Sunteți pe pagina 1din 29

1.2. Consideraii referitoare la structura arboretelor.

Notiunea de arboret are o dubla acceptie.


In silvicultura prin arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care
participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune abstracta care nu are in vedere
variabilitatea constitutive a padurii in spatiu.
In mod current arboretul a fost definit si ca o parte omogena de padure in care
ansamblul statiune vegetatie are acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si
toate celelalte component organice si anorganice dintr-o portiune omogena de padure si nu
numai masa arborilor component. De aceea in silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al
arborilor dintr-o portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune.
In viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la nivel superior de
integrare cu insusiri structural si functionale noi care apar si se manifesta ca rezultat al
interactiunilor dintre arbori in arboret.
Ca unitate bioecologica distinct arboretul se intemeiaza numai din momentul cand
masa exemplarelor component realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc
in crestere si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se mentine pana cand aceasta
stare se destrama si se intrerupe daca arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza
oarecare.
Odata cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se interconditioneaza
realizand coronamentul arboretului si concomitant se constituie si o noua padure cu un nou
mediu propriu.
Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta un salt calitativ
important si coincide cu intemeierea unei noi paduri.
Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile fiecarui exemplar,populatie,etaj
de vegetatie ca si ale padurii in ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua
stare.
In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de integralitate proprie,de
capacitate de autoreglare si control de un program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme
constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului de nivel superior al
padurii modelandu-si in mod adecvat programele proprii dar si influentand si conditionand
existent celorlalte etaje de vegetatie.
Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni atat in atmosfera cat si in sol si prin
aceasta ajunge sa exploreze un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii vegetale
terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale stabilitati bioecologice si lungevitatii
fiziologice arboretul este acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si
dinamicii padurii in ansamblu.
In acelasi timp arboretul domina si controleaza circuitul trofic si energetic din padure
cumuland si conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si oferind in mod
prioritagr resursele necesare consumatorilor si descompunatorilor ca si material organic
moarta care contribuie la evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere.
Prin insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine hotarator in definirea si
realizarea functiilor productive si protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept
veriga principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este si singurul capabil sa
produca masa lemnoasa cu insusiri tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul
mijloc de productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea masei lemnoase in
padure depinde covarsitor productia valorica a acestuia si deci valoarea cultural-economica a
padurii cultivate ca si valoarea multifunctionala a padurii in general.

De remarcat esti si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si


eficienta prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si functionabilitatea padurii
cultivate si dirijeaza dezvoltarea sa in conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In
consecinta in gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si trebuie sa stea in
central activitatii activitatii silvice de productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si
calitatea arboretului se pot stabili in mod judicious genul,caracterul,intensitatea si ritmul
complexului de interventii silvotehnice.
In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza atat caracteristicile lui structural cat
si cele calitative. In mod obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o sectiune
orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici
ale structurii orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere este acceptata nu
se poate considera ca se deosebesc doua feluri de structure, ci una singura, unitara si
indivizibila pentru fiecare arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale
ale arboretului prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile calitative ale arboretului pot
constitui elemente de structura in descrierea padurii ca o suma de arboreta.
Caracteristicile structurale ale arboretului in plan orizontal
se refera la
compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al arboretului la diametrul
mediu si suprafata de baza al arboretului, la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata
proiectiei lor orizontale,etc.
Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un
arboret. Speciile se inscriu in denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se
exprima in unitati intregi.
Astfel speciile se noteaza obisnuit folosind primele 2 litere din denumirea lor
populara. Proportia de participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul dintre
suprafata de baza a fiecarei specii si aceea a arboretului intreg sau mai prcis prin raportul
dintre volumui fiecarei specii al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la
10.
Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in compozitie se numesc
disseminate si se mentioneaza in compozitie fara a se mai preciza proportia lor de participare.
In raport cu numarul speciilor participante se pot distinge:
- arborete perfect pure,constituite dintr-o singura specie
- arborete practice pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in
constituirea arboretului
- arborete amestecate din 2 sau mai multe specii, care participa cu mai mult de
1 la 10 in compunerea arboretului.
Arboretele amestecate se diferentiaza la randul lor,dupa modul de grupare al speciilor
in urmatoarele categorii:
a. Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori apartinand
aceleasi specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga suprafata ocupata de arboret.
b. Arborete cu amestecuri uniforme care se clasifica in urmatoarele categorii:
- amestecuri in buchete cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 25 arbori sau ocupa in tinerete pana la 100m2.
- amestecurile in grupe de 6-20 de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2.
- amestecuri in palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 5001000m2.
- amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa pana la 5000
m2. In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi specie este mai mare avem de-a face
cu arboreta pure.
Dupa durata lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri:

Amestecuri permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de


dezvoltare.
- Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul arboreta practice pure.
In arboretele amestecate valoarea cultural si economica a speciilor constituente fiind
diferita se pot distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu precadere in
cultura si respectiv specii secundare care exercita in principal functii amelioaratoare pentru
arboret si padurea in ansamblu.
Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare lucrari de teren precum si
de prelucrarea datelor la birou.
De remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile component ale
arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in timp cu o dinamica care variaza in
functie de natura speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile stationale,caracterul
intervenctiilor silvotehnice aplicate,etc
De aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar prin masuri
silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata catre o stare optima ecologic si
economic fixate ca sarcina de realizat.
In gospodarirea padurilor este important ca prin interventiile silvotehnice sa se treaca
fara riscuri previzibile si cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar
cand padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite conditiile de realizare sigura a
compozitiei de regenerare pentru viitoarea generatie de padure.
Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de
apropiere a coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta
se exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1 si in raport cu aceasta se pot deosebi
urmatoarele categorii de arboreta:
- arborete cu consistenta plina k=1.0
- arborete cu consistenta aproape plina k=0.7-0.9
- arborete cu consistenta rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6
- arborete cu consistent degradate sau poienite k=0.1-0.3
Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este
dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile silvotehnice
aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate determina in mai multe moduri:
-prin aprecierea vizuala a ponderii suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor
arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz determinarea indicelui de consistenta
se face pe teren in cat mai multe puncte representative doar in timpul perioadei de
vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea vizuala a indicelui de
consistent este afectata de subiectivism si depinde de experienta si corectitudinea operatorului
aceasta este calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului.
-pe cale analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la sol care inregistreaza
proiectia coroanelor arborilor. Se poate recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei
proiectiilor orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata ocupata de arboreta.
Sunt determinari mai precise dar mai dificil de obtinut si mai costisitoare.
De remarcat un arboret dat se dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite
dar in conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8).
In padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese interne de
eliminare naturala a unor arbori din padure dar si de cresterea si dezvoltarea a coroanelor
arborilor remanenti ori prin integrarea unor arbori tineri in arboret.
In padurea cultivata consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a
arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine necesar prin introducerea
unui subetaj arborescent sau chiar a subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza
oarecare. Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie deteminat periodic.

Determinarea pe cale analitica a starii de desime a unui arboret dat se poate face cu
ajutorul indicelui de desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare parte
subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele reale care constituie obiect de
studiu cu modelele teoretice date in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret
este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de
productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie,varsta si clasa de productie.
Indicele de densitate al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la
ha si suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie. Acelasi indice se obtine prin
raportul dintre volumul la ha si vol normal din tabelele de productie.
Atat indicele de desime cat sic el de densitate pot lua valori subunitare in arboretele
rarite dar si supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca valorile indicelor
de consistent de desime si de densitate a unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in
zecimi si se determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru ca si modul lor
de determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si functionale normale a padurii variaza
intre 1,0 si 0,8. Diminuarea valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea
padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este doritga si trebuie evitata
reducerea acestor indici sub 0.8 in arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita.
Din cele prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de densitate au o
dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea trebuie determinate de fiecare data inaintea
unor interventii silvotehnice.
Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a grosimii arborilor componenti.
Aceasta variaza cu natura,starea si varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura
interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica deosebit de importanta ce se
determina in mai multe moduri.
Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in evidenta printr-o sectiune
vertical prin arboret sunt: etajarea arboretului,profilul arboretului,inchiderea
arboretului,inaltimea medie a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etc
Etajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un
arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita amogenitate structural si
functional arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere care
permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai mult sau mai putin distinct si
durabile.
Ca urmare se pot distinge.
Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel constituind un
singur etaj de dispunere a coroanelor. Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta
amestecate constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de regula arborete
unietajate.
De remarcat insa ca pe masura ce arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre
arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate diferentia un ploafon superior
constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si
coronae mai mici .
Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau
repede crescatori iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.
2. Obiectivele proiectului
Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice.

Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar


obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea
arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.
2.2. Metode de studiu si baza logistica
3.1. Baza logistica
Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si
unelte: ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta.
2.3.Metode de studiu
Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistic a arboretelor
t 2 s %2 F
n
F 2% t 2 f s 2 %
F - suprafaa arboretului;
% - tolerana admisibil;
t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare;
f - mrimea locului de prob;
s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de
prob) ;
Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca
arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E )
reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza
statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a
informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al
suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice
sunt:
-forma suprafeei de prob
-mrimea suprafeei de prob
-numrul suprafeelor de prob
-modul de amplasare al suprafeelor de prob
-Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i
analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a
culturilor silvice.
-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n
vederea simulrii tierilor de regenerare.
-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri
de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat
la condiiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a
utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0.
Forma suprafeelor de prob

n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea
circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:
-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor
forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita
acestora.
-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.
Mrimea optim a suprafeelor de prob
n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea
respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m 2. n lucrrile de inventariere realizate la
noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob:
-300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena 0,71,0;
-500 m 2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru
arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0.
n ambele situaii se folosesc :
-procedeul cercurilor de prob cu raz fix
-procedeul cercurilor cu raz variabil
n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie
de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.
La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a
terenului.
4. Localizarea studiului

2.1. Elemente de identificare a unitii de producie


Unitatea de producie I Sniob, n suprafaa de 1780,4 ha este administrat de Ocolul
Silvic Scuieni din cadrul Direciei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe
raza comunelor Diosig, Slard, Ciuhoi i Scuieni din judeul Bihor.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producie se gsete n partea de nord-vest
a judeului Bihor.
Se face meniunea c n tot proiectul s-a folosit termenul generic de unitate de
producie i nu unitate de protecie i producie, cauza constnd n faptul c are o utilizare
larg n toate domeniile silviculturii i exploatrii pdurilor.

2.2. Vecinti, limite, hotare


Vecintile, limitele i hotarele pdurilor
Pt.
Card.
0

Nord

Vecinti
1
U.P. II Sacuieni
U.P.III Simion

Limite
Denumirea
2
D.C. Sialazar-AbramutFancica
D.C. Fancica Cubulcut
Sanicolau-Codea-Sacuieni
D.C. Sacuieni- Frontiera

Natura
3
Artific.

Tabelul 1.1.
Hotare
Denumirea
Natura
4
5
Liziera
Naturale
pdurii

Artific.
Artific.

Liziera
pdurii

Naturale

Liziera
Naturale
pdurii
D.C. Salard-Cihoi
Artific.
Liziera
Sud
O.S. Oradea
Naturale
Rul Barcu
Naturala
pdurii
Liziera
Vest
Ungaria
Frontiera
Convent.
Naturale
pdurii
Limitele teritoriale sunt evidente i stabilite, materializarea lor fcndu-se n
conformitate cu normativele n vigoare.
Est

O.S. Marghita

Rul Barcu

Naturala

2.3. Trupuri de pdure existente


Arboretele din componena unitii de producie I Saniob sunt grupate n 22 trupuri de
pdure.

Situaia tipurilor de pdure

Suprafaa ha

Comuna

0
1
2
3
4
5

1
Bleier-Diosig
Eghed- Faiscola
Hilinger
Sintimreu
Toros

3
168.1
17.6
32.2
147.1
43.8

4
Diosig
Diosig
Diosig
Salard
Ciuhoi

Siniob

2
1-21
22
23-25
26-38
43-44
80-98;
D166

285.7

Ciuhoi

Lucaci

99-111

221.2

Sacuieni

Hermann

61.8

Sacuieni

9
10
11
12
13
14
15
16

Fatanos
Vaida
Kopashegy
Cadea
Revichi
Ganas
Pr.Janikoros III
Pr, Janikos IV

118; 121123
124-128
129-130
143-144
145
146
147
155
156

58.4
19.1
10.2
11.7
8.0
7.9
6.0
0.8

Salard
Salard
Sacuieni
Sacuieni
Diosig
Salard
Sacuieni
Sacuieni

17

Pr. Isalagos

159

6.3

Sacuieni

18

Pr. Isalagos II

160

13.4

Sacuieni

Staia
CFR
5
Diosig
Diosig
Diosig
Biharia
Biharia
Sacuien
i
Sacuien
i
Sacuien
i
Biharia
Biharia
Diosig
Diosig
Diosig
Biharia
Biharia
Biharia
Sacuien
i
Sacuien
i

Gara CFR

Pacele
aferente

terit.Comuna

Denumirea
trupului

SacuieniO.S.

Nr.crt.

Tabelul 1.2.
Distanta in km pana la

6
19.0
18,0
15.0
17.0
17.5

7
3.0
2.5
10,0
5.0
6.0

8
7.5
6.0
4.0
16.5
16.0

13.0

4.5

13.0

14.0

5.5

14.0

15.0

6.0

15.0

34.0
30.0
15.0
16.0
16.0
18.0
17.5
17.5

4.0
5.0
5.0
5.0
10.0
6.0
10.0
10.0

12.0
8.0
4.0
5.0
6.0
17.5
18.0
18.0

14.0

10.0

14.0

14.0

10.0

14.0

19

Armos

163

7.1

Sacuieni

20
Total

Diosig

164

27.3
1180

Diosig

Sacuien
i
Diosig

14.0

10.0

14.0

16.0

16.0

5.5

2.4. Repartizarea fondului forestier pe localiti


Situaia trupurilor de pdure componente, ale unitii de producie
pe comune administrative

Comun
a
1
Diosig

Sacuieni

3
4
Total U.P.

Salard
Ciuhoi

Nr. Crt.
0

Parcele componente
2
1-25; 146; 164
69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156;
159-160; 163
26-38; 39-42; 124-130; 147
43-68; D165; 88-98; D166

Tabelul 1.3.
Suprafaa
(ha)
3
253.2
555.9
287.6
683.7
1180

2.5. Administrarea fondului forestier


2.5.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica
Pdurile cuprinse n amenajamentul U.P. I Sniob in suprafaa de 1780,4 ha sunt
constituite din proprieti private i proprieti de stat n administrarea Regiei Naionale
Romsilva , Direcia Silvic Oradea, Ocolul Silvic Scuieni.

2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata


Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaa totala de 259.1 ha si se gsesc
in urmtoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131142; 146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, pduri care nu sunt prinse in
amenajamentul actual.

2.6. Organizarea teritoriului


2.6.1. Constituirea unitatii de producie
Pdurile unitii de producie I Sniob au fost amenajate unitar pentru prima data dup
prevederile Conferinei I de amenajare din 06.08.1997 n anul 1956, cnd s-au inclus n U.P.I
Sniob din M.U.F.G. Scuieni, fiind administrate de O.S. Scuieni. Revizuirea din 1967 a
pstrat aceleai limite teritoriale aprnd diferente de suprafaa datorate delimitrii mai exacte
a pdurii.
Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sniob a trupurilor de
pdure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic Oradea

U.P.I iterea n urma modificrii limitelor sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul
comunal Sniob-Sntimbreu-Vaida-Rosiori-Frontier).
Prin amenajamentul executat n 1988 au fost incluse n amenajament parcelele 131164 preluate de la primriile comunelor Salard, Cherechui i Diosig si C.A.P.-urile CihoiSmtimreu, Scueni-Snicolau, Cadea, Diosig i Sniob ca urmare a aplicrii prevederilor
Decretului Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele numerotate n 1975 131-138 (linii
parcelare i drumuri forestiere) s-au transformat n 165-170.
Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-114:116117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170% care au fost
predate la populaie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au fost incluse n
parcelele unde constituiau linii parcelare.

2.6.2. Constituirea i materializarea parcelarului i subparcelarului


2.6.2.1. Mrimea parcelelor i a subparcelelor
Fa de revizuirea precedent, limitele parcelare au rmas nemodificate, considernd
amplasarea lor pe limite artificiale distincte.
n prezentul amenajament sunt evideniate 135 parcele numerotate de la 1111;118;121-130;143-147;155-156;159-160;163-166, un numr mai mic dect cele existente
la precedenta amenajare. n acelai timp parcelele numerotate de la 167-169 i 170%(linii
parcelare) au fost desfiinate, datorit constatrii c ele nu pot constitui parcele deoarece
limea lor nu era corespunztoare. Suprafaa acestora a fost inclus n parcelele la care
constituiau linii parcelare.
Subparcelarul a suferit modificri datorate micrilor de suprafaa, lucrrilor de cultura
i exploatare executate ntre cele dou amenajri, precum i a diferenierilor mai atente a
arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puine dect la amenajarea precedent.
Limitele parcelare au fost materializate i ntreinute de ctre personalul unitii silvice
iar cele subparcelare de ctre proiectant, folosind semnele convenionale.

2.6.2.2. Situaia bornelor


n cuprinsul unitaii de producie exist 305 borne, numerotate: 1-235;243-248;153278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecionate din beton.
Starea unora dintre cele existente, ct i lipsa acestora presupune nlocuirea sau
amplasarea lor n punctele indicate prin hrile amenajistice.
Faptul c numrul bornelor nu au continuitate se datoreaz cedrii unor parcele ntregi
conform legii 18/1991.

2.7. Suprafaa fondului forestier


2.7.1. Determinarea suprafeelor
Suprafaa totala a unitii de producie I Sniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mic
dect cea de la amenajarea precedent.
Lund n considerare faptul c n intervalul 1991-1997 micrile de suprafa (prin
Legea 18/1991) au modificat suprafaa fondului forestier cu 600,4 ha n minus , putem afirma
c actuala mrime a unitii de producie a fost determinat corect. n sprijinul acestei
afirmaii aducem urmtoarele argumente:
a). Limitele unitii sunt evidente i stabile, neexistnd dubii n privina amplasrii lor.
b). Planimetrarea efectuat n scopul determinrii suprafeei este corect, nscriindu-se
n tolerana admis prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menionm c

planimetrarea s-a efectuat conform uzanelor din normativ, pornind de la suprafeele trupului
pn la suprafaa parcelei i subparcelei cu respectarea toleranei admise. Suprafaa
determinat n acest mod s-a comparat cu cea rmas prin aplicarea Legii 18/1991, dup
actele ce le deine O.S. Scuieni, prin predarea la populaie de ctre O.C.O.T.A. Bihor a
suprafeei de 259.1 ha. Celor menionate mai sus li se mai adaug i inexistena planurilor
folosite n urma cu douzeci de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al
existenei determinrii lor de atunci.

2.7.2. Utilizarea fondului forestier


Situaia terenurilor din fondul forestier pe destinaii i deintori la data de 1 ianuarie
1998 este prezentata n subcapitolul 2.4.4. iar situaia generala a micrilor de suprafaa din
fondul forestier n subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici c din cele 1180 ha avem:
- 1147 ha pduri i terenuri de rempdurit din care 55.5 ha sunt pduri n care nu se
reglementeaz producia de produse principale; 8.9 ha terenuri de rempdurit, 5.8 ha goluri
destinate mpduririi si 4.8 ha rchitarii; 25.4 ha terenuri destinate gospodririi silvice din care
11.9 ha terenuri de vntoare, 4.8 ha instalaii de transport i drumuri, 0.6 ha cldiri si curi si
8.1 ha terenuri pentru administraie silvica;
- 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sniob sunt n grupa
funcionala, ncadrate in urmtoarele subgrupe funcionale:
- 3G - trupuri dispersate cu suprafee sub 100 ha situata n zona de cmpie - 218.1 ha
(T.III);
- 4J - pduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;
- 5H pduri stabilite ca rezervaii pentru producerea de semine forestiere i
conservrii genofondului forestier, neincluse n rezervaiile constituite potrivit "Legii privind
protecia mediului nconjurtor" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).
Suprafaa ntregii unitari de producie a rmas tot n grupa funcional datorit rolului
cinegetic i proteciei mpotriva factorilor climatici duntori care presupune aplicarea unui
complex de masuri de gospodrire speciale.

2.7.3. Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier


Evidenta micrilor de suprafaa din fondul forestier

Sold

Termen

Intrr
i

Dat
a

Defriri fr scoatere din fond forestier

Scoateri
temporare din
fondul forestier

Suprafaa.

Data

Nr.

Felul doc.

Nr.
Cr.

Modificri n
suprafaa fondului
forestier

definitiveScoateri

Documentul
de aprobare

Scopul
modificrii
efectuate.
Denumirea
unitatii de la
care provine
terenul sau
beneficiarul
scoaterii
definitive ori
temporare
din fond
forestier

Unitile amenajistice

Tabelul 1.4.

I.
a.
II.

Suprafaa fondului forestier la amenajarea precedenta :


1.I.1988
Terenuri cedate conform legii
259.
18/1991 conform tabelului
1
anexa
Suprafaa fondului forestier la amenajarea actuala :
1.I.1998

203
9.5
178
0.4
178
0.4

2.7.4. Organizarea administrativ (districte, brigzi, cantoane)


Din punct de vedere administrativ, unitatea de producie studiat este alctuit din 7
cantoane de paz, constituite ntr-un singur district.
Organizarea administrativ
Cantonul
District
Nr .
1
2

I. SINIOB

Denumir
e
Diosig
Sntinbre
u

Hilinger

4
5
6

Iepurite
Snicolau
Lucaci

Cubulcut

Parcele componente

Tabelul 1.5.
Suprafaa
cantonala
ha

1-22; 164

213.0

12

26-38;124-130;146

232.6

13

275.5

15

246.4
281.8
289.0

14
16
16

242.1

14

1780.4

100

23-25;47;50-51;55-58;62-68;143145;147
39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165
69-79;81-82;84-85;166D
80;83;86-101;105;166
102-104;106-111;118;121-123;159160;163
TOTAL

Inventarierea statistico-matematica
Metodele de cercetare utilizate n efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistic a arboretelor
n

t 2 s%2 F
F 2% t 2 f s 2 %

F - suprafaa arboretului;
% - tolerana admisibil;
t - coeficientul corespunztor probabilitii de acoperire luat n considerare;
f - mrimea locului de prob;
s% - coeficientul de variaie a volumelor pe arboret (unitatea statistic fiind locul de
prob) ;
Inventarierea parial ( statistica sau selectiv ) se bazeaz pe considerentul ca
arboretul este o populaie statistica .n acest context totalitatea suprafeelor de prob( Spi=E )
reprezint eantional sau o colectivitate de selecie ce se extrage din populaie. Analiza

statistico-matematic efectuat asupra observaiilor obinute prin eantionaj are rolul de a


informa asupra gradului de apropiere dintre prob i populaie din punct de vedere al
suprafeei de prob i al populaiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice
sunt:
-forma suprafeei de prob
-mrimea suprafeei de prob
-numrul suprafeelor de prob
-modul de amplasare al suprafeelor de prob
-Observaii pe itinerar i n staionar n ochiuri de regenerare precum i
analizarea posibilitii de aplicare a interveniilor i stabilirea lucrrilor de ntreinere a
culturilor silvice.
-Simularea - const n utilizarea soft-urilor de specialitate PROARB n
vederea simulrii tierilor de regenerare.
-Comparaia s-a realizat utiliznd tabele de producie, amenajamente silvice i soft-uri
de specialitate FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realitii obiective din teren raportat
la condiiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unitilor amenajistice studiate s-a
utilizat pachetul GIS Mapsys 7.0.
Forma suprafeelor de prob
n privina formei suprafeelor de prob s-au experimentat o serie de forme dup cum
urmeaz: ptrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat c forma cea mai frecvent utilizat este cea
circular. Ea reprezint soluia optim de aplicat datorit urmtoarelor particulariti:
-perimetrul cercului de prob la suprafee egale este mai mic dect perimetrul altor
forme de sondaj ceea ce nseamn o posibilitate mai redus de a ntlni arbori pe limita
acestora.
-costul lucrrilor de inventariere prin benzi este mai ridicat fa de soluia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeai suprafa coeficientul de variaie pentru suprafeele de prob circulare
este mai mic dect coeficientul de variaie n cazul suprafeelor dreptunghiulare.

Mrimea optim a suprafeelor de prob


n privina mrimii optime a suprafeei de prob circulare s-a demonstrat c valoarea
respectivelor suprafee trebuie sa fie ntre 100-500 m 2. n lucrrile de inventariere realizate la
noi n ar se folosesc urmtoarele mrimi optime pentru suprafeele de prob:
-300 m2 n cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistena
0,7-1,0
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistena ntre 0,5-0,6 i pentru
arborete pluriene cu consistena 0,5-1,0
n ambele situaii se folosesc :
-procedeul cercurilor de prob cu raz fix
-procedeul cercurilor cu raz variabil
n prima situaie n cazul cercurilor cu raz fix nu se modific raza cercului n funcie
de panta, ci doar suprafaa de prob n funcie de nclinare.
La cercurile cu raz variabil se supralungete raza, n funcie de unghiul de nclinare a
terenului.

Tabelul3.1
2

Suprafete de sondaj de 300 m , arborete exploatabile


Structura arboretului
Echien

Clasa de
consisten
0

0,1-0,4
0,5-0,7
0,8 si peste

II

Clasa de omogenitate
III
I

70
52
40

48
35
26

Plurien
II

III

90
70
52

49
38
32

75
55
45

95
72
62
Tabelul 3.2

Suprafee de sondaj de 300 m2, arborete preexploatabile(60-80 ani)


Consistena
arboretelor

Clasa de omogenitate
II

0,5-0,7
0,8 i peste

30
20

40
30

50
40

III

Tabelul 3.3
2

Suprafee de sondaj de 300 m , arborete tinere (20-60 ani)


Consistena

Coeficientul de variaie

0,5-0,7
0,8 i peste

25-35
20-30
Tabelul3.4
2

Suprafee de sondaj de 200 m , arborete preexploatabile


Consistena

Coeficientul de variaie

0,1-0,4
0,5-0,7
0,8 i peste

48
40
Tabelul 3.5
2

Suprafee de sondaj de 100 m , arborete tinere


Consistena

Coeficientul de variaie

0,5-0,7
0,8 si peste

59
49

Tabelul 3.6

Suprafaa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile


Structura arboretului
Plurien

Clasa de
consisten

Echien

I
37
28
21

0,1 0,4
0,5 0,7
0,8 i peste

II
55
41
30

Clasa de omogenitate
III
I
70
38
51
30
41
25

II
58
43
36

III
75
56
49

3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba

Studiul de caz s-a realizat n parcela 55 a uniti amenajistice care sunt incluse n
planul decenal. Aspectele aferente arboretelor studiate sunt prezentate n tabelul 3.7.
Datele referitoare la realizarea studiului de caz
Tabelul 3.7
Nr. arbori
inventariai /
sondaje

Nr.
crt.

Num
r
u.a.

Suprafaa
u.a. [ha]

Forma
sondajulu
i

n
d[m]

Suprafaa
sondaj [m2]

55

Cerc

7
93

300

226

Observaii:
n-numr de sondaje
d-distana dintre sondaje

3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba


In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al
parcelei cu prima suprafata dupa care s-au facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora sa amplasat centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa
acopere intreaga suprafata a unitatii amenajistice.
3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren

Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut
despuierea pe specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul
programului EXCEL.
3.1.2.Prelucrarea datelor
S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL
3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii
Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe
intregul arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar.
Totodata extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai
avansate, si ajuta la apofundarea in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor.
Extrapolarea se face in modul urtmator.
1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se
inmulteste cu suprafata suprafetei
2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la
rezultatul punctului 1
3. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un
tabel.
Extrapolarea la hectar pentru specia cer din u.a. 55
D
6
8
10
12
14
16
18
20
22
Total

Cls I

Cls II
0
0
5
0
5
0
0
5
19
34

Cls III

0
0
5
0
0
0
10
10
5
30

Cls IV

5
5
0
0
0
5
0
0
0
15

0
0
0
0
0
0
0
0
0
0

Tabelul 3.8
Total
5
5
10
0
5
5
10
15
24
79

Extrapolarea la hectar pentru specia pin silvestru din u.a. 55


D
18

Cls I

Cls II
5

Cls III
0

Cls IV
0

Tabelul 3.9
Total
5

20
22
24
26
28
30
32
34
Total

5
5
0
5
5
0
0
5
30

0
0
5
5
0
0
5
0
15

0
0
0
0
0
0
0
0
0

0
0
0
0
0
0
0
0
0

5
5
5
10
5
0
5
5
45

Extrapolarea la hectar pentru specia cires din u.a. 55


D
8

Cls I

Cls II
0

Cls III
10

Tabelul 3.10
Total
10

Tabelul 3.11
Total
5

5
0
5
0
10

Tabelul 3.12
Total
5
0
5
5
15

Cls IV

Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 55


D
8

Cls I

Cls II
0

Cls III
0

Cls IV
5

Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 55


D
10
12
14
16
Total

Cls I

Cls II
0
0
0
0
0

Cls III
0
0
0
0
0

Cls IV
0
0
0
5
5

Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a. 55


D
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
Total

Cls I

Cls II
0
0
5
10
5
19
10
5
10
0
64

0
5
29
29
29
19
19
19
5
5
159

Cls III
19
38
38
10
19
34
14
10
10
5
197

Cls IV
10
10
10
0
10
0
0
0
0
0
40

Tabelul 3.13
Total
29
53
82
49
63
72
43
34
25
10
460

Extrapolarea la hectar pentru specia pin negru din u.a. 55


D

Cls I

Cls II

Cls III

Cls IV

Tabelul 3.14
Total

12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
32
Total

0
14
34
53
67
43
38
10
10
10
5
284

0
14
14
10
29
5
14
14
19
19
0
138

0
0
0
5
10
10
0
0
0
0
0
25

14
0
0
10
0
10
0
0
0
0
0
34

14
28
48
78
106
68
52
24
29
29
5
481

Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar din u.a. 55


Tabelul 3.15
diam/sp
ecii
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
34
36
Total

Cer
5
5
10
0
5
5
10
15
24
0
0
0
0
0
0
79

Pin
silvestru
0
0
0
0
0
0
5
5
5
5
10
5
0
5
5
45

Cires
0
10
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
10

Goru
n
0
5
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5

Carp
en
0
0
5
0
5
5
0
0
0
0
0
0
0
0
0
15

Prun
us
29
53
82
49
63
72
43
34
25
10
0
0
0
0
0
460

Pin
negru
0
0
0
14
28
48
78
106
68
52
24
29
29
5
0
481

Arbor
et
34
73
97
63
101
130
136
160
122
67
34
34
29
10
5
1095

3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza


Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor
inventariati si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de
baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si
frecventa diametrelor in arboret.
Suprafata de baza se calculeaza astfel:
1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie.
2
2. Fiecare rezultat se va inmulti cu 4 d d diametru
3. Toate datele se vor trece intr-un tabel.
Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectar

Tabelul 3.16
diam/sp
ecii
6
8
10
12
14
16
18
20
22
24
26
28
30
34
36
Total

Cer
0,014
1
0,025
1
0,078
5
0,000
0
0,077
0
0,100
5
0,254
5
0,471
2
0,912
3
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
1,93
33

Pin
silvestru
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,0000
0,1272
0,1571
0,1901
0,2262
0,5309
0,3079
0,0000
0,4540
0,5089
2,5023

Goru
n
0,000
0
0,025
1
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,02
51

Cires
0,000
0
0,050
3
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,05
03

Carp
en
0,000
0
0,000
0
0,039
3
0,000
0
0,077
0
0,100
5
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,21
68

Prun
us
0,082
0
0,266
4
0,644
0
0,542
9
0,954
4
1,447
6
1,094
2
1,068
1
0,912
3
0,452
4
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
0,000
0
7,46
44

Pin
negru
0,0000
0,0000
0,0000
0,1583
0,4310
0,9651
1,9849
3,3301
2,5849
2,3524
1,2742
1,7857
2,0499
0,4540
0,0000
17,370
5

Total
0,096
1
0,366
9
0,761
8
0,701
2
1,539
4
2,613
8
3,460
8
5,026
6
4,599
6
3,031
0
1,805
2
2,093
6
2,049
9
0,907
9
0,508
9
29,56
28

3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar


Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat
volumul la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul
FOND, acesta ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la
hectar. Volumele unitare se introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe
categorii de diametre. Aceste volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor
extrapolati, rezultatul volumului real(din teren) al arborilor din teren.
Volumul pe categorii de diametre si specii din u.a. 55
Tabelul 3.17
Cer (
diam/
specii
6

m3
)
0,080

Pin
silvestru
( m

0,000

Cire
s(

m3
)
0,00
0

Goru
n(

Carpe
n(

Prunu
s(

Pin
negru (

0,000

0,000

0,319

0,000

Total
(

m3
)
0,39
9

0,140

0,000

10

0,470

0,000

12

0,000

0,000

14

0,054

0,000

16

0,750

0,000

18

1,990

0,905

20

3,825

1,175

22

7,608

1,480

24

0,000

1,825

26

0,000

4,410

28

0,000

2,600

30

0,000

0,000

34

0,000

3,465

36

0,000
14,9
17

3,945

Total

19,805

0,23
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,00
0
0,23
0

0,150

0,000

1,113

0,000

0,000

0,235

3,034

0,000

0,000

0,000

2,891

0,868

0,000

0,530

5,355

2,576

0,000

0,725

8,424

6,144

0,000

0,000

6,622

13,338

0,000

0,000

6,698

23,320

0,000

0,000

6,100

18,768

0,000

0,000

2,960

17,420

0,000

0,000

0,000

9,624

0,000

0,000

0,000

13,659

0,000

0,000

0,000

15,863

0,000

0,000

0,000

3,140

0,000

0,000

0,150

1,490

0,000
43,51
6

0,000
124,72
0

1,63
3
3,73
9
3,75
9
8,51
5
16,0
43
22,8
55
35,0
18
33,9
56
22,2
05
14,0
34
16,2
59
15,8
63
6,60
5
3,94
5
204,
828

Prunus

Pin negru

12.00

10.00

Cer
8.00

Pin silvestru

Cires

Gorun

Carpen

6.00

4.00
Arboret
2.00

0.00
0

10

12

Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii


3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului
Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un
arboret. Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de
participare se exprima in unitati intregi.
3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de arbori
Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de participare a numarului de
arbori in intregul arboret. Aceasta determinare ajuta la observarea procentului de participare a
numarului de arbori in arboret.

7%

44%

4%
1%
0%
1%

Cer
Pin silvestru
Cires
Gorun
Carpen

42%

Prunus
Pin negru

Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de arbori


3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de baz
Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma
datelor de la suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de
suprafata de baza si gradul de participare a arborilor in arboret.

6% 8%
0%
0%

Cer
Pin silvestru
1%

25%

59%

Cires
Gorun
Carpen
Prunus
Pin negru

Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de baz

3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum


Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii
inventariati si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul
aferent fiecarui specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului
volumului la hectar.

7%

61%

10%
0%
0%
1%
21%

Cer
Pin silvestru
Cires
Gorun
Carpen
Prunus
Pin negru

Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum


3.1.4.Determinarea indicilor de desime i densitate a arboretului

Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori
existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie,
varsta si clasa de productie.
Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha
si suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin
raportul dintre volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie.
Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete
excesiv de dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai
unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu
au de regula aceeasi marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine
necesara cand se trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu
este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile
trebuie de asemenea prevenita.
Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati
inaintea fiecarei interventii silvotehnice.
3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a arboretului
IN=

N teren 1095
=
=0.68
N tabel 1590

I N indicele de desime a arboretului


N teren numarul real de arbori existenti la hectar
N tabel numarul de arbori din tabelele de productie
3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaa de baz a arboretului
IG =

Gteren 29.5
=
=1.17
Gtabel 25

I G indicele de densitate pe suprafaa de baz a arboretului


Gteren suprafata de baza reala la ha
Gtabel suprafata de baza normala data de tabelele de productie
3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului
IV =

V teren 205
=
=1.16
V tabel 176

I V indicele de densitate pe volum a arboretului


V teren volumul real la ha
V tabel volumul normal redat in tabelele de productie

3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului


Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu.
Acest coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei,
varsta si desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a
interventiilor silvotehnice etc.
h
13.49m
z= d = 0.167 m =80.77
De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre
mici, fapt ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai
vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete
similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata,
ponderea sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este infrioara.
Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata
satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete
preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si
tipurile de structuri considerate, coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si
descreste odata cu cresterea diametrului.
In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii
comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din
straturile dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime.
3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului
Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea dominanta a
arboretului
3.1.6.1 Consideraii referitoare la spaierea arboretului
Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului pe care il are un arbore
pentru a se dezvolta.
Dupa valoarea factorului de spatiere se deosebesc:
-arborete cu desimi normale cand S % > 20;
-arborete relativ dese cand S % = 15 20;
-arborete dese, instabile cand S % = 10 -15;
-arborete excesiv de dese cand S % = < 10.

In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri forte. In arboretele relativ dese
trebuie aplicate rarituri slabe pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda
executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.

3.1.6.2 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului patrat

hdom= h+ 0.15 h=15.51

a 4=

S 4=

10000
10000
=
=3.021
N
1095

a4
3.021
x 100=
x 100=19.47
hdom
15.51
a 4 distanta medie dintre arbori in m
S 4 factorul de spatiere in procente
hdom

inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.1.6.3 Indici de spatiere corespunztori dispozitivului chinconz

a6 =

S 6=

10000
10000
=
=3.34
3
3
Nx
1095 x
2
2

a6
3.34
x 100=
x 100=21.5
hdom
15.51

a6 distanta medie dintre arbori in m


S 6 factorul de spatiere in procente
hdom

inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaiale a arboretului

Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale a arboretului s-a


facut deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 55.
3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor
Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat
2
cu ajutorul atei si a unor suporti un dreptunghi cu suprafata de 500 m cu lungimea de 25
m si latimea de 20 m cat mai aproape de centrul parcelei.
3.2.2.Culegerea datelor
Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui,
inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in
fisa de structura a arboretului.
Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu
ajutorul unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost
masurat cu ajutorul clupei.

3.2.3.Realizarea structurii spaiale a arboretului


Datele culese in cadrul parcelei 55 au fost introduse in softul proARB si prelucrate cu
ajutorul acestuia rezultand structura spatiala a arboretului.

Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 55

Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a. 55

Capitolul IV
Aspecte finale
4.1.Discuii
In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia Silvica Bihor, U.P. I Siniob,
la U.A. 55 am cules o serie de date in vederea elaborarii unui proiect
Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi:
clupa, ruleta, ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de inventar pentru
trecerea datelor culese impreuna cu datele din biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 55
stiind ca distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind inventarierea
propriuzisa a arboretului pe suprafete de proba numarul acestora 7 fiind luat din biometria
arborilor.
Pe baza datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale culese de pe
teren si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma
prelucrarilor in laborator cu programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.

4.2.Concluzii
In urma prelucrarii datelor culese de pe teren rezulta ca arboretul din u.a. 55 este
amestecat avand compozitia 5PiN 4Prn 1Pi,
Indicii de spatiere care au valori aproape de 20 rezulta ca arboretul prezinta desimi
normale, ca atare si coeficientul de zveltete z=80.77 intareste aceasta afirmatie, rezultand ca
arborii din u.a.55 sunt bine conformati datorita interventiilor silvotehnice realizate la timp.
Profilul 3D precum si cel orizontal si vertical al arboretului s-a realizat cu ajutorul
programului ProArb fara de care erau foarte greu de realizat sau chiar imposibil.