Sunteți pe pagina 1din 20

CAPITOLUL 1

Destinaţia şi clasificarea maşinilor de stropit

Maşinile de stropit se folosesc pentru aplicarea prin stropire pe


suprafaţa plantelor şi a solului a pesticidelor lichide ( fungicide, insecticide
şi erbicide). Ele efectuează dispersarea substanţelor chimice lichide sub
formă de soluţii, suspensii sau emulsii în picături fine ca sunt dirijate pe
suprafaţa plantelor sau a solului. Unele maşini de stropit sunt folosite pentru
dezinfecţia adăposturilor de animale.
După destinaţie, maşinile de stropit pot fi : pentru culturi de câmp şi
legume, pentru vii, pentru livezi şi universale.
Maşinile de stropit cu destinaţie universală se prevăd cu echipamente
de lucru pentru stropit în culturi de câmp, în vii şi livezi.
După modul de pulverizare a soluţiilor toxice maşinile de stropit pot
fi: cu pulverizare hidraulică, cu pulverizare pneumatică, cu pulverizare
mecanică şi cu pulverizare combinată (hidropneumatică).
Maşinile de stropit pot fi cu tracţiune mecanică – tractate sau purtate.
Există echipamente de stropit ce se montează pe avioane şi elicoptere.
CAPITOLUL 2
2.1 Părţile componente ale maşinilor de stropit

În general, o maşină de stropit este formată dintr-un cadru, pe care şi


de care se montează următoarele părţi: rezervor de lichid, pompă, filtru,
dispozitive de pulverizare a lichidului şi organe de reglare a presiunii sau a
debitului. Legătura dintre rezervor, pompă şi celelalte organe se face prin
intermediul unor conducte şi furtunuri.
În figura 1 se arată schema unei maşini de stropit cu pulverizare
hidraulică. Principalele părţi componente ale acestei maşini sunt : rezervorul
de soluţie 1, pompa 2 şi dispozitivul de pulverizare 3. Pentru filtrarea
soluţiei este prevăzut filtrul 4. pentru indicarea presiunii este prevăzut
manometrul 5, iar limitarea presiunii se face prin intermediul supapei de
siguranţă 6.
Din rezervorul 1, lichidul este aspirat de pompa 2 şi refulat în corpul
de distribuţie 8. Din corpul de distribuţie o parte din lichid este dirijat spre
dispozitivul de pulverizare 3, iar o altă parte este dirijată prin conducta 9
spre rezervor. Această parte de lichid serveşte pentru agitarea soluţiei din
rezervor. Lichidul dirijat spre dispozitivul de pulverizare trece prin filtru 4 si
robinetul 10.
Figura 1
Maşinile cu pulverizare hidraulică funcţionează la presiuni de 5 – 25
daN/cm 2. Principale tipuri de pompe folosite la aceste maşini sunt pompe cu
pistoane şi pompe cu role. Întru-cât pompele cu piston dau un debit
pulsatoriu, la maşinile prevăzute cu acest tip de pompe se prevăd şi camere
de egalizare a presiunii.
Dispozitivul de pulverizare în cazul acestor maşini este format dintr-o
ţeavă sau mai multe ţevi reunite , pe care sunt fixate capetele de pulverizare.
Aceste capete de pulverizare sunt prevăzute cu orificii calibrate (duze).
Pulverizarea hidraulică se datorează presiunii. Lichidul, datorită
presiunii, este forţat să se scurgă prin orificii calibrate ( cu diametru 0,75 – 2
mm). Ca urmare, lichidul este turbionat şi se transformă în pelicule subţiri.
Intrând cu viteză în masa de aer fixă, peliculele de lichid se transformă în
picături. Dimensiunile picăturilor rezultate sunt cuprinse între 100 şi 1000
m. Dimensiunile picăturilor rezultate depind de presiunea lichidului şi de
dimensiunea duzei. Dimensiunile mici ale picăturilor se obţin în cazul când
presiunea lichidului este mare iar diametrul duzei este mic.
În figura 2 se arată schema unei maşini de stropit cu pulverizare
pneumatică formată din rezervorul de lichid 1, pompa 2, corpul de distribuţie
3, filtrul 4, ventilatorul 5 şi dispozitivul de pulverizare 6.

Figura 2
În cazul acesta, lichidul refulat de pompa 2, trecând prin corpul de
distribuţie 3, filtrul 4 şi robinetul7, este adus la presiune mică în dispozitivul
de pulverizare 6. Dispozitivul de pulverizare este realizat dintr-o conductă cu
terminaţie tronconică, în care este o ţeavă 8 cu diametrul de 4 – 6 mm, prin
care este adus lichidul. Ieşind din ţeavă, lichidul este supus acţiunii
curentului de aer debitat de ventilatorul 5.
Pulverizarea pneumatică se realizează datorită vitezei curentului de
aer. Aerul, deplasându-se cu viteze mari, acţionează asupra lichidului ce iese
din ţeava 8. Ca urmare, se realizează dispersarea lichidului în picături, care,
cu ajutorul curentului de aer , sunt transportate spre plante.
Agitarea lichidului din rezervor se face cu o parte din lichidul debitat
de pompă, care, prin robinetul 9 şi conducta 10 este refulat înapoi, în
rezervorul 1.
În figura 3 se arată schema unei maşini se stropit cu pulverizare
mecanică. În acest caz, lichidul toxic din rezervorul 1 este adus prin
intermediul pompei 2 la dispozitivul de pulverizare 3. aducerea lichidului la
dispozitivul de pulverizare se face la presiune mică.
Dispozitivul de pulverizare este format din două discuri suprapuse,
prevăzute cu ondulaţii.
Pulverizarea mecanică se realizează sub acţiunea forţei centrifuge.
Lichidul adus pe discuri este antrenat în mişcarea de rotaţie a acestora.
Discurile rotindu-se la viteze mari, sub acţiunea forţei centrifuge, transformă
lichidul în pelicule foarte subţiri. La părăsirea discurilor peliculele de lichid,
în contact cu aerul, se transformă în picături. Picăturile rezultate sunt
preluate şi transportate de curentul de aer debitat de ventilatorul axial 4.
Pentru a realiza împrăştierea particulelor rezultate pe o lăţime mare,
ventilatorul 4 şi dispozitivului de pulverizare i se imprimă în timpul lucrului
o mişcare de oscilare. Pe acest principiu sunt construite maşinile de stropit
cu volum redus pentru stropirea unor cantităţi mici de soluţie pe unitatea de
suprafaţă.
Figura 3
Maşinile de stropit cu pulverizare combinată includ în componenţa lor
următoarele: rezervor, pompă pentru crearea presiunii, corp de distribuţie,
ventilator pentru crearea curentului de aer şi dispozitiv de pulverizare a
lichidului.
La aceste maşini, pulverizarea se face în două etape. În prima etapă
lichidul este pulverizat pe cale hidraulică, fiind forţat să treacă prin duze.
După trecerea prin duze, picăturile rezultate sunt supuse acţiunii curentului
de aer debitat de un ventilator. Ca urmare, picăturile sunt fragmentate
suplimentar şi transportate către plante.

2.2 Procesul de lucru executat de maşinile de stropit

În timpul deplasării maşinii, pompa primind mişcare, absoarbe


lichidul din rezervor şi-l refulează spre dispozitivele de pulverizare. Ca
urmare, în reţeaua de refulare, datorită rezistenţelor întâmpinate la trecerea
lichidului, se creează presiunea. Lichidul sub presiune ieşind prin orificiile
capetelor de pulverizare, în contact cu aerul, se fragmentează în picături care
sunt dirijate pe plante. Aceste picături s e depun pe plante, pe o fâşie egală
cu lăţimea de lucru a maşinii.
Dacă debitul de lichid ce este evacuat printr-un cap de pulverizare este
q în l/s, atunci debitul total de lichid evacuat din maşină va fi:

Q = zq în l/s
în care :
z - numărul capetelor de pulverizare

Considerând că maşina , în timpul lucrului, se deplasează cu viteza v,


în m/s, în unitatea de timp maşina va stropi o suprafaţă S egală cu:

S = Bv , m2/s
- în care B este lăţimea de lucru
Cantitatea N de lichid pulverizat ce cade pe unitatea de suprafaţă va fi:
N = Q/S = zq/Bv , l/m2
N = 104 zq/Bv , l/ha

Din relaţia de mai sus se vede că pentru norma N constantă, este


necesar ca în lucru să se menţină constante atât viteze de lucru v cât şi
debitul Q = zq de lichid ce este pulverizat prin dispozitivele de pulverizare.
CAPITOLUL 3
ORGANELE DE LUCRU ALE MAŞINILOR DE STROPIT
3.1 Rezervoare şi sisteme de agitare a soluţiilor

Rezervoare. La maşinile de stropit se folosesc rezervoare de soluţie


de formă cilindrică sau prismatică, cu capacitatea de 300 – 1500 l. Unele
maşini purtate se prevăd cu trei rezervoare : unul montat pe cadrul maşinii
iar două pe părţile laterale ale tractorului.
Pentru alimentarea rezervoarelor cu soluţii se folosesc pompele
maşinilor sau ejectoare. Principiul de funcţionare al unui ejector este arătat
în figura 4.
Figura 4

Ejectorul este montat în circuitul de alimentare al maşini de stropit.


Prin conducta 1 se debitează lichidul de la pompa maşinii. În acest scop este
necesar ca în rezervorul maşinii să existe circa 25 – 30 l lichid. Conducta 1
este prevăzută cu ajutajul 2. Lichidul trecând prin ajutajul 2 îşi măreşte
viteza, iar în corpul 3 se creează o depresiune. Datorită acestei depresiuni,
prin conducta 4 lichidul este aspirat din vasul de alimentare 5. Acest lichid
se amestecă cu lichidul refulat prin ajutajul 2 şi este transportat prin
conducta 6 spre rezervor.
Sisteme de agitare a soluţiilor. Agitarea soluţiilor se face mecanic,
hidraulic, pneumatic şi hidropneumatic.
Agitarea mecanică a soluţiilor se realizează prin intermediul unui
agitator, format dintr-un ax cu palete ce primeşte mişcare de rotaţie continuă.
Agitarea mecanică se realizează la unele maşini prin balansarea rezervorului.
Agitarea hidraulică a soluţiilor se face prin introducerea continuă în
rezervor a unei părţi din lichidul refulat de pompa maşinii.
Agitarea pneumatică, realizată prin introducerea aerului în partea
inferioară a rezervorului de soluţie este foarte puţin utilizată.
Agitarea hidropneumatică se obţine prin introducerea lichidului în
rezervor prin intermediul unui ejector. La trecerea lichidului din ejector spre
rezervor este antrenat şi aer.

3.2 Pompe

Pompele maşinilor de stropit au rolul de a deplasa lichidul de la


rezervor spre dispozitivele de pulverizare , creând presiunea necesară atât
pentru deplasarea lichidului cât şi presiunea necesară pentru pulverizarea
lichidelor.
La maşinile de stropit se folosesc pompe cu piston, pompe cu role,
pompe centrifuge şi pompe cu membrană.
Pompe cu piston. În figura 5 se arată schema unei pompe cu piston,
formată din cilindrul 1 şi pistonul 2. În capul cilindrului 1 este prevăzută
supapa de admisie 3 şi supapa de refulare 4. acţionarea pistonului se face de
la arborele cotit.
Pomparea lichidului se realizează datorită mişcării rectilinii
alternative a pistonului 2 în cilindrul 1. La deplasarea pistonului de la PMI
spre PME în cilindru se creează depresiune , supapa 3 se deschide şi aspiră
lichid prin conducta de admisie 6, conectată la rezervor. La cursa de
întoarcere, lichidul aspirat este comprimat, supapa 4 se deschide şi lichidul
este evacuat prin conducta 7 spre dispozitivele de pulverizare.
Figura 5
Pompe cu role. O pompă cu role (figura 6) este formată dintr-un
stator 1 în care este montat un excentric cu rotor, prevăzut la periferie cu
alveole. În alveolele rotorului sunt montate rolele 3. Pe părţile laterale ale
statorului sunt două capace. Rotorul 2 este montat pe un arbore ce primeşte
mişcare de rotaţie.
Statorul pompei este prevăzut cu orificiul 4 de admisie şi orificiul 5 de
refulare.
Figura 6

Pompele cu role funcţionează înecate. Înainte de punerea în funcţiune


trebuie amorsate.
Pomparea lichidului la aceste pompe se realizează în felul următor: în
timpul rotirii rotorului, sub acţiunea forţei centrifuge, rolele sunt deplasate
spre stator. Trecând prin dreptul orificiului de aspiraţie, fiecare rolă
antrenează un volum de lichid. În dreptul orificiului de evacuare, datorită
dispunerii excentrice a rotorului, rolele sunt forţate să intre în alveole,
lichidul antrenat fiind refulat.
Pompele cu role funcţionează la turaţii de 500 – 1000 rot/min, debitul
fiind de 25 – 150 l/min.
La unele maşini de stropit, pompele cu role se montează direct pe
arborele prizei de putere. În acest caz, statorul se fixează prin intermediul
unui lanţ de şasiul tractorului.
Pompe cu membrană. La aceste pompe pomparea lichidului se
realizează prin intermediul unei membrane, care, modificându-şi poziţia,
realizează micşorarea sau mărirea volumului unei camere. Pompele cu
membrană sunt prevăzute cu supape de admisie şi evacuare.
Pompe centrifuge. O pompă centrifugă este formată dintr-un stator
(carcasă) şi un rotor. Statorul are formă de spirală. Rotorul este format dintr-
un disc cu palete sau din două discuri între care se găsesc paletele. Palete pot
fi drepte sau curbate înainte sau înapoi faţă de sensul de rotaţie.

Figura 7

În figura 7 se arată schema unei pompe centrifuge formată din carcasa


1 în care se găseşte montat rotorul. Rotorul este format din discurile 2 şi 3
între care sunt prevăzute paletele 4. În partea centrală a discului 2 este
prevăzut conul 5.
Pompele centrifuge funcţionează amorsate. Prin rotirea rotorului,
cantităţile de lichid sunt deplasate sub acţiunea forţei centrifuge de la centru
spre periferie, creându-se în centrul rotorului o depresiune. Ca urmare, se
aspiră noi cantităţi de lichid prin gura 6, conectată la rezervor. Datorită
faptului că lichidul este deplasat spre periferia rotorului, în gura de refulare 7
se creează o presiune , realizându-se pomparea lichidului.

3.3. Ventilatoare

Ventilatoarele au rolul de a crea presiunea necesară pentru deplasarea


aerului. Ventilatoarele pot fi centrifuge sau axiale.
Ventilatoare centrifuge. Aceste ventilatoare se folosesc pentru
crearea curentului de aer necesar pentru dispersarea lichidelor toxice în
picături şi transportul picăturilor spre plante.
Ventilatorul centrifugal este format dintr-un rotor cu palete 1 montat
într-o carcasă2. Prin rotirea rotorului aerul din spaţiile dintre palete sub
acţiunea forţei centrifuge, este deplasat spre periferia rotorului. Ca urmare, la
gura de aspiraţie se creează o depresiune, iar la gura de refulare 4 se creează
o presiune. Datorită depresiunii create în centru rotorului se aspiră
permanent aer care este refulat prin gura 4.
Ventilatoare axiale. Aceste ventilatoare creează curentul de aer
necesar pentru transportul picăturilor rezultate prim pulverizarea hidraulică
şi prin pulverizare mecanică.
În figură se arată schema unui ventilator axial , format din rotorul cu
palete1, montat în carcasa 2. Pe arborele rotorului este montată piesa sferică
3. În timpul funcţionării ventilatorului, paletele rotorului deplasează aerul
paralel cu axul rotorului, creând în spatele acestuia o presiune. Curentul de
aer creat preia picăturile de lichid şi le transportă spre plante.

3.4. Dispozitive de pulverizare

Dispozitivele de pulverizare reprezintă organele de lucru prin


intermediul cărora se realizează pulverizarea lichidelor toxice în picături.
Picăturile rezultate se depun pe suprafeţele supuse tratamentului.
Dispozitivul de pulverizare este format dintr-un cap de pulverizare sau
mai multe capete de pulverizare ce se montează pe ţevi, conducte sau corpuri
de formă specială.
Capetele de pulverizare efectuează dispersia lichidului în picături. În
funcţie de modul în care se realizează pulverizarea lichidului capetele de
pulverizare pot fi:
- mecanice
- hidraulice
- pneumatice
- combinate
Capetele de pulverizare mecanice. În figură se arată un cap de
pulverizare mecanică de tip centrifugal. Capul de pulverizare este format din
două discuri 1 şi 2 montate pe arborele 3. Discurile au periferia fin zimţată.
Lichidul este adus pe discul 1 prin intermediul conductei 4 prevăzută la
extremitate cu un orificiu calibrat.

Capete de pulverizare hidraulice. Aceste capete de pulverizare pot


crea jeturi de picături sub formă de con sau de evantai. Capetele de
pulverizare hidraulice dispersează lichidul în picături cu diametre de 0,1 – 1
mm. Fineţea pulverizării la aceste capete depinde de diametrul orificiului şi
de presiunea lichidului. La diametre mici ale orificiilor se obţin picături de
diametru mai mic.
Capete de pulverizare pneumatică. Capul de pulverizare pneumatic
este format dintr-o conductă în care este montată concentric conducta de
alimentare cu lichid 2, prevăzută cu o duză sub formă de ciupercă 3, disc 4
sau ţeavă 5.
Lichidul este adus la duză cu presiune mică. Ieşind din conducta 2
lichidul se prelinge pe duză , fiind supus acţiunii unui curent de aer debitat
de conducta 1. Viteze curentului de aer fiind mare, acesta acţionând asupra
peliculei de lichid, realizează dispersarea acestora în picături. Picăturile
rezultate sunt antrenate de curentul de aer şi transportate spre plante.
Capetele de pulverizare pneumatică se pot monta pe ţevi, în conducte
sa în corpuri de formă specială. Pentru stropitul culturilor de câmp se
folosesc dispozitive de pulverizare la care capetele de pulverizare
pneumatice sunt montate în grupuri de câte 5 pe ţeavă. Aducerea lichidului
la duze se face prin intermediul a două furtunuri.
3.5. Sisteme de reglare a presiunii şi a debitului de lichid

Debitul de lichid ce se evacuează prin dispozitivele de pulverizare ale


maşinii depinde de secţiunea capetelor orificiilor capetelor de pulverizare şi
de viteza de scurgere a lichidului prin orificiile capetelor de pulverizare.
Pentru reglarea debitului de lichid se folosesc supape de reglare a
presiunii din reţeaua de refulare, precum şi robinete de reglare a debitului.
Supape de reglare a presiunii. Aceste supape se prevăd pentru
reglarea presiunii de lucru, respectiv a debitului, la maşinile de stropit care
lucrează la presiuni mai mari de 5 daN/cm2. Ele limitează presiunea de lucru
şi îndeplinesc totodată rol de supape de siguranţă.
Schema unui sistem de reglare a presiunii prin intermediul supapei de
siguranţă este arătată în figură. Supapa de siguranţă este formată dintr-un
corp în care se găseşte bila 1 şi arcul 2 a cărui prestrângere poate fi reglată
prin intermediul şurubului 3. Supapa este montată pe reţeaua de refulare într-
un corp 4. De la corpul 4 lichidul este dirijat prin intermediul robinetului 5 şi
a conductei 6 spre dispozitivele de pulverizare.
Robinete de reglare a debitului. Pentru reglarea debitului de lichid
se prevăd robinete de reglare. În figură se arată un astfel de sistem de
reglare. Lichidul aspirat de pompa 1 este refulat spre conductele 2 de dirijare
a lichidului spre dispozitivele de pulverizare. Reglarea debitului de lichid ce
trece spre conducta 2 se face prin intermediul robinetului 3. Robinetul 3
permite modificarea secţiunii de trecere a lichidului de la pompă spre
conductele 2. Respectiv, prin modificarea secţiunii de trecere se modifică
debitul de lichid refulat spre dispozitivele de pulverizare. Surplusul de debit
este dirijat înapoi în rezervor prin conducta 4, prevăzută cu robinetul de
reglare 5.
Robinetele de reglare se prevăd la maşinile de stropit prevăzute cu
pompe centrifuge.
Norme de protecţia muncii la lucrările de stropit

Lucrările de protecţia plantelor folosind substanţe toxice se execută de


echipe specializate. Muncitorii ce fac parte din aceste echipe trebuie să
poarte în timpul lucrului echipament de protecţie. Echipamentul de protecţie
constă din salopetă cauciucată sau pelerină, mască, ochelari şi mănuşi.
Înainte de începerea lucrului se va face instruirea muncitorilor privind
regulile de tehnica securităţii muncii la folosirea substanţelor toxice. Pentru
acordarea de prin ajutor în caz de accidente la locul de muncă cu substanţe
toxice trebuie să existe materiale necesare.
În timpul lucrului s vor respecta următoarele reguli:
- la pornirea agregatului în lucru se vor avertiza persoanele ce
lucrează pe maşină sau se găsesc în preajma acesteia
- se interzice desfundarea capetelor de pulverizare sau demontarea
acestora în timpul funcţionării maşinii
- maşinile vor lucra numai la presiuni recomandate; se interzice a se
lucra cu maşini cu manometre defecte sau cu supape de siguranţă
defecte
- se interzice urcarea sau coborârea de pe maşină a persoanelor în
timpul lucrului
- se interzice muncitorilor să mănânce, să bea sau sa fumeze în
timpul lucrului
- la sfârşitul lucrului echipamentul de protecţie se scutură şi se spală;
muncitorii se vor spăla pe faţă şi pe mâini cu apă şi săpun şi vor
clăti de mai multe ori gura cu apă
- se interzice folosirea în alte scopuri a vaselor folosite la prepararea
substanţelor toxice; acestea se curăţă şi se spală iar resturile de
substanţe toxice se îngroapă în gropi special săpate;
COLEGIUL AGRICOL D. PETRESCU
CARACAL – OLT

PROIECT PENTRU ABSOLVIREA


ŞCOLII PROFESIONALE

Profesor Absolvent
Ing. NUNCĂ OVIDIU SAVU NICUŞOR
ALIN

2005
COLEGIUL AGRICOL D. PETRESCU
CARACAL – OLT

PROIECT PENTRU ABSOLVIREA


ŞCOLII PROFESIONALE
Tema lucrării : Maşini de stropit

Profesor Absolvent
Ing. NUNCĂ OVIDIU SAVU NICUŞOR
ALIN

2005
Memoriu justificativ

Aparatele şi maşinile de stropit şi prăfuit sunt destinate pentru


efectuarea lucrărilor de protecţie a plantelor împotriva bolilor şi dăunătorilor.
Aplicarea la timp şi corect a tehnologiei de combatere a bolilor şi
dăunătorilor are o importanţă deosebită în ansamblul măsurilor necesare
pentru obţinerea unor producţii mari şi de calitate.
Substanţele folosite şi distribuite pe plante, pe sol sau pe seminţe sunt
produse chimice denumite pesticide. După destinaţie aceste produse pot fi
insecticide, fungicide, erbicide, rondencide, nematocide, acaricide, limacide,
raticide, etc. şi sunt administrate sub formă de lichid, praf, granule sau
momeli otrăvite.
Prin stropire substanţele chimice dau cu apa soluţii, emulsii sau
suspensii, fiind pulverizate înainte de a ajunge pe plante sau pe sol. Prin
prăfuire pesticidele se prezintă sub formă de pulberi foarte fine ce se aplică
pe un curent de aer debitat de un ventilator, dar sunt şi pulberi care se
introduc în apă şi se aplică prin stropire. Pesticidele granulate sunt destinate
pentru distrugerea insectelor şi a dăunătorilor din sol şi se încorporează în
sol odată cu sămânţa. Ponderea cea mai mare în lucrările de combate a
bolilor şi dăunătorilor o au substanţele aplicate prin stropire.
Bibliografie

D.TOMA, C. MITROI, E. BARBU, P. BARBU – MAŞINI ŞI


INSTALAŢII AGRICOLE
C. CARACIUGIUC, N. PĂTRAŞCU – MECANIZAREA
AGRICULTURII
LEGEA PROTECŢIEI MUNCII 90/1996
NORME GENERALE DE PROTECŢIE A MUNCII
NORME SPECIFICE DE PROTECŢIE A MUNCII LA
LUCRĂRILE DE COMBATERE A BOLILOR ŞI DĂUNĂTORILOR
CUPRINS

Memoriu justificativ
Destinaţia şi clasificarea maşinilor de stropit
Părţile componente ale maşinilor de stropit
Procesul de lucru executat de maşinile de stropit
Organele de lucru ale maşinilor de stropit
- Rezervoare şi sisteme de agitare a soluţiilor
- Pompe
- Ventilatoare
- Dispozitive de pulverizare
Sisteme de reglare a presiunii şi a debitului de lichid
Norme de protecţia muncii la lucrările de stropit
Bibliografie

S-ar putea să vă placă și