Sunteți pe pagina 1din 6

Regosolurile

Regosolurile denumite si soluri crude sau tinere sau neevoluate genetic


reprezinta solurile nedezvoltate sau slab dezvoltate formate pe depozite afanate
sau slab consolidate (nisipuri, loess, depozite loessoide, argile, marne etc).
Regosolurile apar predominant pe versanti cu inclinare puternica, coaste cu
alunecari, rupturi de panta, pe culmi inguste sau spinari ascutite etc., unde
eroziunea prin apa este destul de activa, incat ritmul proceselor de denudatie este
mai intens sau egal cu cel al procesului de solificare. Aceste soluri sunt prezente,
de asemenea, in sectoarele cu deflatie activa din ariile cu relief nisipos valurit
eolian.
Regosolurile au un profil slab dezvoltat, incat in el nu se pot distinge caractere
morfologice specifice unui anumit tip genetic.
Regosolurile se caracterizeaza printr-o fertilitate naturala, in general, foarte
scazuta. Din punct de vedere agronomic ele reprezinta, de fapt, in majoritatea
cazurilor, un substrat litologic putin fertil, aflat la zi.
Ameliorarea si valorificarea regosolurilor de pe pante si versanti se fac in cadrul
planului general de recuperare a terenurilor degradate de eroziunea prin apa si de
combatere a acestui fenomen foarte daunator. In multe regiuni din tara, versantii
cu regosoluri au fost deja terasati si plantati cu vii sau pomi fructiferi. Pe langa
masurile de combatere a eroziunii sunt necesare ingrasaminte organice si
minerale pentru refacerea continutului de humus si substante nutritive.

Solurile podzolice argiloiluviale


reprezinta stadiile cele mai inaintate de evolutie ale solurilor silvestre,
determinate de intensificarea procesului eluvial de cel bioacumulativ. Se
caracterizeaza prin individualizarea unui orizont eluvial A2 , clar exprimat, printr-
un profil bine diferentiat textural si prin puternica debazificare a complexului
adsorbtiv. Sunt cunoscute in literatura noastra de specialitate si sub denumirile de
podzoluri secundare si podzoluri de degradare.
Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc in diferite regiuni de podisuri,
dealuri si piemonturi. Ele patrund si in zona montana inferioara. De asemenea se
gasesc pe terasele mai vechi ale unor rauri importante ca Mures, Olt, Somes,
Arges, Jiu. etc.
Frecventa aparitiei solurilor podzolice se mareste o data cu cresterea umiditatii
zonei. Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc in deosebi sub paduri de stejar,
de fag, fag in amestec cu gorun sau cu rasinoase si mai rar de garnita; in parterul
padurii, alaturi de plantele geofite, apar si plante acidifile ca Luzula luzuloides,
Calamagrostis arundinacea, Poa nemoralis s.a.

Depozitele de suprafata
pe care s-au format aceste soluri sunt foarte variate ca varsta, natura
mineralogica si textura:gresii, argile, marne, depozite de terasa, depozite variate
deluvio- proluviale etc. In general, rocile care favorizeaza dezvoltarea solurilor
podzolice sunt bogate in fractia nissipoasa, sarace in minerale calcice si
feromagneziene si puternic alterate. In anumite conditii se pot forma si pe roci
argiloase, mai bogate in elemente bazice.
Solurile podzolice argiloiluviale se intalnesc mai ales in conditiile uni relief
orizontal sau slab inclinat, cu drenaj exatern slab: culmi largi, versani lini, terase
etc. In conditii de
relief mai accidentat, apar deobicei sub invelisul protector al unei formatii
vegetale bine incheiate, padure sau pajiste.
Apa freatica se afla la mare adancime in aria de raspandire a solurilor
podzolice; exceptie fac suprafete restranse din nord-vestul tarii, in care profilul
acestor soluri este influentat de apa freatica aflata la mica adancime (Campia
Somesului).

Folosirea in agricultura a solurilor podzolice argiloiluviale este mai restransa,


datorita conditiilor climatice mai reci si mai umede, precum si potentialului lor
scazut de fertilitate. Pe solurile podzolice, pajistile si fanetele naturale ocupa
suprafete insemnate, alcatuind, baza unui puternic sector zootehnic. Economia
forestiera are, de asemenea, o pondere ridicata, intinderi mari fiind ocupate cu
paduri de stejar sau de fag.
Plantele care se cultiva in zona solurilor silvestre podzolice sunt graul de
toamna si de primavara, orzul, ovazul, secara, porumbul, sfecla-de-zahar si soia,
cu rezultate satisfacatoare. Dintre plantele de nutret gasesc conditii bune trifoiul
rosu, sfecla furajera si unele graminee. Cultura vitei-de-vie este foarte raspandita,
in schimb pomicultura (cultura prunului si a marului) constituie una dintre
ramurile agricole principale din aceasta zona.
Regosolurile
Cirstea Beatrice

Grupa 8116