Capitolul I 1.1. Structura arboretelor.

Consideraii teoretice

Notiunea de arboret are o dubla acceptie. In silvicultura prin arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune abstracta care nu are in vedere variabilitatea constitutive a padurii in spatiu. In mod current arboretul a fost definit si ca o parte omogena de padure in care ansamblul statiune vegetatie are acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si toate celelalte component organice si anorganice dintr-o portiune omogena de padure si nu numai masa arborilor component. De aceea in silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al arborilor dintro portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune. In viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la nivel superior de integrare cu insusiri structural si functionale noi care apar si se manifesta ca rezultat al interactiunilor dintre arbori in arboret. Ca unitate bioecologica distinct arboretul se intemeiaza numai din momentul cand masa exemplarelor component realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc in crestere si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se mentine pana cand aceasta stare se destrama si se intrerupe daca arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza oarecare. Odata cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se interconditioneaza realizand coronamentul arboretului si concomitant se constituie si o noua padure cu un nou mediu propriu. Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta un salt calitativ important si coincide cu intemeierea unei noi paduri. Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile fiecarui exemplar,populatie,etaj de vegetatie ca si ale padurii in ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua stare. In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de integralitate proprie,de capacitate de autoreglare si control de un program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului de nivel superior al padurii modelandu-si in mod adecvat programele proprii dar si influentand si conditionand existent celorlalte etaje de vegetatie. Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni atat in atmosfera cat si in sol si prin aceasta ajunge sa exploreze un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii vegetale terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale stabilitati bioecologice si lungevitatii fiziologice arboretul este acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si dinamicii padurii in ansamblu. In acelasi timp arboretul domina si controleaza circuitul trofic si energetic din padure cumuland si conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si oferind in mod prioritagr resursele necesare consumatorilor si descompunatorilor ca si material organic moarta care contribuie la evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere. Prin insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine hotarator in definirea si realizarea functiilor productive si protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept veriga principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este si singurul capabil sa produca masa lemnoasa cu insusiri tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul mijloc de productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea masei lemnoase in padure depinde covarsitor productia valorica a acestuia si deci valoarea cultural-economica a padurii cultivate ca si valoarea multifunctionala a padurii in general. De remarcat esti si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si eficienta prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si functionabilitatea padurii cultivate si dirijeaza dezvoltarea sa in conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In consecinta in 1

gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si trebuie sa stea in central activitatii activitatii silvice de productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si calitatea arboretului se pot stabili in mod judicious genul,caracterul,intensitatea si ritmul complexului de interventii silvotehnice. In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza atat caracteristicile lui structural cat si cele calitative. In mod obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o sectiune orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici ale structurii orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere este acceptata nu se poate considera ca se deosebesc doua feluri de structure, ci una singura, unitara si indivizibila pentru fiecare arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale ale arboretului prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile calitative ale arboretului pot constitui elemente de structura in descrierea padurii ca o suma de arboreta. Caracteristicile structurale ale arboretului in plan orizontal se refera la compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al arboretului la diametrul mediu si suprafata de baza al arboretului, la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata proiectiei lor orizontale,etc. Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu in denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se exprima in unitati intregi. Astfel speciile se noteaza obisnuit folosind primele 2 litere din denumirea lor populara. Proportia de participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul dintre suprafata de baza a fiecarei specii si aceea a arboretului intreg sau mai prcis prin raportul dintre volumui fiecarei specii al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la 10. Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in compozitie se numesc disseminate si se mentioneaza in compozitie fara a se mai preciza proportia lor de participare. In raport cu numarul speciilor participante se pot distinge: - arborete perfect pure,constituite dintr-o singura specie - arborete practice pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in constituirea arboretului - arborete amestecate din 2 sau mai multe specii, care participa cu mai mult de 1 la 10 in compunerea arboretului. Arboretele amestecate se diferentiaza la randul lor,dupa modul de grupare al speciilor in urmatoarele categorii: a. Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori apartinand aceleasi specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga suprafata ocupata de arboret. b. Arborete cu amestecuri uniforme care se clasifica in urmatoarele categorii: - amestecuri in buchete cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 2-5 arbori sau ocupa in tinerete pana la 100m2. - amestecurile in grupe de 6-20 de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2. - amestecuri in palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 500-1000m2. - amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa pana la 5000 m2. In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi specie este mai mare avem de-a face cu arboreta pure. Dupa durata lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri: - Amestecuri permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de dezvoltare. - Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul arboreta practice pure. In arboretele amestecate valoarea cultural si economica a speciilor constituente fiind diferita se pot distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu precadere in cultura si respectiv specii secundare care exercita in principal functii amelioaratoare pentru arboret si padurea in ansamblu.

Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare lucrari de teren precum si de prelucrarea datelor la birou. De remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile component ale arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in timp cu o dinamica care variaza in functie de natura speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile stationale,caracterul intervenctiilor silvotehnice aplicate,etc De aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar prin masuri silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata catre o stare optima ecologic si economic fixate ca sarcina de realizat. In gospodarirea padurilor este important ca prin interventiile silvotehnice sa se treaca fara riscuri previzibile si cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar cand padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite conditiile de realizare sigura a compozitiei de regenerare pentru viitoarea generatie de padure. Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de apropiere a coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1 si in raport cu aceasta se pot deosebi urmatoarele categorii de arboreta: - arborete cu consistenta plina k=1.0 - arborete cu consistenta aproape plina k=0.7-0.9 - arborete cu consistenta rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6 - arborete cu consistent degradate sau poienite k=0.1-0.3 Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile silvotehnice aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate determina in mai multe moduri: -prin aprecierea vizuala a ponderii suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz determinarea indicelui de consistenta se face pe teren in cat mai multe puncte representative doar in timpul perioadei de vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea vizuala a indicelui de consistent este afectata de subiectivism si depinde de experienta si corectitudinea operatorului aceasta este calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului. -pe cale analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la sol care inregistreaza proiectia coroanelor arborilor. Se poate recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei proiectiilor orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata ocupata de arboreta. Sunt determinari mai precise dar mai dificil de obtinut si mai costisitoare. De remarcat un arboret dat se dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite dar in conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8). In padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese interne de eliminare naturala a unor arbori din padure dar si de cresterea si dezvoltarea a coroanelor arborilor remanenti ori prin integrarea unor arbori tineri in arboret. In padurea cultivata consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine necesar prin introducerea unui subetaj arborescent sau chiar a subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza oarecare. Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie deteminat periodic. Determinarea pe cale analitica a starii de desime a unui arboret dat se poate face cu ajutorul indicelui de desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare parte subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele reale care constituie obiect de studiu cu modelele teoretice date in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie,varsta si clasa de productie. Indicele de densitate al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie. Acelasi indice se obtine prin raportul dintre volumul la ha si vol normal din tabelele de productie. 3

Atat indicele de desime cat sic el de densitate pot lua valori subunitare in arboretele rarite dar si supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca valorile indicelor de consistent de desime si de densitate a unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru ca si modul lor de determinare este diferit. In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si functionale normale a padurii variaza intre 1,0 si 0,8. Diminuarea valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este doritga si trebuie evitata reducerea acestor indici sub 0.8 in arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita. Din cele prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de densitate au o dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea trebuie determinate de fiecare data inaintea unor interventii silvotehnice. Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a grosimii arborilor componenti. Aceasta variaza cu natura,starea si varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica deosebit de importanta ce se determina in mai multe moduri. Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in evidenta printr-o sectiune vertical prin arboret sunt: etajarea arboretului,profilul arboretului,inchiderea arboretului,inaltimea medie a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etc Etajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita amogenitate structural si functional arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere care permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai mult sau mai putin distinct si durabile. Ca urmare se pot distinge. Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel constituind un singur etaj de dispunere a coroanelor. Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta amestecate constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de regula arborete unietajate. De remarcat insa ca pe masura ce arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate diferentia un ploafon superior constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si coronae mai mici . Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede crescatori iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa. 1.2.Obiectivele proiectului Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice. Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc. 1.3.Logistica abordata Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si unelte: ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta. 1.4.Metode de cercetare Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz: -Inventarierea statistic a arboretelor

2 t 2 s% F 2 2 F % t f s 2%

F - suprafaa arboretului; % - tolerana admisibil; t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f - mrimea locului de prob; s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob) ; Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt: -forma suprafeei de prob -mrimea suprafeei de prob -numrul suprafeelor de prob -modul de amplasare al suprafeelor de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice. -Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea simulrii tierilor de regenerare. -Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la condiiile normale. Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s -a utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0. Forma suprafeelor de prob n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti: -perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora. -costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare. -pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare. Mrimea optim a suprafeelor de prob n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob: -300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,7-1,0; -500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0. n ambele situaii se folosesc : -procedeul cercurilor de prob cu raz fix -procedeul cercurilor cu raz variabil n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare. La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a terenului. 5

Capitolul 2 Localizarea studiului 2.1. Elemente de identificare a unitii de producie Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor. Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest a judeului Bihor. Se face meniunea c n tot proiectul s-a folosit termenul generic de unitate de producie i nu unitate de protecie i producie, cauza constnd n faptul c are o utilizare larg n toate domeniile silviculturii i exploatrii pdurilor. 2.2. Vecinti, limite, hotare

Vecintile, limitele i hotarele pdurilor Pt. Card. 0 Vecinti 1 Limite Denumirea 2 D.C. Sialazar-AbramutFancica D.C. Fancica Cubulcut Sanicolau-Codea-Sacuieni D.C. Sacuieni- Frontiera Rul Barcu D.C. Salard-Cihoi Rul Barcu Frontiera Tabelul 1.1. Hotare Denumirea Natura 4 5 Liziera Naturale pdurii Liziera pdurii Liziera pdurii Liziera pdurii Liziera pdurii

Natura 3 Artific. Artific. Artific. Naturala Artific. Naturala Convent.

Nord Est Sud Vest

U.P. II Sacuieni U.P.III Simion O.S. Marghita O.S. Oradea Ungaria

Naturale Naturale Naturale Naturale

Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n conformitate cu normativele n vigoare.

2.3. Trupuri de pdure existente Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de pdure. Situaia tipurilor de pdure Tabelul 1.2. Distanta in km pana la Comuna Gara CFR 8 7.5 6.0 4.0 16.5 16.0 13.0 14.0 15.0 12.0 8.0 4.0 5.0 6.0 17.5 18.0 18.0 14.0 14.0 14.0 5.5 Staia CFR 5 Diosig Diosig Diosig Biharia Biharia Sacuien i Sacuien i Sacuien i Biharia Biharia Diosig Diosig Diosig Biharia Biharia Biharia Sacuien i Sacuien i Sacuien i Diosig Comuna terit. 7 3.0 2.5 10,0 5.0 6.0 4.5 5.5 6.0 4.0 5.0 5.0 5.0 10.0 6.0 10.0 10.0 10.0 10.0 10.0 16.0 O.S. Sacuieni 6 19.0 18,0 15.0 17.0 17.5 13.0 14.0 15.0 34.0 30.0 15.0 16.0 16.0 18.0 17.5 17.5 14.0 14.0 14.0 16.0

Denumirea trupului 1 Bleier-Diosig Eghed- Faiscola Hilinger Sintimreu Toros Siniob Lucaci Hermann Fatanos Vaida Kopashegy Cadea Revichi Ganas Pr.Janikoros III Pr, Janikos IV Pr. Isalagos Pr. Isalagos II Armos Diosig

Pacele aferente 2 1-21 22 23-25 26-38 43-44 80-98; D166 99-111 118; 121123 124-128 129-130 143-144 145 146 147 155 156 159 160 163 164

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 Total

Suprafaa ha 3 168.1 17.6 32.2 147.1 43.8 285.7 221.2 61.8 58.4 19.1 10.2 11.7 8.0 7.9 6.0 0.8 6.3 13.4 7.1 27.3 1180 7

Nr.crt.

4 Diosig Diosig Diosig Salard Ciuhoi Ciuhoi Sacuieni Sacuieni Salard Salard Sacuieni Sacuieni Diosig Salard Sacuieni Sacuieni Sacuieni Sacuieni Sacuieni Diosig

2.4. Repartizarea fondului forestier pe localiti Situaia trupurilor de pdure componente, ale unitii de producie pe comune administrative Nr. Crt. 0 1 2 3 4 Total U.P. Comun a 1 Diosig Sacuieni Salard Ciuhoi Parcele componente 2 1-25; 146; 164 69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156; 159-160; 163 26-38; 39-42; 124-130; 147 43-68; D165; 88-98; D166 Tabelul 1.3. Suprafaa (ha) 3 253.2 555.9 287.6 683.7 1180

2.5. Administrarea fondului forestier 2.5.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni. 2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142; 146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in amenajamentul actual. 2.6. Organizarea teritoriului 2.6.1. Constituirea unitatii de producie Pdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar pentru prima data dup prevederile Conferinei I de amenajare din 06.08.1997 n anul 1956, cnd s-au inclus n U.P.I Sniob din M.U.F.G. Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni. Revizuirea din 1967 a pstrat aceleai limite teritoriale aprnd diferente de suprafaa datorate delimitrii mai exacte a pdurii. Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de pdure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic Oradea U.P.I iterea n urma modificrii limitelor sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul comunal Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier). Prin amenajamentul executat n 1988 au fost incluse n amenajament parcelele 131-164 preluate de la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si C.A.P.-urile Cihoi-Smtimreu, Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare a aplicrii prevederilor Decretului Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele numerotate n 1975 131-138 (linii parcelare i drumuri forestiere) s-au transformat n 165-170. Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-114:116117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170% care au fost predate la populaie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au fost incluse n parcelele unde constituiau linii parcelare.

2.6.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului 2.6.2.1. Mrimea parcelelor i a subparcelelor Fa de revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate, considernd amplasarea lor pe limite artificiale distincte. n prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la 1-111;118;121130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic dect cele existente la precedenta amenajare. n acelai timp parcelele numerotate de la 167-169 i 170%(linii parcelare) au fost desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot constitui parcele deoarece limea lor nu era corespunztoare. Suprafaa acestora a fost inclus n parcelele la care constituiau linii parcelare. Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de suprafaa, lucrrilor de cultura i exploatare executate ntre cele dou amenajri, precum i a diferenierilor mai atente a arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la amenajarea precedent. Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de ctre personalul unitii silvice iar cele subparcelare de ctre proiectant, folosind semnele convenionale. 2.6.2.2. Situaia bornelor n cuprinsul unitaii de producie exist 305 borne, numerotate: 1-235;243-248;153278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecionate din beton. Starea unora dintre cele existente, ct i lipsa acestora presupune nlocuirea sau amplasarea lor n punctele indicate prin hrile amenajistice. Faptul c numrul bornelor nu au continuitate se datoreaz cedrii unor parcele ntregi conform legii 18/1991. 2.7. Suprafaa fondului forestier 2.7.1. Determinarea suprafeelor Suprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic dect cea de la amenajarea precedent. Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma c actuala mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei afirmaii aducem urmtoarele argumente: a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor. b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se n tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa determinat n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor folosite n urma cu douzeci de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenei determinrii lor de atunci. 2.7.2. Utilizarea fondului forestier Situaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1 ianuarie 1998 este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a micrilor de suprafaa din fondul forestier n subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici c din cele 1180 ha avem: - 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se reglementeaz producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care 9

11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si 8.1 ha terenuri pentru administraie silvica; - 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale: - 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha (T.III); - 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ; - 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i conservrii genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II). Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui complex de masuri de gospodrire speciale. 2.7.3. Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Suprafaa.

Felul doc.

Termen

Data

Nr.

Nr. Cr.

I. a.

II.

Scopul Modificri n modificrii suprafaa fondului efectuate. forestier Denumirea unitatii de la care provine terenul sau beneficiarul Intrr Sold scoaterii i definitive ori temporare din fond forestier Suprafaa fondului forestier la amenajarea precedenta 2039 :1.I.1988 .5 Terenuri cedate conform legii 259.1 1780 18/1991 conform tabelului .4 anexa Suprafaa fondului forestier la amenajarea actuala : 1780 1.I.1998 .4 Unitile amenajistice Documentul de aprobare Scoateri definitive din fond forestier

Data

10

Defriri fr scoatere din fond forestier

Tabelul 1.4. Scoateri temporare din fondul forestier

2.7.4. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane) Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7 cantoane de paz, constituite ntr-un singur district. Organizarea administrativ Cantonul Nr . 1 2 3 I. SINIOB 4 5 6 7 Denumire Diosig Sntinbre u Hilinger Iepurite Snicolau Lucaci Cubulcut Tabelul 1.5. Suprafaa cantonala ha % 213.0 12 232.6 275.5 246.4 281.8 289.0 242.1 1780.4 13 15 14 16 16 14 100

District

Parcele componente 1-22; 164 26-38;124-130;146 23-25;47;50-51;55-58;62-68;143145;147 39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165 69-79;81-82;84-85;166D 80;83;86-101;105;166 102-104;106-111;118;121-123;159160;163 TOTAL

11

Capitolul III Culegerea i prelucrarea datelor

3.1.Culegerea i prelucrarea datelor pentru descrierea arboretului 3.1.1.Inventarierea statistico-matematica Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz: -Inventarierea statistic a arboretelor
2 t 2 s% F n 2 2 F % t f s 2%

F - suprafaa arboretului; % - tolerana admisibil; t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare; f - mrimea locului de prob; s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de prob) ; Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E ) reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza statistico matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt: -forma suprafeei de prob -mrimea suprafeei de prob -numrul suprafeelor de prob -modul de amplasare al suprafeelor de prob -Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a culturilor silvice. -Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n vederea simulrii tierilor de regenerare. -Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat la condiiile normale. Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s -a utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0. Forma suprafeelor de prob n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti: -perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita acestora. -costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor circulare. -pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.

12

Mrimea optim a suprafeelor de prob n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m2. n lucrrile de inventariere realizate la noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob: -300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,71,0 -500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0 n ambele situaii se folosesc : -procedeul cercurilor de prob cu raz fix -procedeul cercurilor cu raz variabil n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare. La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiu l de nclinare a terenului.

Tabelul3.1 Suprafete de sondaj de 300 m , arborete exploatabile Structura arboretului Clasa de consisten 0 0,1-0,4 0,5-0,7 0,8 si peste I 1 48 35 26 Echien II 2 70 52 40 Clasa de omogenitate III I 3 4 90 70 52 49 38 32 Plurien II 5 75 55 45 III 6 95 72 62 Tabelul 3.2 Suprafee de sondaj de 300 m , arborete preexploatabile(60-80 ani) Consistena arboretelor 0 0,5-0,7 0,8 i peste I 1 30 20 Clasa de omogenitate II 2 40 30 III 3 50 40 Tabelul 3.3 Suprafee de sondaj de 300 m , arborete tinere (20-60 ani) Consistena 0 0,5-0,7 0,8 i peste Coeficientul de variaie 1 25-35 20-30
2 2 2

13

Tabelul3.4 Suprafee de sondaj de 200 m , arborete preexploatabile Consistena 0 0,1-0,4 0,5-0,7 0,8 i peste Coeficientul de variaie 1 48 40 Tabelul 3.5 Suprafee de sondaj de 100 m , arborete tinere Consistena 0 0,5-0,7 0,8 si peste Coeficientul de variaie 1 59 49
2 2

Tabelul 3.6 Suprafaa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile Structura arboretului Clasa de consisten 0,1 0,4 0,5 0,7 0,8 i peste I 37 28 21 Echien II 55 41 30 Clasa de omogenitate III I 70 38 51 30 41 25 Plurien II 58 43 36 III 75 56 49

3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba

Studiul de caz s-a realizat n parcela 54B. a uniti amenajistice care sunt incluse n planul decenal. Aspectele aferente arboretelor studiate sunt prezentate n tabelul 3.7. Datele referitoare la realizarea studiului de caz Nr. crt. 0 1 Numr u.a. 1 55 Suprafaa u.a. [ha] 2 5 Forma sondajului 3 Cerc n d[m] 4 7 93 Suprafaa sondaj [m2] 5 300 Tabelul 3.7 Nr. arbori inventariai / sondaje 6 226

Observaii: n-numr de sondaje d-distana dintre sondaje

14

3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei cu prima suprafata dupa care s-au facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora s-a amplasat centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga suprafata a unitatii amenajistice. 3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut despuierea pe specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului EXCEL. 3.1.2.Prelucrarea datelor S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL 3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe intregul arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai avansate, si ajuta la apofundarea in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea se face in modul urtmator. 1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu suprafata suprafetei 2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la rezultatul punctului 1 3. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un tabel. Extrapolarea la hectar pentru specia cer din u.a. 54B D 18 20 22 24 26 Total I 0 0 0 0 0 0 II 0 0 0 4 5 9 III 0 0 0 0 0 0 IV 5 0 0 0 0 5 Tabelul 3.8 TOTAL 5 0 0 4 5 14

Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 54B D 6 8 TOTAL I 0 0 0 II 5 0 5 III 0 4 4 IV Tabelul 3.9 TOTAL 0 5 0 5 0 9

15

Extrapolarea la hectar pentru specia stejar pedunculat din u.a. 54B D 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 Total I 0 0 0 5 5 10 0 14 5 14 14 10 5 0 0 82 II 0 0 4 5 14 15 33 52 19 28 34 19 23 0 15 261 III 0 0 0 0 10 10 24 0 29 0 5 0 0 0 0 78 IV 5 0 5 5 0 5 0 5 5 0 0 0 0 0 0 30 Tabelul 3.10 TOTAL 5 0 9 15 29 40 57 71 58 42 53 29 28 0 15 451

Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 54B D 12 14 16 18 20 22 24 26 Total I 0 0 0 0 0 0 0 0 0 II 0 0 0 0 0 0 0 0 0 III 0 0 0 0 0 0 0 0 0 IV 5 4 0 0 0 0 0 5 14 Tabelul 3.11 TOTAL 5 4 0 0 0 0 0 5 14

Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a. 54B D 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 I 0 10 10 9 5 0 0 5 0 0 0 0 II 14 18 34 10 19 5 0 0 5 0 0 0 16 III 67 114 76 82 10 36 5 0 0 0 0 0 IV 10 13 18 0 0 10 5 5 0 0 0 0 Tabelul 3.12 TOTAL 91 155 138 101 34 51 10 10 5 0 0 0

30 32 34 Total

0 0 0 44

0 0 0 105

0 0 0 390

0 0 0 61

0 0 0 595

Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar din u.a. 54B Tabelul 3.13 D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret 0,000 91,000 0,000 5,000 0,000 96,000 6 0,000 155,000 0,000 4,000 0,000 159,000 8 5,000 138,000 0,000 0,000 0,000 143,000 10 0,000 101,000 0,000 0,000 5,000 106,000 12 9,000 34,000 0,000 0,000 4,000 47,000 14 15,000 51,000 0,000 0,000 0,000 66,000 16 29,000 10,000 5,000 0,000 0,000 44,000 18 40,000 10,000 0,000 0,000 0,000 50,000 20 57,000 0,000 0,000 0,000 0,000 57,000 22 71,000 0,000 4,000 0,000 0,000 75,000 24 58,000 0,000 5,000 0,000 5,000 68,000 26 42,000 0,000 0,000 0,000 0,000 42,000 28 53,000 0,000 0,000 0,000 0,000 53,000 30 29,000 0,000 0,000 0,000 0,000 29,000 32 28,000 5,000 0,000 0,000 0,000 33,000 34 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 36 15,000 0,000 0,000 0,000 0,000 15,000 38 451,000 595,000 14,000 9,000 14,000 1083,000 Total 3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor inventariati si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si frecventa diametrelor in arboret. Suprafata de baza se calculeaza astfel: 1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie. 2. Fiecare rezultat se va inmulti cu d diametru 3. Toate datele se vor trece intr-un tabel. Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectar Tabelul 3.14 D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret 0,000 0,257 0,000 0,014 0,000 6 0,271 0,000 0,779 0,000 0,020 0,000 8 0,799 0,039 1,084 0,000 0,000 0,000 10 1,123 0,000 1,142 0,000 0,000 0,057 12 1,199 0,139 0,523 0,000 0,000 0,062 14 0,724 0,302 1,025 0,000 0,000 0,000 16 1,327 0,738 0,254 0,127 0,000 0,000 18 1,120 1,257 0,314 0,000 0,000 0,000 20 1,571 2,167 0,000 0,000 0,000 0,000 22 2,167 17

24 26 28 30 32 34 36 38 Total

3,212 3,079 2,586 3,746 2,332 2,542 0,000 1,701 23,840

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,454 0,000 0,000 5,834

0,181 0,265 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,574

0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,034

0,000 0,265 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,384

3,393 3,610 2,586 3,746 2,332 2,996 0,000 1,701 30,666

3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat volumul la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la hectar. Volumele unitare se introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre. Aceste volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor extrapolati, rezultatul volumului real(din teren) al arborilor din teren. Volumul pe categorii de diametre pe specii din u.a. 54B Tabelul 3.15 D/specii st Prn Cer Carpen Gorun Arboret 0,000 0,910 0,000 0,055 0,000 0,965 6 0,000 3,100 0,000 0,088 0,000 3,188 8 0,305 4,692 0,000 0,000 0,000 4,997 10 0,000 5,252 0,000 0,000 0,475 5,727 12 0,117 2,584 0,000 0,000 0,556 3,257 14 2,715 5,304 0,000 0,000 0,000 8,019 16 7,076 1,360 1,150 0,000 0,000 9,586 18 12,680 1,710 0,000 0,000 0,000 14,390 20 22,857 0,000 0,000 0,000 0,000 22,857 22 35,145 0,000 1,844 0,000 0,000 36,989 24 34,684 0,000 2,755 0,000 3,145 40,584 26 29,778 0,000 0,000 0,000 0,000 29,778 28 43,619 0,000 0,000 0,000 0,000 43,619 30 27,405 0,000 0,000 0,000 0,000 27,405 32 30,100 2,615 0,000 0,000 0,000 32,715 34 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 36 20,370 0,000 0,000 0,000 0,000 20,370 38 266,851 27,527 5,749 0,143 4,176 304,446 Total

18

180.000 160.000 140.000 120.000 100.000 80.000 60.000 40.000 20.000 0.000 -20.000 0 5 10 15 20 25 30 35 40
st Prn Cer Carpen Gorun Arboret

Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii 3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret. Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de participare se exprima in unitati intregi. 3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de arbori Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de participare a numarului de arbori in intregul arboret. Aceasta determinare ajuta la observarea procentului de participare a numarului de arbori in arboret.
1% 1% 1%

42%

55%

st Prn Cer Carpen

Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de arbori

19

3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de baz Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma datelor de la suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de baza si gradul de participare a arborilor in arboret.
2% 0% 1%
st

19%

Prn

Cer

Carpen

78%

Gorun

Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de baz

3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii inventariati si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul aferent fiecarui specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului volumului la hectar.

st Prn Cer Carpen Gorun

Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum 20

3.1.4.Determinarea indicilor de desime i densitate a arboretului Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta si clasa de productie. Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin raportul dintre volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie. Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete excesiv de dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu au de regula aceeasi marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit. In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine necesara cand se trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie de asemenea prevenita. Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati inaintea fiecarei interventii silvotehnice. 3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a arboretului

indicele de desime a arboretului numarul real de arbori existenti la hectar numarul de arbori din tabelele de productie 3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaa de baz a arboretului

indicele de densitate pe suprafaa de baz a arboretului suprafata de baza reala la ha suprafata de baza normala data de tabelele de productie 3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului

indicele de densitate pe volum a arboretului volumul real la ha volumul normal redat in tabelele de productie 21

3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interventiilor silvotehnice etc. z= =

=77.95

De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre mici, fapt ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este infrioara. Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate, coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste odata cu cresterea diametrului. In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime. 3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea dominanta a arboretului 3.1.6.1 Consideraii referitoare la spaierea arboretului Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului pe care il are un arbore pentru a se dezvolta. Dupa valoarea factorului de spatiere se deosebesc: -arborete cu desimi normale cand S % > 20; -arborete relativ dese cand S % = 15 20; -arborete dese, instabile cand S % = 10 -15; -arborete excesiv de dese cand S % = < 10. In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri forte. In arboretele relativ dese trebuie aplicate rarituri slabe pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.

22

3.1.6.2 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului patrat

distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului =15.31 3.1.6.3 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului chinconz

distanta medie dintre arbori in m factorul de spatiere in procente inaltimea dominanta (superioara) a arboretului 3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaiale a arboretului Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale a arboretului s-a facut deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 54B. 3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu ajutorul atei si a unor suporti un dreptunghi cu suprafata de 500 cu lungimea de 25 m si latimea de 20 m cat mai aproape de centrul parcelei. 3.2.2.Culegerea datelor Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui, inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa de structura a arboretului. Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu ajutorul clupei.

23

3.2.3.Realizarea structurii spaiale a arboretului Datele culese in cadrul parcelei 54B au fost introduse in softul PROARB si prelucrate cu ajutorul acestuia rezultand structura spatiala a arboretului.

PROARB 2.0

Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 54B

24

h (m)

40

30

20

10

20 PRN ST

32 31 26

29 30 27 22

28

25 23 24 18 16 17 12 3 1 20 19 13 4 2 14 5

21

10 15 8 7 11 6 9

0 0 PROARB 2.0 20

Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a. 54B

25

Capitolul IV Aspecte finale 4.1.Discuii In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia Silvica Bihor, U.P. I Siniob, la U.A. 54B am cules o serie de date in vederea elaborarii unui proiect Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: clupa, ruleta, ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de inventar pentru trecerea datelor culese impreuna cu datele din biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 54B stiind ca distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind inventarierea propriuzisa a arboretului pe suprafete de proba numarul acestora 7 fiind luat din biometria arborilor. Pe baza datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale culese de pe teren si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrarilor in laborator cu programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.

4.2.Concluzii In concluzie aceste iesiri pe teren in vederea culegrii datelor pentru elaborarea proiectului au fost unele foarte benefice pentru studenti ajutandu-ne sa invatam lucruri noi despre domeniul nostru si bineinteles ce inseamna munca in echipa. In laborator am beneficiat de materialul necesar elaborarii proiectului si de programele specializate precum FOND, EXCEL, PROARB, WORD, care ne-au usurat munca si care ne-au ajutat sa facem diferenta dintre masuratorile de teren si cele de laborator. Nu in ultimul rand vreau sa multumesc Domnului Profesor Dr. Ing. Crainic Ghita Cristian si Domnisoarei Asistent Drd. Ing. Laura Damian, pentru ajutorul si supravegherea pe parcursul elaborarii proiectului si pentru sfaturile si invataturile benefice noua. In final vreau sa multumesc colegilor de echipa pentru ajutorul acordat pentru culegerea datelor.

26

Bibliografie 1. Crainic, Gh, C., 2009, ndrumar de lucrri practice,Universitatea Oradea, Facultatea de Protecia Mediului, catedra de Silvicultur; 2. Crainic, Gh, C., 2009, Silvobiologie Note de curs, Oradea; 3. Crainic, Gh, C., 2009, Silvotehnic Note de curs, Oradea; 4. Florescu, I.I., 1981, Silvobiologie, Editura Didactic si pedagogic, Bucureti; 5. Florescu, I.I., 1985, Silvobiologie, ndrumtor de lucrri practice, Universitatea din Braov; 6. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V., 1996, Silvicultura volumul.I, Studiul pdurii, Editura Lux/Librix, Braov; 7. Florescu, I.I. Nicolescu ,N.V., 1998, Silvicultura volumul II Silvotehnica, Editura Universitatea Transilvania, Braov; 8. Mancebo, S. J. C., 2010, Lucrare de licen Documentaia tehnico- economic de aplicare a tierilor de ngrijire i a tratamentelor n cadrul unitii de producie (U.P.) I Sniob, Ocolul Silvic (O.S.) Scuieni, Direcia Silvic Bohor, pentru perioada 2009 -2010,Universitatea din Oradea, Facultatea de Protecia Mediului, Domeniul Silvicultur, Oradea; 9. Negulescu, E. G., .a., 1973, Silvicultur volumul I i II, Editura Cere Bucureti. 10.*** Amenajamentul Ocolului Silvic Scuieni, Studiul general; 11.*** Amenajamentul U.P.I Sniob.

27