Capitolul I

1.1. Structura arboretelor. Consideraţii teoretice

Notiunea de arboret are o dubla acceptie.

In silvicultura prin arboret ca etaj al arborilor se intelege totalitatea arborilor care
participa in constituirea unei paduri. Este insa o notiune abstracta care nu are in vedere
variabilitatea constitutive a padurii in spatiu.
In mod current arboretul a fost definit si ca o parte omogena de padure in care ansamblul
statiune vegetatie are acelasi aspect. Aceasta acceptie desi larg folosita include si toate celelalte
component organice si anorganice dintr-o portiune omogena de padure si nu numai masa
arborilor component. De aceea in silvicultura arboretul v-a fi tratat doar ca etaj al arborilor dintr-
o portiune de padure omogena ca vegetatie si statiune.
In viziune sistematica arboretul constituie o unitate bioecologica la nivel superior de
integrare cu insusiri structural si functionale noi care apar si se manifesta ca rezultat al
interactiunilor dintre arbori in arboret.
Ca unitate bioecologica distinct arboretul se intemeiaza numai din momentul cand masa
exemplarelor component realizeaza o desime la care acestea se conditioneaza reciproc in crestere
si dezvoltare constituind asa numita stare de masiv si se mentine pana cand aceasta stare se
destrama si se intrerupe daca arboretul este exploatat sau distrus diontr-o cauza oarecare.
Odata cu constituirea arboretului coroanele se intrepatrund si se interconditioneaza
realizand coronamentul arboretului si concomitant se constituie si o noua padure cu un nou
mediu propriu.
Constituirea in fiecare loc si moment a unui nou arboret reprezinta un salt calitativ
important si coincide cu intemeierea unei noi paduri.
Din acest moment existententa, dezvoltarea si functiile fiecarui exemplar,populatie,etaj
de vegetatie ca si ale padurii in ansamblu au loc in conditii deosebite generate de aceasta noua
stare.
In fiecare noua generatie de padure arboretul dispune de integralitate proprie,de
capacitate de autoreglare si control de un program propriu ca si oricare dintre celelalte sisteme
constituente. In acelasi timp arboretul se subordoneaza programului de nivel superior al padurii
modelandu-si in mod adecvat programele proprii dar si influentand si conditionand existent
celorlalte etaje de vegetatie.
Arboretul reaslizeaza cele mai mari dimensiuni atat in atmosfera cat si in sol si prin
aceasta ajunge sa exploreze un spatiu aerian si edafic cu mult superior altor asociatii vegetale
terestre. Datorita spatiului ocupat ca si a marii sale stabilitati bioecologice si lungevitatii
fiziologice arboretul este acela care da nota predominant a configuratiei,fizionomiei si dinamicii
padurii in ansamblu.
In acelasi timp arboretul domina si controleaza circuitul trofic si energetic din padure
cumuland si conservand peste 90% din biomasa vegetala produsa de aceasta si oferind in mod
prioritagr resursele necesare consumatorilor si descompunatorilor ca si material organic moarta
care contribuie la evolutia, conservarea si ameliorarea solurilor forestiere.
Prin insusirile si functiile exercitate de arboret el intervine hotarator in definirea si
realizarea functiilor productive si protectoare ale padurii,fapt pentru care se impune drept veriga
principala In constituiea si functionarea acesteia. Arboretul este si singurul capabil sa produca
masa lemnoasa cu insusiri tehnologice deosebite,reprezentand astfel principalul mijloc de
productie si produsul muncii in padure.De cantitatea si calitatea masei lemnoase in padure
depinde covarsitor productia valorica a acestuia si deci valoarea cultural-economica a padurii
cultivate ca si valoarea multifunctionala a padurii in general.
De remarcat esti si faptul ca arboretul ofera si calea directa nemijlocita,sigura si eficienta
prin care silvotehnica influenteaza starea, structura si functionabilitatea padurii cultivate si
dirijeaza dezvoltarea sa in conformitate cu telurile de gospodarire urmarite. In consecinta in

1
gospodarirea judicioasa a padurii cultivate arboretul poate si trebuie sa stea in central activitatii
activitatii silvice de productie, proiectare si cercetare. In functie de starea si calitatea arboretului
se pot stabili in mod judicious genul,caracterul,intensitatea si ritmul complexului de interventii
silvotehnice.
In cercetarea si descrierea arboretului intereseaza atat caracteristicile lui structural cat si
cele calitative. In mod obisnuit caracteristicile structurale se pot evidential intr-o sectiune
orizontala si vertical printr-un arboret. De aici s-a ajuns sa se vorbeasca despre caracteristici ale
structurii orizontale si verticale ale arboretului. Desi aceasta diferentiere este acceptata nu se
poate considera ca se deosebesc doua feluri de structure, ci una singura, unitara si indivizibila
pentru fiecare arbore dat. De asemenea este de remarcat ca insusirile structurale ale arboretului
prezinta si semnificatii calitative,iar insusirile calitative ale arboretului pot constitui elemente de
structura in descrierea padurii ca o suma de arboreta.
Caracteristicile structurale ale arboretului in plan orizontal se refera la
compozitia,consistenta, desimea, densitatea si gradul de umbrire al arboretului la diametrul
mediu si suprafata de baza al arboretului, la diametrul mediu al coroanelor sau suprafata
proiectiei lor orizontale,etc.
Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret.
Speciile se inscriu in denumirea popular prescurtata iar proportia lor de participare se exprima in
unitati intregi.
Astfel speciile se noteaza obisnuit folosind primele 2 litere din denumirea lor populara.
Proportia de participare a fiecarei specii se determina de regula prin raportul dintre suprafata de
baza a fiecarei specii si aceea a arboretului intreg sau mai précis prin raportul dintre volumui
fiecarei specii al arboretului. Aceasta se exprima in unitati ingtregi de la 1 la 10.
Speciile care participa in proportie mai mica de 1 la 10 in compozitie se numesc
disseminate si se mentioneaza in compozitie fara a se mai preciza proportia lor de participare.
In raport cu numarul speciilor participante se pot distinge:
- arborete perfect pure,constituite dintr-o singura specie
- arborete practice pure,cand specia principal participa cu peste 9 din 10 in
constituirea arboretului
- arborete amestecate din 2 sau mai multe specii, care participa cu mai mult de 1 la
10 in compunerea arboretului.
Arboretele amestecate se diferentiaza la randul lor,dupa modul de grupare al speciilor in
urmatoarele categorii:
a. Arborete cu amestecuri uniforme cand arborii sau grupele de arbori apartinand aceleasi
specii se succed in aceeasi ordine pe intreaga suprafata ocupata de arboret.
b. Arborete cu amestecuri uniforme care se clasifica in urmatoarele categorii:
- amestecuri in buchete cand speciile de amestec participa in fiecare punct cu 2-5
arbori sau ocupa in tinerete pana la 100m2.
- amestecurile in grupe de 6-20 de arbori la un loc sau care ocupa 100-500m2.
- amestecuri in palcuri mici de 20-50 arbori mature sau care ocupa 500-1000m2.
- amestecuri in palcuri mari, cand exist ape 50 arbori care ocapa pana la 5000 m2.
In cazul in care suprafata ocupata de aceeasi specie este mai mare avem de-a face cu
arboreta pure.
Dupa durata lor arboretele amestecate pot fiii de doua feluri:
- Amestecuri permanente care se mentin ca atare in intreaga lor perioada de
dezvoltare.
- Amestecuri temporare care deriva sau devin cu timpul arboreta practice pure.
In arboretele amestecate valoarea cultural si economica a speciilor constituente fiind
diferita se pot distinge specii principale, de mare valoare si care intereseaza cu precadere in
cultura si respectiv specii secundare care exercita in principal functii amelioaratoare pentru
arboret si padurea in ansamblu.

2
 Pentru determinarea compozitiei arboretului sunt necesare lucrari de teren precum si de
prelucrarea datelor la birou.
De remarcat ca, desi compozitia exprima ponderea ocupata cu speciile component ale
arboretului la un moment dat,ea se poate modifica in timp cu o dinamica care variaza in functie
de natura speciilor,ritmul lor de crestere si eliminare,conditiile stationale,caracterul
intervenctiilor silvotehnice aplicate,etc…
De aceea in practica compozitia arboretului se determina periodic iar prin masuri
silviculturale adecvate aceasta este permanent dirijata catre o stare optima ecologic si economic
fixate ca sarcina de realizat.
In gospodarirea padurilor este important ca prin interventiile silvotehnice sa se treaca fara
riscuri previzibile si cat mai repede de la o compozitie momentana la compozitia-tel iar cand
padurea se apropie de varsta de taiere sa fie pregatite conditiile de realizare sigura a compozitiei
de regenerare pentru viitoarea generatie de padure.
Consistenta unui arboret exprima o stare a desimii lui si se reda prin gradul lui de
apropiere a coroanelor arborilor component sau gradul de inchidere a masivului. Consistenta se
exprima p;rin indici de consistent de la 1,0 la 0,1 si in raport cu aceasta se pot deosebi
urmatoarele categorii de arboreta:
- arborete cu consistenta plina k=1.0
- arborete cu consistenta aproape plina k=0.7-0.9
- arborete cu consistenta rarita, luminata sau bracuite k=0.4-0.6
- arborete cu consistent degradate sau poienite k=0.1-0.3
Consistenta se realizeaza odata cu constituirea starii de masiv a arboretului si este
dependenta de natura, starea si dezvoltarea sa in timp precum si interventiile silvotehnice
aplicate pe parcurs. Indicele de consistent se poate determina in mai multe moduri:
-prin aprecierea vizuala a ponderii suprafetei globale si a proiectiei orizontale a coroanelor
arborilor din suprafata ocupata de arboret. In acest caz determinarea indicelui de consistenta se
face pe teren in cat mai multe puncte representative doar in timpul perioadei de
vegetatie,respective pe toata durata anului. Cu toate ca aprecierea vizuala a indicelui de
consistent este afectata de subiectivism si depinde de experienta si corectitudinea operatorului
aceasta este calea cea mai frecvent utilizata in descrierea arboretului.
-pe cale analitica, cu ajutorul aerofotogramelor si al fotografiilor de la sol care inregistreaza
proiectia coroanelor arborilor. Se poate recurge chiar la det raportului dintre suma suprafetei
proiectiilor orizontale ale coroanelor arborilor constituienti si suprafata ocupata de arboreta. Sunt
determinari mai precise dar mai dificil de obtinut si mai costisitoare.
De remarcat un arboret dat se dezvolta normal si realizeaza efficient functiile atribuite dar
in conditiile consistentei pline sau aproape pline.(1,0-0,8).
In padurea virgina constituenta arboretului se regleaza prin procese interne de eliminare
naturala a unor arbori din padure dar si de cresterea si dezvoltarea a coroanelor arborilor
remanenti ori prin integrarea unor arbori tineri in arboret.
In padurea cultivata consistent se corecteaza periodin prin rarirea corespunzatoare a
arboretelor excesiv de dese sau cu consistent plina si daca devine necesar prin introducerea unui
subetaj arborescent sau chiar a subarboretului in arborete puternic rarite dintr-o cauza oarecare.
Indicele de consistent prezinta o dinamica active si el trebuie deteminat periodic.
Determinarea pe cale analitica a starii de desime a unui arboret dat se poate face cu
ajutorul indicelui de desime si a celui de densitate. In cacest caz se elimina in mare parte
subiectivismul operatorului deoarece se compara arboretele reale care constituie obiect de studiu
cu modelele teoretice date in tabelele de productie. Indicele de desime al unui arboret este dat de
raportul dintre numarul real de arbori existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un
arboret cu aceeasi compozitie,varsta si clasa de productie.
Indicele de densitate al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si
suprafata de baza normal data tot in tabelele de productie. Acelasi indice se obtine prin raportul
dintre volumul la ha si vol normal din tabelele de productie.

3
 Atat indicele de desime cat sic el de densitate pot lua valori subunitare in arboretele rarite
dar si supraunitare in arboretele excesiv de dese. De remarcat insa ca valorile indicelor de
consistent de desime si de densitate a unui arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in
zecimi si se determina in acelasi timp, nu au de regula aceleasi marimi pentru ca si modul lor de
determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate ale caror valori in cazul unei stari structurale si functionale normale a padurii variaza
intre 1,0 si 0,8. Diminuarea valorii acestor indici devine necesara insa trece la regenerarea
padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este doritga si trebuie evitata reducerea
acestor indici sub 0.8 in arboretele preexploatabile trebuie de asemenea prevenita.
Din cele prezentate rezulta ca indicele de consistent de desime si de densitate au o
dinamica variabila in timp si spatiu si de aceea trebuie determinate de fiecare data inaintea unor
interventii silvotehnice.
Diametrul mediu al arboretului este o marime medie a grosimii arborilor componenti.
Aceasta variaza cu natura,starea si varsta arboretului, cu conditii stationale si cu natura
interventiilor silvotehnice aplicate. Este o caracteristica deosebit de importanta ce se determina
in mai multe moduri.
Caracteristicile verticale are arboretului care se pun in evidenta printr-o sectiune vertical
prin arboret sunt: etajarea arboretului,profilul arboretului,inchiderea arboretului,inaltimea medie
a arboretului,lungimea medie a coroanelor,etc…
Etajarea arboretului se refera la stratificarea in plan vertical a arborilor care compun un
arboret dat.Cu toate ca arboretele se caracterizeaza printr-o anumita amogenitate structural si
functional arborii nu realizeaza aceeasi inaltime si se produce o evidenta diferentiere care
permite separarea unor etaje sau straturi arborescente mai mult sau mai putin distinct si durabile.
Ca urmare se pot distinge.
Arborete unietajate in care arborii se ridica oarecum la acelasi nivel constituind un singur
etaj de dispunere a coroanelor. Arborete echiene,pure sau aproape pure ca si arboreta amestecate
constuite din specii cu aceleasi ritmuri de crestere realizeaza de regula arborete unietajate.
De remarcat insa ca pe masura ce arboretul innainteaza in varsta diferentele de inaltine dintre
arbori si lungimea coroanelor se maresc astfel incat se poate diferentia un ploafon superior
constituit din arbori cu o pozitie dominanta si unul inferior in care raman cei cu inaltimi si
coronae mai mici .
Arboretele bietajate in care primul etaj este constituit din arbori de talie inalta sau repede
crescatori iar etajul al doilea din arbori si specii de talie mai redusa.

1.2.Obiectivele proiectului

Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice.
Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar
obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea
arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.

1.3.Logistica abordata

Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si unelte:
ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta.

1.4.Metode de cercetare
Metodele de cercetare utilizate în efectuarea studiului de caz:
-Inventarierea statistică a arboretelor

4
 2 2
t × s %× F
n= 2
F × Δ 2% +t 2× f ×s %

F - suprafaţa arboretului;
Δ% - toleranţa admisibilă;
t - coeficientul corespunzător probabilităţii de acoperire luată în considerare;
f - mărimea locului de probă;
s% - coeficientul de variaţie a volumelor pe arboret (unitatea statistică fiind locul de
probă) ;
Inventarierea parţială ( statistica sau selectivă ) se bazează pe considerentul ca arboretul
este o populaţie statistica .În acest context totalitatea suprafeţelor de probă( SSpi=E ) reprezintă
eşantional sau o colectivitate de selecţie ce se extrage din populaţie. Analiza statistico-
matematică efectuată asupra observaţiilor obţinute prin eşantionaj are rolul de a informa asupra
gradului de apropiere dintre probă şi populaţie din punct de vedere al suprafeţei de probă şi al
populaţiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:
-forma suprafeţei de probă
-mărimea suprafeţei de probă
-numărul suprafeţelor de probă
-modul de amplasare al suprafeţelor de probă
-Observaţii pe itinerar şi în staţionar în ochiuri de regenerare precum şi analizarea
posibilităţii de aplicare a intervenţiilor şi stabilirea lucrărilor de întreţinere a culturilor silvice.
-Simularea - constă în utilizarea soft-urilor de specialitate – PROARB în vederea
simulării tăierilor de regenerare.
-Comparaţia s-a realizat utilizând tabele de producţie, amenajamente silvice şi soft-uri de
specialitate – FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realităţii obiective din teren raportată la
condiţiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unităţilor amenajistice studiate s-a utilizat
pachetul GIS Mapsys 7.0.
Forma suprafeţelor de probă
În privinţa formei suprafeţelor de probă s-au experimentat o serie de forme după cum
urmează: pătrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat că forma cea mai frecvent utilizată este cea
circulară. Ea reprezintă soluţia optimă de aplicat datorită următoarelor particularităţi:
-perimetrul cercului de probă la suprafeţe egale este mai mic decât perimetrul altor forme
de sondaj ceea ce înseamnă o posibilitate mai redusă de a întâlni arbori pe limita acestora.
-costul lucrărilor de inventariere prin benzi este mai ridicat faţă de soluţia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeaşi suprafaţă coeficientul de variaţie pentru suprafeţele de probă circulare
este mai mic decât coeficientul de variaţie în cazul suprafeţelor dreptunghiulare.
Mărimea optimă a suprafeţelor de probă
În privinţa mărimii optime a suprafeţei de probă circulare s-a demonstrat că valoarea
respectivelor suprafeţe trebuie sa fie între 100-500 m2. În lucrările de inventariere realizate la noi
în ţară se folosesc următoarele mărimi optime pentru suprafeţele de probă:
-300 m2 în cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistenţa 0,7-1,0;
-500 m 2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistenţa între 0,5-0,6 şi pentru arborete
pluriene cu consistenţa 0,5-1,0.
În ambele situaţii se folosesc :
-procedeul cercurilor de probă cu rază fixă
-procedeul cercurilor cu rază variabilă
În prima situaţie în cazul cercurilor cu rază fixă nu se modifică raza cercului în funcţie de
panta, ci doar suprafaţa de probă în funcţie de înclinare.
La cercurile cu rază variabilă se supralungeşte raza, în funcţie de unghiul de înclinare a
terenului.
5
Capitolul 2

Localizarea studiului

2.1. Elemente de identificare a unităţii de producţie

Unitatea de producţie I Sâniob, în suprafaţa de 1780,4 ha este administrată de Ocolul

Silvic Săcuieni din cadrul Direcţiei Silvice Oradea. Arboretele constituente sunt localizate pe
raza comunelor Diosig, Sălard, Ciuhoi şi Săcuieni din judeţul Bihor.
Din punct de vedere geografic, unitatea de producţie se găseşte în partea de nord-vest a
judeţului Bihor.
Se face menţiunea că în tot proiectul s-a folosit termenul generic de unitate de producţie
şi nu unitate de protecţie şi producţie, cauza constând în faptul că are o utilizare largă în toate
domeniile silviculturii şi exploatării pădurilor.

2.2. Vecinătăţi, limite, hotare

Vecinătăţile, limitele şi hotarele pădurilor

Tabelul 1.1.
Pt. Limite Hotare
Vecinătăţi
Card. Denumirea Natura Denumirea Natura
0 1 2 3 4 5
D.C. Sialazar-Abramut- Artific. Liziera Naturale
Fancica pădurii
U.P. II Sacuieni D.C. Fancica Cubulcut – Artific.
Nord U.P.III Simion Sanicolau-Codea-Sacuieni Liziera
D.C. Sacuieni- Frontiera Artific. pădurii Naturale
Liziera
Est O.S. Marghita Râul Barcău Naturala Naturale
pădurii
D.C. Salard-Cihoi Artific. Liziera
Sud O.S. Oradea Naturale
Râul Barcău Naturala pădurii
Liziera
Vest Ungaria Frontiera Convent. Naturale
pădurii

Limitele teritoriale sunt evidente şi stabilite, materializarea lor făcându-se în conformitate

cu normativele în vigoare.

6
 2.3. Trupuri de pădure existente

Arboretele din componenţa unităţii de producţie I Saniob sunt grupate în 22 trupuri de

pădure.

Situaţia tipurilor de pădure

Tabelul 1.2.
Distanta in km pana la

Suprafaţa
Nr.crt.

Comuna
Sacuieni
Denumirea Pacele Staţia
Comuna

ha

Gara
terit.

CFR
O.S.
trupului aferente CFR

0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 Bleier-Diosig 1-21 168.1 Diosig Diosig 19.0 3.0 7.5
2 Eghed- Faiscola 22 17.6 Diosig Diosig 18,0 2.5 6.0
3 Hilinger 23-25 32.2 Diosig Diosig 15.0 10,0 4.0
4 Sintimreu 26-38 147.1 Salard Biharia 17.0 5.0 16.5
5 Toros 43-44 43.8 Ciuhoi Biharia 17.5 6.0 16.0
80-98; Sacuien
6 Siniob 285.7 Ciuhoi 13.0 4.5 13.0
D166 i
Sacuien
7 Lucaci 99-111 221.2 Sacuieni 14.0 5.5 14.0
i
118; 121- Sacuien
8 Hermann 61.8 Sacuieni 15.0 6.0 15.0
123 i
9 Fatanos 124-128 58.4 Salard Biharia 34.0 4.0 12.0
10 Vaida 129-130 19.1 Salard Biharia 30.0 5.0 8.0
11 Kopashegy 143-144 10.2 Sacuieni Diosig 15.0 5.0 4.0
12 Cadea 145 11.7 Sacuieni Diosig 16.0 5.0 5.0
13 Revichi 146 8.0 Diosig Diosig 16.0 10.0 6.0
14 Ganas 147 7.9 Salard Biharia 18.0 6.0 17.5
15 Pr.Janikoros III 155 6.0 Sacuieni Biharia 17.5 10.0 18.0
16 Pr, Janikos IV 156 0.8 Sacuieni Biharia 17.5 10.0 18.0
Sacuien
17 Pr. Isalagos 159 6.3 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
18 Pr. Isalagos II 160 13.4 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
Sacuien
19 Armos 163 7.1 Sacuieni 14.0 10.0 14.0
i
20 Diosig 164 27.3 Diosig Diosig 16.0 16.0 5.5
Total 1180

7
 2.4. Repartizarea fondului forestier pe localităţi

Situaţia trupurilor de pădure componente, ale unităţii de producţie

pe comune administrative
Tabelul 1.3.
Comun Suprafaţa
Nr. Crt. Parcele componente
a (ha)
0 1 2 3
1 Diosig 1-25; 146; 164 253.2
69-79; 99-111; 118-; 121-123; 143-144; 155; 156;
2 Sacuieni 555.9
159-160; 163
3 Salard 26-38; 39-42; 124-130; 147 287.6
4 Ciuhoi 43-68; D165; 88-98; D166 683.7
Total U.P. 1180

2.5. Administrarea fondului forestier

2.5.1. Administrarea fondului forestier proprietate publica
Pădurile cuprinse în amenajamentul U.P. I Sâniob in suprafaţa de 1780,4 ha sunt
constituite din proprietăţi private şi proprietăţi de stat în administrarea Regiei Naţionale “
Romsilva “, Direcţia Silvică Oradea, Ocolul Silvic Săcuieni.

2.5.2. Administrarea fondului forestier proprietate privata

Arboretele cedate conform Legii 18/1991 au suprafaţa totala de 259.1 ha si se găsesc in
următoarele u.a.-uri sau parcele: 38; 112-114; 116-117; 118A; 118B; 118C; 119-120; 131-142;
146A; 148-154; 157-158; 163B; 163C; L170, păduri care nu sunt prinse in amenajamentul
actual.

2.6. Organizarea teritoriului

2.6.1. Constituirea unitatii de producţie
Pădurile unităţii de producţie I Sâniob au fost amenajate unitar pentru prima data după
prevederile Conferinţei I de amenajare din 06.08.1997 în anul 1956, când s-au inclus în U.P.I
Sâniob din M.U.F.G. Săcuieni, fiind administrate de O.S. Săcuieni. Revizuirea din 1967 a păstrat
aceleaşi limite teritoriale apărând diferente de suprafaţa datorate delimitării mai exacte a pădurii.
Prin amenajamentul din 1976 s-au stabilit includerea in U.P.I Sîniob a trupurilor de
pădure Fatanos (parcelele 124-128) si Vaida (129-130) preluate de la Ocolul Silvic Oradea –
U.P.I Şişterea în urma modificării limitelor sudice ale U.P. (vechea limita urmarea drumul
comunal Sâniob-Sântimbreu-Vaida-Rosiori-Frontieră).
Prin amenajamentul executat în 1988 au fost incluse în amenajament parcelele 131-164
preluate de la primăriile comunelor Salard, Cherechui şi Diosig si C.A.P.-urile Cihoi-Sâmtimreu,
Săcueni-Sânicolau, Cadea, Diosig şi Sâniob ca urmare a aplicării prevederilor Decretului
Consiliului de Stat 328 din 1986, iar parcelele numerotate în 1975 131-138 (linii parcelare şi
drumuri forestiere) s-au transformat în 165-170.
Prin actuala revizuire au fost scoase din amenajament parcelele 38%:122-114:116-
117:118%:119-120:131-140:146%:148-154:157158:161-162:163%:L170% care au fost predate
la populaţie conform Legii 18/1991, iar parcelele L167-L169 au fost incluse în parcelele unde
constituiau linii parcelare.

8
 2.6.2. Constituirea şi materializarea parcelarului şi subparcelarului
2.6.2.1. Mărimea parcelelor şi a subparcelelor
Faţă de revizuirea precedentă, limitele parcelare au rămas nemodificate, considerând
amplasarea lor pe limite artificiale distincte.
În prezentul amenajament sunt evidenţiate 135 parcele numerotate de la 1-111;118;121-
130;143-147;155-156;159-160;163-166, un număr mai mic decât cele existente la precedenta
amenajare. În acelaşi timp parcelele numerotate de la 167-169 şi 170%(linii parcelare) au fost
desfiinţate, datorită constatării că ele nu pot constitui parcele deoarece lăţimea lor nu era
corespunzătoare. Suprafaţa acestora a fost inclusă în parcelele la care constituiau linii parcelare.
Subparcelarul a suferit modificări datorate mişcărilor de suprafaţa, lucrărilor de cultura şi
exploatare executate între cele două amenajări, precum şi a diferenţierilor mai atente a
arboretelor. Sunt constituite 450 subparcele, cu 93 mai puţine decât la amenajarea precedentă.
Limitele parcelare au fost materializate şi întreţinute de către personalul unităţii silvice
iar cele subparcelare de către proiectant, folosind semnele convenţionale.

2.6.2.2. Situaţia bornelor

În cuprinsul unitaţii de producţie există 305 borne, numerotate: 1-235;243-248;153-
278;297-304;309-312;326-329;336-343;351-365, confecţionate din beton.
Starea unora dintre cele existente, cât şi lipsa acestora presupune înlocuirea sau
amplasarea lor în punctele indicate prin hărţile amenajistice.
Faptul că numărul bornelor nu au continuitate se datorează cedării unor parcele întregi
conform legii 18/1991.

2.7. Suprafaţa fondului forestier

2.7.1. Determinarea suprafeţelor
Suprafaţa totala a unităţii de producţie I Sâniob (1180ha) este cu 600,4 ha mai mică decât
cea de la amenajarea precedentă.
Luând în considerare faptul că în intervalul 1991-1997 mişcările de suprafaţă (prin Legea
18/1991) au modificat suprafaţa fondului forestier cu 600,4 ha în minus , putem afirma că actuala
mărime a unităţii de producţie a fost determinată corect. În sprijinul acestei afirmaţii aducem
următoarele argumente:
a). Limitele unităţii sunt evidente şi stabile, neexistând dubii în privinţa amplasării lor.
b). Planimetrarea efectuată în scopul determinării suprafeţei este corectă, înscriindu-se în
toleranţa admisă prin normativul de proiectare. Referitor la acest aspect, menţionăm că
planimetrarea s-a efectuat conform uzanţelor din normativ, pornind de la suprafeţele trupului
până la suprafaţa parcelei şi subparcelei cu respectarea toleranţei admise. Suprafaţa determinată
în acest mod s-a comparat cu cea rămasă prin aplicarea Legii 18/1991, după actele ce le deţine
O.S. Săcuieni, prin predarea la populaţie de către O.C.O.T.A. Bihor a suprafeţei de 259.1 ha.
Celor menţionate mai sus li se mai adaugă şi inexistenţa planurilor folosite în urma cu douăzeci
de ani, fapt care nu a permis efectuarea unui control riguros al existenţei determinării lor de
atunci.

2.7.2. Utilizarea fondului forestier

Situaţia terenurilor din fondul forestier pe destinaţii şi deţinători la data de 1 ianuarie
1998 este prezentata în subcapitolul 2.4.4. iar situaţia generala a mişcărilor de suprafaţa din
fondul forestier în subcapitolul 2.4.3. Rezulta de aici că din cele 1180 ha avem:
- 1147 ha păduri şi terenuri de reîmpădurit din care 55.5 ha sunt păduri în care nu se
reglementează producţia de produse principale; 8.9 ha terenuri de reîmpădurit, 5.8 ha goluri
destinate împăduririi si 4.8 ha răchitarii; 25.4 ha terenuri destinate gospodăririi silvice din care
11.9 ha terenuri de vânătoare, 4.8 ha instalaţii de transport şi drumuri, 0.6 ha clădiri si curţi si 8.1
ha terenuri pentru administraţie silvica;

9
 - 1.6 ha terenuri neproductive. Toate arboretele din cadrul U.P.I Sîniob sunt în grupa
funcţionala, încadrate in următoarele subgrupe funcţionale:
- 3G - trupuri dispersate cu suprafeţe sub 100 ha situata în zona de câmpie - 218.1 ha
(T.III);
- 4J - păduri de interes cinegetic deosebit - 1479.8 ha (T.IV) ;
- 5H păduri stabilite ca rezervaţii pentru producerea de seminţe forestiere şi conservării
genofondului forestier, neincluse în rezervaţiile constituite potrivit "Legii privind protecţia
mediului înconjurător" categoriile (5A-5F) - 55.5 ha (T.II).
Suprafaţa întregii unitari de producţie a rămas tot în grupa funcţională datorită rolului
cinegetic şi protecţiei împotriva factorilor climatici dăunători care presupune aplicarea unui
complex de masuri de gospodărire speciale.

2.7.3. Evidenta mişcărilor de suprafaţa din fondul forestier

Evidenta mişcărilor de suprafaţa din fondul forestier

Tabelul 1.4.
Scopul Modificări în Scoateri
Documentul

Defrişări fără scoatere din fond

modificării suprafaţa fondului temporare din
de aprobare
efectuate. forestier fondul forestier
Unităţile amenajistice

Denumirea
Scoateri definitive din

unitatii de la

forestier
care provine
Nr.
fond forestier

terenul sau
Suprafaţa.
Felul doc.

Cr.
Termen
beneficiarul Intrăr
Data
Nr.

Sold Data
scoaterii i
definitive ori
temporare
din fond
forestier
I. Suprafaţa fondului forestier la amenajarea 2039
precedenta :1.I.1988 .5
a. Terenuri cedate conform legii 259.1 1780
18/1991 conform tabelului .4
anexa
II. Suprafaţa fondului forestier la amenajarea actuala : 1780
1.I.1998 .4

10
 2.7.4. Organizarea administrativă (districte, brigăzi, cantoane)

Din punct de vedere administrativ, unitatea de producţie studiată este alcătuită din 7
cantoane de pază, constituite într-un singur district.

Organizarea administrativă
Tabelul 1.5.
Suprafaţa
Cantonul
District Parcele componente cantonala
Nr . Denumire ha %
1 Diosig 1-22; 164 213.0 12
Sântinbre
2 26-38;124-130;146 232.6 13
u
23-25;47;50-51;55-58;62-68;143-
3 Hilinger 275.5 15
145;147
4 Iepurişte 39-46;48-49;52-54;59-61;155-166;165 246.4 14
I. SINIOB 5 Sânicolau 69-79;81-82;84-85;166D 281.8 16
6 Lucaci 80;83;86-101;105;166 289.0 16
102-104;106-111;118;121-123;159-
7 Cubulcut 242.1 14
160;163
TOTAL 1780.4 100

11
 Capitolul III Culegerea şi prelucrarea datelor

3.1.Culegerea şi prelucrarea datelor pentru descrierea arboretului

3.1.1.Inventarierea statistico-matematica

Metodele de cercetare utilizate în efectuarea studiului de caz:

-Inventarierea statistică a arboretelor
2 2
t ×s %× F
n= 2
F×Δ 2% +t 2× f ×s %

F - suprafaţa arboretului;
Δ% - toleranţa admisibilă;
t - coeficientul corespunzător probabilităţii de acoperire luată în considerare;
f - mărimea locului de probă;
s% - coeficientul de variaţie a volumelor pe arboret (unitatea statistică fiind locul de
probă) ;
Inventarierea parţială ( statistica sau selectivă ) se bazează pe considerentul ca arboretul
este o populaţie statistica .În acest context totalitatea suprafeţelor de probă( SSpi=E ) reprezintă
eşantional sau o colectivitate de selecţie ce se extrage din populaţie. Analiza statistico-
matematică efectuată asupra observaţiilor obţinute prin eşantionaj are rolul de a informa asupra
gradului de apropiere dintre probă şi populaţie din punct de vedere al suprafeţei de probă şi al
populaţiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:
-forma suprafeţei de probă
-mărimea suprafeţei de probă
-numărul suprafeţelor de probă
-modul de amplasare al suprafeţelor de probă
-Observaţii pe itinerar şi în staţionar în ochiuri de regenerare precum şi analizarea
posibilităţii de aplicare a intervenţiilor şi stabilirea lucrărilor de întreţinere a culturilor silvice.
-Simularea - constă în utilizarea soft-urilor de specialitate – PROARB în vederea
simulării tăierilor de regenerare.
-Comparaţia s-a realizat utilizând tabele de producţie, amenajamente silvice şi soft-uri de
specialitate – FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realităţii obiective din teren raportată la
condiţiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unităţilor amenajistice studiate s-a utilizat
pachetul GIS Mapsys 7.0.

Forma suprafeţelor de probă

În privinţa formei suprafeţelor de probă s-au experimentat o serie de forme după cum
urmează: pătrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat că forma cea mai frecvent utilizată este cea
circulară. Ea reprezintă soluţia optimă de aplicat datorită următoarelor particularităţi:
-perimetrul cercului de probă la suprafeţe egale este mai mic decât perimetrul altor forme
de sondaj ceea ce înseamnă o posibilitate mai redusă de a întâlni arbori pe limita acestora.
-costul lucrărilor de inventariere prin benzi este mai ridicat faţă de soluţia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeaşi suprafaţă coeficientul de variaţie pentru suprafeţele de probă circulare
este mai mic decât coeficientul de variaţie în cazul suprafeţelor dreptunghiulare.

12
 Mărimea optimă a suprafeţelor de probă

În privinţa mărimii optime a suprafeţei de probă circulare s-a demonstrat că valoarea

respectivelor suprafeţe trebuie sa fie între 100-500 m2. În lucrările de inventariere realizate la noi
în ţară se folosesc următoarele mărimi optime pentru suprafeţele de probă:
-300 m2 în cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistenţa 0,7-
1,0
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistenţa între 0,5-0,6 şi pentru
arborete pluriene cu consistenţa 0,5-1,0
În ambele situaţii se folosesc :
-procedeul cercurilor de probă cu rază fixă
-procedeul cercurilor cu rază variabilă
În prima situaţie în cazul cercurilor cu rază fixă nu se modifică raza cercului în funcţie de
panta, ci doar suprafaţa de probă în funcţie de înclinare.
La cercurile cu rază variabilă se supralungeşte raza, în funcţie de unghiul de înclinare a
terenului.

Tabelul3.1
Suprafete de sondaj de 300 m , arborete exploatabile
2

Structura arboretului
Clasa de Echienă Plurienă
consistenţă Clasa de omogenitate
I II III I II III
0 1 2 3 4 5 6
0,1-0,4 70
48 90 49 75 95
0,5-0,7 52
35 70 38 55 72
0,8 si peste 40
26 52 32 45 62

Tabelul 3.2
Suprafeţe de sondaj de 300 m2, arborete preexploatabile(60-80 ani)
Consistenţa Clasa de omogenitate
arboretelor I II III
0 1 2 3
0,5-0,7 30 40 50
0,8 şi peste 20 30 40

Tabelul 3.3
Suprafeţe de sondaj de 300 m , arborete tinere (20-60 ani)
2

Consistenţa Coeficientul de variaţie

0 1
0,5-0,7 25-35
0,8 şi peste 20-30

Tabelul3.4
Suprafeţe de sondaj de 200 m , arborete preexploatabile
2

Consistenţa Coeficientul de variaţie

0 1

13
 0,1-0,4 -
0,5-0,7 48
0,8 şi peste 40

Tabelul 3.5
Suprafeţe de sondaj de 100 m2, arborete tinere
Consistenţa Coeficientul de variaţie
0 1
0,5-0,7 59
0,8 si peste 49

Tabelul 3.6
Suprafaţa de sondaj de 500 m2 , arborete exploatabile
Structura arboretului
Clasa de Echienă Plurienă
consistenţă Clasa de omogenitate
I II III I II III
0,1 – 0,4 37 55 70 38 58 75
0,5 – 0,7 28 41 51 30 43 56
0,8 şi peste 21 30 41 25 36 49

3.1.1.1.Stabilirea numarului suprafetelor de proba

Studiul de caz s-a realizat în parcela 55 a unităţi amenajistice care sunt incluse în planul
decenal. Aspectele aferente arboretelor studiate sunt prezentate în tabelul 3.7.

Datele referitoare la realizarea studiului de caz

Tabelul 3.7
Nr. arbori
Nr. Număr Suprafaţa Forma n Suprafaţa
inventariaţi /
crt. u.a. u.a. [ha] sondajului d[m] sondaj [m2]
sondaje
0 1 2 3 4 5 6
7
1 55 6 Cerc 300 226
93

Observaţii:
n-număr de sondaje
d-distanţa dintre sondaje

14
 3.1.1.2.Amplasarea pe teren a suprafetelor de proba

In teren suprafetele de proba au fost amplasate astfel: s-a inceput dintr-un colt al parcelei
cu prima suprafata dupa care s-au facut patrate cu latura de 93 m in colturile carora s-a amplasat
centrele celorlalte suprafete de proba alcatuindu-se astfel un mozaic care sa acopere intreaga
suprafata a unitatii amenajistice.

3.1.1.3.Inregistrarea datelor din teren

Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut despuierea
pe specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului
EXCEL.

3.1.2.Prelucrarea datelor

S-a realizat cu ajutorul softului EXCEL

3.1.2.1.Extrapolarea numarului de arbori la hectar pe specii

Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe
intregul arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar.
Totodata extrapolarea la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai
avansate, si ajuta la apofundarea in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea
se face in modul urtmator.
1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste
cu suprafata suprafetei
2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la
rezultatul punctului 1
3. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un
tabel.

Extrapolarea la hectar pentru specia cer din u.a. 55

Tabelul 3.8
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
6 0 0 5 0 5
8 0 0 5 0 5
10 5 5 0 0 10
12 0 0 0 0 0
14 5 0 0 0 5
16 0 0 5 0 5
18 0 10 0 0 10
20 5 10 0 0 15
22 19 5 0 0 24
Total 34 30 15 0 79

15
 Extrapolarea la hectar pentru specia pin silvestru din u.a. 55
Tabelul 3.9
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
18 5 0 0 0 5
20 5 0 0 0 5
22 5 0 0 0 5
24 0 5 0 0 5
26 5 5 0 0 10
28 5 0 0 0 5
30 0 0 0 0 0
32 0 5 0 0 5
34 5 0 0 0 5
Total 30 15 0 0 45

Extrapolarea la hectar pentru specia cires din u.a. 55

Tabelul 3.10
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
8 0 0 10 0 10

Extrapolarea la hectar pentru specia gorun din u.a. 55

Tabelul 3.11
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
8 0 0 5 0 5

Extrapolarea la hectar pentru specia carpen din u.a. 55

Tabelul 3.12
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
10 0 0 0 5 5
12 0 0 0 0 0
14 0 0 0 5 5
16 0 0 5 0 5
Total 0 0 5 10 15

Extrapolarea la hectar pentru specia prunus serotina din u.a. 55

Tabelul 3.13
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
6 0 0 19 10 29
8 0 5 38 10 53
10 5 29 38 10 82
12 10 29 10 0 49
14 5 29 19 10 63
16 19 19 34 0 72
18 10 19 14 0 43
20 5 19 10 0 34
22 10 5 10 0 25
24 0 5 5 0 10

16
 Total 64 159 197 40 460

Extrapolarea la hectar pentru specia pin negru din u.a. 55

Tabelul 3.14
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total
12 0 0 0 14 14
14 14 14 0 0 28
16 34 14 0 0 48
18 53 10 5 10 78
20 67 29 10 0 106
22 43 5 10 10 68
24 38 14 0 0 52
26 10 14 0 0 24
28 10 19 0 0 29
30 10 19 0 0 29
32 5 0 0 0 5
Total 284 138 25 34 481

Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar din u.a. 55

Tabelul 3.15
diam/ Pin Pin
specii Cer silvestru Cires Gorun Carpen Prunus negru Arboret
6 5 0 0 0 0 29 0 34
8 5 0 10 5 0 53 0 73
10 10 0 0 0 5 82 0 97
12 0 0 0 0 0 49 14 63
14 5 0 0 0 5 63 28 101
16 5 0 0 0 5 72 48 130
18 10 5 0 0 0 43 78 136
20 15 5 0 0 0 34 106 160
22 24 5 0 0 0 25 68 122
24 0 5 0 0 0 10 52 67
26 0 10 0 0 0 0 24 34
28 0 5 0 0 0 0 29 34
30 0 0 0 0 0 0 29 29
34 0 5 0 0 0 0 5 10
36 0 5 0 0 0 0 0 5
Total 79 45 10 5 15 460 481 1095

3.1.2.2.Determinarea suprafetei de baza

Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor

inventariati si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de
baza, unde este redat intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si
frecventa diametrelor in arboret.
Suprafata de baza se calculeaza astfel:
1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie.
π 2
2. Fiecare rezultat se va inmulti cu d d – diametru
4

17
 3. Toate datele se vor trece intr-un tabel.

Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectar

Tabelul 3.16
diam/ Pin Pin
specii Cer silvestru Cires Gorun Carpen Prunus negru Total
6 0,0141 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0820 0,0000 0,0961
8 0,0251 0,0000 0,0503 0,0251 0,0000 0,2664 0,0000 0,3669
10 0,0785 0,0000 0,0000 0,0000 0,0393 0,6440 0,0000 0,7618
12 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,5429 0,1583 0,7012
14 0,0770 0,0000 0,0000 0,0000 0,0770 0,9544 0,4310 1,5394
16 0,1005 0,0000 0,0000 0,0000 0,1005 1,4476 0,9651 2,6138
18 0,2545 0,1272 0,0000 0,0000 0,0000 1,0942 1,9849 3,4608
20 0,4712 0,1571 0,0000 0,0000 0,0000 1,0681 3,3301 5,0266
22 0,9123 0,1901 0,0000 0,0000 0,0000 0,9123 2,5849 4,5996
24 0,0000 0,2262 0,0000 0,0000 0,0000 0,4524 2,3524 3,0310
26 0,0000 0,5309 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 1,2742 1,8052
28 0,0000 0,3079 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 1,7857 2,0936
30 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 2,0499 2,0499
34 0,0000 0,4540 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,4540 0,9079
36 0,0000 0,5089 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,0000 0,5089
Total 1,9333 2,5023 0,0503 0,0251 0,2168 7,4644 17,3705 29,5628

3.1.2.3.Determinarea volumului pe hectar

Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat volumul
la hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta
ne va calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la hectar. Volumele
unitare se introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre.
Aceste volume se vor inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor extrapolati, rezultatul
volumului real(din teren) al arborilor din teren.
Volumul pe categorii de diametre si specii din u.a. 55
Tabelul 3.17
3
diam/ Cer (m Pin silvestru Cires ( Gorun ( Carpen ( Prunus ( Pin negru ( Total (
3 3 3 3 3 3 3
specii ) (m ) m) m) m) m) m) m)
6 0,080 0,000 0,000 0,000 0,000 0,319 0,000 0,399
8 0,140 0,000 0,230 0,150 0,000 1,113 0,000 1,633
10 0,470 0,000 0,000 0,000 0,235 3,034 0,000 3,739
12 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 2,891 0,868 3,759
14 0,054 0,000 0,000 0,000 0,530 5,355 2,576 8,515
16 0,750 0,000 0,000 0,000 0,725 8,424 6,144 16,043
18 1,990 0,905 0,000 0,000 0,000 6,622 13,338 22,855
20 3,825 1,175 0,000 0,000 0,000 6,698 23,320 35,018
22 7,608 1,480 0,000 0,000 0,000 6,100 18,768 33,956
24 0,000 1,825 0,000 0,000 0,000 2,960 17,420 22,205
26 0,000 4,410 0,000 0,000 0,000 0,000 9,624 14,034
28 0,000 2,600 0,000 0,000 0,000 0,000 13,659 16,259
30 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 15,863 15,863
34 0,000 3,465 0,000 0,000 0,000 0,000 3,140 6,605

18
 36 0,000 3,945 0,000 0,000 0,000 0,000 0,000 3,945
204,82
Total 14,917 19,805 0,230 0,150 1,490 43,516 124,720 8

12.00

Cer
10.00
Pin silvestru

8.00 Cires

Gorun
6.00
Carpen

4.00 Prunus

Pin negru
2.00
Arboret
0.00
0 2 4 6 8 10 12

Fig 3.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii

3.1.3.Stabilirea compozitiei arboretului

Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret.

Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de participare se
exprima in unitati intregi.

3.1.3.1.Stabilirea compozitiei arboretului pe numar de arbori

Determinarea compozitiei arboretului determina gradul de participare a numarului de

arbori in intregul arboret. Aceasta determinare ajuta la observarea procentului de participare a
numarului de arbori in arboret.

19
 1%
7%
4% 0%
1%

Cer
Pin silvestru
44% Cires
Gorun
Carpen
Prunus
Pin negru
42%

Fig. 3.2 Compozitia arboretului pe numar de arbori

3.1.3.2.Stabilirea compozitiei arboretului pe suprafata de bază

Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma datelor

de la suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de
baza si gradul de participare a arborilor in arboret.

6%
0%
8% 0%
1% Cer
Pin silvestru
Cires
Gorun
Carpen
25% Prunus
59% Pin negru

Fig. 3.3 Compozitia arboretului pe suprafata de bază

3.1.3.3.Stabilirea compozitiei arboretului pe volum

Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii

inventariati si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul
aferent fiecarui specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului
volumului la hectar.

20
 7%

10% 0%
0%
1%
Cer
Pin silvestru
Cires
Gorun
Carpen
21% Prunus
61%
Pin negru

Fig. 3.4 Compozitia arboretului pe volum

3.1.4.Determinarea indicilor de desime şi densitate a arboretului

Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori
existenti la hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta
si clasa de productie.
Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si
suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin raportul
dintre volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie.
Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete
excesiv de dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai unui
arboret desi reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu au de
regula aceeasi marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de
densitate, ale caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine
necesara cand se trece la regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu
este dorita si trebuie evitata, reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie
de asemenea prevenita.
Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati
inaintea fiecarei interventii silvotehnice.

3.1.4.1.Determinarea indicilor de desime a arboretului

N teren 1095
IN= = =0.68
N tabel 1590

I N −¿ indicele de desime a arboretului

N teren −¿ numarul real de arbori existenti la hectar

N tabel −¿ numarul de arbori din tabelele de productie

3.1.4.2.Determinarea indicilor de densitate pe suprafaţa de bază a arboretului

21
 Gteren 29.5
I G= = =1.17
Gtabel 25

I G−¿ indicele de densitate pe suprafaţa de bază a arboretului

Gteren −¿ suprafata de baza reala la ha

Gtabel −¿ suprafata de baza normala data de tabelele de productie

3.1.4.3.Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului

V teren 205
I V= = =1.16
V tabel 176

I V −¿ indicele de densitate pe volum a arboretului

V teren −¿ volumul real la ha

V tabel −¿ volumul normal redat in tabelele de productie

3.1.5.Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului

Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest
coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si
desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interventiilor
silvotehnice etc.

h 13.49 m
z= d = 0.167 m =80.77

De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre
mici, fapt ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai
vulnerabile la vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete
similare, dar constituite din alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata,
ponderea sortimentelor de lemn gros deci productia lor valorica este infrioara.
Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata
satisfacatoare cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete
preexploatabile. Cercetari intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile
de structuri considerate, coeficintul de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste odata cu
cresterea diametrului.
In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii
comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile
dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime.

3.1.6.Determinarea indicelui de spatiere a arboretului

Se determina impartind distanta medie dintre arbori la inaltimea dominanta a arboretului

3.1.6.1 Consideraţii referitoare la spaţierea arboretului

22
 Indicele de spatiere se determina pentru cunoasterea spatiului pe care il are un arbore
pentru a se dezvolta.
Dupa valoarea factorului de spatiere se deosebesc:
-arborete cu desimi normale cand S % > 20;
-arborete relativ dese cand S % = 15 – 20;
-arborete dese, instabile cand S % = 10 -15;
-arborete excesiv de dese cand S % = < 10.
      In arboretele cu desimi normale se pot aplica rarituri forte. In arboretele relativ dese
trebuie aplicate rarituri slabe pana la moderate, iar la cele excesiv de dese nu se recomanda
executarea de rarituri pentru a nu se destabiliza arboretul.

3.1.6.2 Indici de spatiere corespunzători dispozitivului patrat

h dom=h+0.15 h=15.51

a 4=
√ 10000
N
=
√
10000
1095
=3.021

a4 3.021
S% 4= x 100= x 100=19.47
hdo m 15.51
a 4−¿ distanta medie dintre arbori in m
S% 4−¿ factorul de spatiere in procente
h dom−¿ inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.1.6.3 Indici de spatiere corespunzători dispozitivului chinconz

√√√
10000 10000
a 6= = =3.34
Nx
3
2
1095 x
3
2√
a6 3.34
S% 6 = x 100= x 100=21.5
hdom 15.51

a 6−¿ distanta medie dintre arbori in m

S% 6 −¿ factorul de spatiere in procente
h dom−¿ inaltimea dominanta (superioara) a arboretului

3.2.Culegerea datelor pentru realizarea structurii spaţiale a arboretului

23
 Pentru cilegerea datelor necesare realizarii structurii spatiale a arboretului s-a facut
deplasarea echipei de lucru la Siniob in cadru parcele 55.

3.2.1.Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor

Amplasarea suprafetelor de proba pentru culegerea datelor s-a realizat astfel: s-a trasat cu
ajutorul atei si a unor suporti un dreptunghi cu suprafata de 500 m2 cu lungimea de 25 m si
latimea de 20 m cat mai aproape de centrul parcelei.

3.2.2.Culegerea datelor

Date precum distanta arborelui fata de laturile dreptunghiului, inaltimea arborelui,

inaltimea elagata a arborelui, dimensiunile coroanei si diametrul arborilor au fost trecute in fisa
de structura a arboretului.
Distanta fata de laturile dreptunghiului si dimensiunile coroanei s-au masurat cu ajutorul
unei rulete, inaltimile s-au masurat cu ajutorul dendrometrului, iar diametrul a fost masurat cu
ajutorul clupei.

3.2.3.Realizarea structurii spaţiale a arboretului

Datele culese in cadrul parcelei 55 au fost introduse in softul proARB si prelucrate cu

ajutorul acestuia rezultand structura spatiala a arboretului.

24
 © PROARB 2.0

Fig 3.5 Profilul 3D al arboretului din u.a. 55

25
 40
h (m)

30

20

10

0
20 22
25 23
27 28
26 20
Pin
2419
21
Prn
16
Ca 17 18
13
Sc

St 12 15
9
10 14 7
Ci 11
8
5

1 4
2 6
3
0
0 20

© PROARB 2.0

Fig 3.6 Profilul orizontal si vertical al arboretului din u.a. 55

26
 Capitolul IV

Aspecte finale

4.1.Discuţii

In urma iesirii pe teren la Ocolul Silvic Sacuieni, Directia Silvica Bihor, U.P. I Siniob, la
U.A. 55 am cules o serie de date in vederea elaborarii unui proiect
Pentru culegerea datelor am avut nevoie de o serie de instrumente silvice cum ar fi: clupa,
ruleta, ata, sptay, si creta forestiera, dendrometru, precum si fise de inventar pentru trecerea
datelor culese impreuna cu datele din biometria arborilor referitoare la parcela u.a. 55 stiind ca
distanta dintre suprafete este de 85 m, urmatoarea etapa fiind inventarierea propriuzisa a
arboretului pe suprafete de proba numarul acestora 7 fiind luat din biometria arborilor.
Pe baza datelor din teren se poate vedea diferenta dintre datele actuale culese de pe teren
si numarul de arbori, suprafata de baza, volumul la hectar si cele rezultate in urma prelucrarilor
in laborator cu programe specializate precum FOND, EXCEL, WORD.

4.2.Concluzii

In urma prelucrarii datelor culese de pe teren rezulta ca arboretul din u.a. 55 este
amestecat avand compozitia 5PiN 4Prn 1Pi,
Indicii de spatiere care au valori aproape de 20 rezulta ca arboretul prezinta desimi
normale, ca atare si coeficientul de zveltete z=80.77 intareste aceasta afirmatie, rezultand ca
arborii din u.a.55 sunt bine conformati datorita interventiilor silvotehnice realizate la timp.
Profilul 3D precum si cel orizontal si vertical al arboretului s-a realizat cu ajutorul
programului ProArb fara de care erau foarte greu de realizat sau chiar imposibil.

27
 Bibliografie

1. Crainic, Gh, C., 2009, Îndrumar de lucrări practice,Universitatea Oradea, Facultatea

de Protecţia Mediului, catedra de Silvicultură;
2. Crainic, Gh, C., 2009, Silvobiologie – Note de curs, Oradea;
3. Crainic, Gh, C., 2009, Silvotehnică – Note de curs, Oradea;
4. Florescu, I.I., 1981, Silvobiologie, Editura Didactică si pedagogică, Bucureşti;
5. Florescu, I.I., 1985, Silvobiologie, Îndrumător de lucrări practice, Universitatea din
Braşov;
6. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V., 1996, Silvicultura volumul.I, Studiul pădurii, Editura
Lux/Librix, Braşov;
7. Florescu, I.I. Nicolescu ,N.V., 1998, Silvicultura volumul II Silvotehnica, Editura
Universitatea Transilvania, Braşov;
8. Mancebo, S. J. C., 2010, Lucrare de licenţă „ Documentaţia tehnico- economică de
aplicare a tăierilor de îngrijire şi a tratamentelor în cadrul unităţii de producţie (U.P.) I Sîniob,
Ocolul Silvic (O.S.) Săcuieni, Direcţia Silvică Bohor, pentru perioada 2009-2010”,Universitatea
din Oradea, Facultatea de Protecţia Mediului, Domeniul Silvicultură, Oradea;
9. Negulescu, E. G., ş.a., 1973, Silvicultură volumul I şi II, Editura Cereş Bucureşti.
10.*** Amenajamentul Ocolului Silvic Săcuieni, Studiul general;
11.*** Amenajamentul U.P.I Sâniob.

28