Sunteți pe pagina 1din 19

FACTORII DE VEGETATIE Viata plantelor este influentata de catre toti factorii mediului de viataecologici.

Factorii ecologici influenteaza viata plantelor intr-o masura diferita.Sunt insa unii factori ai mediului inconjurator fata de care nu este posibila viata plantelor numiti factori de vegetatie:lumina,caldura,aerul,apa.,hrana. LUMINA CA FACTOR DE VEGETATIE.NECESITATEA LUMINII PTR PLANTE Lumina este un factor indispensabil ptr cresterea si dezvoltarea normala a plantelor.Fara lumina nu se poate forma in frunze si alte organe ale plantelor clorofila,iar in lipsa clorofilei si a luminii nu pot avea loc fotosinteza.Lumina slaba aduce la alungirea internodiilor inferioare la fainoase,la etiolare si cadere.Insuficienta luminii determina scaderea continutului de zahar in radacina de sfecla,de amidon la tuberculii de cartofi,de substante proteice in boabele de cereale,de zahar in struguri,de grasimi la plantele oleaginoase.Insa,inul de fuior si canepa semanata mai des primesc lumina mai putina ,cresc mai inalte si formeaza fibra mai subtire,apreciata ptr tesaturile fine dar mai rezistente la rupere.La majoritatea culturilor agricole,semintele germineaza tot asa de bine la lumina ca si la intuneric. METODE AGROTEHNICE PENTRU DIRIJAREA REGIMULUI DE LUMINA Pentru a folosi cat mai multa energie luminoasa se poate recurge la cateva metode agrotehnice.O metoda consta in repartizarea pe camp a unui numar suficient de plante,astfel incat fiecare planta si intreg lanul sa intercepteze si sa foloseasca cat mai multa energie solara.Prin semanatul cerealelor in randuri obisnuite(12.5cm),repartizarea boabelor si plantelor de camp este mai uniforma decat la semanatul prin imprastiere,iar folosirea energiei solare este mai buna.Folosirea luminii de catre plante depinde si de directia randurilor.Semanatul in directie nord sud creeaza conditii de luminara mai buna si incalzire mai convenabila ptr plante decat orientarea est vest.Combaterea buruienilor la timp in lanuri inlatura umbrirea culturilor si permite luminarea mai buna a lor. APA CA FACTOR DE VEGETATIE Importanta aper ptr viata plantelor La plantele cultivate nivelul productiei vegetale totale este conditionat de urmatorii factori: -factorii ecologici(climatici,edafici,orografici) si zonarea ecologica a plantelor -factorii biologici -factorii tehnologici

-factorii social economici Alaturi de ceilalti factori de vegetatie apa constituie unul din factorii de vegetatie de cea mai mare importanta ptr viata plantelor.Ea este in acelasi timp factorul de vegetatie cel mai variabil in cursul unui an,sezon sau perioada de vegetatie.Continutul in apa al diferitelor organe este de 10-15%la seminte,pana la 85-90%la unele organe verzi.Plantele au nevoie de apa incepand cu germinarea semintelor si in tot cursul perioadei de vegetatie.Pentru a germina semintele de cereale necesita 50%apa fata de greutatea lor,pe cand semintele din in,canepa,soia,fasole,lucerna necesita 100%apa si chiar mai multa.In medie peste 99%din apa absorbita din sol este eliminata prin procesul de transpiratie.Cantitatea de apa exprimata in g sau kg folosita de plante pentru a forma un gram sau kg de substanta uscata in organele sale aeriene,se numeste COEFICIENT DE TRANSPIRATIE SAU CONSUM SPECIFIC. Consumul specific este variabil in functie de soi,perioada de vegetatie,vant,temperatura,umiditatea aerului.Valorile medii ale coeficientului de transpiratie pe culturi se prezinta astfel: grau:270-639 orez:395-811 porumb:240-495 lucerna:568-1068 Apa influenteaza si indirect viata plantelor avand rol decisiv de formare a solului. Sursele de apa Cea mai mare cantitate de apa folosita de planta este absorbita din sol prin radacini.Sursele de apa sunt:precipitatiile,apa freatica,apa din condensarea vaporilor,apa de irigatie. Precipitatiile:in tara noastra prezinta principala sursa de aprovizionare a plantelor cu apa.Cele 638 mm precipitatii,cazute in medie in Romania ar putea fi considerate ca suficiente daca nu ar fi distribuite neuniform pe teritoriul tarii cat si de-a lungul unui an.Sezonul cel mai ploios este in lunile mai,iunie,iulie in care cad 30-40%din totalul precipitatiilor unui an.Urmeaza o perioada de seceta relativa lunile august,septembrie,octombrie ;lunile noiembrie,decembrie si ianuarie formeaza perioada precipitatiilor de iarna care reprezinta 15-20%din totalul precipitatiilor. Seceta-este perioada de timp de cel putin 10 zile-vara si 14 zile iarna,in care nu cad precipitatii.Anii secetosi sunt aceia in care cantitatea totala de precipitatii sunt sub medie.Seceta este una din cele mai mari calamitati ale agriculturii tarii noastre mai ales ptr zona de stepa. Coeficientul de valorificare a apei din precipitatii-este cantitatea de recolta in kg care se obtine cu 1mm de apa din perioada de vegetatie a plantei respective.Aceasta variaza in functie de repartitia precipitatiilor de-a lungul perioadei de vegetatie,de masurile agrofitotehnice etc.

Apa freatica.Devine utila atunci cand la adancime mai mica(4-7m)astfel incat urcandu-se prin capilare sa ajunga in zona de raspandire a radacinilor..In perioadele de seceta apa freatica se gaseste la o adancime de aprox 4m,ea va putea aproviziona capilar plantele ale caror radacini patrund pana la 2 m-graul,porumbul etc.textura si structura solului influenteaza inaltimea de urcare a apei.Inaltimea de urcare a apei este direct proportionala cu textura solului. Apa provenita din condensarea vaporilor.Vapori de apa se condenseaza nu numai la suprafata ci si in interiorul solului formand roua interioara.Apa provenita prin condensare are o importanta redusa ca sursa de apa pentru plante,deoarece fenomenul se repeta in fiecare noapte,importanta ei creste in perioada cand plantele nu se pot aproviziona pe alta cale de apa. Apa de irigatie.Prin irigatie se intelege aprovizionarea dirijata a solului cu cantitati de apa suplimentara fata de cele primite in mod natural.Principalele surse de apa pentru irigat pot fi:lacurile de acumulare,bazinele de retentie,raurile,apa din panza freatica. Formele de apa din sol Apa sub forma de vapori.Sursele acestei forme de apa pot fi: -vaporii care patrund in sol din atmosfera -vaporii care formeaza prin evaporarea apei lichide din sol In perioadele mai reci,indeosebi iarna sau in noptile reci de vara,vaporii de apa care vin din straturile de sol mai calde se condenseaza cand ajung in straturile de sol mai reci,formandu-se astfel roua internacare in zonele secetoase poate echivala cu aprox 10mm de apa anual. Apa de sorbtie.Este apa absorbita la suprafata particulelor de sol.Nu este accesibila plantelor,se elibereaza sub forma de vaporipe masura ce solul se usuca. Apa libera.Poate fi capilara si gravitationala. Apa capilara-ca stare fizica este lichida si are cea mai mare importanta ptr plante.Este usor mobila se poate deplasa in toate directiile spre radacini. Apa gravitationala este apa lichida,libera care circula prin porii solului datorita fortelor gravitationale.Ea se afla in afara fortelor de sorbtie si a celor capilare din sol.Apare atunci cand apa care se acumuleaza in ol depaseste nivelul corespunzator apei capilare.In perioada de vegetatie nevoia de apa este mai accentuata ,deoarece plantele in timpul cresterii tranpira cantitati mai mari de apa.Ritmul de crestere al plantelor este influentat de cantitatea de apa existenta in sol,de temperatura,gradul de aprovizionare cu substante nutritive. Consumul de apa al plantelor.Este foarte mult influentat de cantitatea de ingrasaminte aplicate,sistemul de lucrare al solului,densitatea plantelor la unitatea de suprafata.Se poate spune ca coeficientul de transpiratie este 1.5-2 ori mai mare la variantele neingrasate comparativ cu variantele ingrasate.Consumul de apa al plantelor este influentat de nr plantelor la unitatea de suprafata,epoca de

semanat,gradul de infestare cu buruieni. Influenta apei asupra activitatii microorganismelor si a proceselor biochimice din sol Activitatea mo.din sol precum si procesele biochimice sunt conditionate de un anumit grad de aprovizionare cu apa.Procesele de amonificare au loc atat in mediul aerob cat si anaerob numai atunci cand solul are peste 70% apa din capacitatea maxima de apa. Masuri de dirijare a regimului de apa al solului Lucrarile solului ce le executam cu plugul,cultivatorul,sau discul la timp si de buna calitate permit acumularea si pastrarea unei cantitati mai mari de apa. In primul rand trebuie ca solul sa fie afanat,ptr ca apa din precipitatii sa se infiltreze repede.Un sol afanat are o porozitate mai mare si poate inmagazina o cantitate mai mare de apa.Araturile de vara sau cele de toamna se executa cu plugul in agregat cu grapa stelata,aceasta niveland si realizand o usoara asezare a solului atat cat sa elimine spatiile largi de aer create la aratura,micsorand posibilitatile de pierdere a apei prin evaporare. Pe terenurile in panta se practica masuri ptr reducerea scurgerilor apei la suprafata si inmagazinarea acesteia in sol:araturile pe curbe de nivel,orientarea randurilor de plante pe curbe de nivel,alegerea gamei de culturi care sa previna eroziunea,folosirea benzilor infiebate,practicarea culturilor in fasii etc. Distrugerea buruienilor,mecanic si chimic care consuma cantitati mari de apa si hrana necesara plantelor cultivate.In conditiile excesului de umiditate se vor efectua lucrari agroameliorative pentru evacuarea surplusului de apa cum si al drenajului etc. CALDURA CA FACTOR DE VEGETATIA Caldura din aer si din sol in raport cu cerintele plantelor Caldura este necesara pentru desfasurarea tuturor proceselor vitale ale plantei:absorbita apei si a sarurilor nutritive,fotosinteza,respiratia,transpiratia,cresterea etc.Plantele au cerinte diferite fata de caldura in functie de specie si de fazele de vegetatie.Majoritatea plantelor agricole si cele spontane din zona temperata sunt mezoterme,traiesc la temperaturi cuprinse intre 10-40 grade celsius.Optimul termic in majoritatea cazurilor este in jur de 20 grade celsius,iar temp minima si maxima difera in functie de specie. Viata plantei este nu numai in functie de temperatura aerului atmosferic dar si de cea a solului.Regimul termic al solului influenteaza intreaga planta,dar in mod direct organele si procesele subterane:sistemul radicular al tuberculilor de cartof,al bulbilor de ceapa,etc.germinatia semintelor,activitatea m.o.,regimul de apa,de aer si nutritiv al solului etc.Temperaturile optime ptr cresterea radacinilor difera de cele ale tulpinilor si frunzelor.Temperatura optima pentru radacini este mai mica

decat ptr tulpini si frunze.Caldura influenteaza diferit inflorirea plantelor care ierneaza.Temperaturile scazute din perioada de toamna-iarna provoaca la cerealele de toamna schimbari biochimice in mugurii de crestere,se formeaza hormoni care determina inflorirea.Cerealele de toamna fara acest proces cresc vegetativ fara sa formeze flori,spice,seminte. Constanta termica- este suma temperaturilor din aer,medii zilnice mai mari de 5 grade C din perioada de vegetatie a fiecarei plante.Constanta termica este un indicator important care variaza in intervale largi folosit in zonarea culturilorrepartizarea pe teritoriu a speciilor,soiurilor si hibrizilor de plante.Principala sursa de caldura a solului si atmosferei este energia solara.Plantele si solul absorb o parte din energia solara dar cantitatea de caldura pe care o primeste solul depinde de mai multi factori:prezenta vegetatiei,modul cum se prezinta suprafata,prezenta stratului de zapada,latitudine etc. Metode de folosire mai eficace a radiatiei solare Cele mai importante metode de folosire a radiatiei solare sunt: Zonarea si amplasarea plantelor pe teritoriu in functie de cerintele lor fata de temperatura.Astfel in zonele calde in perioadele mai lungi de vegetatie se pot cultiva:orezul,arahidele,bumbacul,floarea soarelui,vita de vie,sorgul,lucerna,hibrizii tardivi de porumb,iar in zonele mai racoroase trifoiul,cartoful,hibrizii timpurii de porumb etc. Stabilirea epocii optime de semanat astfel ca plantele sa parcurga intreaga vegetatie.Semanatul trebuie executat cand in sol se realizeaza temperatura minima de germinat,specifica fiecarei plante. Corelarea adancimii de semanat in functie de mersul vremii.In cazul in care se intarzie semanatul si atmosfera s-a racit se seamana mai adanc,catre limita maxima a adancimii de semanat pentru ca germinatia semintelor sa fie favorizata de caldura solului. Corectarea dozelor de ingrasaminte.Pentru obtinerea de productii mari se maresc dozele de ingrasamant indeosebi cele cu azot. Metode de reglare a regimului termic al solului Caldura poate fi reglata numai pe suprafete reduse in sere,rasadnite,case de vegetatie,adaposturi.Metodele agrotehnice de reglare: Eliminarea excesului de apa,prin drenaj,santuri de scurgere a apei,araturi adanci etc.Apa avand capacitate calorica mare face solurile umede sa fie soluri reci,incalzindu-se greu primavara. Folosirea ingrasamintelor organice .Prin descompunerea unei tone de gunoi de grajd se elibereaza 2-4 milioane calorii mari.Acest fenomen este deosebit de important in legumicultura,rasadnitele incalzindu-se cel mai adesea prin caldura degajata in procesul de descompunere a gunoiului de grajd nefermentat. Afanarea solului datorita permeabilitatii fac ca acesta sa devina mai cald.

Mulcirea solului(acoperirea)cu diferite materiale ca folii de material plastic,gunoi de grajd etc.Mulciul de culoare inchisa contribuie la incalzirea solului. Mulcirea cu materiale de culoare inchisa se practica pentru incalzirea solului cultivat cu legume sau plante tehnice valoroase,culoarea deschisa reflecta radiatiile solare si apara solul de supraincalzire. Retinerea zapezii cu ajutorul parazapezilor-ptr semanaturile de toamna.Stratul de zapada are conductibilitate termica redusa si fereste plantele de inghet. Semanatul sau plantatul pe coamene brazdelor -terenul se incalzeste mai repede deoarece excesul de apa se scurge si semanatul se poate face ma repede. Plantarea de perdele de protectie -fasii de arbori de 5-7m latime.Acestea,asezate in calea vantului,micsoreaza oscilatiile diurne si nocturne ale aerului la suprafata solului si din sol. Folosirea surselor de caldura in anotimpul rece in sere si rasadnite ptr a obtine legume si flori timpurii.Se foloseste ca surse de caldura apa calda de la unele intreprinderi,apa din izvoare calde,incalzire cu carbuni,lemne etc. In zonele amenintate de inghet,primavara ptr a intarzia infloritul pomilor,solul este mentinut rece prin adunarea zapezii in jurul pomilor si prin varuirea tulpinilor si a ramurilor principale ale pomilor.Pentru a feri plantatiile pomicole si viticole de actiunea ingheturilor tarzii de primavara se ard substante fumigene care formeaza nori de fum oprind radiatia caldurii,in atmosfera in jurul pomilor mentinandu-se o temperatura de ardere a substantelor fumigene care sa nu depaseasca normele de protectie a mediului ambiant. AERUL CA FACTOR DE VEGETATIE Rolul componentelor aerului pentru viata plantelor Aerul este un amestec format din mai multe gaze:azot,oxigen si dioxid de carbon in ponderea cea mai mare,dar si argon,heliu,amoniac,vapori de apa etc.Pentru plante prezinta importanta atat aerul atmosferic cat si cel din sol.Aerul din sol este mai bogat in dioxid de carbon si mai sarac in oxigen ca urmare a diferitelor procese biologice si fizico-chimice ce se petrec in sol. Azotul-este necesar ptr sinteza materiei proteice.Azotul este un gaz inert.Plantele nu asimileaza azotul elementar gazos,dar acesta este sursa principala de compusi cu azot care ajung in sol si pot fi accesibili plantelor. Oxigenul-este indispensabil organismului vegetal ca si a celui animal,in fenomenul de respiratie.Oxigenul este necesar pentru germinatia semintelor si respiratia radacinilor plantelor,activitatea m.o. aerobe,a celor care descompun materia organica etc. Concentratia de oxigen de 15-20% din sol este cea mai favorabila ptr majoritatea plantelor de cultura.Cresterea radacinilor inceteaza cand continutul de oxigen scade sub 5%.Lipsa de oxigen determinata de baltirea apei provoaca moartea plantelor. Dioxidul de carbon-este folosit in fotosinteza fiind absorbit puternic prin toate

organele verzi ale plantei.Dioxidul de carbon poate fi absorbit si prin radacini.Cea mai mare parte din dioxidul de carbon din atmosfera provine din sol prin degajare.Concentratia de dioxid de carbon de peste 1% in aerul din sol este daunatoare pentru majoritatea plantelor.Cresterea concentratiei de dioxid de carbon in jurul plantelor este o metoda ce se practica pentru sporirea productiei culturilor fortate. Amoniacul-se gaseste in aerul atmosferic in cantitati foarte mici,iar in aerul solului intr-o proportie putin mai mare datorita descompunerii proteinelor.Amoniacul se gaseste sub forma de azotiti si azotati. Vaporii de apa-reprezinta una din starile apei.Vaporii de apa nu sunt absorbiti de catre planta,circula in sol si contribuie la omogenizarea continutului de apa. Dirijarea regimului de aer al solului este necesara pe majoritatea solurilor dar mai ales pe cele grele,care se tasteaza repede si formeaza crusta cat si pe cele cu exces de umiditate.Distrugerea crustei de la suprafata solului,afanarea precum si toate masurile de imbunatatire a structurii solului contribuie la ameliorarea regimului de aer.Pe solurile cu exces de umiditate se executa santuri de scurgere sau drenaj.Regimul de aer este ameliorat prin folosirea ingrasamintelor organice.In cazul solurilor excesiv de aerate se intervine cu tavalugul pentru crearea unui regim optim al porozitatii. SUBSTANTELE NUTRITIVE CA FACTOR DE VEGETATIE Rolul substantelor nutritive in viata plantelor Elementele nutritive sunt absorbite de plante sub forma de ioni si cationi asigurand hrana plantelor. Elemente nutritive esentiale necesare in cantitati mari se numesc macroelemente,iar cele necesare in cantitati mici se numesc microelemente. Din grupa macroelementelor fac parte:azotul,fosforul,potasiul,calciu,magneziu si sulful iar din grupa microelementelor fac parte:manganul,cuprul,zincul,molobdenul,borul,clorul,fierul. Azotul:este unul dintre elementele esentiale care intra in componenta substantei proteice.Azotul reprezinta elementul conducator al proceselor de crestere al plantelor:frunze mari de culoare verde inchis.Insuficienta in acest element face ca plantele sa creasca incet,raman pipernicite,frunzele lor se ingalbenesc si se usuca,iar recoltele sunt mici.Excesul de azot intarzie maturitatea. Fosforul:se gaseste in plante in compusi organici si anorganici.In sol se afla in compusi minerali cat si in materia organica.Are un rol important in transformarile hidratilor de carbon din panta.Are influenta asupra dezvoltarii radacinilor plantelor,sporeste energia germinativa a semintelor,infratirea la cereale,grabeste maturitatea.Fosforul din sol Influenteaza favorabil dezvoltarea m.o..Continutul de umiditate din sol influenteaza absorbtia fosforului.Cu cat solul are un continut de umiditate aproape optim,cu atat plantele se aprovizioneaza cu mai mult fosfor.

Potasiul:are o importanta esentiala in cresterea,inflorirea si fructificarea plantelor.In sol se gaseste in compusi minerali.In plante se gaseste in cantitati foarte mari,se acumuleaza mai mult in tulpini si frunze si mai putin in seminte.Micsoreaza transpiratia,mentine turgescenta celulelor,mareste taria fibrelor la in,sporeste rezistenta la ger,sporeste activitatea fotosintetica.Este necesar pentru diviziunea celulara si neutralizarea acizilor organici.Insuficienta potasiului determina uscarea frunzelor pe margine si obtinerea de productii mici. Calciul:are un rol important in cresterea tesaturilor tinere.Se gaseste in cantitati mari in plante ocupand locul al doilea dupa potasiu.Neutralizeaza acizii care se formeaza in planta a celorlalti cationi,formeaza cimentul de legatura dintre celule.Cea mai mare cantitate de calciu se gaseste in nervurile frunzelor si in petiol.Deficitul de calciu provoaca cresterea si dezvoltarea slaba a plantelor,frunzele raman subtiri,mugurele terminal moare,radacinile raman scurte si se deformeaza,varfurile se ofilesc si apoi treptat se usuca. Magneziu: se gaseste in clorofila si participa direct la procesul de fotosinteza,se gaseste in constitutia enzemelor avand un rol important in metabolismul plantei,in asimilarea fosforului din compusii minerali,in formarea fructelor si semintelor. Sulful-se gaseste sub forma de compusi organici si sub forma de saruri.Insuficienta de sulf mareste procentul de azot nitric si de aminoacizi in planta si micsoreaza procentul de proteine,provoaca unele boli la unele plante,frunze de culoare galbena,nervuri mai deschise la culoare decat restul frunzei,tulpinile cresc mai mult in grosime.Fuctele pomilor sunte de culoare galben deschis,deformate,cu pielita groasa si miezul tare. Microelementele- sunt elemente nutritive folosite de plante in cantitati mici dar cu un rol important in formarea enzimelo,vitaminelor ,hormonilor,provoaca oxidarea sau reducerea altor compusi,asigura schimbul de gaze precipita in plante alte elemente chimice,maresc rezistenta plantelor la boli si ger. Manganul-are rol de catalizator in procesul de absorbtie si de sinteza in special in perioada de germinatie.Insuficienta de mangan determina piticirea plantelor de ovaz,tutun,fasole,tomate etc.De asemenea insuficienta pe soluri turboase produce o boala fiziologica la cereale manifestata prin cresterea normala pana la inspicare apoi aparitia de pete brune pe frunze,indoirea lor urmata de moartea plantei. Cuprul-se gaseste intotdeauna in compozitia plantelor si joaca un rol in metabolismul acestora.Cuprul mareste rezistenta plantelor la ger,la seceta.Insuficienta se manifesta prin aparitia pe frunzele plantelor a unor pete albe si cresterea inceteaza.La cereale spicul nu se formeaza sau ramane mic si productia scade. Zincul-are un rol important in multe functiunu fiziologice ale plantelor.Intra in compozitita fermentilor care determina procesele de respiratie din plante.Se acumuleaza in cantitati mari la incheietura nervurilor principale si mareste

rezistenta plantelor la seceta si ger. Molibdenul-are rol de catalizator in actiunea de transformare in planta a azotului nitric in azot amoniacal,de asemenea in legarea azotului atmosferic cu hidrogenul.Stimuleaza activitatea bacteriilor nesimbiotice care fixeaza azotul din atmosfera. Borul-se gaseste in sol sub forme anorganice(borat de sodiu,calciu sau magneziu) sau organice in resturile plantelor si m.o.din sol.Are o influenta asupra infloririi si formarii fructelor,asupra cresterii radacinilor,stimuleaza formarea nodozitatilor pe radacinile leguminoaselor. Clorul-este un element nutritiv necesar plantelor in cantitati destul de mari.Este esential pentru reactiile de fotosinteza ale cloroplastelor izolate,prin care se elibereaza oxigenul.Cele mai sensibile plante la clor sunt:sfecla,morcovii,orezul,varza si tomatele. Fierul-are un rol important in fotosinteza,nu intra in compozitia clorofilei,dar este un catalizator fara de care nu se poate forma clorofila,iar plantele pierd culoarea verde. Metode agrotehnice de reglare a regimului de nutritie a plantelor a)Folosirea ingrasamintelor chimice si organice care au rol de a completa si de a corela necesarul de elemente nutritive din sol in scopul realizarii de productii mai mari si de calitate mai buna b)Rotatia culturilor cu scopul de a aranja culturile in succesiune incat fiecare sa beneficieze de o buna planta premergatoare.Lucrarile solului favorizeaza descompunerea substantelor organice,trecerea compusilor minerali in forme usor asimilabile,favorizeaza dezvoltarea sistemului radicular,incorporarea ingrasamintelor chimice si organice si stimuleaza activitatea m.o. fixatoare de azot. c)Combaterea buruienilor,deoarece acestea consuma cantitati mari din elemente nutritive din sol facand concurenta plantelor de cultura. BIOLOGIA SOLULUI VIETUITOARELE DIN SOL SI ACTIVITATEA LOR In sol se afla numeroase si extrem de variate organisme vii.In fiecare gram de sol din stratul arabil se gasesc la cateva sute de mii pana la miliarde de vietuitoare.Fiecare mm2 de radacini are 200-400 peri radiculari.In aceasta comunitate de functii vii se stabilesc relatii foarte diverse:de convietuire,de succesiune,de simbioza,de parazitism,etc.Toate acestea au o influenta determinanta asupra fertilitatii solului si asupra productiei vegetale. Sistemul radicular al plantelor.Radacinile prin masa,dimensiunile si procesele la care participa exercita o mare influenta asupra micropopulatiei si macropopulatiei solului.Substantele nutritive din sol sunt absorbite de radacini care elimina dioxidul de carbon,acizi organici,zaharuri,fermenti,vitamine etc.care sporesc accesibilitatea pentru plante a diferitilor compusi minerali din sol.Perii radiculari si o parte din

radacinile fine funcioneaza o perioada scurta de timp dupa care mor si se desprind de pe radacinile vii. M.o. sunt continuu aprovizionate cu substrat energic usor accesibil.La majoritatea plantelor ierboase peste 50% din masa radiculara se dezvolta in primii 30 cm de la suprafata solului. Bacteriile.La un gram de sol se afla circa circa un milion de bacterii.Cea mai mica populatie se gaseste in solutiile nisipoase,pietroase,podzoluri,iar cea mai numeroasa in solurile fertile.La un hectar in stratul superficial de 30 cm,.se afla 400-4000kg celule vii.Numarul bacteriilor in general descreste cu adancimea solului si reflecta distributia materiei organice. Bacteriile desfasoara in sol o activitate multipla.Ele participa la descompunerea substantelor organice,la circuitul azotului,carbonului si a altor elemente chimice,la o serie de reactii chimice,organice si anorganice,care influenteaza fertilitatea solului si cresterea plantelor. Actinomicetele sunt organisme heterotrofe care participa la desompunerea celor mai variate substante organice din sol.Numarul lor din sol variaza intre 10-70% din numarul total al m.o.si este cea mai mare pe soluri fertile(amendate,aerate,bogate in materie organica). Ciupercile de sol .Numarul de ciuperci din sol variaza de la cateva mii pana la circa 1 milion/g sol,iar biomasa intre 800-1400 kg/ha pe stratul arabil de 11 cm.Ciupercile din sol participa la descompunerea materiei organice de la substantele usor degradabile(zaharurile),pana la cele mai rezistente(celuloza,rasina).Ele pot fi parazite,saprofite sau simbiotice.Ciupercile simbiotice traiesc pe radacinile unor plante din familiile orhidee,graminee etc.arbori de padure si pomi roditori asociatie numita micoriza.Altele sunt pradatoare si ataca nematozii,protozoarele,amoebele etc.,iar unele produc antibiotice pentru unele bacterii,ciuperci sau animale care populeaza solul. Algele .Se afla la suprafata solului deoarece dezvoltarea algelor depinde de lumina.In conditii favorabile,algele albastre si cele verzi se gasesc fiecare in numar de circa 100.000 g/sol.Cele mai numeroase populatii se formeaza in solurile umede si aerate.Expuse la aer uscat,mor,raman insa vii daca sunt acoperite cu sol chiar la un continut scazut de umiditate. Protozoarele .Sunt animale unicelulare si se gasesc in sol de la circa 300 la circa 120.000 la 1g de sol umed.Sunt raspandite in stratul de la suprafata,gros de circa 10cm.Biomasa lor este mica si anume pana la 5g/m2 patrati.Numarul de protozoare si de bacterii din sol prezinta variatii temporare,deoarece cele doua populatii ajung foarte repede la un nou echilibru.Protozoarele se hranesc selectiv cu bacterii.Protozoarele influenteaza indirect circuitul materiei organice din sol,prin ingerarea diferitelor vietuitoare. Nematodele .Sunt specii care au ca habitat principal solul si populeaza mai ales

stratul superficial gros de 5-10cm bogat in humus si in radacini.Nematodele sunt viermi filamentosi si se misca prin spatiile poroase ale solului.Unele nematode se pot hrani cu resturi organice moarte,vegetale sau animale si nu sunt daunatoare.Altele sunt pradatoare si se hranesc cu protozoare,bacterii,alge mici,viermi etc.Ele gauresc peretele celular al radacinilor patrund in plante,uneori ajungand pana chiar pana la resuturile aeriene.Se hranesc cu sucul plantelor si continutul celular si ca urmare diminueaza recolta. Lumbricidele .Pentru zonele noastre cea mai raspandita este rama comuna.Corpul ramenor este format din 80-90%apa la greutatea vie,dar sunt rezistente la desicare,putand pierde in conditii de seceta pana la 70%din continutul lor de apa.Cea mai numeroasa populatie se gaseste in solurile nelucrate,bogate in humus si cu reactie neutra,iar cea mai mica in solurile arabile.Ramele se hranesc cu resturi de plante pe care le trag de la suprafata in galeriile lor.Hrana trece prin intestinul ramelor in decur de 20-24 ore,viteza zilnica de ingerare fiind de circa 100-120mg sol uscat/g greutate vie. In sol se mai gasesc numeroase alte vietuitoare.Dintre insecte prezinta o importanta mai mare cele din familiile:Colembola,Coleoptera,Lepidoptera,Diptera etc.Ele consuma diverse resturi vegetale,participand astfel la maruntirea substantei organice cu ocazia ingerarii hranei,creind in felul acesta conditii favorabile pentru descompunerea microbiana.In sol traiesc in permanenta,sau numai o parte din timp,soareci de camp,cartita,viezurele,dihorul si alte animale.Influenta asupra solului este in deosebi de ordin mecanic:sapa galerii,amesteca si transporta solul si favorizeaza aerisirea acestuia prin canalele create. Anual solul primeste cantitati mari de material organic(radacini,alte resturi de plante,animale moarte etc.).Descompunerea acestora este un proces continuu si foarte complex de care este responsabil in primul rand microflora solului. FIXAREA AZOTULUI ATMOSFERIC Aerul din atmosfera contine aproximativ 80%azot.In atmosfera deasupra fiecarui hectar de teren se afla peste 300.000t de azot,ceea ce reprezinta o mare rezerva ptr imbogatirea solului si aprovizionarea plantelor de cultura cu acest important element nutritiv.Cateva grupe de m.o. au insusirea de a folosi azotul elementar din aer,ptr construirea corpului lor celular sau de a-l pune la dispozitia plantelor superioare.Procesul se numeste "fixarea azotului",iar aceste m.o.se numesc "fixatoare deazot".Fixarea azotului pe cale biologica este un proces deosebit de important dar si foarte economic,de fapt azotul obtinut pe aceasta cale poate fi considerat un dar al naturii. Microorganismele fixatoare de azot se impart in 2 grupe: -simbiotice si fixatoare libere Fixarea azotului pe cale simbiotica .Bacteriile simbiotice sunt fixatoare de azot cele mai energice.Din sol ele patrund in radacinile plantelor prin perii

radiculari,unde intalnesc din abundenta hrana accesibila si se inmultesc repede.Infectia stimuleaza diviziunea celulelor in tesutul meristematic si ca urmare se formeaza nodozitati.Marimea si forma nodozitatilor difera;cele mai mari se formeaza pe radacinile de lupin,soia,fasole si sunt de forma rotunda.Cele mai mici se intalnesc in lucerna si trifoi. Cantitatea de azot fixat anual difera mult,in functie de speciile plante,conditiile de mediu,tipul de bacterii etc.Bacteriile simbiotice intalnesc cele mai favorabile conditii in solurile fertile,cu reactii aproape de neutru.Folosirea nitraginului .Tratarea semintelor plantelor leguminoase cu preparate care contin bacterii simbiotice este o masura importanta pentru intensificarea procesului de fixare a azotului.Metoda se foloseste atat in cazul in care semanatul urmeaza a se face pe un sol in care anii precedenti nu au fost cultivate plante leguminoase,cat si pentru a introduce tulpini in de bacterii mai active decat cele rezistente spontan in sol.Preparatul folosit se numeste nitragin si se livreaza in sticle.Este un substrat nutritiv solid pe suprafata caruia se afla o cultura bacteriana sub forma unui strat mucilaginos,de culoare albicioasa. Inainte de semanat,stratul bacterian din flacoane se spala,se dilueaza cu putina apa si se trateaza semintele,realizand astfel infectia sau inocularea lor cu bacterii. Avantaje:-infectia se produce rapid,deoarece bacteriile vin in contact direct prin perii radiculari -este usor de practicat -costul nitraginului este mic RELATIILE DINTRE PLANTE SI MICROORGANISMELE DIN SOL Microorganismele din rizosfera in special microflora,reprezinta o parte componenta a mediului de viata al plantelor.Intre acestea se stabilesc interrelatii pe toata durata de vegetatie.Legaturile sunt foarte complexe si conditionate atat de insusirile plantelor si m.o.cat si de conditiile mediului inconjurator. Influenta plantelor asupra m.o. .Resturile vegetale si toate secretiile organelor subterane si aeriene ajunnse in sol constituie sursa de hrana si energie pentru m.o.heterotrofe,care formeaza marea majoritate a populatiei solului.Situatia favorabila de hrana detemina o inmultire rapida a m.o. Rolul microflorei in viata plantelor. Sub actiunea microflorei,substantele organice complexe sunt mineralizate,compusii minerali insolubili din sol si din ingrasaminte sunt trecuti in forme usor solubile si accesibile plantelor.Alte m.o.fixeaza azotul atmosferic,participa la formarea humusului in procesele de amonificare si nitrificare,sintetizeaza substantele active din punct de vedere fiziologic,secreta diferite antibiotice,absorb substantele nutritive,fixandu-le temporar in corpul lor si evitand pierderea acestora. In nutritia plantelor un mare rol revine bacteriilor amonificatoare si nitrificatoare care elibereaza azotul sub forme usor asimilabile plantelor,care elibereaza azotul

sub forme usor asimilabile plantelor,celor care solubilizeaza fosfatii de calciu si compusii organofosforic.In procesele vitale m.o.elibereaza un mare numar de metaboliti,in compozitia carora intra stimulatorii de crestere,indeosebi vitamine.In conditii nefavorabile ca de exemplu insuficienta umiditatii,temperaturii scazute,influenta m.o.poate fi negativa.De exemplu cand solul este sarac in saruri minerale m.o. intra in concurenta cu plantele pentru hrana,are loc o imobilizare temporara a azotului. Cand solul este bogat in elemente nutritive dar sarac in substante organice necesare ca material energetic ptr m.o.,acestea descompun o parte din humus pentru a-si procura energia necesara desfasurarii proceselor metabolice. Denitrificarea ,fenomen ce conduce la pierderi de azot din sol,este rezultatul activitatii bacteriilor denitrificatoare.El poate di evitat prin diverse metode agrotehnice:afanarea,curatirea,drenarea solului etc. Oboseala solului ,fenomen frecvent in conditii de monocultura are ca una din cauze acumularea de microorganisme fitopatogene.Alte cauze ale acestui fenomen pot fi:consumul unilateral al substantelor nutritive din sol,acumularea de ioni de aluminiu,fier etc.Cauza principala este acumularea de substante toxice secetate de catre unele m.o.precum si inmultirea bacteriilor si ciupercilor parazite.Substantele toxice(metan,hidrogen,sulfurat etc.)se acumuleaza in conditii anaerobe ca rezultat al descompunerii incomplete a materiei organice.In sol se inmultesc m.o.care provoaca ofilirea tomatelor si a cartofilor,putregaiurile umede,patarile frunzelor,hernia verzii etc.Dintre metodele de refacere a fertilitatii solului afectat de oboseala fac parte:rotatia rationala a culturilor,aplicarea de ingrasaminte,amendamente,lucrarile solului.etc. MICROFLORA SOLULUI SI PESTICIDELE In multe tari suprafata solului este tratata cu pesticide din care indiferent de modul de aplicare,o parte insemnata ,iar deseori intreaga cantitate ajunge in sol.Astfel fiecare teren arabil primeste pesticide cu substanta activa.Folosite nerational ,unele se pot acumula in sol,poluandu-l si amenintand existenta unor specii de animale,plante,m.o.,precum si sanatatea omului. a)Efectul pesticidelor asupra m.o. folositoare. Majoritatea erbicidelor,in cantitati recomandate pentru o productie si aplicate corect nu sunt toxice ptr m.o.sau unele au influenta redusa.In cantitati mari si repetate des,ele se comporta ca sterilizatori ai solului.Daca se aplica rar efectul inhibator este temporar,deoarece masura detoxificarii solului se restabileste biomasa m.o. b)Actiunea m.o. asupra pesticidelor.Distrugerea erbicidelor se produce pe mai multe cai.In primul rand ele sunt descompuse ca sursa de energie si hrana.In unele situatii descompunerea este posibila numai prin oxidarea prealabila a altor substante organice,care constituie sursa initiala de hrana si energie pentru m.o. (fenomen numit cometabolism).Pentru descompunerea diverselor erbicide este

necesara nu numai prezenta anumitor grupe de m.o.,dar si a unui substrat care sa creeze conditiile ptr procesele lor de metabolism. CAILE DE SPORIRE A FERTILITATII SOLULUI 1)Ameliorarea solurilor slab productive si neproductive,prevenirea si combaterea poluarii solului sunt masuri importante ale agriculturii moderne,integrate. 2)Lucrarile solului consuma 25-50% din totalul de combustibil care revine pentru toata tehnologia unei culturi.Dintre toate verigile tehnologice,lucrarile solului ocupa primul loc.Rezervele de economie de combustibil sunt foarte mari,fara a diminua productia ca de exemplu stabilirea in mod rational a adancimii araturii,reducerea numarului de lucrari ale solului,formarea de agregate,etc. 3)Reducerea consumurilor de energie la executarea mecanizata a lucrarilor agricole . 4)Optimizarea consumului de ingrasaminte si pesticide,perfectionarea producerii si folosirii acestora,folosirea completa si rationala a ingrasamintelor organice naturale. 5)Perfectionarea si optimizarea tehnologiilor de irigare,Irigarea este un sector mare consumator de energie(pomparea apei,transportul si distribuirea ei,materiale ptr constructii etc.).Aici sunt de asemenea si mari rezerve de exonomii de energie:elaborarea de metode eficiente si economice de udare,organizarea optima a muncii,rationalizarea consumului de apa si cresterea gradului de conversie a acesteia in productie agricola. 6)Perfectionarea procesului de bioconversie.In prezent plantele nu valorifica decat 1-2%din energia solara.Daca acest randament de conversie ar fi marit de cateva ori,productia agricola ar spori cel putin in aceeasi proportie. 7)Organizarea asolamentelor in cadrul consiliilor unice agroindustriale. LUCRARILE SOLULUI OBIECTIVELE ACTUALE ALE LUCRARILOR SOLULUI Principalele lucrari ale solului sunt:aratura,desfundarea,cultivatia,tavalugirea,lucrarea cu freza.Executare lor produce urmatoarele procere tehnologice:afanarea,maruntirea,intoarcerea,amestecarea,nivelarea,tasarea,modelar ea. AFANAREA- Sub influenta masinilor,a precipitatiilor solul se taseaza.Solul prea tasat are un regim de apa,caldura si hrana nefavorabil.De aceea periodic solul trebuie afanat.Intensitatea si frecventa afanarii depind de conditiile din sol,de clima si de plantele de cultura.De exemplu afanarea mai profunda si mai deasa este necesara pe solurile argiloase,compacte,greu permeabile etc MARUNTIREA- este un proces care intr-o masura mai mare sau mai mica are loc

concomitent cu afanarea.Pin maruntire se regleaza raporul dintre porozitatea capilara si necapilara.In solul maruntit semintele plantelor de cultura pot fi ingropate la adancime optima. INTOARCEREA- este un proces cu insemnatate mai mare in zonele mai umede.Apa care se infiltreaza,antreneaza sarurile minerale si coloizii de sol din straturile de la suprafata catre adancime.Prin intoarcerea solului acestea sunt readuse la suprafata catre adancime.Aratura ingroapa stratul de la suprafata care pana in anul urmator isi reface insusirile favorabile. AMESTECAREA -este necesara pentru a obtine un strat de sol omogen cu fertilitate.Pin amestecare se distribuie uniform in sol ingrasamintele organice,amendamentele. NIVELAREA- la solul nivelat se intalnesc urmatoarele avantaje:semanatul,lucrarile de ingrijire si de recoltare,se executa mai usor si de calitate.pierderile de apa prin evaporare sunt mai reduse,ceea ce are mare importanta mai ales in zonele cu deficit de umiditate ,amplitudinea de variatie diurna a temperaturii este mai redusa ,distribuirea apei prin irigare este mai uniforma etc. TASAREA -constituie procesul opus afanarii.Prin tasare agregatele de sol se apropie,creste poroziunea capilara,in detrimentul celei necapilare,se creeaza un pat germinativ corespunzator;in zonele secetoase se diminueaza procesul de aerisire a solului si ca urmare de evaporare a apei. Alte procese care pot avea loc prin lucrari speciale ale solului sunt:formarea de brazde pentru irigat sau pentru indepartarea excesului de apa,formarea de coame,modelarea terenului in legumicultura etc. ARATURA Aratura este cea mai importanta lucrare a solului;se mai numeste si lucrarea de baza.Aproape in toate cazurile aratura se executa cu plugul cu cormana.Piesele active ale plugului taie fasii de sol-brazde-de diferite latimi si adancimi,care sunt expuse proceselor tehnologice de intoarcere,afanare si amestecare.Prin aratura se realizeaza afanarea si sporirea capacitatii solului de inmagazinare a apei,ingroparea la fundul brazdei a stratului superficial de sol cu insusiri deteriorate si aducerea la suprafata a stratului cu insusiri fizice mai bune,ingroparea resturilor de plante,a buruienilor,ingrasamintelor etc.Prin aratura se regreaza regimul solului de apa,aer,hrana si caldura.De regula pe acelasi teren aratura se executa o data pe an si numai in rare cazuri de 2 ori(cand pe acelasi teren se realizeaza intr-un an 2 culturi sau daca aratura,pana la semanat s-a tasat excesiv) Aratura superficiala:se executa la adancimea de 12-17 cm in urmatoarele cazuri

principale:pe terenurile afanate si curate fara buruieni;cand intr-un an pe acelasi teren se ara de 2 ori,una din araturi de obicei prima se face superficial:pe solurile cu stratul de humus subtire;pentru culturi succesive,daca se executa primavara. Aratura normala:se efectueaza la adancimea de 18-20 cm,pe solurile fertile,pentru culturile care nu necesita aratura mai adanca(cerealele,paioase,mazarea,fasolea,soia,floarea soarelui etc) Aratura adanca:se executa la 21-30 cm adancime,de regula toamna,pentru unele semanaturi care urmeaza a se efectua primavara anului urmator.In intervalul 21-30 cm,adancimea se stabileste in functie de conditiile concrete;se ara mai adanc pe solurile mai argiloase,pentru culturile de cartof,sfecla,legumicole,pe terenurile cu multe buruieni.Se recomanda araturile mai adanci sa se execute periodic la 2-4 ani odata,alterand cu plantele superficiale.Astfel intr-un an pentru unele culturi prasitoare,pretentioase,aratura se face in intervalul de 21-30 cm iar in urmatorii 2-3 ani pentru culturile care urmeaza pe acelasi teren se executa araturi cuprinse intre 15-20 cm. Aratura foarte adanca se executa intre 31-40 cm,numai in cazuri speciale,si anume periodic la 3-5 ani pe solurile argilose,care au nevoie de afanari profunde pentru aerisire si patrunderea radacinilor plantelor;pe solurile cu exces de umiditate,foarte bogate in materie organica etc.pentru a permite infiltrarea apei aerisirea si ameliorarea de hrana. AFANAREA ADANCA Afanarea adanca sau scarificarea este o masura aagroameliorativa care se recomanda a fi efectuata la 3-4 ani pe solurile podzolice grele,cu exces de umiditate,cu un strat puternica tasat in profunzime.In functie de textura si umiditatea solului adancimea de lucru a scarificatorului variaza intre 50 si 80 cm,iar distanta dintre piesele active intre 100 si 140 cm.Lucrarea se executa de calitate si cu un consum minim de energie in intervalul maturitatii fizice a solului.In acest scop cele mai bune conditii se intalnesc vara,dupa recoltarea culturilor timpurii.Terenul afanat in acest mod se ara obisnuit,in fiecare an.Afanarea adanca are ca rezultat drenarea solului si micsorarea fenomenului de baltire,inmagazinarea unei cantitati mai mari de apa,patrunderea aerului si a radacinilor in profunzime si astfel cresterea volumului de sol din care plantele isi procura apa si substantele nutritive.Ameliorarea fertilitatii solului determina obtinerea de sporuri mari de productie. DESFUNDAREA Desfundarea este aratura cu intoarcerea brazdei la adancimi foarte mari si anume 40-80 cm,uneori chiar mai mult si are un efect ameliorator pronuntat asupra solului.Ea se executa inainte de infiintarea pepinierelor si a plantatiilor

pomiviticole sau pentru ameliorarea crovurilor din zona solului brun roscat sau a unor terenuri compacte,greu permeabile etc.Adancimea se stabileste pentru fiecare caz in parte in functie de graduc de diferentiere a insusirilor solului pe profil,de felul plantatiilor si alti factori.Lucrarea se executa cu pluguri speciale,avand trupita foarte rezistenta. Stratul de sol asupra caruia se actioneaza prin desfundare,fiind foarte adanc poate prezenta deseori diferentiei evidente de profil.Inainte de executarea lucrarii trebuie sa se cerceteze detaliat aceste diferentiei evitand astfel pericolul aducerii catre suprafata a unui strat cu insusiri deosebit de nefavorabile.Desfundarea se face vara iar uneori toamna daca terenul este repartizat pentru plantatii sau culturi de primavara.Consumul de energie pentru desfundare este foarte mare si de aceea se impune executarea lucrarii intr-un sezon ploios.Este necesar ca dupa desfundare si pana la plantat si semanat sa treaza o perioada de cateva luni in care sa se produca oxidarea substantelor neasimilabile,uneori toxice.De aceea trebuie sa se incorporeze ingrasaminte organice si chimice in cantitati mai mari decat in mod obisnuit iar pe solurile podzolice sa se aplice amendamente ptr corectarea reactiei solului.Fiind o lucrare foarte adanca,desfundarea curata solul de buruieni si de organele vegetative de inmultire ale acestora.Efectul desfundarii se mentine un numar mare de ani.Desfundarea ca metoda de ameliorare a fertilitatii scazute a unor soluri este costisitoare si greu de realizat pe suprafete intinse si trebuie adunate suficiente date privind profilul solului care urmeaza a se ameliora. LUCRAREA CU GRAPA Grapa niveleaza solul la suprafata,il afaneaza si il marunteste pe adancimi cuprinse intre 3 si 12 cm,iar in cazul grapelor grele cu discuri chiar pana la 18 cm.Sunt mai multe tipuri de grape:(cu colti reglabili,stelara,rotativa cu discuri etc.),fiecare folosindu-se in functie de starea terenului,plantele de cultura si alti factori. Grapele se utilizeaza in urmatoarele cazuri principale: -----------se grapeaza aratura concomitent cu executarea ei,cu scopul de a marunti,nivela si intr-o oarecare masura a aseza stratul de sol la suprafata.In intervalul de la arat si pana la semanat se grapeaza solul o data sau de 2 ori daca se formeaza crusta sau rasar buruieni.Crusta se formeaza in urma ploilor si este strabatuta de numeroase spatii capilare prin care se ridica apa sub forma lichida pana la suprafata unde se pierde prin evaporare.Lucrarea se efectueaza cu grapa cu colti reglabili sau cu discuri sau cu ambele in agregat.Dintre toate grapele cea cu discuri actioneaza mai energic asupra solului si se foloseste cand acesta este inburuienat ,tasat sau bolovanos. Pajistile,lucerna si trifoiul se grapeaza cu grapa cu colti reglabili primavara devreme sau dupa coase,in scopul de a strange resturile organice si de a afana solul.

In zonele secetoase,solul tavalugit se grapeaza cu o grapa usoara sau cu grapa cu colti reglabili inclinati inapoi,pentru a afana solul pe o adancime de 2-3 cm,a intrerupe astfel capilarele si a micsora pierderile de apa prin evaporare. Se foloseste grapa cu discuri pentru dezmiristire daca se intarzie aratura de vara sau inaintea araturii de toamna daca pe camp se afla multe resturi care trebuie maruntite. LUCRAREA CU CULTIVATORUL Lucrarea cu cultivatorul sau cultivatia este intermediara intre aratura si grapare si actioneaza asupra solului cel mai adesea pana la adancimea de 3-10 cm.Cazurile cele mai importante de folosire a cultivatoarelor sunt urmatoarele: -ptr prasit(cultivatia partiala)se foloseste cultivatorul de tip extirpator -pentru pregatirea terenului in vederea semanatului(daca terenul nu este imburuienat)cultivatorul se echipeaza cu cutite lungi,inguste si ascutite la capete,iar lucrarea se numeste cultivatie totala. -deschiderea de rigole in vederea udarii pe brazde sau musuroitul se executa cu cultivatoare echipate cu organe active de tip raritza;pasunile si fanetele tasate,se lucreaza cu scarificatoare.Organele active ale acestora patrund si taie in telina rigole adanci si inguste si ca urmare solul se aeriseste si vegetatia regenereaza. -unele terenuri(podzoluri grele,terenuri in panta)se lucreaza cu cizelul sau scormonitorul de subsol are carui piese active afaneaza solul la adancimi de 2050cm;in timpul culturilor prasitoare se folosesc cultivatoare,cu care concomitent se realizeaza prasitul si ingrasarea suplimentara. LUCRAREA CU TAVALUGUL Tavalugirea este lucrarea de tasare a stratului superficial de sol,care se practica mai frecvent in zonele secetoase.Suprafata tavalugilor poate fi neteda sau neregulata(dintata,crestata,inelara).Tavalugii netezi executa indeosebi tasarea solului,bolovanii nefiind maruntiti ci impinsi in sol.De aceea se folosesc cu mai mult succes pe solurile usoare si mijlocii. Tavalugirea se executa in urmatoarele cazuri principale: -se tavalugesc solurile prea afanate,cu tavalugul neted in vederea semanatului plantelor cu seminte mici(lucerna,trifoi).Astfel semintele vor avea prea putin contact cu solul iar o parte vor fi ingropate prea adanc de unde nu vor rasari. -pentru maruntirea araturii bolovanoase se lucreaza solul cu tavalugul inelar sau crestat.Lucrarea este mai eficace daca se asociaza cu lucrarea cu grapa cu discuri -plantele folosite ca ingrasamant verde pentru a putea fi mai bine incorporate in sol se tavalugesc neted,inainte de executarea araturii LUCRAREA CU FREZA

Prin lucrarea cu freza se obtine un strat de sol maruntit,amestecat si bine pregatit pentru semanat.Trebuie avut insa in vedere faptul ca daca este folosita prea des freza provoaca maruntirea excesiva a solului ceea ce are ca urmare tasarea solurilor cu structura degradata si continut scazut in humus. Freza in functie de tipurile acesteia poate fi folosita la lucrarea in cultura a solurilor mlastinoase,de lunca si turboase,pentru refacerea pasunilor,pentru incorporarea erbicidelor in sol si in alte cazuri.Ea este utilizata cu foarte bune rezultate in horticultura,la pregatirea patului germinativ,pentru intretinerea culturilor prasitoare etc.