TEMA PROIECTULUI

Sa se proiecteze lucrarile hidroameliorative necesare pentru

combaterea fenomenelor de degradare a solului produse de apa
costand in eroziune de suprafata si deadancime , depozite de
aluviuni si fenomene de alunecare in perimetrul de
ameliorare Panuletul din cadrul UP IV Sapanta
Perimetrul de ameliorare este o fosta pasune, degradata in
timp, datorita pasunatului intensiv, preluata in fondul forestier in
vederea stapanirii fenomenelor de degradare.
In cadrul perimetrului de ameliorare in partea superioara exista
o alunecare de teren cu masa alunecata moderat fragmentata fara
exces de apa in suprafata, .1.0. ha. Perimetrul este strabatut de o
ravena ale carei dimensiuni lungimea in treimea superioara, mi!locie
si inferioara se vor stabili cu a!uotorul planului de situatie anexat,
intocmit la scara de 1 "000.
#epozitul de aluviuni transportate din cadrul perimetrului $conul
de de!ectie% are o suprafata de 1 ha si este constituit din bolovanisuri
cu putin pietris si nisip $sub &'(%.
)ucrarile pe talvegul ravenei se vor proiecta numai pentru
treimea superioara, pentru treimea inferioara acestea vor fi numai
nominalizate.
CAPITOLUL I
1.1. *lemente de identificare a +ondului +orestier
Unitatea de producte IV Sapanta este situata in ,arpatii -rientali,unitatea geografica a .untilor .aramuresului,partea sud/sud/
estica a acestora in bazinul raului 0isa dreapta tehnica,in amonte de confluienta acestuia cu paraul Sapanta dreap
Suprafata totala a fondului forestier de stat este de 1.'2",1 ha.
3dministrarea silvica a U.P. este asigurata de ocolul Silvic Sighetu4.armatiei cu sediul in localitatea cu acelasi nume,ocol din cadrul
5.6.P.,#irecta Silvica .aramures.
Vecinatati, limite
0ab.1
Punctul
cardinal
Vecinatati Limite
Felul Denumirea
Nord U.P. II Runc naturala Culmea Sapantei,Vf.Tiganu
Culmea Bucoaiei i cea
care trece prin !arfurile
Farcaa, Piatra.
Sud U.P. VI Ronioara

naturala Valea
Sapant,Culmea Prilop"
Varful .
#t $colu il!ic Remti naturala Culmea ce trece prin
!arfurile .Cearda Iapa
Vet Ucraina naturala Raul Tia
Administrarea fondului forestier
+ondul forestier din U.P. IV Sapanta este administrat de .inisterul 3griculturii, Padurilor si Protectiei .ediului, prin filiala
5-.SI)V3 5.3. Sighetu/.armatiei, -colul Silvic Sighet .
Terenuri acoperite de vegetatie forestiera situate n afara
fondului forestier
Pe raza U.P. IV Sapanta se afla suprafete de padure care fac obiectul )egii nr. 17 8 1991. 3rboretele sunt parcelate si bornate.#e
asemenea ele apar figirate si pe h:rtiile care ;nsotesc prezentul amena!ament.
Vegetatia se compune din fag,molid ,brad,diverse tari .
1.2. Geologie
Geologic,teritoriul U.P. este constituit din depozite sedimentare de natura vulcani/
ca$lave andezitice si bazaltice%,conglomerate vulcanice.Principalele tipuri de roci sunt
sisturile,granitele,gresiile,conglomeratele si luturile.
Principalele vai ce strabat U.P. sunt Izvorul )ung si Valea Sapantei,ce isi unesc apele si se varsa in raul 0isa.
.agurii,Pr.<anganilor,Pr.)ocurile 3urii%,cu numeroase ramificatii ceea ce face ca re/
teaua hidrografica in ansamblu sa fie destul de dezvoltata.Primavara,odata cu topirea zapezilor se manifesta tendinte de
torentialitate.
1..Geomorfologie
-rografia terenului/vaile lungi,versantii cu pantele relativ mari,vaile orientate pe directia 6/S,favorizeaza canalizarea vanturilor,iar
atunci cand acestea au o intensitate mai mare,pot provoca doborituri de vant.5epartitia +ondului +orestier pe categorii de altitudine
Intervalul de variatie al inclinarii este de la 10 la "' . Inclinarea madie este de 10,2 . 5epartitia in procente in functie de inclinare
se prezinta astfel &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v
&1'&1m1&&v
#in sinteza tabelului anterior rezulta ca 20 ( din suprafata U.P./ului are o inclinare cuprinsa intre 11 si "0 ceea ce denota un
teren foarte inclinat fapt ce se rasfrange asupra vegetatiei prin efectul negativ constituit printr/o eroziune accentuata produsa de catre
torentii existenti, iar cantitatile mari de precipitatii, in arboretele cu consistenta redusa, au ca efect spalarea humusului si a straturilor
superficiale de sol, ceea ce duce in timp la reducerea troficitatii statiunii si la micsorarea volumului edafic util, acestea avand un efect
negativ asupra dezvoltarii vegetatiei forestiere.
*zpozitia generala este SV. ,aracteristic acestei expozitii este o perioada mai mare de insorire ceea ce determina o temperatura
mai ridicata, topirea mai timpurie a zapezii, reducandu/se intr/o oarecare masura actiunii temperaturii si indirect a altitudinii ca factori
limitativi ai vegetatiei forestiere.
.area ma!oritate a arboretelor se situeaza la altitudini cuprinse ;ntre 1 101 / 1 100 m, ;n arealul favorabil molidului .)imitele UP/
ului se situeaza intre ''0m si 1'10m cu concentratie mai mare a vegetatiei mentionata intre limitele de mai sus.
1.!. Conditii climatice
=n general climatul este temperat. 0ipul dominant de climat este cel continental, moderat de deal si submontan.
,lima este influentata si de expozitia variata a unitati studiate astfel putem pomeni de o rasp:ndire specifica a vegetatiei forestiere.
#e asemenea clima este influentata si de diferenta de altitudine. 3stfel in zonele mai !oase perioada de vegetatie este mai
lunga iar in zonele mai ;nalte perioada de vegetatie este mai scurta,acest lucru determin:nd o rasp:ndire specifica a vegetatiei forestiere.
+actorii climatici sunt favorabili dezvoltarii vegetatiei forestiere eta!ului montan/premontan de fagete si celui deluros de gorunete si
goruneto/fagete.
"egimul termic
0emperatura scade cu cresterea altitudinii, cu gradul de expunere a versantilor functie de inclinare si expozitie in medie cu ' gr. ,elsius la
100.
temperatura medie anuala este 2/7 grade ,elsius
amplitudinea termica este ''.7 gr. ,elsius
zile de ;nghet sunt 110/1&0
precipitatii medii anuale sunt 200/700 mm
indicele de ariditate anual este "'

"epartitia temperaturilor medii de#a lungul lunilor
0ab.2
Luna I II III IV V VI VII VIII I% % %I %II
Temp. &,' (,' (,) *,) +(,+ +&,, +* +',- +(,& ,,' (,( "+,'
"egimul pluviometric
Precipitatiile medii anuale sunt in !ur de 1 100 mm. ,antitatea maxima de precipitatii in &" de ore este de >0 l 8 &" ore in
10.0>.1917. in perioada de iarna numarul de zile cu ninsoare este de "7 / 70 zile, iar numarul de zile cu strat de zapada se ridica la 1&0 /
120 zile pe an. 6umarul mediu al zilelor cu nebulozitate este de 1>0 zile pe an.
#istributia precipitatiilor de/a lungul anului
0ab.> &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v
&1'&1m1&&v
Luna I II III IV V VI VII VIII I% % %I %II
Prec. )) )+ )& &. .( ,& *) .* .* .' .* .)

"egimul eolian
,ele mai puternice, dar si cele mai frecvente vanturi in regiune sunt cele nordice si cele nord/vestice, acestea fiind influentate si de
orografia terenului.
&1'&1m1&&v +recventa si viteza v:ntului pe directii
Directia Frec!enta Vite/a
N +,* +,,
N# ),( (,)
# (,& +,.
S# (,& +,-
S +,- +,-
SV (,) +,'
V ,,' (,*
NV ,,' (,*
$iagrama %ALT&" # LI&T'
#in diagrama prezentata rezulta ca temperaturile medii anuale sunt scazute? caracteristic pentru regiunea climatica respectiva, o
influenta puternica avand/o altitudinea, temperaturile medii lunare mentinandu/se sub 0 , de la inceputul lunii noiembrie pana la sfarsitul
lunii martie.
Precipitatiille cu maxima in iunie, exceptional in luna mai si *.0.P./ul sunt astfel incat exista un excedent permanent de precipitatii
sau cu intrerupere de cel mult o luna, la mi!locul verii, mai exact in luna iulie.
#eosebit de important pentru raspandirea molidisurilor este factorul temperatura, prin faptul ca odata cu cresterea altitudinii,
temperatura scade, avand ca efect diminuarea cresterilor datorita scaderii perioadei de vegetatie.
$iagrama %alter#Liet(
1.). 'idrologia
<idrologic padurile din unitatea de productie sunt situate in bazinul superioor al raului 0isa 3rdeleana.principalele cursuri de apa
sunt Iza cu afluientii.ara,5onisoarafluientiiIzvorul 3lbastru. ,earda.
1.*. Conditii edafice +oluri
"epartitia terenurilor pe clase, tipuri de sol a celor ! ua # uri
&1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v &1'&1m1&&v
CLASA TIPUL SUBTIPUL CODUL SUCCESIUNEA
ORIZONTURILOR
SUPRAFATA
HA. %
Cam0ioluri Brun acid Tipic ).).1.+. 2o " B! " C (,), - ')
Criptopodic ).).1.&. 2ou " B! " C +-* ).
Spodooluri Pod/ol Tipic &.(.1.+. 2u " # " B3 " R ((, . &
Litic &.(.1.). 2u " # " B3 " R ),, ) *
Total '&+, * +11
Solurile @5U6 3,I#* 0IPI,*, conform tabelului de mai sus, ocupa cea mai mare suprafata, respectiv '1 ( din total, si au ca
indicativ codul 1.1.0.1.
In arealul montan cu precipitatii medii de peste 7'0 mm si temperaturi de 1 / 2 ,, vegetatia naturala este reprezentata de paduri
de molid sau amestecuri de molid si cu fag care produc si asigura o acidificare a solului. 3re un profil de tip 3o / @v / , $ 5 %, textura
mi!locie, diferentiata pe profil, continut mic in humus $ 1,7 / " ( %, dar pot avea cantitati mari de materie organica, p< acid $ ",' / ' %, grad
de saturatie in baze scazut $ V A &> / 10 / '0 ( %. In 3o si in @v $ V A &0 / '0 ( %. Structura este grauntoasa, slab dezvoltata in 3o si
poliedrica in @v, coloizii minerali nu migreaza ci raman la locul lor de formare si alcatuiesc cu acizii huminici complexe organo/minerale
putin mobile.
In cuprinsul -colului s/au identificat subtipurile de sol brun acid tipic, criptospodic si litic.
Solul brun acid litic are limita orizontului 5 mult superioara celui tipic.
Volumul edafic util este in general scazut. +ertilitatea lor este scazuta, dar este propice dezvoltarii vegetatiei forestiere alcatuita in
principal din molidisuri.
Capitolul II
CA"ACT&"I-A"&A G&.&"ALA A
P&"I/&T"ULUI $& A/&LIO"A"& PA.UL&TUL
Principalii factori care au favorizat procesele de degradare dupa disparitia vegetatiei sunt ploile cu un cuantum anual ridicat, panta
mare a terenului, substratul format din roci friabile. Procesele de degradare s/au declansat ca urmare a despaduririi suprafetei si a
pasunatului intensiv. 3ceasta situatie se mentine si ;n prezent de aceea este necesara interventia cu lucrari de ameliorare ca procesele de
eroziune sa fie oprite, terenurile sa fie stabilizate si sa reintre ;n circuitul economic.
Procesele de degradare sunt determinate de eroziunea pluviala, aceasta ;mbraca doua forme eroziunea de suprafata si eroziunea
de ad:ncime. 3mbele forme sunt reprezentate ;n perimetrul cu grade de intensitate diferite.
Procesele de eroziune ;n suprafata sunt caracteristice pentru terenurile ;nclinate cu soluri slab coezive, batatorite si lipsite de un
scut vegetal protector. =n raport cu gradul de eroziune, terenurile erodate se ;mpart ;n trei categorii moderat, puternic si foarte puternic
erodate, dupa cum s/a ;ndepartat mai putin de !umatate din orizontul cu humus, peste !umatate sau daca eroziunea actioneaza la nivelul
orizonturilor urmatoare.
*roziunea de ad:ncime este provocata de catre suvoaiele de apa, pe terenuri cu scurgeri abundente, pe versanti si la baza
versantilor. =n desfasurarea procesului se disting doua faze siroirea si ravenatia. 5avena prezinta trei zone una de desprindere, una de
transport si alta de depozitare. Bona de desprindere este o r:pa unde se concentreaza apele scurse din amonte si de unde se desprinde
sistematic materialul erodat. Bona de transport este un canal cu un pat si doua taluze si ;n lungul sau sunt transportate materialele venite
din amonte.
#atorita gradului ridicat de degradare a terenurilor din perimetru c:t si riscului potential de eroziune, se contureaza o serie de
consecinte grave si dintre cele mai diverse.
,ele mai numeroase si evidente sunt consecintele pedologice, astfel solul a fost batatorit, destructurat iar orizontul de humus a fost
;nlaturat de pe suprafete mari.
=n urma aportului de materiale aduse de pe versant turbiditatea apelor r:ului colector creste considerabil dupa fiecare ploaie.
#in punct de vedere climatic are loc o modificare ;n plan local a bilantului caloric. #atorita lipsei vegetatiei solul nu ;si ;ndeplineste
rolul de retinator de apa astfel ;nc:t seceta atmosferica atrage imediat dupa sine seceta pedologica. Pe plan local climatul este mai arid.
Procesele de degradare au un caracter dinamic ascendent astfel ;nc:t este posibil ca ;n urma unor ploi abundente si de lunga
durata materialele aduse din amonte sa nu mai poata fii ;n totalitate spalate si transportate, iar nivelul apelor r:ului si chiar conformatia
albiei acestuia sa se modifice cu consecinte putin previzibile.
#atorita caracterului dinamic ascendent al proceselor face ca neexecutarea la timp a interventiei face ca aceasta sa devina mai
nesigura si mai costisitoare.
CapIII
Cartarea stationala a terenurilor degradate din perimetrul de
ameliorare si sta0ilirea pro0lemelor ce se cer re1olvate
.1./etoda de cartare adoptata
,artarea este operatia complexa de identificare, descriere si caracterizare a unitatilor din cuprinsul perimetrului de ameliorare,
av:nd ca scop raionarea ameliorativa a terenurilor, stabilirea unitatilor operative de lucru si ;n final formularea problemelor ce se cer
rezolvate ;n perimetru.
.etoda folosita pentru cartarea acestui perimetru de ameliorare este metoda de cartare dupa unitati si tipuri stationale, scara la
care se carteaza este de 1"000. aceasta metoda utilizeaza criterii de ordin stational si foloseste notatii si unitati taxonomice
specifice. ,riteriile metodei de cartare sunt
/ natura degradarii si forma terenului degradat
/ pozitia fitoclimatica a terenului
/ caracteristica definitorie a terenului
/ solul si proprietatile sale.
Unitati taxonomice folosite
1. ,lasa de terenuri degradate este unitatea taxonomica ce grupeaza toate terenurile care sunt afectate de o anumita forma de
degradare, netin:nd cont si de amplasarea lor geografica.
&. Seria zonala a statiunii reuneste terenurile degradate din diferite clase si din acelasi areal fito/climatic. *xista patru serii ce
corespund zonelor de c:mpie, deal, munti !osi si munti ;nalti notate ,,#,.1 si .&.
1. Subclasa de statiuni este determinata dupa caracteristica definitorie a terenului degradat care confera un anumit aspect.
Pentru fiecare clasa de terenuri degradate s/au stabilit c:te doua subclase, notate cu cifrele arabe 1 sau &.
". Crupa stationala tine seama de caracteristica pedologica fundamentala$structura, textura solului %, grup:nd terenurile
degradate care au conditii asemanatoare.
'. 0ipul stational este gruparea de unitati stationale cu acelasi specific ecologic si potential productiv, determinate de cele patru
criterii ale metodei, av:nd deci si aceeasi formula de cartare stationala.
2. Unitatea stationala este unitatea taxonomica concreta, delimitata de o portiune de teren omogena din punct de vedere al
specificului ecologic si al potentialului productiv.
Perimetrul de ameliorare apartine zonei fizico/geografica .1, regiuni de munte mi!lociu din subzona amestecului de fag cu
rasinoase
.2+epararea, descrierea si caracteri1area unitatilor stationale
din perimetru
In perimetrul de ameliorare s/au identificat un numar de ' unitati stationale. In functie de formele de degradare, ele au fost
delimitate pe teren prin siruri de tarusi, iar pe planul de situatie cu linie ;ntrerupta si notate cu cifre arabe.
#escrierea si caracterizarea unitatilor stationale se va face sub forma de fise.
Unitatea stationala nr. 1
/ suprafata 12.1 ha
/ eroziune de gradul I $*1%
/ teren moderat erodat
/ conditii geomorfologice
/ altitudinea minima ''0 m
maxima 2'0 m
/ panta 19 (
/ expozitia V
/ sol brun acid,textura argiloasa
/ teren nud
/ tip stational *+a1
Unitatea stationala nr. 2
/ suprafata 9.1 ha
/ eroziune de gradul II $*&%
/ teren puternic erodat
/ conditii geomorfologice
/ altitudinea minima 200 m
maxima >10m
/ panta &' (
/ expozitia V
/ sol brun acid,textura argiloasa
/ teren nud
/ tip stational *+a"
Unitatea stationala nr. 3
/ suprafata &&.2 ha
/ eroziune de gradul III $*1%
/ teren foarte puternic erodat
/ conditii geomorfologice
/ altitudinea minima 2'0 m
maxima 7'0 m
/ panta &> (
/ expozitia 6/*
/ sol brun acid, textura argiloasa
/ teren nud
/ tip stational *+a7




Unitatea stationala nr. 4
/ suprafata 9.> ha
/ eroziune de gradul IV $*"%
/ teren excesiv erodat
/ conditii geomorfologice
/ altitudinea minima '90 m
maxima >00m
/ panta 1& (
/ expozitia 6/*
/ sol brun acid, textura argiloasa
/ teren nud
/ tip stational *+a10
Unitatea stationala nr. 5
/ suprafata 7.1 ha
/ eroziune de gradul III $*%
/ teren foarte puternic erodat
/ conditii geomorfologice
/ altitudinea minima ''0 m
maxima 2"0m
/ panta &> (
/ expozitia S
/ sol brun acid, textura argiloasa
/ teren slab ;nierbat
/tip stational *+a7
..+ta0ilirea si caracteri1area tipurilor
stationale din perimetru
Tip tational U.S. componente Formula Tip de ero/iune
tationala im0ol Suprafata nr Suprafata
T+ +..+ + +..+ #Fa) 4oderata5#+6
T( -.+ ( -.+ #Fa& Puternica5#(6
T) )1.* )
'
((..
,.+
#Fa, Foarte
puternica5#)6
T& -.* & -.* #Fa+1 #7cei!a5#&6
Cap.!.+ta0ilirea solutiilor te(nice de ameliorare adoptatein
functie de natura si intensitatea fenomenelor de degradare
e2istente in perimetru
!.1.Comple2ul de masuri si lucrari ameliorative
3v:nd ;n vedere obiectivele urmarite, de diversitatea situatiilor existente ;n perimetrul de ameliorare, de problemele care se cer
rezolvate si de suprafata perimetrului, se impune necesitatea adoptarii unui complex de masuri si lucrari ameliorative.
Solutia tehnica de ansamblu
+. conolidarea !erantilor erodati +. terae
(. conolidarea o08riei al0iei de
curgere
(. garnia9e
). reducerea compactitatii olului ). pregatirea :n !etre
&. :nlaturarea inuficientei olului
i a carentelor de nutritie
&. fertili/area cu pam8nt !egetal
'. ameliorarea generala a
conditiilor de mediu
'. lucrari de :mpadurire
.. aigurarea linitii :n perimetru
prin lucrarile efectuate
.. mauri de pa/a i lucrari de :mpre9muire
#in lista de mai sus se observa ca pentru fiecare problema aparuta ;n perimetru se gaseste solutia ;n lista componentelor
complexului ameliorativ.
.asurile care se impun , se refera at:t la ansamblul perimetrului de ameliorare c:t si la terenurile ;ncon!uratoare si constau ;n
restrictii de folosinta, reguli de exploatare, masuri de paza si alte masuri. 3ceste masuri au drept scop prevenirea aparitiei si extinderii
proceselor de degradare. 5estrictiile de folosinta se refera la faptul ca terenul din perimetrul de ameliorare nu poate deveni pasune sau
teren agricol, folosinte care ar reactiva procesele de degradare.
5egulile de exploatare ;n urma lucrarilor de ;mpadurire, arboretele rezultate nu vor fi exploatate prin taieri rase, se interzice
pasunatul, str:ngerea de fructe de padure, activitati turistice.
.asurile de paza vor fi luate de conducerea ocolului si vor fi aplicate de catre padurarul ;n cantonul caruia se gaseste perimetrul.
=n timpul lucrarilor perimetrul va fi scos ;n evidenta prin panouri de atentionare si prevenire a pericolelor
!.2.+olutii te(nice adoptate pe tipuri stationale
0abelul &
T.S. S Impaduriri in
gropi
Lucrari de conolidare Lucrari de
pregatire a olului Terae Terae pri9inite de
o0inuite
imple
5metri
liniari6
gardulete
continue intrerupte !etre 0en/i
T+ +..+ ,1'11 " " " "
T( -.+ &''11 " " "
T) )1.* +')'11 " "
T& -.* &,'11 " " "
T' (.& " " *(11" "
T. + " " " '111 "
T* 1,' '111 " " " "
!..+uprafetele de parcurs cu lucarari de completari si
intretinere a culturilor
0abelul 1
T.S S
53a6
Lucrari de completari Lucrari de intretinere
Total Din care Total Din care
; <a 2nul ( 2nul ) nr 3a 2nul + 2nul ( 2nul )
; 3a ; 3a nr 3a nr 3a nr 3a
T+ +..+ +' (.&+ +1 +..+ ' 1., . +..+ ( +..+ ( +..+ + +..+
T( -.+ +' +.). +1 1.-+ ' 1,&' . -.+ ( -.+ ( -.+ + -.+
T) )1.* )1 ++.+ (1 *.& +1 ).* . )1.* ( )1.* ( )1.* + )1.*
T& -.* )1 ).-+ (1 +.-& +1 1.-* . -.* ( -.* ( -.* + -.*
T' (.& )1 1.*( (1 1.&, +1 1.(& ) (.& ( (.& + (.& " (.&
T. + +' 1.+' +1 1.+ ' 1.1' . + ( +.1 ( + + +
T* 1,' +' 1.1*' +1 1.1' ' 1.1(' ) 1,' ( 1,' + 1,' " 1,'
!..$etalierea solutiei te(nice
!..1.$etalii te(nice si te(nologice privind lucrarile de
impadurire
Suprafata care urmeaza a fi ;mpadurita ;n perimetrul de ameliorare este de >0.& ha, reprezent:nd 100( din totalul suprafetei
perimetrului. ,ulturile create ;n urma lucrarilor de ;mpadurire vor avea un rol mixt, de productie si protectie a solului si apelor.
,ompar:nd conditiile stationale existente ;n perimetrul de ameliorare cu cerintele ecologice ale speciilor, pentru efectuarea
lucrarilor de ;mpadurire s/au alesurmatoarele specii arborescente .- )3 PI P35 36 P3.
+ormula de ;mpadurire reda asortimentul si proportia speciilor si se stabileste ;n functie de intensitatea degradarii prin eroziune.
3stfel, pe terenurile moderat erodate, se vor introduce specii arborescente ;n proportie mare, terenurile cu eroziune puternica vor avea si
un eta! de arbusti, iar ;n cazurile extreme din terenurile foarte puternic erodate si ravenate se recurge la monoculturii, rezult:nd pinete.
,ulturile vor avea desimii de '000 puieti8ha.
Procedeul de plantare utilizat ;n mare parte din suprafete este cel de plantare ;n gropi normale de 10x10x10 cm.
0abelul "/ #etalii tehnice privind ;mpadurirea, pe tipuri stationale
Tip tational Formula de :mpadurire Ditanta
de lucru
Nr de
puieti la3a
#lemente pri!ind
modulde :mpadurire Sim0ol S 53a6
#Fa) +..+ *'4o('La (7+ '111 =r.p
#Fa& -.+ *'4$('La (7+ '111 =r p
#Fa, )1.* '1Pi('Fr('Par (7+ '111 Tn>=r o
#Fa
+1
,.+ '1Pi ('Fr ('Par (7+ '111 Tn>=r.o
RFa
,
(.& +112n (7+ '111 Tg
2l Fa& + *'4o('Fr (7+ '111 =r !
2 Fa
&
1,' '12n'1Pa. +7+ +1111 =r.o .
Total *1.(
,ompletarea si ;ntretinerea culturilor
5eceptia lucrarilor de ;mpadurire si controlul anual al culturilor se vor face utiliz:nd suprafete de proba, care sa ;nsumeze
aproximativ "0( din totalul suprafetelor ;mpadurite. =n functie de cele constatate cu ocazia controalelor, se stabileste procentul de puieti
necesari pentru completarea culturilor precum si durata si esalonarea lucrarilor de ;ntretinere.
!..2.$etalierea lucrarilor de pregatire si ameliorare a
solului
Pregatirea solului se prevede pe o suprafata de 0.' ha, pe aceasta suprafata culturile av:nd desimesimea de '000 puieti8ha.
)ucrarile de pregatire a solului sunt lucrari de pregatire partiala, ;n vetre cu dimensiunile de 20 x 70 cm. 5olul acestora este de a reduce
compactitatea solului si de a realiza un raport aerohidric favorabil dezvoltarii puietilor, astfel ;nc:t acestia sa ;si poata dezvolta rapid
sistemul radicelar. Pregatirea solului ;n vetre este prevazuta ;n suprafetele de la baza versantului, unde materialele fine provenite din
amonte, ca urmare a eroziunii pluviale se depun, iar dupa uscare formeaza o crusta, ;mpiedec:nd astfel instalarea vegetatiei.
0erase spri!inite de gardulete. Suprafata efectiva pe care se prevad lucrari cu terase spri!inite de gardulete este de 0.>& ha.
0erasele vor fi continui. *le au rol de a reduce scurgerea, de a retine materialele antrenate de ape si de a sustine puietii un timp mai
;ndelungat respectiv '/2 ani. #ispunerea teraselor va fi ;n siruri paralele fata de curba de nivel, cu distante ;ntre siruri de & m.
0ehnica de executie a teraselor spri!inite de gardulete presupune mai multe operatii, ;n urmatoarea ordine fixarea si materializarea
teraselor? construirea unor terase cu latimea de 10 cm? baterea parilor pe terasete? realizarea ;mpetiturilor de nuiele si legarea lor din loc ;n
loc cu s:rma? executia terasei propriu/zise si taluzarea peretelui din amonte? mobilizarea si nivelarea platformei? acoperirea cu pam:nt a
piciorului garduletului si batatorirea pam:ntului.
,leiona!ele sunt lucrari de amena!are a terenurilor care au drept scop consolidarea ob:rsiei albiei de scurgere. *le se prevad ;n
treimea superioara care are o lungime de &1'm. aceste lucrari au rolul de a prote!a patul albiei de eroziunea ;n ad:ncime prin reducerea
vitezei de scurgere a apelor.
=mpre!muirea se face pe o lungime de 1">0 m.)ucrarile de ;mpre!muire constau ;n ridicarea unui gard de s:rma ghimpata din cinci
r:nduri care se executa pe bulamaci de lemn de foioase sau rasinoase, cu diametre cuprinse ;ntre 1'/&0 cm si lungimi de &,& m.
@ulamacul se ;ngroapa ;n pam:nt 0,>0 m si se dispun la distante de &,' m unul de celalalt. ,apatul care se ;ngroapa ;n pam:nt se
carbonizeaza prin ardere superficiala. ,ele ' r:nduri de s:rma ghimpata se prind de bulamaci cu a!utorul unor cuie speciale. )a fiecare al
zecelea bulamac si la colturi gardul se ;ntareste cu contrafise. Primul r:nd de s:rma se asaza pe bulamac la &0 cm de sol, al II/lea la &0
cm de primul, al III/lea la 10 cm de cel din uma, al IV/lea la 10cm si ultimul la "0 cm. P:na la capatul superior al bulamacului mai ram:n
;nca 10cm
CAP.). $etalii de ordin te(nic privind aplicarea solutiilor
adoptate
).1..ecesarul de puieti
0abelul '
T.S S
53a6
Formula
Stationala
Compo/itia Numar puieti pt imp 5mii 0uc.6 Nr puieti
pentru
Total
de
impadurire
completari
Total Din care pe pecii ; 4ii
0uc 4o Fr Pi. 2n Par Pa
T+ +..+ #Fa) *'4o('Fr ,1.' .1.) (1.( (1 +..+ -.,.
T( -.+ #Fa& *'4o('Fr &'.' .1.) (1.( )1 +)..' '-.+'
T) )1.* #Fa, '1Pi('Fr
('Par
+').' ),.) *...' ),.) &1 .+.& (+&.-
T& -.* #Fa+1 '1Pi.n('Fr
('Par
&,.' ),.) *...' ),.) +1 &.,' ').)'
T' (.& RFa, +112n *.( *.( &1 (.,, +1.1,
T. + 2l Fa& *'4o('Fr ' ).*' +.(' (1 + .
T* 1,' 2 Fa& '12n '1Pa ' (.' (.' (' +.(' ..('
).2.Terase simple
)ts8haA m l8ha, Sts8haA'000D0,2A1000 m
&
A0,1 ha
&1'&1m1&&v )..Terase intrerupte
)A m l8ha
&1'&1m1&&v ).!.Gardulete
SgAlgDhA1000D0,10A900 m
&
&1'&1m1&&v ).).Cantitatea de nuiele
,nASgDcA900D0,021A'",9 m steri
'",99A2 gramezi tip $&x1,'x1%
&1'&1m1&&v ).*..umarul de pari pentru terase continuie
#iametrul parilor A '/2 cm, lungimea A 1 m, din care 0,' batuti in pamant
VuA Dr
&
A1,1"D0,01
&
A1,1"D0,0009 0,001 m
1
6pA)tsD&A1000D&A2000 buc
VtAVuD6pA0,001D2000A17 m
1
&1'&1m1&&v ).3..umarul de pari pentru terasele intrerupte
6pA buc d1Adist pe randuri d1Adist unui tronson
VtAVuD6pA0,001D12&'0A"7,> m
1
&1'&1m1&&v ).4..ecesarul de nuiele si pari pentru garnisa5e
Vcraci$m steri%A&00D0,1A20 m steri9A> gramezi tip &00A)Dl$lungimea si latimea ravenei%
- longrinaAlatimea raveneiA" m, dA0,07 m
VuA Dr
&
A1,1"D0,07
&
A0,07 m
1
VtotA20D0,07A",7 m
1
Vu$par%A1,'D0,0"
&
D1,1"A0,007 m
1 hA1.'
Vtot$pari%AVuD6pA0,007D10A0,&" m
1
&1'&1m1&&v
).6.$eterminarea numarului de cleiona5e si a distantei intre ele
itA
<aA</<cA#$it/ip%A100$0,&1/0,0&%A21 m
6rcA buc
#istanta intre cleiona!eA m
).17.Impre5muirea cu gard din sarma g(impata
PA1">0 m
1 par la &,' m AE 6pA1">0&,'0A1177 buc
sarma ghimpataA1">0D'A1>1'0 m lD0,0'1'A79" Fg
" cuie la par AE6rcA1177D"A'''&bucD0,00"A&&,&
1 scoaba la parAE6rsA1177D1A1177 bucD0,0"A''.'FgA'2
Cap.*.8reviar de calcul pentru toate categoriile de lucrari
*.1.9olumul de lucrari sta0ilite pe categorii
0abelul 2
Categoria de
lucrari
Denumirea lucrarii U.4. Cantitati
2. Lucrari de
:mpadurire
Intalarea culturilor foretiere mii 0uc. )&'.(
<a *1.(
Completarea culturilor foretiere mii 0uc. +1(,1*'
<a +-.*+
?ntretinerea culturilor foretiere <a *1.(
B. Lucrari de
conolidare a
!erantilor
Terae imple m l (1(111
<a &1.&
Terae pri9inite de gardulete m l *(11
<a (.&
=ardulete m l *(11
m
(
(&111
C. Lucrari de
pregatire
Pregatirea :n !etre nr '111
m
(
+1111
Pregatirea in 0en/i m l
D. Lucrari de
protectie a
culturilor
intalate
=ard de 8rma g3impata m l )&*1
=ard !iu m l )&*1
mii 0uc 1,-+(
#. Com0aterea
ero/iunii de
adancime
=arnia9e m
)
',1&
Cleiona9e m l )11
*.2.Cantitati de materiale propuse si evaluarea lor
0abelul >
Nr.
Crt
Denumirea materialelor U.4 Cantitatea Pret unitar Valoarea totala
+ Puieiti foretieri 4ii 0uc &&,.+ +'1 .*(+'
( Lemn rotund 5foioae tari6pt
0ulamaci, d@+1cm
4c '+.( *1 )',&
) Sarma g3impata Ag ,-& & )'*.
& Cuie Ag ((,( & ,,.,
' Scoa0e Ag '. , &&,
. Lemn rotund 5di! foioae tari6,
dB+1cm
4c *(,& .1 &)1(
* Nuiele pecii moi pt impletituri
5garnia9e, cleiona9e i gardulete6
4 teri +1' +* ((+
=rame/i +)
, Puieti gard !iu, & la m 4ii 0uc 1,-+( ,1 *(.-.
Total *-'1*.*. R$N
&1'&1m1&&v *..$evi1ul general al lucrarilor propuse in proiect
0abelul 7
Nr.
crt
Denumirea
lucrarii
Valoarea c3eltuielilor 5R$N6
4ateriale 4anopera Total materiale
>manopera
U.4. Cantitati Tarif
unitar
Valoare
totala
+ Pregatirea
terenului in
!etre
" 4ii 0uc ' .,,.1 )&)
( #7ecutarea
teraelor
nepri9inite
inclui!
mo0ili/area
olului pe terae
" m l (1(111 1,)' *1*11
) #7ecutarea
teraelor
pri9inite pe
gardulete
" m l *(11 1,.' &.,1
& Plantarea
puietilor
4ii 0uc )&'.( *,,-+ (*(..(
' Completarea
culturilor
intalate
4ii 0uc +1(,1*' +1.,1& +1,(&,1)
. Intretinerea
culturilor
" <a *1.( ((-,( +.1,-.,
* #7ecutarea
garduletelor
Pari>
nuiele
m l .-.11 &,.* )('1)(
, #7ecutarea
garnia9elor
Lemn rotund m
)
',1& +,-1 -,'*
- #7ecutarea
cleiona9elor
Pari>
nuiele
m l )11 &,.* +&1+
+1 Contructia
gardului din
arma g3impata
Sarma,cuie,
coa0e
Ag ,-& +&,+ +(.1'.&
++ Plantarea
gardului !iu
m l )&*1 1,&+ +&((.*
Total &&',)).* &&',)).*
TV2"+-; ,&*1,.&1
Cote aupra manoperei " )+,*'; +&+''(.+-
Nepre!a/ute " ); +))*',1+
Total general .,'&.-.)
Cap.3.Organi1rea si esalonarea pe ani a lucrarilor propuse
0abelul 9
Nr.
Crt
Denumirea
Lucrarii
U.4. Cantitate
totala
Din care
+
(11*
(
(11,
)
(11-
&
(1+1
'
(1++
.
(1+(
*
(1+)
+ Intalarea culturilor <a *1.( )'.+ )'.+ " " " " "
( Completari <a +-.* " " -.,' -.,' " " "
) Intretinerea culturilor <a *1.( )'.+ *1.( *1.( *1.( *1.( *1.( *1.(
& Terae imple
nepri9inite
4 l (1(111
+1+111 +1+111
" " " " "
' =ardulete 4 l .-.11
)&,11 )&,11
" " " " "
. =arnia9e 4
)
',1& " ',1& " " " " "
* =ard din arma
g3impata
4 l )&*1 )&*1 " " " " " "