masinii.
Ejectorul se bazeaza pe depresiunea creata la trecerea unui lichid printr-un ajutaj montat
intr-un difuzor cu sectiune mare. Ejectorul are corpul 1 cu sectiune interioara mare racordul de
aductiune a lichidelor 2, ajutajul 3, racordul 4 pentru furtunul sorbului de alimentare si racordul 5
pentru furtunul care duce lichidul in rezervor. Lichidul trimis de pompa (in rezervor sunt 1015
l) trece cu viteza mare prin ajutajul dispozitivului si creeaza depresiunea care provoaca absorbtia
pesticidului din vasul de alimentare.

Fig. I.14. Ejector pentru alimentarea cu lichid:

1 corp; 2 racord aductiune lichid; 3 ajutaj;
4 racord furtun sorb; 5 racord rezervor.
Dispozitive de pulverizare
Dispozitivele de pulverizare sunt organele de lucru ale masinilor cu ajutorul carora se
realizeaza dispersarea pesticidelor lichide in picaturi si dirijarea acestora spre suprafetele
destinate tratamentelor. Dispozitivul de pulverizare sunt formate dintr-un cadru de sustinere pe
care se monteaza capetele de pulverizare impreuna cu conductele pentru transportul lichidului.
Cadrul de rezistenta este alcatuit la unele constructii chiar din conductele de transport al

lichidului, iar la masinile cu dispersia pneumatica din tubulatura de tabla pentru dirijarea jeturilor
de aer.
In functie de caracteristicile utilajului si culturii, dispozitivele de pulverizare au o mare
varietate de forme constructive. Astfel aparatele purtate de om au o lance de stropit (o teava cu
un cap de pulverizare).

Masinile de stropit cu pulverizare hidraulica au dispozitive de pulverizare mai complexe.

Pentru culturi de camp sunt prevazute cu tevi orizontale numite rampe de stropit care au mai
multe capete de pulverizare si latimi de lucru cuprinse intre 812 m uneori chiar 24 m.
Fig. I.15. Dispozitiv de pulverizare pentru culturi de camp.

Ele sunt articulate pentru a putea trece usor in pozitie putea trece usor in pozitie de
transport. Distanta dintre capetele de pulverizare este aleasa in functie de unghiul jetului de
picaturi.
Fig. I.16. Stabilirea distantei dintre
doua duze vecine si a inaltimii de lucru.
Pentru o uniformitate cat mai buna a repartizarii pesticidului, jeturile de picaturi a doua
duze vecine trebuie sa se suprapuna pe cca 15% din suprafata. In acest sens, rampa are
posibilitati de reglare a distantei fata de sol.

[mm]

(I.4)

b = 500 mm; = 65; 80; 110.

Pentru culturile de cartofi sau de legume care necesita stropirea frunzelor pe ambele fete,
rampele prezinta niste suporti verticali pentru capetele de pulverizare.

Fig. I.17. Dispozitiv de pulverizare hidraulic

pentru culturile de cartofi si legume.
Pentru vie sunt dispozitive de stropit care trateaza mai multe randuri odata.

Fig. I.18. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentru vie.

Masinile de stropit pentru livada au forma unei potcoave pe care sunt plasate duzele.

Fig. I.19. Dispozitiv de pulverizare hidraulic pentru livada.

Masinile de stropit cu pulverizare pneumatica prezinta dispozitive de pulverizare cu una
sau mai multe dispersoare cu dimensiuni si forme adecvate domeniului de utilizare.
Capete de pulverizare pot fi orientabile in functie de geometria culturii.

Fig. I.20. Dispozitiv de pulverizare pneumatic

pentru culturi de camp.

Fig. I.21. Dispozitiv de pulverizare pneumatic

pentru livezi intensive (tip palmat).
Capetele de pulverizare (sau dispersoare) acestea realizeaza dispersia lichidelor in
picaturi prin aducerea acestora sub forma de pelicule sau filoane subtiri care prin ciocnire cu
aerul se transforma in picaturi fine. Fragmentarea in

Fig. I.22. Dispozitiv de pulverizare pneumatic

pentru vie (tip rozeta).
picaturi se realizeaza cand forta aerodinamica este mai mare decat forta de tensiune
superficiala a lichidului.
Dupa modul in care se realizeaza dispersarea lichidului exista diferite tipuri de capete de
pulverizare: mecanice, hidraulice, pneumatice si hidro-pneumatice.
Capetele de pulverizare mecanice produc fragmentarea lichidului in picaturi prin
centrifugare sau vibratii.

Prin centrifugare lichidul se transforma intr-o pelicula foarte subtire care in contact cu
aerul se transforma in picaturi foarte fine (2040 l/ha) transportul se realizeaza cu ventilatorul
axial.

Fig. I.23. Dispozitiv de pulverizare mecanic centrifugal:

1, 2 discuri; 3 conducta.

Capetele de pulverizare hidraulice realizeaza dispersarea lichidului prin trecerea fortata a

acestuia prin orificii calibrate (duze) datorita presiunii.
a

Fig. I.24. Capete de pulverizare tangentiale:

a cu jet orientabil; b cu jet reglabil (cu deflector elicoidal);
c cu pastila de turbionare.
Constructiv, capetele de pulverizare hidraulice sunt realizate diferit, creand jetul de
picaturi in forma conica, conica tubulara sau in forma de evantai.
Cele mai reprezentative tipuri constructive de capete de pulverizare cu jet conic sunt:

a)

cele cu deflector elicoidal;

b)

cele cu pastila de turbionare.

Deoarece in cazul acestora lichidul inainte de a iesi prin duza este turbionat, capetele de

pulverizare au capatat denumirea de capete de pulverizare tangentiale.

Capetele de pulverizare cu deflector elicoidal pot fi cu camera de turbionare, cu volum
constant sau cu volum reglabil. Reglarea volumului camerei de turbionare se face prin deplasarea
deflectorului. La marirea camerei de turbionare se micsoreaza unghiul jetului si creste lungimea
acestuia. Insa la aceeasi presiune finetea pulverizarii scade.
La tratamentele cu erbicide unde este necesara o uniformitate marita de repartitie a
picaturilor, se folosesc capete de pulverizare cu jet sub forma de evantai, denumit si jet aplatizat.
Ca variante de larga raspandire sunt: capetele de pulverizare la care aplatizarea jetului se
realizeaza:
a)

prin laminarea acestuia;

b) prin ciocnirea lui cu o suprafata dispusa perpendicular pe directia jetului la iesirea din

duza.
Ambele variante folosind duze cu diametre mici necesita filtre, presiunea de lucru este 2
5 daN/cm si picaturile au diametrul de 2001000 m.

c
Fig. I.25. Capete de pulverizare cu jet in forma de evantai
(jet aplatizat):
a cu duza cu orificiu dreptunghiular;
b cu duza cu orificiu in forma de elipsa; c cu duza de impact.
Debitul de lichid care trece prin orificiul calibrat (duza) este dat de relatia:

[l/m]

(I.5)

in care:
p presiunea de lucru [N/m2];
densitatea lichidului [kg/m3];
f sectiunea orificiului [mm2];
coeficientul de debit;
La capetele pulverizatorului tangential = 0,240,45, iar la capetele pulverizatorului in
evantai = 0,60,85.
Se observa ca q la aceeasi sectiune f variaza in functie de p, iar presiunea p si sectiunea f
influenteaza asupra finetii picaturilor (diametrul lor).
Capetele de pulverizare pneumatice
Dispersoarele pneumatice au circuit dublu (bifluide) cel al pesticidului si cel al jetului de
aer. Dispersarea lichidului se datoreaza unui jet puternic de aer cu viteza de 100200 m/s.
Lichidul la presiune mica (0,20,5 barri) se introduce in curentul de aer intr-o zona
profilata a conductei de aer. Cele mai reprezentative variante constructive de dispersoare
pneumatice de forma cilindro-tronconica sunt:
a)

cu duza sub forma de ciuperci;

b)

cu duza sub forma de disc;

c)

cu duza sub forma de teava.

Fig. I.26. Dispersoare pneumatice
de forma cilindro-tronconica:
a cu duza sub forma de ciuperca; b cu duza sub forma de disc
c cu duza sub forma de teava.
I.5. Sisteme de reglare automata a debitului de lichid
Cantitatea de lichid administrata la un hectar de catre masina de stropit (norma de lichid
la hectar N) se determina cu relatia cunoscuta:
[l/ha]

(I.6)

in care:
Q este debitul total, in l/min;
B latimea de lucru, in m;
v viteza de deplasare, in km/h.
Debitul Q care trece prin sectiunile duzelor de pulverizare este oferit de relatia:
[l/min],

(I.7)

in care c este o constanta caracteristica a duzei si lichidului folosit, iar p presiunea de lucru,
in bari.
Din relatiile anterioare rezulta ca practic exista doua posibilitati distincte de mentinere a
unor norme precise la hectar; mentinerea constanta a raportului Q/v, adica modificarea debitului
Q proportional cu viteza de deplasare a masinii; mentinerea constanta a raportului

adica

modificarea presiunii din sistem in asa fel incat valoarea raportului respectiv sa fie constanta.
In functie de cele doua posibilitati de mentinere constanta a normei de lichid la hectar
prezentate anterior, exista diferite procedee de reglare, rolul lor fiind intotdeauna acela de a
asigura uniformitatea distributiei lichidului pe directia de deplasare si respectarea normei la

hectar, care reprezinta de fapt principalele cerinte impuse procesului tehnologic al masinilor de
stropit. Din punct de vedere constructiv si functional sistemele de reglare automata pot fi:

Sisteme de reglare automata a debitului proportional cu regimul motorului (DPM);

Sisteme de reglare automata a debitului proportional cu viteza de deplasare (DPV) care

pot fi realizate in variantele: DPV mecanice si DPV electrohidraulice;

Sisteme de reglare automata a concentratiei proportionale cu viteza de deplasare.

Sistemele de reglare automata a debitului proportional cu regimul motorului (DPM)

functioneaza dupa principiul mentinerii constante a raportului dintre debitul de lichid ce urmeaza
a fi pulverizat si cel care se intoarce inapoi in rezervor.

Fig. I.30. Schema unui regulator cu debitul proportional cu regimul motorului (DPM):
1 vana principala; 2 vana (robinet) pentru reglarea normei de lichid; 3 circuit retur in
rezervor; 4 pastile calibrate (sau robinete); 5 circuite de retur compensatorii; 6 circuite
alimentare tronsoane rampa.
In acest caz, pompa de antrenare este volumica, iar mentinerea constanta a raportului
respectiv se face cu ajutorul unor pastile calibrate sau robinete de reglare montate pe circuitul al
surplusului de debit.
In timpul pulverizarii, variatia vitezei de deplasare a tractorului, deci modificarea
regimului de functionare a motorului tractorului provoaca o scadere sau o crestere
corespunzatoare a debitului de lichid furnizat de pompa, precum si a debitului prin rampa de
stropit in aceeasi proportie.
Sisteme de reglare automata a debitului proportional cu viteza de deplasare (DPV) pot fi
de tip mecanic sau electrohidraulic.

Sistemele de tip mecanic pot fi cu circuit de retur in rezervor si fara circuit de retur in
rezervor. Cele mai utilizate sunt sistemele prevazute cu circuit de retur in rezervorul pentru
lichid, la care debitul de retur depinde de pozitia instantanee a elementului de reglare al unui
regulator montat pe circuitul de retur. Aceste regulatoare pot fi centrifugale sau cu piston.

Fig. I.31. Schema unei masini de stropit echipata cu un regulator cu debitul

proportional cu viteza de deplasare, de tip mecanic centrifugal: 1 pompa; 2, 3 transmisii;
4 regulator mecanic centrifugal; 5 vana de reglare; 6 roata de camp (de transport).
Functionarea acestui regulator implementat in sistemul constructiv al masinii de stropit
este identica cu cea a regulatorului mecanic centrifugal intalnit la unele pompe de injectie ale
motoarelor diesel. Turatia regulatorului este direct proportionala cu viteza de deplasare a masinii
(prin intermediul transmisiei), determinand functie de aceasta marimea sectiunii de trecere a
lichidului catre circuitul de retur. Astfel, este evidenta proportionalitatea dintre debitul ce trece
catre sectiunile rampei de stropit si valoarea momentana a vitezei de deplasare.
In cazul sistemelor de reglare automata mecanice fara circuit de retur in rezervorul pentru
lichid, volumul de lichid este primit de la o pompa actionata de la roata de transport a masinii. Ca
urmare, exista deci o proportionalitate intre debitul pompei si viteza de deplasare, motiv pentru
care volumul de lichid administrat pe unitatea de suprafata tratata ramane constant.
Sistemele de reglare automata de tip electrohidraulic (DPE), in baza informatiilor
furnizate de traductorii (de debit, de presiune, de viteza) utilizati, pot avea doua moduri distincte
de actiune: corectarea vitezei de deplasare a masinii astfel incat valoarea raportului (Q/v) sa fie
egala cu cea impusa de reglajul asigurarii normei de lichid la hectar (situatie rar intalnita);
modificarea corespunzatoare a debitului sau a presiunii prim rampa functie de valoarea

instantanee a vitezei de deplasare, pana la valoarea necesara obtinerii raportului impus de reglaj.
Aceasta solutie a avut cea mai larga raspandire.

Fig. I.32. Schema unui sistem electronic de reglare automata

a debitului de lichid in functie de viteza de deplasare: 1 debitmetru;
2 tahogenerator; 3 comparator; 4 amplificator; 5 regulator automat;
6 vana de reglare; 7 roata de camp (de transport).
Informatia de debit (prim rampa de stropire) si de viteza se prezinta sub forma unor
elemente electrice xQ si xv, generate de traductorii adecvati. Raportul dintre cele doua semnale
(xQ/xv) este comparat cu raportul impus pentru reglaj in elementul de comparare. Abaterea xa
obtinuta la iesirea din comparator este amplificata si transmisa la regulatorul automat unde se
transforma intr-o marime xc care comanda servomotorul electric. Acesta actioneaza asupra
deschiderii robinetului de reglare, modificand sectiunea de trecerea a acestuia si implicit debitul
Ql trimis spre rampa de pulverizare, pana cand raportul (Ql/v) devine egal cu raportul impus.
Sistemele de reglare automata a concentratiei proprotionale cu viteza de deplasare,
realizeaza injectarea substantei active intr-un circuit de apa dirijat catre rampa de stropit.
Functionarea acestor sisteme se bazeaza pe mentinerea constanta a debitului solventului (de
regula apa) si modificarea corespunzatoare a debitului de substanta activa in functie de variatia
vitezei de deplasare.

Fig. I.33. Schema unui sistem de reglare automata a concentratiei solutiei in functie de
viteza de deplasare: 1 rezervor pentru apa;
2 rezervor pentru substanta activa; 3 pompa pentru apa; 4 pompa pentru substanta
activa; 5 debitmetru; 6 sistem de reglare automata a debitului de substanta activa in functie
de viteza de deplasare; 7 vana de reglare;
8 rampa de stropit.
Prin injectia directa a substantei active, presiunea lichidului la nivelul duzelor se modifica
in limite foarte scazute, pe cand limitele de variatie ale debitului de substanta activa sunt largi.
Avantajul mentinerii constante a valorii presiunii lichidului la nivelul duzelor consta in
asigurarea unei valori medii constante a diametrului picaturilor. Debitul necesar de substanta
activa este proportional cu viteza de deplasare a masinii, acesta avand aceeasi valoare cand
viteza este constanta. Dezavantajul sistemelor cu injectie directa se reflecta in pretul de cost mai
ridicat datorita existentei in primul rand a unei pompe suplimentare (pentru substanta activa) si a
conductelor suplimentare necesare.
I.6. Masini si aparate de prafuit
I.6.1.Generalitati
Masinile si aparatele de prafuit realizeaza dispersia insecto-fungicidelor sub forma de praf si
repartizarea acestora in cantitati determinate pe sol, plante, insecte.
Comparativ cu dispersia lichidelor, tratarea cu substante sub forma de praf prezinta
urmatoarele avantaje:

tehnologiile si utilajele folosite sunt mai simple;

capacitate de lucru mare datorita cantitatii mici de substante necesare la hectar (510

kg/ha);

consum energetic redus;

siguranta mare in exploatare.

Dispersia prafului este o metoda de combatere cu o raspandire mai mica in prezent,

datorita unor neajunsuri dintre care cele mai importante sunt:

aderenta prafului pe suprafata plantelor, insectelor si sol este redusa ceea ce duce la
pierderi de substanta toxica;

antrenarea particulelor de praf de catre curentii de aer contribuie la reducerea

eficacitatii lucrarii si poluarea aerului (v < 2 m/s).

bolile si daunatorii la care se pot aplica aceste tratamente sunt limitate;
Din aceste considerente, metodele folosite pentru combaterea prin prafuire reprezinta
numai 20%.
Masinile si aparatele de prafuit se clasifica dupa aceleasi criterii ca si masinile de stropit.
I.6.2. Constructia si functionarea aparatelor si masinilor de prafuit
Aparatele si masinile de prafuit efectueaza procesul de dispersare si transportul prafului
toxic pe cale pneumatica in particule de 1530 m.
Distribuirea (dozarea) prafului spre dispozitivele de dispersare se poate face pe cale
mecanica sau pneumatica.
Elementele componente(fig.I.34) sunt in general urmatoarele: buncar, generator de curent
de aer, distribuitor (dozator) si dispozitivele de prafuire.
Din zona de refulare a aerului catre ventilatorul 3, aerul este trimis in rezervorul 1, prin
clapeta de reglaj 5 si tubul perforat 2. Amestecul aer-praf realizat astfel este preluat de conducta
de absorbtie 4 si transmis in conducta de refulare a ventilatorului fiind evacuat spre locul de
combatere prin dispozitivul de prafuire 6. Reglarea debitului de praf se face prin modificarea
sectiunii de trecere a aerului spre rezervor prin intermediul clapetei 5.

Fig. I.34. Schema unei masini de prafuit cu dozare pneumatica

cu tub perforat.
I.7. Aparate si masini combinate pentru stropit si prafuit
Aceste aparate si masini au un grad inalt de universalitate putand executa lucrari de
stropit, prafuit, de prafuire umeda sau concomitent de stropit si prafuit.
Extinderea pulverizarii pneumatice la masinile de stropit si a dozatoarelor pneumatice la
masinile de prafuit au permis realizarea unor masini combinate de constructie simpla si siguranta
in functionare.
Acestea sunt de mai multe tipuri:

Aparatul purtat de om pentru parcele mici.

Masini de prafuit purtate pe tractor sunt de regula combinate:

MC 300 P; MVL-300.
Aceste aparate(fig.I.35) sunt destinate pentru stropit sau prafuit in livezi, vii si culturi de
legume nemecanizate.
Sursa de energie este un motor cu aprindere prin scanteie. In timpul operatiei de stropit o
parte din aerul debitat de ventilatorul 2 este dirijat prin conducta 3 in rezervorul 1 creand o
suprapresiune care asigura evacuarea lichidului toxic prin conducta 4 spre dispozitivul de
pulverizare pneumatic 6 prevazut cu duza 7. Cantitatea de lichid (debitul) este reglat cu
robinetul 4 realizeaza si inchiderea circuitului de lichid.
In cazul operatiei de prafuit rezervorul se alimenteaza cu substanta toxica sub forma de
praf ,care prin dozatorul cu fante reglabile 5 are acces in cantitati determinate direct in carcasa
ventilatorului de unde sunt evacuate si dispersate impreuna cu aerul la dispozitivul de dispersie
6.

Fig.I.35. Schema unui aparat de stropit si

prafuit purtat de om si actionat de motor
Schema masinii de stropit si prafuit este prezentata in figura I.36. Aceste masini sunt
formate dintr-un cadru pe care se monteaza instalatia de stropit ,si instalatia de prafuit. Cu aceste
masini se pot executa lucrari de stropit, de prafuit, de prafuire umeda. Masina este formata din
instalatia de stropit care are in componenta: rezervorul 1,robinetul cu trei cai 2, filtru 3, pompa
centrifuga 4, corpul de distributie 5, prevazut cu manometru 6, robinetul de la circuitul de agitare
7, robinetul de la circuitul de lucru 8, robinetul de reglare a debitului de lichid 12, dispozitive de
pulverizare 13,14.si ventilatorul 11. Instalatia de prafuit cuprinde: buncarul 9, sistemul de agitare
si dozare 10.

Fig. I.36. Schema masini de stropit si prafuit

Alimentarea cu solutie a rezervorului se face utilizand pompa 4, care initial se amorseaza.

Robinetul cu trei cai 2,se pune in pozitia care asigura legatura intre sorb si pompa,robinetul 8 se
inchide, iar robinetul 7 se deschide. Din vasul de alimentare,lichidul este aspirat de pompa si
refulat prin circuitul de agitare in rezervor. La stropit, pompa prin filtrul 3 aspira lichidul din
rezervor(robinetul 2, face legatura intre rezervor si pompa) si-l refuleaza prin robinetele 8,12,
spre unul din cele doua dispozitive de pulverizare: 13 de tip tronconic sau 14 de tip palmat. O
parte din lichidul debitat de pompa este refulat in rezervor, realizand circuitul de agitare.
Concomitent cu dirijarea lichidului spre dispozitivele de pulverizare, ventilatorul 11 debiteaza
aer spre aceste dispozitive, realizand dispersia pneumatica a lichidului.
La prafuire, din buncarul 9, praful dozat de sistemul 10, este introdus in corpul ventilatorului
11, amestecul de aer si praf fiind dirijat spre unul din cele doua dispozitive de pulverizare, care
indeplinesc, in acest caz, rolul de dispozitive de prafuire. La prafuirea umeda sau tratamente
mixte, cele doua procese de lucru se combina.
Tipuri de masini de stropit si prafuit
Denumire
Simbol
Sursa de energie
[CP]
Capacitatea
rezervorului [dm3]
Presiunea de lucru
[bar]
Debitul
ventilatorului[m3/h]
Latime de lucru
[m]
Masa [kg]
Capacitatea
de
lucru [ha/h]

Tabelul nr.I.3

Masina combinata
de
stropit si prafuit
MC-300 (500)P

Masina de stropit si Masina tractata de

prafuit in vii si stropit si prafuit
livezi
MVL- 300
MTSP- 1200

45

45

45

300(500)- lichid,
50- praf
1,2-4,0

300- lichid,
60- praf
1,5 4,0

1200

3500

3500

3500

1,8-2,5(10)

1,8-2,4

1,8 -12

3-8

260 (290)
1000
0,4-1,0
0,6-0,8
1,7-3,1
1,5-2 culturi de
camp
Consum
de 5,5-10
6-10
1,35 3,15
combustibil [l/ha]
I.8. Instalatii de stropit si prafuit purtate pe avioane si elicoptere
Folosirea instalatiilor de stropit si prafuit purtate pe avioane si elicoptere se justifica in
situatii cand utilizarea mijloacelor terestre este neeconomica sau imposibila. Aparitia aviatiei

utilitare in horticultura este legata de posibilitatea realizarii tratamentelor cu volum redus si ultra
redus de lichid (550 l/ha). Folosirea dispersoarelor pneumatice si a celor centrifugale a oferit
aceasta posibilitate.

Fig. I.37. Schema unui dispozitiv centrifugal

plasat pe aripile avionului:
Dispozitivul centrifugal este pus in miscare de o elice proprie 5 care este solidara cu sita
metalica 4, prevazuta cu ochiuri fine. Lichidul trimis sub presiune prin conducta 1 si robinetul de
reglare a debitului 2 ajunge la supapa cu bila 3 care se deschide la presiune de 2,5 bari.
Turatia ridicata a sitei cilindrice si elicei (60007000 rot/min)

realizeaza o forta

centrifuga foarte mare care obliga lichidul sa treaca prin ochiurile sitei fragmentandu-se in
particule foarte mici,care sunt supuse ulterior curentului de aer, rezultat prin zborul avionului,
realizand o dispersie suplimentara.
In ultima vreme a aparut tendinta de folosire a elicopterelor deoarece:

pot ateriza pe platforme cu suprafete reduse.

realizeaza curenti descendenti de aer care asigura o depunere corespunzatoare a

pesticidelor pe suprafata foliala a plantelor.

I.9. Masini si aparate de produs aerosoli
Masinile si aparatele de produs aerosoli sunt folosite pentru combaterea bolilor si
daunatorilor in vii, livezi, silvic, sere si pentru dezinfectia incaperilor.
Procesul producerii aerosolilor reprezinta dispersarea particulelor de lichid intr-un mediu
gazos, obtinandu-se fractiuni foarte mici (150 m) care formeaza o ceata.

Modul de producere al aerosolilor este:

Pe cale mecanica

Pe cale termica

Pe cale termo-mecanica.
Cele mai raspandite sunt masinile de produs aerosoli pe cale termo-mecanica.

Fig.I.38. Schema functionala a masinii de produs aerosoli:

Motorul cu aprindere prin scanteie 1 actioneaza compresorul 2 care trimite aerul sub
presiune in camera de ardere 3. Benzina din rezervorul 1/ ajunge la jiclorul 5 unde la nivelul
difuzorului 6 intalneste curentul de aer produs de compresor, pulverizandu-se. Scanteia bujiei 7
aprinde amestecul a carui ardere se face in camera 3. Gazele arse in amestec cu aerul debitat in
continuare de compresor trecand cu viteza mare prin dreptul duzei 8 aspira si pulverizeaza
solutia toxica care vine din rezervorul 9. Datorita temperaturii gazelor, picaturile de solutie sunt
evaporate si evacuate prin difuzorul 4. In contact cu atmosfera vaporii de solutie se condenseaza
formand un nor de ceata toxica.
I.10. Masini de tratat seminte
Tratarea semintelor de legume si cereale se poate face pe cale termica sau pe cale
chimice.
Tratarea pe cale termica necesita instalatii costisitoare folosind fie bai cu lichid incalzit la
7080C sau surse de radiatii infrarosii.
Metoda chimica foloseste insectofungicide sub forma lichida sau praf.

Masinile actuale de tratat seminte (MTS-4) efectueaza tratamente combinate (tratare

uscata si semi-umeda).

Fig. I.39. Schema de functionare a unei masini de tratat seminte

Din cosul de alimentare 1, prevazut cu suberul 2

de reglarea sectiunii de trecere,

semintele sunt preluate de elevatorul 3. La trecerea semintelor spre elevator din rezervorul de
praf 4 sub actiunea dozatorului 5 se descarca cantitati determinate de praf care sunt antrenate
impreuna cu semintele spre toba de amestecare 6, cazand pe discul 7. Discul in miscare de rotatie
(110 rot/min) deplaseaza semintele impreuna cu praful spre periferie, cad pe palnia 8 si de aici pe
discul 9. In timpul deplasarii semintele se acopera cu un strat fin de praf si sunt preluate la gurile
de evacuare de sub discul 9.
Tratamentul cu substante lichide se face din rezervorul 10, iar dozarea se realizeaza cu
robinetul 11. Ajuns pe discurile 7 si 9 in miscare de rotatie, lichidul se transforma intr-o pelicula
subtire, sub influenta fortei centrifuge, care acopera cu un strat subtire semintele. Reglarea
debitului de praf se face prin modificarea sectiunii de trecere ,prin actionarea unui suber.
Reglarea debitului de lichid se face prin modificarea sectiunii de trecere a robinetului 11.