Tema 9

ASOLAMENTE

Unităţi de învăţare:
- Generalităţi; Noţiuni despre asolamente; Criteriile care stau la baza
rotaţiei culturilor; Clasificarea asolamentelor şi Pretabilitatea culturilor
faţă de planta premergătoare.

Obiectivele temei:
- cunoaşterea principalelor aspecte legate de asolamente şi rotaţii ce culturi;
- cunoaşterea şi fixarea principalelor aspecte legate de criteriile care stau la
baza rotaţiilor culturilor;
- întocmirea de asolamente şi rotaţii raţionale;
- cunoaşterea tipurilor de asolamente.

Timpul alocat temei: 8 ore

Bibliografia recomandată:
1. Budoi Gh. A. Penescu, 1966 – Agrotehnica, Editura Ceres, Bucureşti ;
2. Ciontu C., 2007 – Agrotehnica, Editura Cartea Universitară, Bucureşti ;
3. Guş P., A. Lăzureanu, D.I. Săndoiu, G. Jităreanu, I. Stancu, 1998 –
Agrotehnica, Editura Risoprint, Cluj-Napoca;
4. Penescu A., C. Ciontu, 2001 – Agrotehnica, Editura Ceres, Bucureşti.

9.1. Generalităţi
Asolamentul este considerat ca una dintre cele mai importante măsuri
agrotehnice de menţinere şi îmbunătăţire a fertilităţii solului, de combatere a
bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, creştere a eficienţei celorlalte măsuri
agrofitotehnice ceea ce are ca rezultat obţinerea de producţii mari şi de calitate
superioară şi cu cheltuieli minime. În acelaşi timp, este o măsură principală de
planificare şi organizare a activităţii în fermele agricole contribuind considerabil
şi prin importanţa sa ecologică. Acesta stă la baza organizării şi dezvoltării
teritoriilor, a elaborării şi aplicării complexului de măsuri care să asigure

176
folosirea eficientă a resurselor agricole locale şi o dezvoltare armonioasă şi
durabilă a agriculturii în fiecare, zonă şi în ansamblu, a întregii societăţi.
Asolamentul este măsura agrotehnică cea mai rentabilă, nu necesită nici o
investiţie specială cu excepţia priceperii celor care con duc procesul de producţie
în agricultură.
Aspecte cu privire la importanţa asolamentului se cunosc din cele mai vechi
timpuri dar fundamentarea lor pe baza principiilor ştiinţifice a fost dovedită
îndeosebi în ultimul secol.
În câteva ţări cu agricultură dezvoltată sunt experienţe la staţionar cu
asolamente cere au o vechime mai mare de 100 ani: la Woburn în Anglia, Halle în
Germania, Askov în Danemarca etc. În România experienţe riguroase cu
asolamente au fost executate după înfiinţarea Institutului de Ce rcetări
Agronomice în anul 1928. În prezent, experienţe cu asolamente se găsesc în multe
centre de cercetări şi staţiuni didactice experimentale cum ar fi: I.C.D.A.
Fundulea – peste 40 ani; Şimnic – 50 ani; Valul lui Traian – peste 25 ani; Moara
Domnească – peste 30 de ani s.a.
Asolamentul şi rotaţia culturilor au reprezentat de -a lungul timpului
obiectul de studiu a numeroşi cercetători şi foarte multe publicaţii de specialitate
care au evidenţiat rolul deosebit de important pe care -l au în practica agricolă.
Gh. Ionescu Siseşti (1947) arăta că succesiunea culturilor este un
învăţământ al naturii. Trebuie să alegem întotdeauna asolamentul ce corespunde
mai bine gradului de intensitate al exploatării şi nivelului general de dezvoltare la
care a ajuns regiunea în care ne găsim. Nu se poate face agricultură raţională fără
asolament.
Gh. Ionescu Siseşti si Ir. Staicu (1958) grupează plantele de cultură în
asolament în funcţie de zonă, urmărind folosirea echilibrată a umidităţii şi
substanţelor hrănitoare din sol, sporirea fertilităţii lui şi obţinerea unor recolte
mari şi stabile.

9.2. Noţiuni despre asolamente

Principalele noţiuni în activitatea de organizare şi practicare a
asolamentului sunt: sola, rotaţia culturilor, plantelor prem ergătoare, monocultura,

177
cultura repetată, asolament, perioada sau ciclul de rotaţie, sola combinată, cultură
succesivă şi structura culturilor.

Sola reprezintă elementul de bază in activitatea de întocmire şi organizare a

asolamentului. Suprafaţa unei unităţi agricole se împarte în mai multe masive de
teren cu solul cât mai omogen, delimitate de drumuri sau bariere naturale purtând
denumirea de solă. De dorit ar fi ca numărul de sole într-un asolament să nu fie
foarte mare optim 3-6. În cazul în care numărul de sole este mult prea mare se
recomandă formarea a două sau mai multe asolamente într -o unitate agricolă. O
solă poate fi formată din mai multe suprafeţe mai mici numite parcele. Suprafaţa
unei sole poate varia foarte mult în funcţie de tipul de exploataţie (culturi de
câmp sau horticole), mărimea fermei, relieful etc.

Rotaţia culturilor reprezintă ordinea (succesiunea) culturilor în timp pe o

solă. Rotaţia culturilor se stabileşte după o mulţime de criterii ştiinţifice de natură
agro-biologică şi tehnico - organizatorică ce vor fi studiate în capitolele
următoare.
Prezentarea rotaţiei se face prin numere, indicând locul fiecărei culturi în
cadrul succesiunii lor, ca de exemplu:
1. soia + mazăre + fasole;
2. grâu de toamnă;
3. sfeclă de zahăr + cartof;
4. porumb boabe + floarea soarelui;
5. porumb boabe.
S-a obişnuit ca prezentarea rotaţiei să se facă începând cu cultura sau
grupul de culturi care au cea mai mare influenţă favorabilă asupra fertilităţii
solului.

Planta premergătoare este planta care a fost cultivată în anul precedent pe

o anumită solă. În exemplul de mai sus soia, mazărea şi fasolea sunt plante
premergătoare pentru grâul de toamnă.

Monocultura reprezintă, cultivarea unei plante mai mulţi ani pe o suprafaţă

de teren cel puţin atâţia ani cât durează rotaţia din ferma respectivă. Ea este
opusul rotaţiei culturilor şi prezintă numeroase dezavantaje (scăderea producţiei,
îmburuienare excesivă, înmulţirea bolilor şi dăunătorilor, oboseala solului etc.) .

178
 Cultura repetată reprezintă cultivarea consecutivă a unei plante pe aceiaşi
solă un număr de ani mai mic decât durata rotaţiei practicată în fermă (2 -4 ani).
Se admite cultura repetată numai pentru plantele care se autosuportă;
porumb 2-3 ani, orez 3-4 ani, grâu 2 ani, soia 2 ani. Se recomandă pe cât posibil
renunţarea la cultivarea repetată a acestor plante întrucât se împiedică rotaţia
culturilor pe ansamblul unităţii agricole.
Multe plante de cultură nu se autosuportă şi pot reveni pe acelaşi teren
numai după un anumit număr de ani :floarea soarelui după 5 -6 ani, ovăzul,
mazărea ,sfecla de zahăr după 4-5 ani, inul după 4-6 ani, trifoiul, lucerna după 4-5
ani, iarba de Sudan 3-5 ani etc.
Asolamentul reprezintă succesiunea în timp şi spaţiu a culturilor agricole
în condiţiile aplicării în complex a tuturor măsurilor de creştere a producţ iei
agricole, de ameliorare şi conservare a solului.
Acest lucru presupune împărţirea suprafeţei unei exploataţii agricole în mai
multe sole. Numărul de sole este egal cu numărul de ani ai rotaţiei culturilor.
Rotaţia culturilor în timp reprezintă ordinea culturilor pe aceeaşi solă iar
rotaţia culturilor în spaţiu presupune ca fiecare plantă să se cultive în fiecare an
pe altă solă, astfel că, pe durata unei rotaţii planta acoperă întreaga suprafaţă a
asolamentului (trece odată pe fiecare solă).

Durata, perioada sau ciclul de rotaţie reprezintă numărul de ani în care o

plantă de cultură revine pe aceeaşi solă.

Solă combinată. O solă cultivată cu două sau mai multe culturi. În

gruparea culturilor pe sole se va ţine cont de o serie de criterii legate de biolo gia
plantelor, tehnologia de cultură etc.
Câteva exemple de grupare a culturilor în cadrul solelor combinate : grâu
de toamnă cu orz de toamnă; porumb cu floarea soarelui, ambele se seamănă
primăvara la 70 cm între rânduri; gruparea leguminoaselor pentru boabe; a
rădăcinoaselor, care necesită aceleaşi cerinţe privind lucrările solului şi de
fertilizare etc.
Uneori, rotaţia se prezintă indicând grupele de culturi;
1. leguminoase pentru boabe;
2. cereale păioase de toamnă;
3. plante tehnice;

179
 4. cereale păioase de toamnă;.
5. prăşitoare.

Cultura succesivă sau cultura a doua este aceea care urmează după
recoltarea unei culturi principale şi de la care se obţine recoltă în acelaşi an .

Structura culturilor reprezintă exprimarea procentuală a suprafeţelor

culturilor din suprafaţa totală a asolamentului.

9.3. Criteriile care stau la baza întocmirii rotaţiei culturilor

Pentru a putea găsi cea mai bună formulă în întocmirea rotaţiei culturilor,
trebuie avut în vedere următoarele criterii:
Cerinţe de ordin natural. Pentru stabilirea sortimentului de culturi sunt
necesare numeroase informaţii ce se referă la condiţiile concrete de r elief ,sol,
expoziţie, climă etc.
Condiţiile economico-organizatorice, se referă la piaţa de desfacere a
produselor, la preţurile de valorificare, la folosirea cât mai raţională a forţei de
muncă mecanică şi manuală, la posibilităţ ile de înmagazinare şi păstrare a
produselor etc.
Perioada de timp dintre două culturi care se succed . Întrucât perioada de
vegetaţie a culturilor este diferită ,este necesar ca între recoltatul plantei
premergătoare şi semănatul culturii să existe timp suficient pentru executarea în
bune condiţii a elementelor din tehnologia de cultură (aplicarea îngrăşămintelor,
executarea lucrării de bază, mărunţirea şi nivelarea terenului, pregătirea patului
germinativ etc.).
Consumul de elemente nutritive. Plantele consumă din sol elemente
nutritive în cantităţi şi proporţii diferite. Ca urmare se recomandă să alter neze
plante mari consumatoare într-un element cu plante ce au un consum mai redus.
De exemplu, cerealele păioase folosesc mai mult azot şi cantităţi moderate de alte
elemente nutritive, în timp ce leguminoasele lasă în sol cantităţi mari de azot fixat
în urma simbiozei cu bacteriile din genul Rhizobium şi folosesc într-o proporţie
mai mare alte elemente nutritive. Majoritatea plantelor folosesc fosforul din sol ce
se află în forme uşor solubile. Sunt însă şi plante ce utilizează fosforul din
compuşii greu solubili (lupinul, muştarul, ma zărea, ovăzul).

180
 Pentru a uniformiza consumul de elemente nutritive pe adâncimea
pofilului de sol trebuie avut în vedere ca după plante cu înrădăcinare superficia lă
(grâu, mazăre, in, cartof etc.) să urmeze plante cu înrădăcinare profundă (porumb,
floarea soarelui, sfeclă, lucernă, trifoi etc.), aspect cunoscut în literatura de
specialitate sub numele de ˝rotaţia rădăcinilor˝ (Vasiliu, 1959).
Consumul de apă. În zonele în care apa reprezintă un factor limitativ al
producţiei se recomandă ca după plante mari consumatoare de apă (lucernă,
floarea-soarelui, cânepă, sorg, iarbă de Sudan etc.) să urmeze plante cu un consum
mai redus de apă sau, între cele două culturi din rotaţie să existe un interval mai
mare de timp pentru ca rezerva de apă din sol să se refacă.
Un exemplu în acest sens îl reprezintă succesiunea lucernă – grâu de
toamnă care în zonele secetoase este necorespunzătoare, datorită umidităţii reduse
a solului ce rămâne după cultura de lucernă . Pentru acest lucru, după lucernă va
urma o plantă de primăvară, pentru a se reface umiditatea solului prin
precipitaţiile din perioada toamnă - iarnă.
Influenţa asupra însuşirilor fizice ale solului. Prin măsurile
agrofitotehnice specifice fiecărei culturi sunt influenţate diferit şi însuşiril e fizice
ale solului, astfel: prin prăşitul repetat, se deteriorează structura solului; un număr
mare de treceri cu tractoare şi maşini agricole tasează solul şi îi modifică
porozitatea; picăturile de ploaie ce cad direct pe sol în perioada de vegetaţie, l a
culturile semănate în rânduri distanţate, prăfuiesc solul etc. De aceea, se
recomandă să alterneze cultura plantelor prăşitoare cu cele neprăşitoare (la care
lucrările sunt mai puţine iar solul este mai bine acoperit pe perioada de vegetaţie).
Combaterea buruienilor. Asolamentul reprezintă una din principalele
măsuri agrotehnice de combatere a buruienilor. Fiecare cultură este însoţită de un
spectru caracteristic de buruieni.
În monocultură sau în cultura repetată, buruienile se înmulţesc exagera t.
Rotaţia culturilor cu perioade diferite de vegetaţie determină combaterea
buruienilor. Cele mai bune rezultate în acest sens s -au realizat prin alternanţa
între cereale de toamnă şi culturi prăşitoare de primăvară.
Pentru combaterea buruienilor parazit e sau semiparazite rotaţia culturilor
reprezintă până în prezent aproape singura posibilitate.
Combaterea bolilor şi dăunătorilor. Majoritatea bolilor şi dăunătorilor s -
au adaptat la condiţiile de viaţă oferite de anumite specii de plante şi de regulă se

181
transmit prin resturile vegetale ce rămân pe sol după r ecoltarea culturilor sau prin
solul infestat. Ca şi în cazul buruienilor, monocultura, cultura repetată sau rotaţia
culturilor cu plante cu boli sau dăunători comuni determină înmulţirea exagerată a
acestora, care poate ajunge până la compromiterea totală a culturii. Prin rotaţia
culturilor evoluţia agenţilor patogeni şi a dăunătorilor este stopată, creşte
eficienţa aplicării produselor fitofarmaceutice folosite în combaterea lor în timp
ce dozele pot fi reduse la minimum.
În unele situaţii, este necesar ca revenirea unei plante de cultură pe
aceeaşi suprafaţă de teren să se facă după o pauză de 4-6 ani. Câteva exemple de
agenţi patogeni şi dăunători combătuţi prin rotaţia culturilor sunt: mana
(Plasmospara helianthi) şi putregaiul cenuşiu (Sclerotinia sclerotiorum ) la
floarea soarelui; nematodul (Heterodera schactii) şi cercosporioza (Cercosporella
beticole) la sfecla de zahăr; nematodul (Heterodera rostochinensis) şi virusul
(Solanum virus) la cartof; cercosporioza (Cercosporella herpotrichoides ) şi
făinarea (Erysiphe graminis) la cultura de grâu; gândacul ghebos ( Tanymecus
dilaticollis) la porumb etc.
Protecţia împotriva eroziunii solului. Pe terenurile în pantă şi pe
terenurile nisipoase se organizează asolamente speciale cu scopul de a opri
fenomenul de eroziune de suprafaţă (aspecte prezentate în capitolul de
agrotehnică diferenţiată).
Cantitatea şi calitatea materiei organice ce rămâne în sol. După
recoltarea culturilor rămân în sol cantităţi diferite de resturi vegetale astfel: după
cultura de grâu între 2500-4100 kg/ha (rădăcini şi mirişte) cu nu raport C/N de
20:1 (carbon fără lignină); după porumb între 3500 - 4900 kg/ha (rădăcini şi
porumbişte) cu un raport C/N de 18:1; după o cultură de lucernă cu o vechime mai
mare de 3 ani, peste 10 t/ha materie organică (rădăcini, colete şi frunze) cu un
raport C/N de 10/1; după mazăre între 1500-2000 kg/ha cu un raport C/N de 9/1.
În stabilirea alternanţei culturilor trebuie avut în vedere o repartizare
uniformă pe durata rotaţiei a cantităţii şi calităţii resturilor vegetale ce sunt
încorporate în sol.
Suportabilitatea, reprezintă capacitatea plantelor de a putea reveni pe
aceeaşi suprafaţă de teren sau de a putea fi cultivate după alte culturi, fără a avea
influenţe negative asupra cantităţii şi calităţii producţiei.

182
 Cauzele insuportabilităţii sunt date în general de fenomenul cunoscut sub
numele de ˝oboseala solului ˝.
Pentru a se evita acest fenomen trebuie avut în vedere ca la unele plante să
se respecte timpul de pauză : floarea – soarelui, sfeclă de zahăr, mazărea , inul
ovăzul, lucerna , trifoiul etc. În multe cazuri este necesar să se ţină cont de atacul
comun de boli şi dăunători, astfel: nu se va cultiva grâu după orz; sfeclă după
rapiţă şi invers; in după mazăre şi invers; floarea soarelui după soia şi invers;
leguminoase perene după leguminoase anuale şi invers etc.
La plantele legumicole anuale se recomandă să se respecte o rotaţie de cel
puţin trei ani între culturi şi familia botanică din care fac parte.
Pe terenurile infestate cu lupoaie (Orobanche sp.) nu se va cultiva floarea
soarelui, tutun sau varză, decât după o pauză de 6 -7 ani, timp în care seminţele de
lupoaie îşi pierd viabilitatea.

9.4. Proiectarea şi modificarea asolamentului

Datorită schimbărilor cu privire la forma de proprietate, a divizării solelor,
trecerea la o nouă structură de culturi în conformitate cu cerinţele pieţii, a unor
noi tehnologii şi a altor probleme specifice practicii agricole; a apărut tot mai des
necesitatea de a introduce noi asolamente sau de a le modifica pe cele existente.
D. I. Săndoiu (1998) arată că pentru proiectarea asolamentelor noi trebuie
parcurse următoarele etape:
1. Delimitarea suprafeţei totale a exploataţiei agricole.
2. Punerea de acord a elementelor de organizare a terenului cu elemente
de bază ale asolamentului. Această etapă are importanţă în găsirea celor mai bune
variante în formarea solelor şi exploatarea lor mecanizată.
3. Cunoaşterea istoricului solelor cu privire la planta premergătoare,
lucrările solului executate în anul precedent (arătură adâncă, afânare adâncă),
erbicide aplicate cu efect remanent, îngrăşăminte folosite etc. Pentru acest lucru
este necesar să existe un registru cu istoria asolamentului.
4. Introducerea asolamentelor noi în maxim 2 ani, ţinându -se cont de
regimul juridic al terenului, scopul urmărit şi tradiţia zonei.
Modificările ulterioare aduse asolamentului se recomandă a se face numai
în succesiunea culturilor şi cu plante din aceeaşi grupă şi nu cu modificarea
numărului de sole sau a suprafeţei acestora. Pentru acest lucru se va avea în

183
vedere stabilirea culturilor asemănătoare din punct de vedere al capacităţii lor de
îmbunătăţire a fertilităţii solului, alegerea erbicidelor fără efect remanent şi
stabilirea dozelor de îngrăşăminte chimice.

Alcătuirea grupelor de culturi

Formarea grupelor de culturi are importanţă deosebită în alcătuirea solelor
combinate şi a rotaţiilor de culturi.
- cereale păioase de toamnă: grâu, orz, secară, triticale;
- cereale păioase de primăvară: orzoaică, ovăz, grâu;
- prăşitoare: porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, cartof, bumbac, sorg;
- leguminoase anuale: mazăre, soia, fasole, linte, bob, năut, lupin:
- plante tehnice: in, cânepă, rapiţă, ricin, (pot fi şi floarea-soarelui, sfeclă
de zahăr, cartoful, bumbacul);
- leguminoase perene: lucernă, trifoi, sparcetă;
- plante furajere anuale: iarbă de Sudan, sorg masă verde, porumb masă
verde, borceag de toamnă şi primăvară;
- plante medicinale şi aromatice: mentă, levănţică, muşeţel, fenicul, muştar,
mac etc;
- plante legumicole: rădăcinoase, vărzoase, bulboase, solanacee,
cucurbitacee etc.
Un exemplu de grupare a culturilor pe sole pentr u un asolament cu o
rotaţie de 5 ani, o suprafaţă totală de 500 ha (figura 9.1) şi tabelul cu rotaţia
culturilor pentru un ciclu de rotaţie (tabelul 9.1 ).

Exemplu de rotaţie de 5 ani:

1. soia 70 ha + fasole 30 ha
2. grâu de toamnă 100 ha;
3. sfeclă de zahăr 65 ha + cartof 35 ha;
4. porumb 50 ha + floarea-soarelui 50 ha;
5. porumb boabe 100 ha.

184
 Figura 9.1
Amplasarea culturilor pe sole din rotaţia de 5 ani

Sola I Sola II Sola III Sola IV Sola V

Soia 70 ha Grâu de toamnă Sfeclă z. 65 ha Porumb 50 ha Porumb 100 ha

Fasole 30 ha 100 ha Cartof 35 ha Floarea-s50 ha

Tabelul 9.1
Planificarea rotaţiei culturilor pentru un ciclu de rotaţie

Anu
l 2008 2009 2010 2011 2012
Sola
Soia Sfeclă de z. Porumb
I Grâu Porumb
Fasole Cartof Floarea-s.
Sfeclă de z. Porumb Soia
II Grâu Porumb
Cartof Floarea-s. Fasole
Sfeclă de z. Porumb Soia
III Porumb Grâu
Cartof Floarea-s. Fasole
Porumb Soia Sfeclă de z.
IV Porumb Grâu
Floarea-s. Fasole Cartof
Soia Sfeclă de z. Porumb
V Porumb Grâu
Fasole Cartof Floarea-s.

9.5. Clasificarea asolamentelor

Asolamentele se pot clasifica : după numărul de sole, după scopul urmărit
şi după structura culturilor pe care le cuprind.
1. După numărul de sole. Numărul de sole ce compun asolamentul este
determinat de complexitatea unităţii agricole. În s ituaţia când numărul de culturi
este mare se va organiza un asolament cu un număr mai mare de sole în scopul de
a evita formarea de prea multe sole combinate (mixte). Asolamentele prea lungi
(8-10 sole) sunt mai greu de controlat şi pentru acest lucru este de preferat
formarea a două asolamente mai scurte. Pentru uşurinţă în stabilirea succesiunii
culturilor, cu respectarea criteriilor ce stau la baza rotaţiei sunt recomandate
asolamente cu 4 – 6 sole.
2. După scopul urmărit. Aceste asolamente au în vedere după caz:
prevenirea eroziunii solului, ameliorarea fertilităţii solului, eliminarea excesului
de umiditate etc.
3. După structura culturilor asolamentele se împart în: asolamente de
câmp, legumicole, furajere, mixte şi speciale.

185
 a) Asolamente de câmp. La aceste asolamente predomină plantele din
cultură mare: cereale, prăşitoare, legumi noase anuale, plante tehnice etc.
Exemple de rotaţii pentru zona de sud a ţării:
- rotaţie de 2 ani 1.grâu de toamnă;
2.porumb boabe.
- rotaţie de 3 ani 1.soia + mazăre + fasole; sau 1.leguminoase
2.grâu de toamnă; anuale;
3.porumb. 2.cereale de
toamnă;
3.prăşitoare.
- rotaţie de 4 ani 1.soia + mazăre + fasole; sau 1.leguminoase
2.grâu de toamnă; anuale;
3.sfeclă de zahăr +cartof; 2.cereale de
4.porumb. toamnă;
3.plante
tehnice;
4.prăşitoare.
- rotaţie de 5 ani 1.leguminoase anuale;
2.cereale de toamnă;
3.plante tehnice;
4.prăşitoare;
5.prăşitoare.
- rotaţie de 6 ani 1.leguminoase anuale;
2.cereale de toamnă;
3. prăşitoare;
4.cereale de toamnă;
5.plante tehnice;
6. prăşitoare.

Asolamentul cu solă săritoare amelioratoare .

Este un asolament de câmp în care una din tre sole este semănată cu o plantă
perenă amelioratoare asupra fertilităţii solului (cel mai adesea cu lucernă sau
trifoi). Rotaţia culturilor se practică pe n-1 sole ( n – reprezintă numărul total de
sole). Când lucrarea nu mai este rentabilă (după 3-5 ani) sola se ară şi va intra în

186
rotaţia culturilor fiind cultivată cu o plantă anuală. În schimb, o altă solă va fi
cultivată cu lucernă şi scoasă din rotaţia culturilor. Pe parcursul a mai multor
cicluri de rotaţie, lucerna trece de pe o solă pe alta , în ordinea stabilită de rotaţia
culturilor, acoperind întreaga suprafaţă a asolamentului.
La introducerea asolamentului cu solă săritoare amelioratoare, lu cerna va fi
cultivată pe sola cu fertilitatea cea mai redusă.
După lucernă se recomandă: să se cultive o plantă de primăvară, pentru ca
deficitul de umiditate al solului să se refacă prin precipitaţiile căzute în perioada
de toamnă - iarnă; cultura să aibă capacitatea de a valorifica superior potenţialul
fertilităţii solului rămas după lucernă şi să fie o prăşitoare pentru a putea distruge
mai uşor samulastra. De regulă, în practică după lucernă se cultivă porumbul
pentru boabe. Un exemplu de asolament cu s olă săritoare amelioratoare cu cinci
sole din care una cultivată cu lucernă ce rămâne în cultură timp de trei ani este dat
în tabelul 9.2.
Exemplu de rotaţie cu solă săritoare amelioratoare cu 5 sole
1. soia 75ha + fasole 25 ha;
2. grâu de toamnă 100 ha;
3. sfeclă de zahăr 50 ha + cartof 50 ha;
4. porumb boabe 100 ha; /
(5). lucernă 100 ha.

Tabelul 9.2
Planificarea rotaţiei culturilor în asolamentul cu solă săritoare
amelioratoare
Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Sola
I s+f gr sf + c LI L II L III pb s + f.
II gr sf + c pb s+f gr sf + c LI L II
III LI L II L III pb s+f gr sf + c pb
IV sf + c pb s+f gr sf + c pb s+f gr
V pb s+f gr sf + c pb s+f gr sf+c
Legendă: s – soia, f – fasole, gr – grâu, sf – sfeclă de zahăr, c – cartof, pb –
porumb, L I – lucernă anul I, L II – lucernă anul II, L III – lucernă anul III.

b) Asolamente legumicole. În structura culturilor, la aceste asolamente

predomină culturile legumicole.
Pentru înfiinţarea lor trebuie avut în vedere câteva aspecte :

187
 - solurile recomandate sunt: cele mijlocii nisipo -lutoase sau luto-nisipoase,
de tip cernoziomic, solurile aluviale şi lăcoviştele, cu reacţie neutră (pH 6,2-7,2);
cu un conţinut ridicat în humus şi bine aprovizionate în elemente nutritive;
- plantele legumicole sunt mari consumatoare de apă şi de aceea se
amplasează numai pe terenuri cu posibilităţi de irigare;
- necesită un volum mare de forţă de muncă manuală şi ca urmare se
amplasează în apropierea localităţilor;
- pentru valorificarea eficientă a produselor este necesară amplasarea lor în
apropierea şoselelor;
- utilizează mari cantităţi de îngrăşăminte organice, ca urmare trebuie să
existe în apropiere sursa de aprovizionare.

Exemple de rotaţii legumicole:

1. tomate de toamnă;
2. fasole păstăi cultura I şi castraveţi de toamnă cultura II;
3. morcov;
4. salată + spanac cultura I şi varză de toamnă cultura II.

1. mazăre; 1. leguminoase pentru boabe;

2. varză; 2. solano-fructoase;
3. morcov +păstârnac +ţelină; 3. bulboase;
4. castraveţi; 4. vărzoase ;
5. tomate + ardei +vinete. 5. rădăcinoase.

c) Asolamente furajere. Sunt asolamente în care predomină culturile

furajere. Ele se amplasează în apropierea fermelor zootehnice pentru a diminua pe
cât posibil cheltuielile cu transportul furajului.

Exemple de rotaţii furajere:

1. lucernă anul I; 1. trifoi anul I;
2. lucernă anul II; 2. trifoi anul II;
3. lucernă anul III; 3. porumb boabe;
4. porumb boabe; 4. sfeclă furajeră;
5. orz. 5. porumb boabe.

188
 1. ovăz + trifoi în cultură ascunsă I;
2. trifoi II;
3. porumb boabe;
4. borceag;
5. porumb boabe.

În zonele mai umede şi răcoroase se practică asolamentele cu trifoi în

cultură ascunsă. Planta protectoare este o cereală păioasă (grâu de toamnă sau
ovăz) şi se seamănă cu 10-15% mai rar. Trifoiul (cultură ascunsă) se seamănă
primăvara perpendicular pe direcţia rândurilor plantei protectoare. El creşte încet
în prima parte a perioadei de vegetaţie şi nu influenţe ază prea mult producţia
plantei protectoare.
Se are în vedere ca erbicidele folosite la planta protectoare să tolereze
cultura ascunsă iar recoltarea cerealei păioase (planta protectoare) şi îndepărtarea
paielor să se facă cât mai repede posibil pentru a elibera plantele de trifoi. Până
toamna se obţine şi o coasă de trifoi iar anul următor trifoiul este în anul II şi
producţia este ridicată.

d) Asolamente mixte. Sunt acele asolamente în care se cultivă plante din

grupe diferite cum ar fi: culturi de câmp şi legumicole; culturi de câmp şi
furajere; culturi furajere şi legumicole; culturi de câmp, furajere şi legumicole
etc. Aceste asolamente sunt folosite foarte des în fermele mici şi corespund mai
bine cerinţelor actuale ale economiei de piaţă din ţara noastră.
Exemple de rotaţii: 1. grâu de toamnă;
2. tomate + ardei + vinete;
3. porumb boabe;
4. borceag de primăvară cultura I şi varză
de toamnă cultura a-II-a;
5. floarea soarelui + porumb masă verde.

1. lucernă anul I;
2. lucernă anul II;
3. lucernă anul III;

189
 4. porumb masă verde cultura I şi
castraveţi de toamnă cultura a-II-a;
5. tomate timpurii;
6. grâu de toamnă.

e) Asolamente speciale. Aceste asolamente se organizează în condiţii

specifice cum ar fi: asolamente din orezării, asolamente cu plante medicinale,
asolamente pe terenuri în pantă etc.
Orezul se cultivă în câteva unităţi agricole din sudul ţării (în lunca
Dunării), necesită amenajări speciale (diguleţe, canale de aducţiune şi scurgere a
apei, teren bine nivelat etc.) şi suportă cultura repetată 3 -4 ani.
Exemple de rotaţii cu orez:
a) 1. orez; b) 1. orez;
2. orez; 2. orez;
3. orez; 3. orez;
4. porumb boabe. 4. orez;
5. borceag de primăvară;
6. soia + floarea-soarelui.

Plantele medicinale în funcţie de ciclul biologic sunt anuale, bienale şi

perene ceea ce determină cultivarea lor în asolamente speciale.
Exemple: a) 1. leguminoase pentru boabe;
2. cereale de toamnă;
3. plante medicinale anuale;
4. plante tehnice; /
(5) plante medicinale perene (solă săritoare).

b) 1. plante medicinale bienale anul I;

2. plante medicinale bienale anul II;
3. cereale de toamnă;
4. plante medicinale anuale;
5. prăşitoare.

190
 9.6. Registrul cu evidenţa asolamentului
Pentru o serie de considerente cum sunt: menţinerea şi ridicarea fertilităţi i
solului; evitarea aspectelor nedorite determinate de unele elemente din tehnologia
de cultură (remanenţa erbicidelor, acidifierea solului, degradarea structurii ş.a);
evitarea îmburuienării, a bolilor, dăunătorilor şi respectarea criteriilor ce stau la
baza întocmirii rotaţiei culturilor, este necesar ca în fiecare unitate agricolă să
existe un registru cu evidenţa asolamentului pe o perioadă de cel puţin un ciclu de
rotaţie (4-8ani).
În acest registru se înscriu toate solele şi parcelele aso lamentului. Fiecare
solă va fi înscrisă într-o fişă separată, cu următoarele date: suprafaţa, tipul de sol,
textura, conţinutul de humus, pH-ul, capacitatea în câmp pentru apă, gradul de
aprovizionare cu elemente nutritive, rotaţia culturilor etc. Anual se va înregistra
în fişa solei: cultura, soiul sau hibridul folosit; lucrările solului şi direcţia de
execuţie a lor; îngrăşămintele aplicate; pesticidele utilizate; unele observaţii din
perioada de vegetaţie; data recoltării şi producţia obţinută.
La acest registru se va apela ori de câte ori este nevoie pentru luarea unei
decizii în executarea elementelor din tehnologia de cultură sau pentru el ucidarea
unor aspecte neprevăzute.

191
 9.7. Pretabilitatea culturilor faţă de planta premergătoare

Cultura Foarte bune Bune pre- Mediu Necorespunză-

premergătoare mergătoare favorabile toare
Grâu de Leguminoase anuale, Floarea-soarelui, Cereale păioase anul Orz, sorg, iarba de
toamnă borceaguri, in de ulei hibrizi timpurii I, porumb, sfecla de Sudan, lucerna,
şi fibre, rapiţa, cartofi de porumb zahăr, cartofi de monocultura
de vară, trifoi roşu toamnă
Triticale Leguminoase Floarea-soarelui, Cereale păioase, Culturi care
anuale şi perene, in cartofi de toamnă, sfecla de zahăr eliberează terenul
de ulei şi fibre, hibrizi timpurii de târziu
rapiţa, cartofi de porumb
vară.
Secara de Leguminoase Floarea- Cereale păioase, Culturi care
toamnă anuale şi perene, in soarelui,cartofi de sfecla de zahăr eliberează terenul
de ulei şi fibre, toamnă, hibrizi târziu
rapiţa, cartofi de timpurii de porumb
vară
Orzul de Leguminoase Floarea-soarelui, Hibrizi timpurii de Orzul şi orzoaica,
toamnă anuale şi perene, in soiuri timpurii de porumb, culturi care
de ulei şi fibre, soia şi cartofi soiuri târzii de cartof eliberează terenul
rapiţa târziu
Orzoaica de Cartoful timpuriu, Floarea-soarelui şi Hibrizi timpurii de Mazăre, trifoi,
toamnă in de ulei şi fibre, soiurile timpurii porumb, soiurile culturi care
rapiţa de soia târzii de cartofi eliberează terenul
târziu
Orzoaica de Cartoful, sfecla de In de ulei şi fibre, Ovăzul şi grâul de Leguminoase
primăvară zahăr porumbul toamnă în anul I anuale şi perene
de cultură
Ovăzul Leguminoase Plante furajere Porumbul netratat cu Ovăz,
pentru boabe care eliberează substanţe triazinice sfecla de zahăr
terenul devreme
Orezul Grâul de toamnă, Soia, floarea- Porumbul, sorgul,
orzul, orzoaica, soarelui sfecla de zahăr
lucerna, trifoiul
Porumbul Cereale păioase, Floarea-soarelui, Porumbul anul II Sorgul, iarba de
leguminoase anuale porumbul anul I, şi III, ricinul Sudan, meiul,
şi perene, inul, sfecla de zahăr, monocultura
cartoful. plantele furajere
Sorgul Cereale păioase Porumbul, ricinul, Orezul, meiul Cultura repetată
plante medicinale
Floarea- Cereale păioase Porumbul Sfecla de zahăr şi Floarea-soarelui
soarelui lucerna (timp de pauză 5 - 6
ani ), soia, fasolea,
rapiţa
Ricinul Cereale păioase şi Sfecla de zahăr, Sorgul, iarba de Monocultura
porumbul floarea-soarelui Sudan, lucerna
Rapiţa pentru Cereale păioase, Plante furajere Hibrizi timpurii Rapiţa (timp de
ulei mazărea, cartoful timpurii (trifoiul de porumb şi pauză 3 - 4 ani),
timpuriu roşu) floarea-soarelui floarea-soarelui,
soia, fasolea,
tutunul
Soia Cereale păioase Porumbul, sfecla Inul, cartoful, Floarea-soarelui,
de zahăr ricinul, rapiţa leguminoasele

192
Fasolea Cereale păioase Porumbul, sfecla Inul, rapiţa, Floarea-soarelui,
pentru boabe de zahăr, cartofii ricinul, sorgul leguminoasele,
porumbul erbicidat
cu triazinice
Mazărea Porumb Sfecla de zahăr, inul, rapiţa, Culturile de
pentru boabe cartof ricinul, sorgul, leguminoase, în
floarea-soarelui special mazărea
Năutul Cereale păioase Sfecla de zahăr, Porumbul (hibrizi Leguminoase (în
cartof, porumb tardivi), inul, special năut), floarea-
(hibrizi mai rapiţa, ricinul, soarelui, porumbul
timpurii) sorgul erbici-dat cu
triazinice
Inul de ulei Cereale păioase, Prăşitoare Sfecla de zahăr, Inul (timp de pauză 4
leguminoase pentru fertilizate leguminoase ani), gulia furajeră,
boabe organic, după 2-3 perene după sorgul
ani de la aplicare desţelenire
Inul de fibre Cereale păioase, Cartoful fertilizat Sfecla de zahăr Inul (timp de pauză
leguminoase pentru organic, pajiştile 4 ani), gulia furajeră
boabe. desţelenite
Bumbacul Porumbul, Cereale păioase, Tutunul, floarea- Cultura repetată mai
leguminoase şi sfecla de zahăr, soarelui mult de 2 ani
gramineele perene ricinul
Cânepa de Leguminoase Porumbul, sfecla Cereale păioase, Monocultura
fibre anuale şi perene de zahăr, cartoful floarea-soarelui,
tutun
Sfecla de Cereale de toamnă, cartoful Porumbul Sfeclă (timp de
zahăr leguminoase anuale pauză 4 ani),
cruciferele, ovăzul,
floarea-soarelui,
sorgul
Tomate Lucerna, trifoi, Rădăcinoase, Cucurbitacee, Solanacee, culturi
mazăre, fasole bulboase cereale de toamnă erbicidate cu
triazine
Ardei Lucernă, trifoi Rădăcinoase Bulboase Solanacee
Pătlăgele Lucernă, trifoi Mazăre, fasole, Rădăcinoase, Solanacee
vinete cucurbitacee bulboase
Castraveţi Varză, cartofi Mazăre, fasole Rădăcinoase, Cucurbitacee
bulboase
Dovlecel Lucernă, trifoi, Bulboase, Grupa verzei, Cucurbitacee
mazăre, fasole rădăcinoase cartof
Pepeni Cartof, varză Mazăre, fasole Rădăcinoase, Cucurbitacee
galbeni bulboase
Pepeni verzi Lucernă, trifoi, Mazăre, fasole Varză, cartofi, Cucurbitacee
graminee perene ceapă
Conopidă Cucurbitacee, ardei, Bulboase Rădăcinoase Grupa verzei
tomate, vinete,
mazăre, fasole
Gulii Fasole, mazăre Cartofi, tomate Castraveţi Grupa verzei
Gulioare Tomate, cartof Ceapă, mazăre, Castraveţi Grupa verzei,
timpuriu fasole crucifere
Morcov, Varză, tomate, Cartofi, cereale Mazăre Umbelifere
păstârnac castraveţi, ardei de toamnă
Sfecla roşie Tomate, Cereale de Mazăre, fasole Rădăcinoase,
cucurbitacee toamnă, cartofi bulboase

193
Ceapa Mazăre, fasole Tomate, ardei, Grupa verzei Bulboase,
vinete rădăcinoase
Praz Mazăre, fasole Tomate, ardei, Cucurbitacee, Bulboase
vinete grupa verzei
Fasole păstăi Tomate, ardei, Varză timpurie, Cereale păioase, Leguminoase
vinete, rădăcinoase verdeţuri porumb,
prăşitoare
Salata Ardei, vinete, Tomate, cartofi Rădăcinoase, Compositae
castraveţi bulboase
Spanac Mazăre, fasole, Tomate, Ardei, vinete, Chenopodiacee
cartofi rădăcinoase praz
Ţelina de Tomate, ardei, Cucurbitacee, Verdeţurile Rădăcinoase,
rădăcină vinete cartofi bulboase
Lucerna Porumbul furajer, Cereale de Hibrizi timpurii Premergătoare
plante anuale toamnă, de porumb, iarbă erbicidate cu
furajere recoltate floarea-soarelui, de Sudan triazinice
timpuriu cartofi timpurii
Trifoiul Prăşitoare timpurii, Cereale de Orzoaica, orzul Trifoi (timp de
cereale de toamnă, primăvară, pauză 3-4 ani)
plante anuale furajere hibrizi de prăşitoare târzii şi
recoltate timpuriu porumb, floarea- cele erbicidate cu
soarelui triazinice
Sparceta Cereale păioase, Prăşitoarele Hibrizi Sparcetă (timp de
plante anuale timpurii, floarea- semitardivi de pauză 4- 5 ani),
furajere recoltate soarelui porumb premergă-toare
timpuriu erbicidate cu
triazinice
Sfecla Cereale păioase, Prăşitoarele Porumbul, sorgul, Culturi perene,
furajeră plante anuale eliberate timpuriu iarba de Sudan sfeclă furajeră (timp
furajere timpurii de pauză 4-5 ani)
Gulia Cereale păioase, Prăşitoarele Prăşitoarele târzii Gulia furajeră (timp
furajeră plante anuale timpurii de pauză 4-5 ani),
furajere recoltate premergătoare
timpuriu erbicide cu triazinice.
Raigrasul Cartofi timpurii, Cereale de Soiurile timpurii Prăşitoare tratate cu
aristat plantele anuale toamnă, floarea- de soia erbicide triazinice
furajere recoltate soarelui
timpuriu
Iarba de Plantele anuale Cereale păioase, Sorgul, iarba de Culturile cu multe
Sudan furajere prăşitoare Sudan, hibrizi resturi vegetale
timpurii tardivi de porumb
Rapiţa Cereale păioase, Floare-soarelui Hibrizi timpurii Culturile care
furajeră inul. cartoful de porumb eliberează terenul
timpuriu, plante târziu
anuale furajere
Meiul furajer Cereale de toamnă Cereale de Plantele anuale Monocultura
primăvară, furajere
cartofi timpurii

194
 TEST DE EVALUARE

1. Definiţi noţiunea de rotaţia culturilor.

Răspuns: Rotaţia culturilor reprezintă ordinea (succesiunea) culturilor în timp pe
o solă.
2. Asolamentul reprezintă:
a. Gruparea culturilor în cadrul aceleiaşi sole;
b. Exprimarea procentuală a culturilor în cadrul unei ferme;
c. Rotaţia culturilor în timp şi spaţiu.
3. Ce înţelegem prin rotaţia culturilor în spaţiu?
4. Ce este monocultura?
5. Care sunt criteriile care stau la baza rotaţiei culturilor?
6. Care sunt grupele de culturi cu importanţă deosebită în alcătuirea solelor
combinate?
7. Daţi exemple de rotaţii de culturi cu 3 şi 4 ani.
8. Daţi un exemplu de asolament cu solă săritoare amelioratoare.
9. Daţi un exemplu de asolament furajer.
10. Prezentaţi un asolament legumicol.
11. Care sunt principalele aspecte pentru înfiinţarea asolamentelor legumicole?
12. Care sunt cele mai bune premergătoare la cultura de grâu de toamnă?

195
 REZUMATUL TEMEI

Asolamentul este considerat ca una dintre cele mai importante măsuri

agrotehnice de menţinere şi îmbunătăţire a fertilităţii solului, de combatere a
bolilor, dăunătorilor şi buruienilor, de creştere a eficienţei celorlalte măsuri
agrofitotehnice care are ca rezultat obţinerea de producţii mari şi de calitate
superioară şi cu cheltuieli minime. În acelaşi timp, este o măsură principală de
planificare şi organizare a activităţii în fermele agricole contribuind considerabil
şi prin importanţa sa ecologică.
Asolamentul este măsura agrotehnică cea mai rentabilă, nu necesită nici o
investiţie specială cu excepţia priceperii celor care conduc proces ul de producţie
în agricultură.
Principalele noţiuni în activitatea de organizare a asolamentului sunt: sola,
rotaţia culturilor, plantelor premergătoare, monocultura, cultura repetată,
asolament, perioada sau ciclul de rotaţie, sola combinată, cultură suc cesivă şi
structura culturilor.
Rotaţia culturilor reprezintă ordinea (succesiunea) culturilor în timp pe o
solă. Rotaţia culturilor se stabileşte după o mulţime de criterii ştiin ţifice de natură
agro-biologică şi tehnico-organizatorică.
Pentru a putea găsi cea mai bună formulă în întocmirea rotaţiei culturilor,
trebuie avut în vedere următoarele criterii: cerinţe de ordin natural, condiţiile
economico-organizatorice, perioada de timp dintre două culturi care se succed,
consumul de elemente nutritive, consumul de apă, influenţa asupra însuşirilor
fizice ale solului, combaterea buruienilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor,
protecţia împotriva eroziunii solului, cantitatea şi calitatea materiei organice ce
rămâne în sol şi suportabilitatea.
Formarea grupelor de culturi are importanţă deosebită în alcătuirea solelor
combinate şi a rotaţiilor de culturi raţionale. Principalele grupe de culturi sunt:
cereale păioase de toamnă (grâu, orz, secară, triticale); cereale păioase de
primăvară (orzoaică, ovăz, grâu); prăşitoare (porumb, floarea soarelui, sfeclă de
zahăr, cartof, bumbac, sorg); leguminoase anuale (mazăre, soia, fasole, linte, bob,
năut, lupin); plante tehnice (in, cânepă, rapiţă, ricin, pot fi şi floarea-soarelui,
sfeclă de zahăr, cartoful, bumbacul); leguminoase perene (lucernă, trifoi,
sparcetă); plante furajere anuale (iarbă de Sudan, sorg masă verde, porumb masă

196
verde, borceag de toamnă şi primăvară); plante medicinale şi aromatice (mentă,
levănţică, muşeţel, fenicul, muştar, mac) şi plante legumicole (grupa de
rădăcinoase, vărzoase, bulboase, solanacee, cucurbitacee etc ).
Asolamentele se pot clasifica: după numărul de sole, după scopul urmărit şi
după structura culturilor pe care le cuprind. Numărul de sole ce compun
asolamentul este determinat de complexitatea unităţii agricole. Pentru uşurinţă în
stabilirea succesiunii culturilor, cu respectarea criteriilor ce stau la baza rotaţiei
sunt recomandate asolamente cu 4 – 6 sole. Asolamentele au în vedere şi
prevenirea eroziunii solului, ameliorarea fertil ităţii solului, eliminarea excesului
de umiditate etc., iar în funcţie de structura culturilor acestea se împart în
asolamente de câmp, legumicole, furajere, mixte şi speciale.
Pentru a evita aspectele nedorite şi a răspunde la unele probleme
apărute, este necesar ca în fiecare unitate agricolă să existe un registru cu
evidenţa asolamentului pe o perioadă de cel pu ţin un ciclu de rotaţie .

197