Sem 2 Silvic

Capitolul I
Consideratii teoretice referitoare la interventiile silvotehnice

1.1. Intretinerea culturilor silvice
Dinamica dezvoltării culturilor silvice, de la instalare până la închiderea stării de masiv,
se exprimă prin adaptarea şi creşterea individuală a puieţilor instalaţi prin plantaţii sau pe cale
naturală.
Starea de masiv reprezintă procesul biologic de apropiere a coroanelor puieţilor şi de
realizare a coronamentului noului arboret şi se evidenţiază prin: la foioase - ramurile puieţilor pe
rând sau în grupe se ating în proporţie de cel puţin 80%, cu excepţia plopilor euramericani şi a
nucului la care diametrul tulpinii la înălţimea de 1,30 m trebuie să fie de minimum 8 cm, iar la
răşinoase - înălţimea puieţilor este de 1,20- 1,40m în staţiunile normale şi de minimum 0,60-
0,80m în staţiuni extreme.
În cazul seminţişului instalat pe cale naturală se disting două subfaze: aceea de plantulă şi
de tineret. Plantulele reprezintă în fapt seminţişul în dezvoltare, din primul an de vegetaţie până
la lignificarea completă. În urma unei fructificaţii abundente se instalează un număr foarte mare
de plantule la hectar. În primul sezon de vegetaţie dispar peste 50% dintre acestea, ca efect al
condiţiilor de mediu. Sensibilitatea plantulelor la reacţia factorilor ecologici poate conduce, de
multe ori, la compromiterea regenerării.
Modul de exprimare a factorilor climatici în cazul plantulelor este diferit, motiv pentru
care se cere o atenţie deosebită din partea silvicultorului în urmărirea acestui proces. Lumina, de
pildă, se manifestă ca un factor determinant în cazul regenerării sub masiv.
O a doua subfază din dezvoltarea seminţişului o constituie seminţişul propriu-zis:
începe din al doilea an de vegetaţie şi durează până în momentul constituirii stării de masiv. Se
consideră că, în acest moment de existenţă seminţişul dispune de o capacitate sporită de folosire
a mediului său de viaţă, dovedind o rezistenţă mai pronunţată faţă de ostilitatea factorilor de
mediu. Pe măsură ce seminţişul se dezvoltă, cresc exigenţele sale faţă de lumină, apă şi
constituenţi minerali
1.2. Taierile de ingrijire
a. Lucrări de îngrijire si conducere în seminţiş-desiş
Degajările sunt lucrări frecvente în existenţa unui arboret care şi-a constituit starea de
masiv, aflat în stadiul de desiş. Importanţa lor rezidă în preocuparea mărturisită a silvicultorului
de a apăra speciile valoroase, de interes ecologic şi economic, împotriva acţiunii de copleşire a
speciilor mai puţin valoroase, dar cu un ritm de creştere mai pronunţat. Se execută în momentul
când concurenţa dintre specii este mai evidentă, practic atunci când desimea este mare şi se
impune îndepărtarea speciilor de provenienţă şi valoare inferioare. Se menţin în arboret prin
intervenţiile care se fac, exemplarele din sămânţă, bine conformate în dauna lăstarilor, a
preexistenţilor necorespunzători şi a seminţişurilor neutilizabile.
Depresajul este rărirea seminţişurilor şi a desişurilor pure provenite din regenerări
naturale sau din semănături directe. Scopul execuţiei acestor lucrări îl constituie crearea de
condiţii favorabile de dezvoltare a tinerei generaţii. Prin depresaj se asigură o mai bună spaţiere
şi dezvoltare a puieţilor, îndepărtarea exemplarelor nedorite şi dezvoltarea puieţilor.
Executarea acestor lucrări, atât în seminţişurile naturale cât şi în desişurile excesiv de
dese are caracter selectiv şi se face în benzi (1-3 m lăţime).
b. Lucrări de îngrijire si conducere în nuielis - prăjinis
Curăţirile se execută în stadiul de nuieliş şi prăjiniş şi au ca scop îmbunătăţirea
compoziţiei, creşterii şi calităţii arboretului. Se extrag arborii ce nu corespund ţelurilor de
gospodărire ca specie, conformare, stare de sănătate şi poziţie cenotică. În stadiile de nuieliş şi
prăjiniş se manifestă o puternică concurenţă intra şi interspecifică, ca rezultat al activării
procesului de eliminare naturală, cum este cazul molidişurilor unde formează tulpini prea subţiri
în raport cu înălţimea lor. În practică se remarcă diferenţieri în dezvoltare, mai mari în cazul
semănăturilor directe sau în regenerări naturale şi mai mici în arboretele provenite din plantaţii,
situaţii ce conduc la creşterea activă a exemplarelor din specii mai puţin valoroase.
Scopul curatirilor este:
- reglarea proporţiei speciilor in arboretele amestecate;
- eliminarea din arboret a exemplarelor rupte, uscate, bolnave sau vatamate,cu coroana
prea puternic dezvoltata (asa-zisii „lupi"), cu defecte de tulpina (infurcire, tulpina
stramba);
- reducerea desimii si prin scoaterea unui numar de exemplare normale din porţiunile
ramase prea dese (fara a scadea consistenta sub 0,75);
- stimularea cresterii in grosime a exemplarelor cu indice de zveltete prea mare pentru a
inlatura pericolul indoirii sau ruperii lor de zapada.
Intervenţiile care se fac urmăresc o selecţie în masă, ce are un caracter negativ, evident fără a se
neglija exemplarele bine conformate din speciile care prezintă interes silvi cultural şi economic.
Este necesar ca în prealabil asemenea lucrări să fie precedate de o accesibilizare interioară a
arboretelor prin deschiderea de linii de acces.
c. Lucrări de îngrijire si conducere în păris, codrisor, codru mijlociu
Răriturile sunt lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor care se realizează periodic
în arborete care au realizat stadiul de păriş.
Raritura incepe in stadiul de paris si se repeta pana in stadiul de codru mijlociu,
extinzandu- se pe jumatate din ciclul de existenta a arboretului (in ciclul de 120 ani, circa 60
ani).
Principalul obiectiv al rariturilor, efectuate de-a lungul celor 60 de ani, este de a crea,
prin extrageri repetate de arbori, spatiul si conditiile de mediu necesare pentru ca arborii de
valoare sa se poata dezvolta optim, realizand lemn mult si calitativ superior.
Se execută în stadiile de păriş, codrişor şi codru mijlociu şi au ca scop reducerea în mod
selectiv a numărului de exemplare la unitatea de suprafaţă pentru ameliorarea structurii, creşterii,
calităţii şi funcţiilor pădurii. Sunt intervenţii mai pretenţioase, complexe şi cu efecte favorabile
asupra generaţiei existente şi, în egală măsură şi asupra viitorului arboret. Prin aceste intervenţii
se realizează o selecţie pozitivă, favorizându-se dintre arborii rămaşi după execuţia curăţirilor,
exemplarele cele mai bine conformate şi valoroase din punct de vedere silvicultural şi comercial.
In arboretele de amestec, obiectivul rariturilor este si de a regla compozitia pentru a se realiza, la
sfarsitul ciclului, compozitia-tel.
Selectand fenotipurile cele mai valoroase, rariturile contribuie si la sporirea valorii
resurselor genetice. Rariturile contribuie si la marirea rezistentei padurii la impacturi negative
biotice si abiotice, la imbunatatirea starii de sanatate prin extragerea arborilor bolnavi, la crearea
de conditii bune de fructificare. Rariturile sunt insa si lucrari prin care se asigura deja o productie
de lemn de dimensiuni mai mari si cu posibilitati mai mari de valorificare. Daca nu se efectueaza
rarituri, o buna parte din acest lemn se pierde, prin eliminarea naturala a arborilor.
Se cunosc, în practica silvică din ţările europene - inclusiv din România, diverse
modalităţi şi procedee de lucru, care sunt grupate în două metode fundamentale de răritură:
răritura selectivă şi răritura schematică. Prin răritura selectivă alegerea arborilor care rămân şi a
celor care se extrag se face după criterii stabilite anterior. Luând în considerare metoda adoptată
(Kraft, ENGREF) de clasificare a arborilor, se deosebesc: răritura de jos, răritura de sus, răritura
mixtă (combinată), răritura grădinărită etc.
Răritura de jos, cunoscută ca răritură în dominat, constă în extragerea exemplarelor
dominate, din plafonul inferior, clasele a IV-a şi a V-a Kraft. Prin aceste intervenţii plafonul
inferior dispare, adâncimea coronamentului se reduce, situaţie care conduce la realizarea de
arborete monoetajate uniforme, cu închidere pe orizontală. In funcţie de clasificarea şi numărul
arborilor, răritura de jos poate fi: slabă, moderată şi forte.
Răritura de sus, denumită şi răritura în dominant, constă în extragerea arborilor
apreciaţi ca necorespunzători din plafonul superior. Este vorba de exemplare rău conformate cu
coroana asimetrică, vătămate sau din specii secundare. Din plafonul inferior se scot numai
exemplarele uscate sau vătămate. Este de dorit să se menţină un plafon inferior suficient de dens
şi continuu pentru a proteja solul şi a favoriza producerea elagajului natural. Şi în această
răritură se deosebesc trei grade de intensitate: slabă, moderată şi forte. Se aplică cu precădere în
arboretele de stejar pur, sau în amestec cu cer şi gârniţă, precum şi în amestecurile de răşinoase
cu foioase.
Răritura mixtă (combinată) constă din selecţionarea şi promovarea arborilor valoroşi ca
specie şi conformaţie, bine plasaţi spaţial, intervenindu-se, după caz, atât în plafonul inferior cât
şi în cel superior.
d. Lucrări de îngrijire cu caracter special
Lucrări de igienă au ca scop asigurarea unei stări fitosanitare corespunzătoare a
arboretelor.
Elagajul artificial urmăreşte ameliorarea calităţii arborilor prin tăierea ramurilor uscate,
parţial uscate sau chiar verzi de pe trunchiul acestora. Se înlătură aceste ramuri prin tăiere, în
mod progresiv, operaţiunea făcându-se de lângă scoarţă, paralel cu axa tulpinii arborelui, cât mai
neted posibil. Se aplică selectiv în arborete de productivitate superioară, asupra arborilor de
valoare, la înălţimi de până la 6-12 m de la sol. Tăierea de ramuri verzi este mai puţin
recomandată şi se execută la arbori plantaţi în dispozitive rare.
Emondajul se referă la tăierea ramurilor lacome apărute pe trunchiul arborilor din
mugurii dorminzi. Se aplică după ce s-au format ramuri lacome mai ales la arboretele rărite.
Îngrijirea marginii de masiv. se asigură prin lucrări care se execută în liziere cu scopul
de a mări rezistenţa arborilor individuali prin formarea de coroane dezvoltate până în
apropierea solului şi a provoca o înrădăcinare puternică împotriva efectelor distructive ale
vântului.
In cazul arboretelor provenite din regenerari naturale, inca de la varste mici (stadiul de
desis, nuielis) se rareste intens o fasie de 30-40(50) m latime de la marginea arboretului pentru
ca arborii din aceasta fasie sa-si dezvolte o inradacinare mai puternica, trunchiuri cu conicitate
mai mare si coroana pana la sol. Astfel, arborii din aceasta fasie devin mai rezistenti la vant si,
totodata, fiind mai rari, tempereaza intensitatea vantului care patrunde in masiv. Aceasta
rezistenta este individuala, spre deosebire de rezistenta colectiva (de bloc) a arborilor crescuti in
masiv des.
Aceasta rezistenta este individuala, spre deosebire de rezistenta colectiva (de bloc) a
arborilor crescuti in masiv des.
1.3. Regime si tratamente
Regimul este definit ca modul general in care se va realiza regenerarea pădurii cultivate.
Se disting, după provenienţa arborilor, două regime de cultură: crângul şi codrul. Regenerarea
pădurii pe cale vegetativă, din lăstari, drajoni sau marcote, dă naştere la regimul crângului,
arborii proveniţi pe această cale având la vârsta de exploatare (până la 40 ani) dimensiuni mici şi
mijlocii şi o calitate a lemnului inferioară. Arborii proveniţi din sămânţă formează, de regulă,
arborete tratate în regimul codrului, ating la exploatare vârste înaintate (peste 100 - 120 ani), au
dimensiuni mari şi o calitate superioară a lemnului. Există şi o situaţie intermediară, a crângului
compus, în care arborii provin atât din sămânţă cât şi din lăstari.
Regimul codru reprezintă modul general de gospodărire al unei păduri, bazat pe regenerarea
din sămânţă şi pe conducerea acesteia pana la vârsta la care arborii ating dimensiuni
semnificative. Se includ în regimul codru:
• Regenerările naturale din fructificaţie sau artificiale (însămânţări directe sau plantaţii)
• Păduri de răşinoase, amestecuri răşinoase cu foioase, făgete, stejărete, gorunete
Plantaţii de plopi rezultaţi prin butăşire sau lăstarii duşi până la vîrste inaintate sunt
incadraţi tot la codru
Regimul crang este caracterizat de modul de regenerare vegetativă, din lăstari, drajoni sau
butaşi. Se aplică numai la speciile care lăstăresc sau drajonează abundent:
• Lăstărire: stejari, tei, frasin, arţari, carpen, sălcii, cireş, plop negru, anin negru, salcâm
• Drajonare: salcâm, ulmi, plop alb, plop tremurător
• Fagul lăstăreşte greu
• Plop alb, aninul alb, mesteacănul nu lăstăresc sau formează lăstari puţin viabili
Modul special în care se recoltează arborii ajunşi la maturitate şi se asigură regenerarea
arboretului, în cadrul aceluiaşi regim, în scopul înfăptuirii ţelurilor de gospodărire, se numeşte
tratament.
Capitolul II
Organizarea studiului de caz
2.1.Obiectivele proiectului
Obiectivele acestui proiect sunt de doua tipuri: obiective teoretice si obiective practice.
Obiectivele teoretice sunt: aprofundarea pe teren a unor termemi si cunostinte, iar
obiectivele practice sunt punerea in contact a studentului cu faza de teren la inventarierea
arborilor si vizualizarea in teren a unor termeni deja cunoscuti ca clasa de productie, etc.
2.2.Logistica abordata
Pentru realizarea acestui studiu de caz au fost necesare urmatoarele instrumente si unelte:
ata, panglica, ruleta, topor, dendrometru, clupa, spray colorat si creta.
2.3.Metode de cercetare
Metodele de cercetare utilizate în efectuarea studiului de caz:

-Inventarierea statistică a arboretelor
2 2
t × s %× F
n= 2
F × Δ 2% +t 2× f ×s %
F - suprafaţa arboretului;
Δ% - toleranţa admisibilă;
t - coeficientul corespunzător probabilităţii de acoperire luată în considerare;
f - mărimea locului de probă;
s% - coeficientul de variaţie a volumelor pe arboret (unitatea statistică fiind locul de
probă) ;
Inventarierea parţială ( statistica sau selectivă ) se bazează pe considerentul ca arboretul
este o populaţie statistica .În acest context totalitatea suprafeţelor de probă( SSpi=E ) reprezintă
eşantional sau o colectivitate de selecţie ce se extrage din populaţie. Analiza statistico-
matematică efectuată asupra observaţiilor obţinute prin eşantionaj are rolul de a informa asupra
gradului de apropiere dintre probă şi populaţie din punct de vedere al suprafeţei de probă şi al
populaţiei. Principalele aspecte referitoare la inventarierile statistice sunt:
-forma suprafeţei de probă
-mărimea suprafeţei de probă
-numărul suprafeţelor de probă
-modul de amplasare al suprafeţelor de probă
-Observaţii pe itinerar şi în staţionar în ochiuri de regenerare precum şi analizarea
posibilităţii de aplicare a intervenţiilor şi stabilirea lucrărilor de întreţinere a culturilor silvice.
-Simularea - constă în utilizarea soft-urilor de specialitate – PROARB în vederea
simulării tăierilor de regenerare.
-Comparaţia s-a realizat utilizând tabele de producţie, amenajamente silvice şi soft-uri de
specialitate – FOND, utilitarul Excel, pentru analiza realităţii obiective din teren raportată la
condiţiile normale.
Pentru reprezentarea pe material cartografic a unităţilor amenajistice studiate s-a utilizat
pachetul GIS Mapsys 7.0.
Forma suprafeţelor de probă
În privinţa formei suprafeţelor de probă s-au experimentat o serie de forme după cum
urmează: pătrat, dreptunghi, cerc. S-a constatat că forma cea mai frecvent utilizată este cea
circulară. Ea reprezintă soluţia optimă de aplicat datorită următoarelor particularităţi:
-perimetrul cercului de probă la suprafeţe egale este mai mic decât perimetrul altor forme
de sondaj ceea ce înseamnă o posibilitate mai redusă de a întâlni arbori pe limita acestora.
-costul lucrărilor de inventariere prin benzi este mai ridicat faţă de soluţia perimetrelor
circulare.
-pentru aceeaşi suprafaţă coeficientul de variaţie pentru suprafeţele de probă circulare
este mai mic decât coeficientul de variaţie în cazul suprafeţelor dreptunghiulare.
Mărimea optimă a suprafeţelor de probă
În privinţa mărimii optime a suprafeţei de probă circulare s-a demonstrat că valoarea
respectivelor suprafeţe trebuie sa fie între 100-500 m 2. În lucrările de inventariere realizate la noi
în ţară se folosesc următoarele mărimi optime pentru suprafeţele de probă:
-300 m2 în cazul arboretelor exploatabile sau preexploatabile, echiene cu consistenţa 0,7-1,0;
-500 m2 pentru arborete echiene exploatabile cu consistenţa între 0,5-0,6 şi pentru arborete
pluriene cu consistenţa 0,5-1,0.
În ambele situaţii se folosesc :
-procedeul cercurilor de probă cu rază fixă
-procedeul cercurilor cu rază variabilă
În prima situaţie în cazul cercurilor cu rază fixă nu se modifică raza cercului în funcţie de
panta, ci doar suprafaţa de probă în funcţie de înclinare.
La cercurile cu rază variabilă se supralungeşte raza, în funcţie de unghiul de înclinare a
terenului.
Capitolul III
Localizarea studiului
3.1. Localizarea unitatii de productie

3.1.1. Vecinatati, limite, hotare
Tabelul 3.1
Puncte Vecinătăţi Limite Hotare

cardinale
Felul Denumirea
Nord O.S. Beliş naturală Culmea Bătrâna Liziera pădurii
sau semne
Est U.P. VII Scărişoara naturală Culmea Ocoale - Ordâncuşa convenţionale
Sud U.P. V Arieşeni naturală Culmea Cristesei ce delimitează
U.P. V Arieşeni O.S. naturală Culmea Sturu Culmea fondul forestier
Vest 1 de stat de cel
Sudrigiu naturală Cristesei privat
Limitele U.P. sunt bine conturate şi sunt cele stabilite la amenajarea din anul 1963. Toate
hotarele sunt clare, delimitate şi bine întreţinute. Limitele fondului forestier proprietate publică
de stat sunt materializate cu semne convenţionale, aplicate pe arborii de limita şi prin borne.
3.1.2. Trupuri de padure component

Tabelul 3.2
Nr Denumirea Denumirea Parcele Supraf Unitatea Gara CFR Distanfa. în km. până
. trupului de terit. - de la
pădure
crt bazinetului componente [h a] adminis- desti- Ocol Comj'oraţ Gara
trativă naţie CFR
1-6; 86-91; 96; 98 - 575,83 Gârda de Ştei 6 5 53
99; 122-124 Sus
Gârda Seacă 7; 10-18; 30-33; 675,94 Arieşeni Ştei 7 6 54
50; 51; 59;
34-42; 437,04 Budureasa Ştei 13 12 60
Hodobana 19-24 264,44 Arieşeni Ştei 8 7 55
Sohodoale 25-29 219,55 Arieşeni Ştei 12 11 59
Crişanu 43-47 199,18 Budureasa Ştei 15 14 62
Gârda Linia 48 59,24 Budureasa Ştei 14 13 61
1 Seacă 49 51,02 Arieşeni Ştei 14 13 61

Călineasa 52-54; 57; 58 122,37 Arieşeni Ştei 16 15 63
Vulturu 64-75 458,22 Gârda de Ştei 14 13 61

Sus
60-62 142,71 Arieşeni Ştei 14 13 61
Brustur 76-79; 81-83 293,46 Gârda de Ştei 13 12 60

Sus
Gheţar 102-104; 106; 109- 212,41 Gârda de Ştei 16 15 63
115; 120 Sus
Honci 92-95 101,61 Gârda de Ştei 9 8 56
Sus
Poliţei 100; 101; 121 76,15 Gârda de Ştei 4 3 51
Sus
1 — 7;10 — 54;
57-
Total trup - 62; 64 - 83; 86-96; 3889,17 - - 10 9 57
98-104; 106; 109-
115; 120-124
2 Ravicesti I Gârda Seacă 8 1,90 Arieşeni Ştei 7 6 54

Total truD 8 1,90 - - 7 6 54
3 Ravicesti II Gârda Seacă 9 0,60 Arieşeni Ştei 7 6 54

Total trup _ 9 0,60 - - 7 6 54
4 Ocoale I Gheţar 80 2,05 Gârda de Ştei 13 12 60
Sus
Total tr up 80 2,05 - - 13 12 60
5 Ocoale II Gheţar 84 0,99 Gârda de Ştei 16 15 63

Sus
Total trup 84 0,99 - - 16 15 63
6 Ocoale III _ Gheţar 85 85 0,97 0,97 Gârda de Ştei - 1 16 16 15 15 63 63

Total trup Sus
3.1.3. Administrarea fondului forestier
Padurile de pe teritoriul unitatii de productir in studio prezinta urmatoarele tipuri de

proprietate:
- Proprietate a statului
- Proprietate publica a persoanelor juridice
- Proprietate privata a persoanelor juridice
- Proprietate privata a persoanelor fizice
3.1.4. Vegetatia forestiera situata pe terenuri in afara fondului forestier national
In afara fondului forestier mai există suprafeţe acoperite cu vegetaţie forestieră, formată din pâlcuri
de arbori şi arbori izolaţi, care aparţin diferiţilor deţinători din zonâ.^ avem datele necesare pentru a face un
inventar al acestor suprafeţe.
Suprafeţele cu vegetaţie forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier sunt gospodărite de
proprietarii acestora.
3.1.5. Organizarea teritoriului

3.1.5.1. Constituirea unitatii de productie
Unitatea de producţie (U.P.) VI Garda Seacă s-a constituit în actualele limite la
amenajarea din 1963 prin preluarea în aceleaşi limite teritoriale ale U.P. X din M.U.F.B. Arieşul
Superior.
Cu ocazia amenajării din anul 2011, s-au păstrat numărul, denumirea şi limitele
teritoriale ale unităţii de la amenajarea precedentă (2001).
Modificările survenite în suprafaţa unităţii de producţie sunt redate în tabelul 2.2.3.1.1.
şi în tabelul IE (tabelul 2.4.2.1.), ce prezintă mişcările de suprafaţă din fondul forestier, perioada
2002-2011.
3.1.5.2. Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului
Parcelarul din U.P. în studiu a suferit mici modificări ca urmare a retrocedării de fond
forestier către foştii proprietari. Situaţia este prezentată în tabelul 2.2.1.1., care redă, comparativ,
numărul unităţilor amenajistice la amenajarea actuală şi la cele precedente, în tabelul 2.2.3.1.1. -
corespondenţa dintre parcelarul şi subparcelarul precedent şi cel actual.
Parcelele şi-au păstrat numerotarea de la amenajarea precedentă. Limitele parcelare sunt,
în majoritate, naturale - forme de relief clare, ape, sau liziera pădurii. La intersecţiile liniilor
parcelare cu limita fondului forestier, la intersecţiile liniilor parcelare între ele şi în principalele
puncte de contur s-au amplasat borne. Materializarea parcelarului şi recondiţionarea bornelor s-a
făcut de către personalul de teren al ocolului silvic.
Conform criteriilor din „ Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor" au fost delimitate
pe teren 382 subparcele, materializarea făcându-se, de către echipa de proiectare, cu semne
convenţionale, cu vopsea roşie.
3.1.5.3. Marimea parcelelor si subparcelelor

Tabelul 3.3
Amenaja-meniul Suprafaţa Parcele Subparcele

din anul... fondului
Nr.
forestier Suprafaţa ha] Nr. Suprafaţa [ha]
maxim medie minimă maximă medie minimă
ă
1993 4280,80 132 70,90 32,40 1,10 312 62,10 13,70 0,30
2002 4187,00 132 70,90 31,70 0,60 339 62,10 12,30 0,20
2012 4009,47 129 69,93 31,08 0,60 382 58,52 10,50 0,19
La amenajarea actuală, exceptând terenurile cu destinaţie specială, suprafeţele maxime
corespund parcelei 24 şi u.a. 48 A, iar suprafeţele minime corespund parcelelor 9 şi 125 şi u.a. 61
D.
3.1.5.4. Situatia bornelor

Tabelul 3.4
1 Denumirea ' Numerotarea bornelor Nr. Felul bornelor Parcelele unde
trupului de bornelor sunt amplasate
pădure
3 - 10,10 bis, 13, 15 - 28,30 -
34,
38,38 bis, 40 - 68, 68 bis, 69-
135
Garda Seacă 135 bis, 136- 138, 143 - 155, 307 -7;10-54;57-6;
159, 60, 162-193, 195 - i4-83; 86-96;!»
202,204 - 23! 241,242,247 - 104; 106; 109-
252,252 bis, 253 -58,260 - 115 120-124
270,272 - 276,278,282
[294,296 - 298, 304 - 311,311
bis, 112,315-317,319, 324,327-
332 334-339, 341 -349, 351
Raviceşti I 36 1 8
Raviceşti II - . 9
Ocoale I 194, 333 2 80
Ocoale II 203 1 Lemn 84
Ocoale III - - 85
Scobăneşti 239, 240,243 - 245 5 97

Ocoale IV 277 1 105
Ocoale V 280 1 107
Ocoale VI 281, 281 bis 2 108
Gheţar I 299 1 116
Gheţar II 300, 340 2 117
Gheţar III 301, 302 2 118
Gheţar IV 303 1 119
Gheţar V - - 125
Gheţar VI 318 1 126
Gheţar VII 320-323 4 127
Total 331 * *
Se observă că există parcele constituite din trupuri izolate, care nu au borne, acestea
fiind retrocedate foştilor proprietari odată cu porţiunea respectivă din parcelă, în prezent aceste
borne aflându-se în fondul forestier proprietate privată.
Bornele au fost recondiţionate în anul amenajării, fiind materializate şi pe arborele cel
mai apropiat. Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară s-a verificat amplasarea, materializarea
şi numerotarea bornelor.
3.1.5.5. Corespondenta intre parcelarul precedent si cel actual
Intre suprafata precedent si cea actual este o diferenta de (-177.3 ha), datorita
retrocedarilor de suprfete, includerii in fondul forestier a suprafetei totale a drumuriolor
forestiere si a diferentelor datorate de schimbarea bazei cartografice.
3.1.6. Planuri de baza utilizate. Ridicari in plan foloite pentru reambularea
planurilor de baza
3.1.6.1. Planuri de baza utilizate
Baza cartografică utilizată la actuala amenajare pentru determinarea suprafeţelor şi
întocmirea hărţilor de amenajament este formată din 19 trapeze la scara 1 • 5000 cu echidistanţa
curbelor de nivel de 5 metri. Dintre acestea şapte sunt fotocopii şi douăsprezece sunt foi volante.
Pentru fotocopii aerofotografierea s-a facut in anul 1970, restitutia s-a facut in anul 1975,
iar cartografierea s-a facu in 1976. Pentru foile volante aerofotografierea s-a facut in anul 1992
reperajul s-a executat de ICAS in 1995-1996, restitutai s-a facut de I.C.A.S. in anul 1997 iar
cartografierea digitala si plotarea a fost executata de I.C.A.S in anul 2001
Sapte planuri s-au utilizat si la amenajarea precedenta iar 12 s-au utilizat prima data la
actuala amenajare.
3.1.6.2. Ridicari in plan folosite pentru reambularea planurilor de baza
Pentru reambularea planurilor de bază s-au folosit ridicări în plan, realizate cu GPS-ul
„GARMIN — GPSmap 60CSx". Lungimea totală a drumuirilor efectuate este de 180,42 km cu
3149 puncte.
3.1.7. Suprafata fondului forestier
Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu este de 4009,47 ha cu

177,53 ha mai mică decât suprafaţa de la amenajarea anterioară. Diferenţa este justificata in
tabelul 2.4.1.1.1. Ocolul silvic are obligaţia, în eventualitatea unor mişcări de suprafaţa din
fondul forestier în deceniul de aplicare a amenajamentului, să ţină completat la zi tabelul 1 E
(tabelul 2.4.2.1.).
3.1.7.1. Determinarea suprafetelor
Determinarea suprafeţelor s-a făcut prin planimetrarea planurilor de bază. Mai întâi s-au
planimetrat parcelele, apoi subparcelele componente, urmărindu-se ca, în cadrul toleranţelor
admise, suma suprafeţelor subpareelelor componente să se închidă pe suprafaţa parcelei
Ulterior, s-a făcut confruntarea suprafeţelor planimetrate cu cele determinate la amenajarea
precedentă. Acolo unde eventualele diferenţe se încadrau în toleranţele admise, s-au considerai
bune vechile suprafeţe. In situaţiile în care diferenţele dintre suprafeţele u.a. de la amenajarea
precedentă şi cele nou determinate erau mai mari decât toleranţele admise, s-a procedat la o nouă
planimetrare, stabilindu-se suprafeţele corecte. In urma acestor lucrări s-au stabilit suprafeţele
actuale ale u.a. cu două zecimale.
3.1.7.2. Utilizarea fondului forestier

Tabelul 3.5
Nr D EN UMIRE A IN D ICA T ORILOR Total
Crt
11 FAG 1512,21 1512,21
12 STEJARI
13 ♦ PEDUNCULAT
14 - GORUN
DIVERSE SPECII TARI 63,04 63,04
16 SALCÂM
17 PALTIN 51,42 51,42
18 FRASIN
19 CIREŞ
20 NUC
21 DIVERSE SPECII MOI 1,53 1,53
22 TEI
23 PLOPI
24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI
25 SĂLCII 1,53 1,53
26 - DIN CARE IN LUNCA ŞI DELTA DUNĂRII
33 ALTE TERENURI (TOTAL) 46,97 46,97
34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ SILVICĂ 1,45 1,45
35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCŢIE SILVICĂ
36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DI 'ADMINISTRAŢIE FORESTIERĂ 11,03 11,03
37 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII
38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE
39 TERENURI NEPRODUCTIVE 11,8 11,8
40 FÂŞIE FRONTIERĂ
41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDU FORESTIER 22,69 22,69
3.1.8. Enclave
Tabelul 3.6
Amenajamentul dio anul
2002 2012
Nr. Supr Detonator Folosinţă Nr. Supr Deţină tor Folosinţă Parcele
nou [ha|
vechi ha limitrofe
Garda de Sus. păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi

satul Garda Garda Seacă locuinţe
Seacă locuinţe 100
ES 3.80 Locuitori comuna ) Fâneaţă. E50 3,80 Locuitori comuna Fâneaţă,
Garda de Sus. păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi 100
satul Garda Seacă locuinţe Garda Seacă locuinţe
ESi 5,60 Locuitori comuna Fâneaţă, E51 5,60 Locuitori comuna Fâneaţă,
Garda de Sus, păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi 100
salul Garda Seacă locuinţe Garda Seacă locuinţe
E52 14.80 Locuitori comuna Fâneaţă, E52 14,80 Locuitori comuna Fâneaţă, 9g; 100;
1 Garda de Sus, păşune şi Garda de Sus, păşune şi
cătunu Scobăneşti locuinţe cătunul Scobăneşti locuinţe 103
E53 3,60 Locuitori comuna Fâneaţă, E53 3,60 Locuitori comuna Fâneaţă, 100;I0i;l21
Garda de Sus, păşune Garda de Sus, satul păşune
satul Garda Seacă Poliţei Garda Seacă Poliţei
E54 0,20 Locuitoricomuna Fâneaţă - - -
Garda de Sus, şi păşune
setul Gheţco
E55 0,30 Locuitori comuna Fâneaţă E54 0,30 Locuitori comuna Fâneaţă şi 101
Garda de Sus, şi păşune Garda de Sus, satul păşune
satul Gheţar Gheţar
0,60 Locuitori comuna Fâneaţă E55 0,60 Locuitori comuna Fâneaţă şi 101;121
E56 Garda de Sus, şi păşune Garda de Sus, satul păşune
satul Gheţar Gheţar
E57 1,40 Locuitori comuna Fâneaţă E56 1,40 locuitori comuna Fâneaţă şi 102
Gănia de Sus, setul şi păşune Garda de Sus, satul păşune
Gheţar Gheţar
E58 0,50 Locuitori comuna Fâneaţă E57 0,50 LxuitQri comuna Fâneaţă şi 102
setul Gheţar Gheţar
satul Ocoale Ocoale
E60 3.70 Locatori comuna Fâneaţă E59 3,70 Locuitori comuna Fâneaţă şi 110; IU
satul Ocoale Ocoale
1,50 Locuitori comuna Fâneaţă E60 1,50 Locuitori comuna Fâneaţă şi 111
E61 GărdadeSus, satul şi păşune Garda de Sus, satul păşune
Ocoale Ocoale
E62 0,20 Locuitori comuna Fâneaţă E61 0,20 Ixcurtori comuna Fâneaţă şi 111
GărdadeSus, satul şi păşune Garda de Sus, satul păşune
Ocoale Ocoale
7,60 Locuitori comuna Fâneaţă, E62 7,60 Locuitori comuna Fâneaţă, 111,112
E 63 Garda de Sus, păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi
satul Hănăseşti locuinţe Hănăseşti locuinţe
E64 50,80 Locuitori comuna Fâneaţă, E63 50,80 Locuitori comuna Fâneaţă, 112;
Garda de Sus, păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi 113; 114
satul Hănăseşti locuinţe Hănăseşti locuinţe
E65 2,40 Locuitori comuna Fâneaţă E64 2,40 Loontori ccmina Fâneaţă şi 113
setul Gheţar Gheţar
satul Hănăseşti Hănăseşti
satul Hănăseşti ~ Hănăseşti
E69 . 2,40 Locuitori comuna Fâneaţă E68 2,40 Locuitori comuna Fâneaţă şi 117
E70 0,70 Locuitori comuna Făneaţă E69 0,70 Locuitori comuna Fâneaţă şi 117
E71 170 Locuitori comuna Fâneafă E70 0,70 Locuitori comuna Fâneaţă şi
C şi
E72 18.00 Locuitori comuna Fâneaţă E71 18,00 Ixciritori comuna Fâneaţă şi 94; 96;
Garda de Sus, şi păşune Garda de Sus, satul păşune 98; 103;
satul Gheţar Gheţar 104
E73 3,00 Locuitori comuna Fâneaţă, E72 3,00 Locuitori comuna - -C T 121;
Garda de Sus, păşune Garda de Sus, satul Fâneaţă,
Garda Seacl 122
satul Garda Seacă păşune
E74 0,40 Locuitori comuna Fâneaţă, E73 0,40 Locuitori comuna Fâneaţă, 122
satul Garda Seacă Garda Seacă
E75 0.20 Locuitori comuna Fâneaţă, E74 0,20 Locuitori comuna Fâneaţă, 120;
satul Garda Seacă Garda Seacă 122
satul Munună
Munună
satul Munună Munună
E78 3,30 Locuitori comuna Fâneaţă E77 3,30 Locuitori comuna Fâneaţă şi 89; 90;
satul PI işti Plişti 93
- - E78 10,95 Locuitori comuna Fâneaţă, 30; 86
Garda de Sus, satul păşune şi
Chicera locuinţe
- - - E79 0,33 Locuitori comuna Fâneaţă şi 30; 87
Arieşeni, satul păşune
Chicera
- - E80 44,84 Locuitori comuna Fâneaţă, 31; 32;
Arieşeni, satul Casa păşune şi 51; 52;
de Piatră locuinţe 53; 54;
58; 59
Total \448,20\ * * Total 504,13 * *
3.1.9. Organizare administrative
Situaţia arondării pe districte şi cantoane

. Tabelul 3.7
District Canton Suprafaţa
Parcele componente (ha]'
Nr. Denumirea Nr. Denumirea
Garda Seacă 14 Hodobana 1-30; 129D 1110,05
III 15 Gârdişoara 31-54; 128D 1072,77
16 Vulturul 57-62; 64 - 87; 130D; 131D 1054,29
17 Gheţar 88-127; 132D 772,36
Total district 4009.47
Total U. P. 4009,47
3.2. Studiul statiunii si al vegetatiei

3.2.1. Elemente privind cadrul natural, specifice unitatii de productie
3.2.1.1. Geologie
Substratul litologic predominant pe care s-au format solurile din U.P. VI Garda Seacă
este alcătuit în cea mai mare parte din calcare, cu deosebire porţiunea cuprinsă între parcelele 21-
127 (deci pe 84% din suprafaţă). în această suprafaţă de 3350 ha, există şi insule de cristalin,
cum ar fi spre exemplu în zona parcelelor 97, 99. Pe restul suprafeţei de 16%, în sud - vestul U.P.
predomină şisturile cristaline, cu mici insule de calcar. Pe aceste roci s-au format soluri diferite
cu productivităţi diferite, depinzând de natura rocii şi procentul de schelet. Pe întreg teritoriul
studiat se întâlnesc foarte multe porţiuni cu rocă la suprafaţă şi soluri scheletice.
3.2.1.2. Geomorfologie
Din punct de vedere geomorfologie, conform „Monografiei geografice", unitatea de

producţie VI Garda Seacă este situată în Ţinutul Carpaţilor Occidentali, subţinutul Munţilor
Apuseni, districtul Munţilor Bihariei, subdistrictul Padiş - Cetăţile Ponorului, în bazinul
hidrografic al pârâului Garda Seacă, afiuent de stânga al râului Arieşul Mare.
Altitudinea variază între 720 m în zona u.a. IA şi 1597 m în u.a. 45A (Vârful Bătrâna),
iar cea medie este de cea. 1126 m.
Este o regiune frământată, cu relief bine conturat, cu multe abrupturi stâncoase, cu
platouri calcaroase, cum este cel din zona Ocoale - Gheţar.
Forma de relief exclusivă în fondul forestier este versantul, cu configuraţie de la
ondulată la frământată, cu înclinare variabilă, de la 6 la 60 de grade, predominând înclinări între
16 şi 30 de grade.
Expoziţia generală a unităţii de producţie este sudică, dar din cauza reliefului foarte
frământat, expoziţia predominantă este parţial însorită.
Distribuţia vegetaţiei forestiere şi ierboase evidenţiază că etajarea se interferează şi
chiar se subordonează zonalităţii determinată de situarea unităţii de producţie - se disting două
subzone (etaje fitoclimatice) forestiere: etajul montan de molidişuri (FM 3) şi etajul montan de
amestecuri (FM 2).
3.2.1.3. Hidrografie
Teritoriul unităţii de producţie este situat în bazinul hidrografic al văii Garda Seacă, lungă
de aproximativ 18,5 km. Dat fiind substratul litologic calcaros, în zonă sunt numeroase fenomene
specifice caretului, cum ar fi dolinele, peşterile, avenele, „izbucurile", endocarstnl (dispariţia apelor
de la suprafaţă din pâraie şi scurgerea lor prin albii subterane) etc.
Valea principală din amonte spre aval, de la Gârdişoara în jos, în peştera "Coiba Mică (u.a.
33D), dispare în subteran, apărând la suprafaţă în „Izbucul Tăuz"(u.a. 22C), care este un punct de
atracţie turistică, dar şi o arie protejata prin Legea 5/2000, impresionând prin volumul de apă, dar
şi prin forţa cu care iese la suprafaţă.
Pe această porţiune de trei kilometri există şi o scurgere de suprafaţă, dar numai a apelor
ce izvorăsc de pe versantul stâng al văii, în special pârâul Călineasa şi pârâul Vulturul.
Asemănător se petrec lucrurile în zona platoului Ocoale (parcelele 102 - 120), unde apele au
cursuri subterane care se ivesc la suprafaţă din peştera Pojarul Poliţei (u.a. 101E) şi din „Izbucul
Coteţul Dobreştilor" (u.a. 122D).
Pâraie fără cursuri de apă la suprafaţă mai sunt:
- pârâul Brustur - pe aproape toată lungimea;
- pârâul Hoanca Morii - complet secat la suprafaţă pe tot timpul anului;
- pârâul Honci - secat pe tot timpul anului.
Ca o concluzie ce se poate trage este faptul că Valea Garda Seacă are curs de apă
permanent pe 15,5 km din 18,5, cu menţiune a că debitul acesteia este destul de variabil în funcţie de
precipitaţii.
Regimul hidrologic al solurilor este acela de aprovizionare cu apă din precipitaţii, care
percolează normal profilul lor până la roca mamă. Regimul de umiditate al solurilor este strâns
legat de regimul climatic şi cel hidrologic, având variaţii în cursul anului de la jilav - reavăn jilav,
la reavăn-reavăn jilav, care este foarte favorabil creşterii şi dezvoltării vegetaţiei forestiere.
Alimentarea apelor din reţeaua hidrografică este predominant pluvială, iar regimul
hidrologic al reţelei hidrografice este de tipul D, caracterizat prin:
- absenţa viiturilor de iarnă;
- apele mari de primăvară încep în martie şi ţin până în mai;
- existenţa viiturilor în lunile iunie şi iulie;
- alimentarea din ploi este predorninantă în scurgerea superficială, iar cea
subterană mai mare de 30%.
3.2.1.4. Climatologie
Sub aspect climatic, după „Monografia Geografică a R.P.R.", teritoriul unităţii de

gospodărire este situat în sectorul cu climă de munte, clima munţilor mijlocii, favorabilă pădurilor
(IV C), caracterizată printr-un regim mai moderat al oscilaţiilor temperaturii aerului, umiditate
relativ ridicată în timpul verii şi precipitaţii abundente, repartizate însă diferit pe pantele opuse ale
munţilor.
Provincia climatică după Koppen este Dfk' şi Dfck', unde:
D - climat boreal;
f- precipitaţii suficiente tot timpul anului;
c - temperatura medie lunară .mai mare de 10C cel puţin 3 luni, iar luna cea mai rece,
cu temperatura medie mai mare de -38°C;
k - iarnă rece, temperatura medie lunară < 18°C, cea mai caldă
lună > 19° C.
încadrarea climatică după Koppen, are un caracter general, aceasta necaracterizând în
totalitate particularităţile locale ale regimului climatic.
3.2.1.5. Regim termic
Tabelul 3.8
Speciflcari Valori(date]
1 Temperatura aerului( medii i II III rv V VI VII VIII IX X XI XII

lunare ji anuale)
- - - 3,8 8. 11, 13,1 12, 9,4 5,2 0,1 -3,5
5,9 4,5 1,5 7 6 7
Anuala 4,1°C
2 Amplitudinea temperaturilor 19,0°C
medii anuale
3 Temperatura maxima 31,4°C
absolute
4 Temperatura minima absoluta -30,4°C
5 Temperatura medie pe lama PrimSvara Vara Toamna Perioada
anotimpuri }i perioada de de
vegetafie vegetafie
-4,6 3,7 12,5 4,9 11,1
6 inceputul, sfarjitul, durata Inceputul Sfir$itul Durata medie Suma T
medie, suma temperaturii (zile)
medii >0°C [perioada medii>0°C
bioactiva) 27 III 16X1 235 1998
1 Inceputul, sfar$itul, durata Inceputul Sfar$itul Durata medie Suma T
medie, fi suma temperaturii (zile) medii>10°
medii >10°C perioada de C
vegetafie) 28 V 11 IX 107 1301
8 Data medie a primului inghef 24IX
9
f Data medie a ultimului inghef 22 V |
3.2.1.6. Regim pluviometric

3.2.1.7. Regim eolian
Pentru caracterizarea regimului eolian specific unităţii de gospodărire, sunt prezentate

o serie de date in tabelul următor.
Situaţia frecvenţei medii şi vitezei medii a vânturilor pe direcţii, şi
a numărul zilelor cu vânt tare
Tabelul 3.9
Nr. Specificări Valori(date)
crt
1 Direcţia şi frecvenţa vânturilor N NE E SE S sv V NV Calm
dominante(%) 11,8 12,6 1,4 2,5 2,6 25,2 2,8 3,9 37,2
Viteza medie anuală a 4,3
vântului dominant(m/s)
2
Conform datelor din tabel, vânturile nu prezintă o periculozitate deosebită pentru
vegetaţia forestieră din zonă. Doborâturile frecvente din ultimul deceniu au fost provocate de
vânturi excepţionale.
3.2.2. Soluri
3.2.2.1. Evident si raspandirea teritoriala a tipurilor de sol
Amplasarea şi studiul profilelor principale de sol s-a făcut concomitent cu descrierea
parcelară. Practic, după studierea unui profil principal, în u.a. următoare s-au executat numai
profile de control. In situaţia în care în profîlele de control s-au schimbat orizonturile superioare,
acestea s-au adâncit şi s-au studiat ca profile principale.
Pentru identificarea şi studiul tipurilor de sol s-au executat un număr de 40 de profile
principale, în următoarele u.a.: 3 A, 7 B, 12 B, 17 A, 20 F, 24 B, 27 B, 29 A, 31 A, 33 B, 35 A,
37 A, 40 B, 43 A, 45 A, 48 A, 50 B, 57 A, 61 B, 65 C, 67 C, 69, 72 A, 74, 75 A, 77 D, 78 B, 79
A, 83 A, 87 A, 92 C, 98 A, 104 B, 110 G, 112 B, 114 A, 118 A, 120 B, 122 C şi 124 A.
Din 9 profite principale s-au recoltat probe (u.a.: 7 B, 27 B, 31 A, 43 A, 67 C, 74,83 A,
112 B şi 122 C), care au fost analizate la laboratorul din I.C.A.S. Staţiunea Braşov.
Evidenţa tipurilor de sol

Tabelul 3.10
Clasa Tipul Subtipui Codul Succesiunea Suprafaţa
orizonturilor ha %
Protisoluri Litosol distric 0101 175,50 4
rendzinic 0103 217,06 5
Total litosoluri 392,56 10
Total protisoluri 392,56 10
Cambisoluri Eutricam bosol tipic 3101 Ao-Bv-C 78,41 2
rendzinic 3116 A0-BV-RK 41,81 1
Total eutricambosol 120J2 3
tipic 3201 A0-Bv-C 2001,40 51
Cambisoluri Districam bosol prespodic 3205 A„-Bv-R 7,14 -
scheletic 3207 A„-Bva(1-R 753,46 19
subscheletic 3208 A0-Bvsq-R 55,04 1
Total districambosol 2817,04 71
Total cambisoluri 2937,26 74
Prepodzol tipic 4101 A«-Bf-R 309,68 8
litic 4104 A„u-Bs-R 67,91 2
Total prepodzol 377,59 10
Spodisoluri tipic 4201 A.-E.-Bh.-R 57,59 1
Podzol feriluvic 4203 A.-E.-B.-R 59,86 2
litic 4206 A„ — Ea — Bhs - R 133,50 3
scheletic 4207 A»—E,- Btc^ - R 4,14
Total podzol 255,09 6
Total spodisoluri 632,68 16
T O T A L U. P. 3962,50 100
Se observă ponderea mare a districambosolurilor, sol care, împreună cu
eutricambosolurile şi corelat cu condiţiile climatice favorabile, oferă condiţii bune
pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere. Acest lucru este reflectat în creşterile
arboretelor care, în procent de 62 %, realizează clase de producţie mijlocii.
3.2.2.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol

Litosol
Răspândire: Este întâlnit pe versanţii abrupţi din zonele cu relief carstic, rământat, cu
stâncărie la suprafaţă, ocupând 10% din suprafaţa teritoriului studiat. In "Sistemul român de
clasificare a solurilor" din 1979 era cunoscut sub denumirea de litosol.
Alcătuirea si caracterizarea morfologică a profilului: Prezintă următoarea succesiune
de orizonturi pe profil: Aodi - Rp.
Orizontul Aodi, gros de cel puţin 5cm are culoare brună, cu gradul de saturaţie în baze
V<53%. Orizontul Aodi este urmat de rocă permeabilă, fisurată, calcaroasă (Rp).
Au o textură fină sau mijlocie.
Structura este glomerulară, relativ slab dezvoltată. Conţinutul în humus slab, pH – ul
are valori relativ scăzute: reacţia este slab acidă în orizontul Ao (pH sub 5)
Luosol dtstnc - orizonturi - Aodi Rp (Cod 0101). Orizontul Aodi este gros de puţin 5cm
«re culoare bruni, cu gradul de saturaţie în baze V<53%, Sunt soluri de boni^ inferioara pentru
molidişuri si făgete montane. în prezent pe aceste soluri sunt BKrtidijur amestecuri de fag cu
molid cu stare slabă de vegetaţie de clasă inferioara de producţie.
Lttosol rtndxinic - orizonturi - Ao - Rp (Rz) (Cod 0103). Asemănător cu cei distrtc,a
deosebirea ci roca din orizontul Rp este alcătuiţi din calcare. Sunt soluri de bonitate inferioM
pentru molidişuri si amestecuri de molid, brad, fag. In prezent pe aceste soluri sunt molidişuri »>
amestecuri de molid, brad, fag, cu stare slabă de vegetaţie de clasă inferioară de producţie.
Eutrîcambosol
Răspândire: Eutricambosolurile ocupă 3% din suprafaţa teritoriului studiat, fi^ Întâlnite
pe zone Întinse In partea din aval a unităţii de producţie, la altitudini de până la 1350 m în
"Sistemul român de clasificare a solurilor" din 1979 era cunoscut sub denumirea de brun
eumezobazte.
Alcătuirea si caracterizarea morfologică a profilului: Prezintă următoarea succesiune de
orizonturi pe profil: Ao-Bv-C.
Orizontul Ao este cuprins între 10-35 cm, are culoare brună. Orizontul Bv are între 20 -
120 cm grosime, are culoare brun-gâlbuie şi se continuă cu materialul parental C.
Au o texturi mijlocie (lutoasă sau luto-prăfoasă), nediferenţiată pe profil, structuri slab-
moderat dezvoltaţi, grăunţoasă în Ao şi poliedrică angulară sau prismatică în Bv. Celelalte
proprietăţi fizice, fizico-mecanice şi de aeraţie sunt, în general favorabile. Conţinutul în humus
este de 2-4%, gradul de saturaţie în baze ridicat (V cuprins între 60 şi 85%). Reacţia solului este
slab acidă la neutră (pH Intre 5,4-7,0).
Sublipuri şi fertilitatea lor
Eutrîcambosol tipic - orizonturi - Ao - Bv - C (Cod 3101). Sunt soluri de bonitate
superioară pentru amestecuri de ruşinoase cu fag determinată de volumul edafic mare, conţinutul
de humus şi aprovizionarea bună cu apă. în prezent pe aceste soluri sunt amestecuri de răşinoase
cu fag având diseminat paltin de munte, lance, ulm de munte cu o stare bună de vegetaţie, de
clasă superioară de producţie, dar şi molidişuri pure, create prin plantaţii.
Eutricambosol rendzinic - orizonturi - Ao - Bv - Rrz (Cod 3116). Sunt soluri
asemănătoare cu cele tipice, dar cu rocă calcaroasă dură în primii 150 cm adâncime, fapt ce le
conferă o bonitate mijlocie. Pe aceste soluri sunt arborete constituite din molid şi fag, cu o stare
slabă de vegetaţie, de clasă de producţie inferioară.
Districambosol
Răspândire: Districambosol uri le ocupă 71% din suprafaţa teritoriului studiat, fiind
întâlnite pe zone întinse din unitatea de producţie, la altitudini de până la 1500 m. în "Sistemul
român de clasificare a solurilor" din 1979 era cunoscut sub denumirea de brun acid.
Alcătuirea si caracterizarea morfologică a profilului: Prezintă următoarea succesiune de
orizonturi pe profil: Ao-Bv-C(R).
Orizontul Ao este cuprins între 20 - 30 cm, are culoare brun-deschisă. Orizontul Bv are
între 20 - 60 cm grosime, are culoare brună cu nuanţe gălbui cel puţin în partea superioară şi se
continuă cu materialul parental C sau roca mamă R.
Au o textură mijlocie-grosieră până la mijlocie, nediferenţiată pe profil, structură slab-
moderat dezvoltată, grăunţoasă în Ao şi poliedrică în Bv. Celelalte proprietăţi fizice, fizico-
mecanice şi de aeraţie sunt, în general favorabile. Conţinutul în humus este de 3-4% şi este
constituit îndeosebi din acizi fulvici, dar pot avea o cantitate mare de materie organică de până la
20-25%, gradul de saturaţie în baze scăzut (V sub 55% uneori sub 35%). Reacţia solului este
acidă la puternic acidă (pH între 4,5-5,0).
Districambosol tipic - orizonturi - Ao-Bv-C (Cod 3201). Sunt soluri de bonitate
superioară pentru molidişuri şi amestecuri de răşinoase cu fag determinată de volumul edafic
mare, conţinutul de humus şi aprovizionarea bună cu apă în prezent pe aceste soluri sunt
molidişuri şi amestecuri de răşinoase cu fag având diseminat paltin de munte, ulm de munte,
plop tremurător, salcie căprească, scoruş, cu o stare bună de vegetaţie, de clasă superioară de
producţie.
Districambosol prespodic - orizonturi - Aou-Bv-R (Cod 3206). Sunt soluri asemănătoare
cu cele tipice, dar cu acumulare de sescvioxizi (în deosebi de AI2O3 în Bv). Pe aceste soluri sunt
arborete constituite din molidişuri, dar şi amestecuri de molid cu brad şi fag, având diseminat
paltin de munte, ulm de munte, scoruş, plop tremurător, cu o stare slabă de vegetaţie, de clasă de
producţie inferioară.
Districambosol scheletic - orizonturi - Ao-Bvqq-R (Cod 3207). Sunt soluri
asemănătoare cu cele tipice, dar cu peste 75% schelet cu diametrul mai mare de 2 mm, fapt ce le
conferă o bonitate mijlocie. Pe aceste soluri sunt arborete constituite din molidişuri, dar şi
amestecuri de molid cu brad şi fag, având diseminat paltin de munte, ulm de munte, scoruş, plop
tremurător, cu o stare bună de vegetaţie, de clasă de productie mijlocie.
Districambosol subscheletic - orizonturi - Ao-Bvsq-R (Cod 3208). Sunt soluri
asemănătoare cu cele tipice, dar cu schelet cu diametrul mai mare de 2 mm, între 26 şi 75%, fapt
ce le conferă o bonitate mijlocie. Pe aceste soluri sunt arborete constituite din amestecuri de
răşinoase cu fag şi molidişuri, având diseminat paltin de munte, ulm de munte, scoruş, plop
tremurător, salcie căprească, cu o stare bună de vegetaţie, de clasă de producţie mijlocie.
Prepodzol
Răspândire: Prepodzolurile ocupă 9% din suprafaţa teritoriului studiat, fiind întâlnite
partea superioară a unităţii de producţie, la altitudini cuprinse între 850 şi 1600 m. In "Sistemul
român de clasificare a solurilor" din 1979 era cunoscut sub denumirea de brun feriiluvial.
Alcătuirea şi caracterizarea morfologică a profilului: Prezintă următoarea succesiune de
orizonturi pe profil: Aou - Bs - R(C).
Orizontul Aou este subţire, are culoare închisă, cu humus acid. Urmează Bs de
acumulare a sescvioxizilor .fier şi humusului, are grosimi între 30 şi 70 - 80 cm, are culoare
brun-ruginie cu nuanţe roşiatice şi se continuă cu roca mamă R sau materialul parental C.
Au o textură variată, mijlocie-grosieră sau mijlocie, nediferenţiată pe profil, structură
grăunţoasă în Aou şi nestructurat sau structură poliedrică slab dezvoltată în restul profilului.
Celelalte proprietăţi fizice, fizico-mecanice şi de aeraţie sunt, în general nefavorabile. Conţinutul
în humus este de 10 — 25% în orizontul superior şi este constituit îndeosebi din humus brut şi
acid. Gradul de saturaţie în baze şi pH-ul sunt dintre cele mai scăzute (V sub 55%, uneori cea.
10%), iar reacţia solului este puternic acidă (pH = 4).
Subtipuri şi fertilitatea lor:
Prepodzol tipic - orizonturi - Aou - Bs - R(C) (Cod 4101). Sunt soluri de bonitate
mijlocie pentru molidişuri determinată de volumul edafic relativ mic, aciditate destul de mare. In
prezent pe aceste soluri sunt molidişuri având diseminat paltin de munte, scoruş cu o stare bună
şi slabă de vegetaţie, de clasă mijlocie şi inferioară de producţie.
Prepodzol litic - orizonturi - Aou - Bs - R (Cod 4104). Sunt soluri asemănătoare cu cele
tipice, dar cu rocă compactă a cărei limită superioară este situată între 20 - 50 cm adâncime. Pe
aceste soluri sunt arborete constituite din molidişuri având diseminat paltin de munte, scoruş, cu
o stare slabă de vegetaţie, de clasă de producţie inferioară.
3.2.3. Tipuri de statiune

Tipurile de staţiune identificate în cuprinsul U.P. VI Garda Seacă sunt evidenţiate în
tabelul („Lista u.a. pe tipuri de staţiuni şi sol"), precum şi în tabelul („Evidenta tipurilor de
staţiune"), fiind descrise în tabelul
Teritoriul U.P este situat in doua etaje de vegetatie: montan de molidişuri (FM 3) şi etajul
montan de amestecuri (FM 2).
3.2.3.1. Evident si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune
Tabelul 3.11
Nr. T i p u l d e s t a fi u n e Tipul şi Bonitatea (ha ] Total
subtipul
crt. Cod Diagnoza de sol Inf Miji. Super. ha %
Total FM3 . 87,26 513,28 600,54 15
E t a j u l m o n t a n d e a m e s t e c u ri FM 2
4. 3.1.2.0. Montan de amestecuri Pi, 0101 392,56 392,56 10
stâncărie şi eroziune excesivă 0103
5. 3.3.1.1. Montan de amestecuri Pi, podzolic, 4104 180,25 - - 180,25 4
edafic mic, cu Vaccinium şi alte 4203
acidofile 4206
6. 3.3.1.2. Montan de amestecuri Pm(i), podzolic, 4201 - 24,09 ■ 24,09 1
edafic submijlociu, cu muşchi şi alte 4207
acidofile
7. 3.3.2.1. Montan de amestec Pi, brun podzolic 3205 56,71 - - 56,71 2
şi criptopodzolic, edafic mic, cu Luzula 4101
± Calamagrostis 4104
8. 3.3.3.2. Montan de amestecuri Pm, brun 3101 - 2708,35 - 2708,35 68
edafic mijlociu cu Asperula - Dentaria 3116
3201
3207
3208
T o t a l F M 2 | 629,52 2732,44 - 3361,96 85
T OT A L U.P. ha 716,78 3245,72 - 3962,50 100
% 18 82 - 100 -
3.2.3.2. Descrierea tipurilor de statiune cu factori limitative si masurile de

gospodarire impuse de acesti factori
Tabelul 3.12
. Indicativul de clasificare şi Tipul natural Factorii şi Măsuri de gospodărire impuse de factorii
descrierea concisă a fundamenta] determinanţi ecologici şi de riscuri
tipului de staţiune de pădure şi i ecologici
productivitatea limitativi;
acestuia riscuri Reco- Compoziţia optimă Tratamente
m and ăr i Compoziţia de împă- M
durire în terenuri goale
2.3.3.2. Montan de 111.4 - superficia- 7-8M02- - tăieri

molidişuri Pm, brun edafic Molidişuri cu litatea solului 3IA+BRFAPAMSR progresive
submijlociu cu Oxalis — Oxalis şi scheletul; - 1
Dentaria ± acidofile. acetosella pe rezerve
Răspândit pe versanţi cu soluri schelete reduse de - tăieri de 1
înclinări moderate şi repezi, cu (m) apă. conservare
expoziţii diverse. Substraturi AN
litologice formate din roci
cristaline. Soluri brune acide S9M01-2LA +BRFA.PAM
mai rar brune feriiluviale, SRAN
scheletice.
Bonitate mijlocie pentru
molidişuri
3.1.2.0. Montan de ames- 134.4 - superficia- - 4-âVf02- - tăieri de
FM 2 - Etajul montan de amestecuri
tecuri Pi, stăncărie şi eroziune Amestec litatea solului 3BR(PD+24FA+UL conservare

excesivă. de molid, şi scheletul; -
Versanţi superiori şi brad şi fag, rezerve
mijlocii, foarte repezi, cu pe reduse de
expoziţii diferite, blocuri de stâncărie apă.
stâncărie. Soluri brune acide, calcaroasă PAMME 7-8MO, (PI) +2-
podzoluri, mai rar rendzine, (i). 3FA +PAM, ULME
subtipuri litice.
Bonitate inferioară pentru
amestecuri de molid cu brad şi
fag-
3.3.1.1. Montan de 115.3 Molidiş - scheletul; - 7-8MO 2-31A FA PAM, Pt, - tăieri
amestecuri Pi, podzolic, edafic cu Vaccinium - roca la Mt progresive
mic, cu Vaccinium şi alte myrtillus (0 suprafaţă;
acidofile. - aprovizio- +SRAN - tăieri de
Versanţi repezi, creste, 142.2 Molideto narea cu apă 8-9MQ1-2H1FAPAMPI+
FM 2 - Etajul montan de amestecuri
conservare
culmi înguste, expoziţii - făget cu SRAN
umbrite şi intermediare. Vaccinium
Substraturi litologice formate myrtillus (0
din roci cristaline. Soluri brune
acide, mai rar brune 416.1 Făget
feriiluviale, litice. montan cu
Vaccinium 4-âM02-3BR(Pft2-
Bonitate inferioară pentru myrtillus (i).
molid, brad, fag. 4FA+UL
PAMME 7- 8MO (PI). 2-
3FA + PAM. UL.ME
7- 8FA. 2- 3MO
(PD+PAM
SR.ME 5- 7FA, PAM 3-5
MO, LA (PI) +SRME
3.2.4. Tipuri de padure
Tipurile de pădure identificate în cuprinsul U.P. sunt consemnate în „Evidenţa tipurilor

de pădure" (tabelul) şi în „Lista u.a. pe tipuri de staţiuni şi păduri" (tabelul). Sunt prezentate şi
evidenţa formaţiilor forestiere (tabelul), precum şi „Lista unităţilor amenajistice în raport cu
caracterul actual al tipului de pădure" (tabelul).
3.2.4.1. Evidenta tipurilor naturale de padure
Tabelul 3.13
Nr. crt. Tip de Tipul de pidure Productivitate natural i Total
statiune Cod Denumire Inf. MijI. Sup. (M j[%
(cod) (ha| lhal Iha| |
1. 2.3.3.2. 111.4. Molidis cu Oxalis acetosella pe soluri 700,09 _ 700,0 18
3.3J.2. schelete (m) 9
2. 2.3.2 3. 112.1. Molidis cu mu$chi verzi (m) - 304,99 - 304,99 S
3.3.1.2.
3. 3.3.1.2. 115.1. Molidis cu Vaccinium myrtillus $i Oxalis - 10,61 10,61 -
acetosella (m)
4. 2.3.1.1. 115.3. Molidis cu Vaccinium myrtillus (i) 219,4 - 219,45 6I
3.3.1.1. 5
5. 3.3.3.2. 124.1. Molideto - bradet pe soluri schelete (m) - 90,72 - 90,72
6. 3.3.3.2. 134.1. Amestec de rasinoase si fag pe soluri - 155035 - 1550,35 39

schelete (m)
7. 3.1.2.0. 134.4. Amestec de molid, brad, fag pe stdncarie 392,5 - 392,56 11
calcaroasS (i) 6
8 3.3.1.1. 142.2. Molideto - fSget cu Vaccinium myrtillus (i) 11,21 - 11,21
9. 3.3.2.1. 143.1. Molideto - fSget cu Luzula luzuloides (i) 13,87 - - 13,87

10. 3.3.3.2. 411.4. FSget montan pe soluri schelete, cu flora de - 588,96 - 588,96 15
mull (m)
11. "3.3.2.1. 415.1 Faget montan cu Luzula luzuloides (i) 42,84 - - 42,84
416.1. Faget montan cu Vaccinium myrtillus (i) 36,85 36.35
3.2.5. Structura fondului de productie si protectie
Tabelul 3.14
Subun Specia Supra- Clase de virstă (ha| Clase de Productie
itate a (grupul raţa de I II III IV V VI VII> I II III V
IV
dc specii) (ha)
gospo-
d ărir
e
S.U.P. Răşinoas 1260,9 174,8 408,4 28£2 29,3 218,4 140^1 26096 - 17,2 1206/S 38,08
„A" e 9 3 6 4 5 3 6
Fag 646,95 53,93 138^ 31,7 45^9 46y7 60,66 269,97 - - 550,63 B3,46
5 8 7
DT 42,70 21.29 1632 0j07 - - - 5,02 - - 4139 1,24 0,07 '
DM 1,53 1,53 . • - - - - - - 1,53 - .
Total ha 1952,1 2515 5633 6067 74/3 2652 200,7 - 17,2 17950 122,7 12j93
„A" 7 8 3 2 9 6 0 8 1
% 100 13 29 3 4 14 10 27 - 1 92 6
S.U.P. Răşinoas 810,69 10,0 79,37 34,7 - 7,20 91,42 587,93 - 8,27 70277 81,88 18,2
“E" e 2 5 7
Fag 611,24 6,26 30,01 9,73 - 26,43 117, 421,71 - - 43630 155,6 1932
IC 2
DT 6,67 • 6,32 - - - - 0,35 - - 6,32 0,35 -
Total ha 1428,6 16,28 115,7 44,4 . 33,63 208,5 îouyţw - 8,27 1144^) 237,8 37,5
„E" 0 0 8 2 5 9
% 100 1 8 3 0 2 15 71 - 1 80 17 2
S.U.P. Răşinoas 314,04 0,46 58,54 13,8 11,1 13,83 62,22 153,98 - 3,04 96,57 15698 57,4
„M" e 6 5 5
Fag 254,02 0,30 11,41 6,35 5926 33,80 21,00 121,90 - - 81,17 1023C 70,6
5
DT 13,67 . 9,84 0,18 . . . 3,65 - - 0,29 6,88
Total ha 581,73 0.76 79,79 20,3 7041 47,63 83,22 279,53 3,04 178^3 266^0 1346
„M" 9 6 0
% 100 0 14 4 12 8 14 48 1 30 46 23
U.P. Răşinoas 2385,7 1853 5463 77,4 40,4 239,4 293,7 10028 - 28,5 276,9 75,7
e 2 1 7 3 9 8 7 7 7 * 2
Fag 1512,2 60,49 179,9 47,8 1W5 107,0 198,7 813^8 - - 1068.1 341,2 102,
1 7 6 5 0 6 C * 8;
DT 63,04 21,29 32,48 0,25 . . . 9,02 - - 48,0C 8,47 6,57
I 1,53 1,53 1,53 - -
Total ha 3962,5 2686 7583 1253 1450 3464 492<3 1825(4 - 28,5 3122J2 626$ 1854
0 2 2 4 4 8 7 7 2
% 100 7 19 3 4 9 12 46 - 1 79 16 5
3.2.6. Starea sanitara a padurii
Cu ocazia descrierii parcelare s-au făcut observaţii şi asupra stării fitosanii arboretelor.
Cele mai mari probleme ca amploare, intensitate şi pierderi de material lemnos le provoacă
ciuperca Fomes anosus (putregaiul roşu). Infestarea se manifestă frecvent la molid, in arboretele
pure, cu vârste Intre 30-80 ani. Arboretele în cauză au fost, în perioadele anterioare, afectate de
vânat, prin roaderea scoarţei de către cervide, prin rănile produse pătruns sporii ciupercii.
Infestarea cu această ciupercă se mai produce şi prin sistemul radicelar. Pentru prevenirea
infestării cu această ciupercă se recomandă, în primul rând, evitarea rănirii arborilor prin lucrări
de exploatare sau îngrijire, reducerea vătămărilor produse de vânat şi extragerea materialului
lemnos infestat. Pentru combatere se recomandă extragerea materialului infestat tratarea
cioatelor cu antimicotice sau combaterea biologică.
în molidişuri s-au observat apariţii de Ipidae, mai ales acolo unde au fost doborâturi de
vânt. Pentru urmărirea intensităţii atacului şi combaterea populaţiei de Ipidae, personalul silvic a
instalat arbori cursă şi capcane (curse) feromonale.
Populaţiile defoliatorului Lymantria monacha s-au menţinut în stare latentă. Hylobius 1
abietis şi Hylastis sp. sunt unii dintre cei mai periculoşi dăunători ai plantaţiilor de molid. Ca
măsuri de prevenire amintim corijarea cioatelor după exploatare, strângerea şi îndepărtarea
resturilor de exploatare etc.
Pentru prevenirea calamităţilor determinate de factori biotici, este necesară depistarea şi
urmărirea dezvoltării bolilor şi a dăunătorilor, precum şi efectuarea tuturor lucrărilor de
combatere.
Pe baza datelor prezentate anterior, putem afirma că starea sanitară a pădurii este bună.
In arboretele acestei unităţi de producţie, supuse acţiunii factorilor destabilizatori menţionaţi, la
care se adaugă alţii cu importanţă mai redusă (păşunat, afecţiuni cauzate de diverşi dăunători şi
boli, tăieri în delict, etc.) se impune o atenţie constantă în gospodărire, cu urmărirea unor linii
directoare generale:
- realizarea unor arborete valoroase, din specii corespunzătoare condiţiilor
staţionale existente, cu provenienţe având rezistenţa la actiunile factorilor destabilizatori şi
limitativi probată, cu structuri verticale şi orizontale diversificate;
- urmărirea evoluţiei populaţiilor de dăunători, folosind capcane cu feromoni,
pentru a preveni şi combate la timp o eventuală creştere numerică (gradaţie) a lor,
- efectuarea corespunzătoare şi la timp a lucrărilor de îngrijire şi de igienizare a
arboretelor, ori de câte ori este nevoie;
- acordarea unei atenţii sporite dăunărilor produse de activităţile umane:
păşunat, exploatare, delicte silvice, turism necontrolat etc, care se vor combate mai ferm.
Urmărind toţi factorii amintiţi anterior, se va asigura o funcţionare normală şi în viitor a
ecosistemului forestier, fără perturbări deosebite ale conexiunilor, mecanismelor şi funcţiunilor
acestuia, urmărind totodată şi obiectivele sociale şi economice propuse.
3.2.7. Concluzii privind conditiile stationale si de vegetatie
După analiza tuturor factorilor staţionaii (climatici, geomorfologici, geologici,

pedologiei, etc.) şi a formaţiunilor forestiere existente în cuprinsul U.P. VI Garda Seacă, se poate
afirma că sunt întrunite condiţii bune şi foarte bune pentru dezvoltarea arboretelor de molid,
brad, fag şi amestecuri ale acestor specii, în etajele de vegetaţie existente: montan de molidişuri
(FM 3), montan de amestecuri (FM 2).
Tabelul 3.15
Bonitatea staţiunilor P r o d u c ti v i t a t e a arboretelor Diferente
Categoria ! Suprafaţa % Categoria Caracterul actual al tipului de Supra- % + -
pădure faţa
mijlocie 3245,72 82 superioară Artificial de productivitate 1,72 1,72 -
superioara
Total productivitate superioară 1,73 1,72
mijlocie Natural fundamental de 2463,93 62 - -
productivitate mijlocie
Artificial de productivitate mijlocie 779,72 20 -
Total productivitate mijlocie 3243,65 82 -
tnferioari Artificial de productivitate 0,35 ! 035
inferioară
Total productivitate inferioară 0J5 0JS
Total bonitate mijlocie 3245,72 82 1,72 0J5
inferioară 716,78 18 inferioară Natural fundamental de 667,75 17 - -
productivitate inferioară
Artificial de productivitate 49,03 1 - -
inferioară
Total productivitate inferioară 7/6,7« 18 - _
Total bonitate inferioară 7 1 6 ,7 8 18
TOTAL 3962,50 100 3962,50 100 1,72 0J5
Necorelaţiile între bonitatea staţiunilor şi productivitatea arboretelor se înregistrează, în

cazul de faţă în cazul arboretelor artificiale.
Concluzionând, putem afirma că valoarea economico-socială şi ecologică a arboretelor
din cuprinsul U.P. în studiu se ridică la nivelul potenţialului existent. Structurile arboretelor se
vor îmbunătăţi şi printr-o gospodărire judicioasă, superioară calitativ celei anterioare, cu un
accent deosebit pe modul de regenerare a arboretelor - din sămânţă şi pe efectuarea
corespunzătoare şi la timp a lucrărilor de îngrijire. Pentru realizarea acestor deziderate se impune
respectarea prevederilor prezentului amenajament în ceea ce priveşte zonarea funcţională, bazele
de amenajare, posibilitatea, operaţiunile silviculturale propuse.
In viitor, pentru a se valorifica mai bine condiţiile bune şi foarte bune oferite de
staţiunile din U.P. în studiu, se recomandă o analiză mai atentă a compatibilităţii între cerinţele
speciilor şi condiţiile oferite de staţiuni, precum şi efectuarea corectă, la timp şi ori de câte ori este
nevoie, a lucrărilor presupuse de starea de moment a arboretelor.
3.3. Stabilirea functiilor social-economice si ecologice ale padurii si bazele de amenajare

3.3.1. Stabilirea functiilor social-economice si ecologice ale padurii
Obiectivele social-economice şi ecologice, definite în raport cu cerinţele societăţii |

actuale, avute în vedere la reglementarea modului de gospodărire a pădurilor din cuprinsul I U.P.
în studiu sunt următoarele:
- producerea unei game variate de sortimente lemnoase pentru industria lemnului;
• asigurarea unor efecte de protecţie;
In cazul primului aspect, cerinţele economice de masă lemnoasă se polarizează în jurul
cererii de lemn de dimensiuni mari - lemn gros pentru cherestea şi alte utilizări. In ceea ce
priveşte asigurarea efectelor de protecţie, în cazul acestei unităţi de producţie apar o serie de
obiective cum ar fi: protecţia terenurilor şi solurilor, recreerea, interesul ştiinţific şi ocrotirea
genofondului şi ecofondului forestier.
In anul 1990 s-a constituit Parcul Naţional Apuseni, în baza O.M. nr. 7 din 1990 privind
înfiinţarea a 13 parcuri naţionale în România.
In primele propuneri de declarare, categoria de management promovată a fost aceea de
parc naţional, până la apariţia Legii nr.5/6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului naţional - Secţiunea a IlI-a Zone Protejate, în care pentru prima dată apare denumirea
de „Parcul Natural Munţii Apuseni". Ulterior însăşi denumirea se schimbă din „Parcul Natural
Munţii Apuseni" în ..Parcul Natural Apuseni", aceasta din urmă fiind utilizată ca denumire
oficiali a ariei protejate, iar categoria de management stabilită definitiv este de parc natural.
Baza legală de constituire şi administrare a Parcului Natural Apuseni este următoarea:
- Legea nr.5/6.03.2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-
Secţiunea a IU-a Zone Protejate;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 236/24.11.2000 privind regimul ariilor naturale
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi
completări prin Legea nr. 462/18.07.2001;
- Hotărârea Guvernului nr. 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei
parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;
- Ordinul MAPAM nr. 552/26.08.2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor
naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii
biologice;
- Ordinul MAPAM nr.850/27.10.2003 privind procedura de încredinţare a administrării
sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate;
- Contractul de administrare, înregistrat cu numărul nr. 733/MMGA/22.05.2004,
încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor -
Romsilva, pentru administrarea Parcului Natural Apuseni;
- Ordinul MMGA nr. 722/12.11.2004 privind constituirea Consiliului Consultativ
al Parcului Natural Apuseni;
- Hotărârea Guvernului nr. 2151/30.11.2004 privind instituirea regimului de arie
naturala protejata pentru noi zone;
- Ordinul MMGA nr. 604/4.07.2005 pentru aprobarea clasificării peşterilor şi
sectoarelor de peşteri - arii naturale protejate;
- Ordinul MMGA nr. 933/6.10.2005 privind modificarea şi completarea ordinului
de constituire a Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Apuseni nr. 640/27.10.2004;
- Ordinul MMGA nr. 1198/25.11.2005 pentru actualizarea anexelor nr. 2, 3, 4 si 5
la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 462/2001;
- Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 57/20.06.2007 privind regimul ariilor
naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
Pe teritoriul U.P. VI Garda Seacă, pădurile incluse în zona de conservare specială a
Parcul Natural Apuseni, zonate în categoria funcţională 1.5C - rezervaţii naturale şi însumează
1427,38 ha şi păduri constituite ca arii protejate în baza Legii nr.5/6.03.2000 privind aprobarea
Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IlI-a Zone Protejate, păduri aflate în
afara zonei de conservare specială a parcului natural, zonate în categoria funcţională 1. 5F -
monumente ale naturii şi însumează 1,22 ha. Celelalte arii protejate stabilite prin Legea nr.
5/2000 sunt incluse în zona de conservare specială a parcului natural, având ca primă categorie
funcţională 1. 5C, a doua categorie fiind 1. 5F, iar suprafaţa lor este de 40,68 ha. Celelalte
arborete din această unitate de producţie sunt incluse în zona de management durabil a Parcului
Natural Apuseni, conform art. 22 din O.U.G. nr. 57/2007, sunt zonate în categoria funcţională 1.
5L - zone de protecţie (zone tampon) şi însumează o suprafaţă de 1952,17 ha.
în teritoriul unităţii mai este un arboret zonat în categoria funcţională 1. 5J- păduri
seculare, în suprafaţă de 2,81 ha, arboret de amestec fag cu brad de vârstă medie 130 de ani, cu
elemente de arboret de 170 şi 180 de ani.
De asemenea, peste unitatea de producţie VI Garda Seacă se suprapun arii naturale
protejate ca situri de importanţă comunitară (SCI) şi arii de protecţie specială avifaunistică
(SPA), ca parte integrantă a reţelei ecologice europene „Natura 2000" în România.
Astfel, pe suprafaţa aflată în studiu se suprapune situl de importanţă comunitară
ROSCI002 - Apuseni constituit în baza OM nr. 1964 din 13.12.2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene „Natura 2000" în România, pe o suprafaţă de fond forestier de
4009,47 ha.
Aria de protecţie avifaunistică ROSPA0081 - Munţii Apuseni - Vlădeasa a fost
constituite în baza HG nr. 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială
avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene „Natura 2000" în România şi se
suprapune pe aceeaşi suprafaţă din fondul forestier de 4009,47 ha.
3.3.1.1. Obiectivele social-economice si ecologice
Tabelul 3.16
Nr. Grupa de obiective ţi servicii Denumirea obiectivului de protejat (realizat) sau a serviciilor de
crt realizat
1 Protecţia terenurilor şi solurilor - Terenurilor cu înclinare mai mare de 35 grade;
2. Recreere - Păduri de interes social din jurul monumentelor de arhitectura
3. Interes ştiinţific - Rezervaţii naturale;
- Monumente ale naturii;
- Păduri seculare;
- Păduri constituite în zone de protecţie (zone tampon.
4. Produse lemnoase - Lemn de molid, brad, fag pentru cherestea.
5. Produse accesorii - Vânatul, fructele de pădure, ciupercile comestibile, plantele
medicinale şi aromate, furajele, materiile prime pentru industria
lacurilor şi vopselelor, materiile prime pentru produse artizanale
Obiectivele social-economice şi ecologice stabilite pădurii, dacă nu satisfac concomitent

cerinţele societăţii, devin concurente pentru acordarea uneia sau alteia dintre priorităţi (producţie
de lemn, efecte de protecţie sau menţinerea echilibrului ecologici Alegerea uneia sau alteia dintre
priorităţi revine amenajamentului şi se realizează prin zonarea funcţională. Deci, fiecărui arboret
îi este destinat să îndeplinească unul sau mai multe obiective social-economice şi ecologice,
dintre care unul este prioritar. Acestea sunt prezentate în tabelul 5.1.2.1.
3.3.1.2. Functiile padurii
In vederea satisfacerii obiectivelor social-economice şi ecologice stabilite, s-a realizat

zonarea funetională pe grupe, subgrupe şi categorii funcţionale a arboretelor, conform criteriilor
din „Norme tehnice pentru amenajarea pădurilor", ediţiile 1986 şi 2000, prevederilor temei de
proiectare şi proceselor verbale întocmite la Conferinţele I şi a Il-a de amenajare.
Repartiţia suprafeţelor pe grupe şi categorii funcţionale

Tabelul 3.17
Grupa, subgrupa şi categoria funcţională Suprafaţa
Co D e n u m i r e "ha" %
d
1. Păduri cu funcţii speciale de protecţie
1.2. Păduri cu funcţii de protecţie a solului
1.2A. Păduri situate pe stâncării, grohotişuri, pe terenuri cu înclinare mai (TU) 573,58 15
, mare de 35
1.4. Păduri cu funcţii de recreere
I.4.E. Pădurile de interes social din jurul monumentelor de cultură (TU) 5,34
arheologică, de
arhitectură, istorice şi de artă plastică
1.5. Păduri de interes ştiinţific şi de ocrotire a genofondului şi ecofondului forestier

1.5.C Rezervaţii naturale, ce cuprind suprafeţe de teren şi de ape (din (TI) 1427,38 36
fondul forestier) de întinderi variate, destinate conservării unor
medii de viaţă, a
genofondului şi ecofondului forestier, constituite potrivit
legii.
I.5.F. Monumente ale naturii, reprezentând fenomene geologice unice, (TI) 1,22 -
constituite
potrivit legii.
l.5.J. Păduri seculare de valoare deosebită, precum şi porţiunile de (TU) 2,81 -
pădure cu specii rare, delimitate ca atare prin amenajamentele
silvice şi aprobate de
minister.
1.5.L Păduri constituite în zone de protecţie (zone tampon) a parcului (Tim 1952,17
. natural
Total grupa I 3962.50 106
.
TOTAL U.P. 3962.50 100
Repartizarea suprafeţelor şi unităţilor amenajistice pe categorii funcţionale este

prezentată în subcapitolul 16.2.2. şi, sintetic, în raport cu funcţia prioritară, în tabelul 5.1.2.1.
Tipuri de categorii funcţionale

Tabelul 3.18
lipul de Categorii Supral ha aţa
categorie funcţionale Ţeluri de gospodărire
funcţională %
I 5C Ocrotirea integrală a naturii în Parcul Natural Apuseni 1427,38 36
5F Protecţia ariilor protejate stabilite prin Legea 5/2000 1,22
Total T I 1428,60 36
n 2A Protecţia terenurilor cu stâncării, grohotişuri şi terenurilor cu 573,58 15
înclinare mai mare de 35
4E Protecţia şi păstrarea peisajului deosebit de pe platoul carstic 5,34
Ocoale - Gheţar
5J Protecţia pădurilor seculare 2,81 -
Total T U 581,73 15
ni 5L Protecţia pădurilor constituite in zona de management durabil 1952,17 49
(zonă tampon) a Parcului Natural Apuseni
Total TUI 1952,17 49
TOTAL U.P. 3962,50 j 100
Tipul funcţional grupează toate categoriile funcţionale pentru care sunt indicate măsuri
silviculturale similare. Astfel:
Tipul I ( T I) - păduri cu funcţii speciale pentru ocrotirea naturii, pentru care, prin lege,
sunt interzise orice fel de exploatări de lemn sau de alte produse, fără aprobarea organului
competent prevăzut în lege;
Tipul II ( T II) — păduri cu funcţii speciale de protecţie situate în staţiuni cu condiţii
grele sub raport ecologic, precum şi arborete în care nu este posibilă sau admisă recoltarea de
masă lemnoasă, impunându-se numai lucrări speciale de conservare;
Tipul III (T III) — păduri cu funcţii speciale de protecţie pentru care nu se admit, de
regulă, decât tratamente intensive - grădinărit, cvasigrădinărit;
3.3.2. Subunitati de productie sau de protectie constituite

Subunitatea de gospodărire cuprinde suprafeţele de pădure, grupate sau dispersate, în
care este necesar şi justificat, sub raport ecologic şi social-economic, să se aplice un regim de
gospodărire diferit de cel al celorlalte porţiuni de pădure. în cadrul U.P. în studiu au fost
constituite următoarele subunităţi de gospodărire (S.U.P.):
- S.V.P. „A" - codru regulat, sortimente obişnuite, în suprafaţă de 1952,17 ha,
cuprinzând arborete din grupa I funcţională, categoria funcţională 5.L, tipul IŢI de
categorie funcţională;
- S. U.P. „E" - rezervaţie pentru ocrotire integrală a naturii, în suprafaţă de 1428,60
ha, cuprinzând arboretele încadrate în categoriile funcţionale 5.C şi 5.F, din grupa I
funcţională, tipul I de categorie funcţională, subunitate de protecţie constituită prin
includerea a 1427,38 ha în zona de conservare specială a Parcului Natural Apuseni şi a 1,22
ha constituite ca arii protejate conform Legii 5/2000;
- S.U.P. „M" - conservare deosebită, în suprafaţă de 581,73 ha, cuprinzând arboretele
încadrate în grupa I funcţională, categoriile funcţionale 2.A, 4.E. şi 5.J., tipul II de categorii
funcţionale.
3.3.3. Stabilirea bazelor de amenajare ale arboretelor si ale padurii
Structura arboretelor şi a pădurii în ansamblul său, atât cea normală cât şi cea
corespunzătoare diferitelor etape intermediare se defineşte prin stabilirea bazelor de amenajare:
regim, compoziţie-ţel, tratament, exploatabilitate, ciclu.
3.3.3.1. Regimul
Regimul sau modul general în care se asigură regenerarea unei păduri (din sămânţă sau
pe cale vegetativă) defineşte structura pădurii din acest punct de vedere. Ţinând seama de
obiectivele social-economice propuse, de necesitatea folosirii corespunzătoare a capacităţilor de
producţie şi de protecţie ale pădurii şi luând în considerare caracteristicile şi cerinţele speciilor
existente în U.P., s-a impus adoptarea regimului codru, cu regenerare din sămânţă.
3.3.3.2. Compozitie tel
Compoziţia-ţel reprezintă asocierea şi proporţia speciilor din cadrul unui arboret care
îmbină în orice moment al existenţei lui, în modul cel mai favorabil, exigenţele biologice ale
pădurii cu cerinţele social-economice.
Cu ocazia lucrărilor de descriere parcelară a fost stabilită compoziţia-ţel pentru fiecare
arboret în parte, în funcţie de condiţiile staţionale existente, de exigenţele biologice ale speciilor,
de cerinţele societăţii şi ţinând cont de prevederile normelor tehnice.
Pentru arboretele exploatabile s-a stabilit compoziţia de regenerare.
Pentru arboretele preexploatabile şi neexploatabile s-a fixat compoziţia-ţel la exploatabilitate,
urmărindu-se realizarea celei mai favorabile compoziţii la care pot ajunge arboretele, în funcţie
de compoziţia actuală şi de posibilităţile de modificare a acesteia prin intervenţiile ce se vor face
3.3.3.3. Tratament
Tratamentul defineşte structura arboretelor din punctul de vedere al repartiţiei arborilor
pe categorii dimensionale şi al etajării populaţiilor de arbori şi arbuşti.
Pentru arboretele exploatabile din cuprinsul U.P., ţinându-se cont de caracteristicile
acestora, de obiectivele social-economice şi ecologice urmărite şi în concordanţă cu prevederile
din „Norme tehnice pentru alegerea şi aplicarea tratamentelor", s-au adoptat următoarele
tratamente:
Tratamentul tăierilor progresive - în amestecuri de molid cu brad şi fag, dar şi în făgete
şi molidişuri pure cu seminţişuri instalate dintr-un motiv sau altul (tratamente aplicate,
extragerea produselor accidentale etc), care se pretează acestui tip de tratament;
3.3.3.4. Exploatabilitatea
Definind structura arboretelor sub raport dimensional, exploatabilitatea se exprimă, în

cazul codrului regulat, prin vârsta exploatabilităţii.
Vârsta exploatabilităţii s-a stabilit în raport cu funcţiile social-economice şi ecologice
atribuite fiecărui arboret în parte, în aşa fel încât să se asigure îndeplinirea acestora în condiţii
optime. Deoarece fiecărui arboret îi este dat să îndeplinească o anumită funcţie, îi corespunde
anumită exploatabilitate. Au rezultat astfel diferite valori medii ale realizării în timp a
exploatabilităţii.
Având în vedere faptul că toate arboretele sunt în grupa I funcţională pentru cele în care
se permite recoltarea de produse principale s-a adoptat exploatabilitatea de protecţie. Din calcule
a rezultat o vârstă medie a exploatabilităţii de 105 ani pentru S.U.P. „A".
Pentru arboretele cu funcţii speciale de protecţie, în care nu se reglementează producţia
(S.U.P. „M"), nu s-au stabilit vârste ale exploatabilităţii, ele urmând a fi gospodărite doar prin
lucrări de îngrijire, tăieri de igienă sau prin lucrări (tăieri) de conservare (S.U.P. „M").
Pentru arboretele cu funcţii speciale de ocrotire a naturii (S.U.P. „E") nu s-au stabilit
vârste ale exploatabilităţii, acestea îndeplinind funcţii de protecţie absolută, nefiind permisă nici
o lucrare.
3.3.3.5. Ciclul, rotatia, perioada de amenajare
Ca principală bază de amenajare, ciclul determină mărimea şi structura pădurii în

ansamblul său, în raport cu vârsta arboretelor.componente.
Luându-se în considerare speciile şi formaţiunile forestiere care compun pădurea, starea
actuală a arboretelor, obiectivele social-economice şi ecologice de realizat şi media vârstei
exploatabilităţii, s-a adoptat ciclul de 110 ani pentru S.U.P. „A".
3.4. Valorificarea superioara a altor produse ale fondului forestier in afara lemnului
3.4.1. Potential cinegetic
Pe suprafaţa teritorială a U.P. VI Garda Seacă se suprapune fondul cinegetic numărul 1

Arieşul Superior, gestionat de O.S. Garda.
Vânatul principal este reprezentat de cerb comun (Cervus elaphus), urs (Ursus arctos) şi
cocoş de munte (Tetrao urogalus), iar cel secundar de căprior (Capreolus capreolus), mistreţ (Sus
scrofa), lup (Caniş lupus), râs (Felis linx), pisică sălbatică (Felis sylvestris), jder de copac
(Martes martes), dihor (Mustela putorius), vulpe (Vulpes vulpes), nevăstuică (Mustela nivalis),
viezure (Meles meles), iepure (Lepus europaeus).
în această unitate de producţie nu sunt terenuri pentru hrana vânatului, pădurile, alcătuite
din trupuri compacte, mărginite de păşuni, fâneţe şi terenuri agricole, pot asigura condiţii bune
de hrană şi de adăpost pentru vânat, care găseşte suficientă hrană în timpul sezonului de
vegetaţie, atât în pădure cât şi în zonele deschise învecinate. Se impune, însă, asigurarea
necesarului de sare pe tot parcursul anului şi suplimentarea hranei cu fân şi frunzare în perioada
de iarnă.
In cadrul fondului sunt zone de interes deosebit, unde se execută diverse lucrări silvice,
care, în viitor, vor trebui să aibă un pronunţat caracter silvocinegetic, aspect ce urmează a se
realiza prin:
- pe suprafeţele exploatate, la „ultima tăiere" se vor lăsa peste iarnă 2-3 arbori doborâţi,
cu coajă şi frunze, pentru hrană;
- la executarea principalelor lucrări de îngrijire (degajări, curăţiri, rărituri) vor fi
menţinute în compoziţia arboretelor, ca hrană pentru vânat, speciile de amestec ajutătoare şi cele
arbustive, în limite silvicultural admisibile;
- acolo unde este posibil, lucrările se vor executa cât mai grupat, pe suprafeţe
restrânse.
Având în vedere concentrările sezoniere ale vânatului (mai ales iarna), când se produc
pagube importante prin roaderea mugurilor şi lujerilor, strivirea şi dezrădăcinarea puieţilor,
precum şi roaderea cojii, se impun măsuri preventive de reducere a vătămărilor prin:
- menţinerea efectivelor de vânat la capacitatea de întreţinere a fondului;
- hrănirea suplimentară a vânatului, mai ales în perioada de iarnă, cu hrană cât mai
variată şi de calitate;
- amplasarea hrănitorilor, sărăriilor şi ogoarelor cultivate cât mai uniform pe suprafaţă şi
în afara plantaţiilor sau regenerărilor naturale;
- întreţinerea poienilor;
- asigurarea liniştii în zonele cu vânat;
- promovarea regenerării naturale;
- folosirea substanţelor repelente;
- prevenirea şi combaterea braconajului.
3.4.2. Potential salmonicol
Pe teritoriul unităţii de producţie este un fond de pescuit gospodărit în regie proprie de

OS. Garda.
Apele din U.P. VI Garda Seacă fac parte din Fondul de pescuit nr.1 Arieşul Mţ,
Superior, principalele paraie fiind Valea Garda Seacă pe o lungime de 16 km şi Valea Vulturul,»
o lungime de 2 km.
Reţeaua hidrografică existentă permite dezvoltarea în condiţii bune şi foarte bune a
salmonidelor. Apele sunt curate, nepoluate, bine oxigenate şi cu perioadă scurtă de turbiditatc
ridicată.
Zona este populată cu păstrăv indigen, mai mult în aval de Izbucul Tăuz, la care se adaugă
speciile însoţitoare. Observaţiile făcute în teren reflectă un efectiv sub limita densităţii optime, deşi
în deceniul trecut s-au amenajat praguri şi cascade. Accesul facil cu autoturismul al pescarilor pe
tot parcursul pârâului Garda Seacă, braconajul, creşterea cantităţilor de aluviuni din cauza
transportului de lemn pe afluenţi, sunt doar o parte a cauzelor ce determină efectivul redus.
Pentru punerea în valoare a potenţialului turistic şi piscicol al zonei sunt necesare
populari şi amenajări de topliţe şi cascade. Costurile de producţie pot fi recuperate,din taxele
percepute pentru pescuit.
3.4.3. Potential fructe de padure
Condiţiile geografice şi pedoclimatice din această unitate de producţie sunt favorabile

dezvoltării, în fondul forestier şi în preajma acestuia, a unor specii de arbuşti şi subarbuşti, ale
căror fructe pot fi folosite în industria alimentară şi farmaceutică.
Fructele de pădure ce se pot recolta în această unitate sunt: zmeura, afinele, merişoarele
(afine roşii) şi, în cantităţi reduse, murele. Cantităţile recoltate anual variază foarte mult, în
funcţie de factorii climatici şi cererea de asemenea produse.
Zmeurul se găseşte în suprafeţele parcurse cu tăieri definitive şi în arborete cu
consistenţe foarte reduse. Aceste suprafeţe se vor diminua în viitor, scăzând astfel şi producţia de
zmeură.
Afinele şi merişoarele se recoltează din poieni şi goluri, din fondul forestier şi din
preajma acestuia, dar şi din arboretele cu consistenţe reduse.
Recoltele mici sunt datorate păstrării de către populaţie a unei cantităţi mari de fructe de
pădure în vederea comercializării directe, de-a lungul căilor de comunicaţie, dar şi apariţiei
concurenţei, nu totdeauna loiale, la achiziţia fructelor de pădure.
Deoarece contabilizarea recoltelor se face la nivel de districte şi de ocol silvic, date
referitoare la acestea, ca şi la posibilele recolte se găsesc în studiul general pe ocol.
3.4.4. Potential ciuperci comestibile
Date fiind condiţiile staţionale specifice U.P., ciupercile ar putea constitui o importantă sursă de
venit pentru ocol, unul dintre principalele inconveniente fiind variabilitatea mare a recoltelor de
la an la an, valabilitate condiţionată de factorii climatici. Dintre speciile mai cunoscute şi care ar
putea face obiectul recoltărilor, menţionăm următoarele: ghebele (Armillaria mellea), hribii
(Boletus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius). Fără importanţă economică, mai întâlnim
vinecioarele / vineţelele / pâinişoarele (Russula sp.), iuţarii (Lactarius piperatus), bureţii de rouă
etc.
în ultimul timp recoltele înregistrate la nivel de ocol au scăzut simţitor din cauza
existenţei unor firme private, care preiau ciupercile de la culegători şi le valorifică, prin diverse
firme, la export. De asemeni, nivelul fructificaţiei a scăzut din cauza procedeului defectuos de
recoltare, care distruge miceliul.
Ca şi la fructele de pădure, date referitoare la recolte şi la posibilele recolte sunt
prezentate în studiul general pe ocol.
3.4.5. Resurse melifere
Până în prezent resursele melifere (zmeurul, afinul, murul, flora de pe păşunile şi

fâneţele din zonă şi răşinoasele în anii de înflorire) nu au fost valorificate în cadrul U.P. VI
Garda Seacă, deoarece nu constituie o bază meliferă importantă. Totuşi, în perioada de vară, s-ar
putea organiza pastoralul pentru câteva sute de familii de albine.
3.4.6. Alte resurse
Pentru diversificarea şi valorificarea superioară a produselor pădurii, pot fi luate în

considerare şi alte resurse, cum ar fi:
- plantele medicinale şi aromatice: flori de coada şoricelului, amică, sunătoare,
cimbrişor, urzică, rădăcini de ferigă, feriguţă, licheni de pe conifere, sovârv etc;
- furajele: fânul recoltat din poieni şi goluri, sau din unele plantaţii/regenerări naturale
cu starea de masiv neîncheiată (de aici recoltarea făcându-se fără prejudicierea acestora);
frunzarele pentru hrana vânatului;
răşina - din arboretele ce urmează a fi parcurse cu „ultima tăiere" în anul recoltării sau
în anul anterior;
- materiile prime pentru industria de tananţi şi coloranţi: coaja şi conurile de molid sau
brad; cetina de molid pentru industria de uleiuri eterice şi farmaceutică; pomii de iarnă - din
regenerările naturale sau culturile mixte cu indicele de acoperire peste cel normal, fie şi numai pe
anumite porţiuni;
- materiile prime pentru produse artizanale etc.
Alte detalii (media recoltelor multianuale, posibile recolte viitoare etc.) sunt prezentate în
studiul general pe ocol.
3.5. Protectia fondului forestier

Fondul forestier este frecvent afectat de acţiunea diverşilor factori dăunători, j» în astfel
de situaţii personalul tehnic al ocolului este obligat să identifice agentul vătămător suprafaţa
afectată şi intensitatea atacului, pentru a se stabili măsurile necesare de protecţie ;-vederea evitării,
sau reducerii eventualelor pagube.
Menţinerea şi creşterea eficacităţii funcţionale a ecosistemului forestier precum
conservarea şi ameliorarea biodiversitătii impun adoptarea de măsuri pentru protecţia împotriva
diverşilor factori biotici şi abiotici dăunători, măsuri prezentate în continuare.
Având în vedere cele menţionate şi ţinând seama de faptul că în unitatea de producţie VI
Garda Seacă există multe arborete afectate de factori destabilizatori şi limitativi, s-a considerat
oportună elaborarea unor măsuri privind protecţia fondului forestier, pornind de la ipoteza potrivit
căreia ecosistemele naturale şi cvasinaturale sunt cele mai rezistente la acţiunea factorilor dăunători
biotici şi abiotici.
3.5.1. Protectia impotriva doboraturilor si rupturilor produse de vant si zapada
In perioada aplicării amenaj amentului din 2002 s-au înregistrat doborâturi de vânt şi
rupturi de zăpadă, în special la molid - specia cea mai sensibilă la astfel de factori. In toată
perioada de aplicare a amenajamentului anterior, fenomenul s-a manifestat în arborete ce însumează
1755,59 ha, din care 1189,86 ha (68%) au fost afectate de doborâturi izolate, 559,92 ha destul de
frecvente (32%), 4,43 ha frecvente şi 1,38 ha foarte frecvente. Rupturile de zăpadă s-au produs în
ierni cu zăpadă abundentă în arborete tinere de molid, care însumează 1595,81 ha, din care 904,63
ha (57%) au fost afectate de rupturi izolate, 446,25 ha destul de frecvente (28%), 199,79 ha
frecvente (13) şi 45,14 ha foarte frecvente (2).
Pentru diminuarea acestor fenomene se propune un complex de măsuri legat de realizarea
structurii arboretelor, efectuarea lucrărilor de îngrijire şi adoptarea tratamentelor.
Astfel, în ceea ce priveşte structura arboretelor, se va urmări realizarea unei compoziţii
cât mai apropiate de cea optimă, reprezentată de compoziţia - ţel şi realizarea unei structuri
verticale cât mai neuniformă - cea care are posibilitatea de a rezista la acţiunile dăunătoare ale
vânturilor puternice şi căderilor abundente de zăpadă.
în unităţile amenaj istice în care s-a prevăzut introducerea laricelui, acesta va fi plantat
atât pe curbele de nivel, cât şi pe liniile de cea mai mare pantă, formându-se astfel o reţea de
rezistenţă la doborâturi. Fagul şi paltinul vor fi promovate pe versanţii însoriţi, dar şi pe cei cu alte
expoziţii, unde se regenerează bine pe cale naturală. Vor fi preferate exemplarele provenite din
regenerări naturale, celor din plantaţii. Consistenţa se va menţine cât mai apropiată de cea optimă
şi se va urmări realizarea unui etaj superior neunifonn, care aşa cum s-a dovedit, prezintă o
rezistenţă mai mare la acţiunea dăunătoare a vântului.
Lucrările de îngrijire vor trebui să fie executate la timp şi în mod corespunzător,
neexecutarea lor fiind una din principalele cauze ale doborâturilor de vânt. Ele vor urmări
realizarea unor consistenţe şi compoziţii adecvate, precum şi o bună igienizare a pădurii.
O atenţie deosebită se va acorda realizării unor margini de masiv rezistente la
doborâturi.
Prin adoptarea tratamentelor s-a urmărit regenerarea naturală a arboretelor, menţinerea
solului acoperit, continuitatea pădurii, precum şi realizarea unui profil variat al plafonului
superior, în scopul creşterii rezistenţei la doborâturi. Completările ce se vor realiza în
regenerările naturale se vor face cu puieţi produşi din sămânţa exemplarelor care, în timp, şi-au
probat rezistenţa la doborâturi.
Protecţia împotriva rupturilor şi doborâturilor produse de căderile abundente de zăpadă
se va realiza prin aceleaşi măsuri şi concomitent cu protecţia contra efectelor negative ale
vânturilor puternice.
Măsurile propuse, precum şi altele ce se vor considera necesare, vizează atât mărirea
rezistenţei individuale a arboretelor periclitate, cât şi asigurarea unei stabilităţi mai mari a
întregului fond forestier, acţiunea fiind de durată şi nu conduce la eliminarea totală a
doborâturilor şi rupturilor, ci doar la diminuarea acestora.
3.5.2. Protectia impotriva incendiilor
In ultimul deceniu nu au fost incendii în această unitate de producţie. Având în vedere

faptul că există pericolul declanşării unor incendii, mai ales în perioadele secetoase şi în
condiţiile intensificării turismului, se impun unele măsuri pentru prevenirea incendiilor, sau
pentru limitarea efectelor lor, prin:
deschiderea, în zonele considerate periclitate, de linii parcelare şi de izolare, cu ocazia
lucrărilor de îngrijire;
pregătirea corespunzătoare a întregului personal silvic privind prevenirea şi stingerea
incendiilor;
- dotarea cantoanelor şi brigăzilor silvice cu mijloace pentru stingerea
incendiilor;
- realizarea şi întreţinerea căilor de acces în zonele periclitate, instalarea de
observatoare de detectare a incendiilor şi patrulări în zonele expuse;
- atenţionarea şi instruirea lucrătorilor din sectorul de exploatare a lemnului, a
culegătorilor de fructe de pădure şi de ciuperci, a vânătorilor, turiştilor, precum şi a localnicilor
care posedă terenuri agricole sau fâneţe în vecinătatea pădurii, asupra măsurilor de prevenire şi
combatere a incendiilor; activităţile acestora vor fi supravegheate de personalul silvic;
- amenajarea de locuri de fumat şi locuri speciale pentru aprinderea focurilor în
zonele frecventate de turişti;
- efectuarea tăierilor de igienă, pentru îndepărtarea arborilor uscaţi;
- curăţarea parchetelor de resturile de exploatare etc.
3.5.3. Protectia impotriva poluarii industrial
Arboretele din această unitate de producţie nu sunt expuse poluării directe, deoarece nu
există obiective industriale poluante în apropiere. Cât priveşte poluarea din surse îndepărtate,
deocamdată nu sunt manifestări vizibile, din această cauză nu se propun măsuri de gospodărire
deosebite.
3.5.4. Protectia impotriva bolilor si a altor daunatori
Parcurgând arboretele, cu ocazia descrierii parcelare, nu s-au depistat infestări de

dăunători sau agenţi fitopatogeni decât pe 135,77 ha, atac al gândacilor de scoarţă la molid în opt
arborete din care unul este în planul decenal de recoltare a produselor principale şi unul în cel al
lucrărilor de conservare. Celelalte arborete sunt supuse regimului de ocrotire integrală.
Mai menţionăm prezenţa izolată a unor exemplare afectate de putregai roşu, cauzat de
ciuperca „Fomes anosus", dar şi „Armilaria mellea". Exemplarele infestate sunt arbori cu vârste
apropiate de longevitatea biologică. Se mai întâlnesc exemplare izolate afectate de ciuperca
„Nectria", care produce cancer la fag. Intensitatea infestărilor este redusă, astfel că nu ridică
probleme deosebite pe linie de protecţie.
Ţinând seama de cele prezentate, pentru asigurarea unei stări fito-sanitare bune a
arboretelor şi în viitor, ocolul va trebui să efectueze urmărirea evoluţiei bolilor şi a populaţiilor de
insecte şi să ia măsuri pentru prevenirea şi combaterea dezvoltării acestora, în arboretele în care se
permit astfel de măsuri, prin:
- instalarea de panouri şi capcane cu feromoni;
- extragerea, prin lucrări de igienă, a exemplarelor uscate, pe cale de uscare sau cu
stare de vegetaţie lâncedă, precum şi a celor afectate de boli şi/sau dăunători;
- scoaterea rapidă a materialului lemnos exploatat din parchetele în curs de
exploatare;
- evitarea rănirii arborilor, ce vor rămâne „pe picior", în timpul exploatării;
- promovarea speciilor şi provenienţelor cu rezistenţă mai mare la boli şi dăunători;
- diversificarea structurii arboretelor;
- executarea la timp şi în mod corespunzător a operaţiunilor silvo-culturale*
- protejarea populaţiilor de păsări şi insecte folositoare etc.
3.5.5. Masuri de gospodarire a arboretelor cu uscare anormala
Ca măsuri pentru combaterea fenomenului de uscare şi asigurarea unor arborete

sănătoase şi in viitor, amintim principalele lucrări necesar a se efectua:
- promovarea speciilor şi provenienţelor valoroase, adecvate condiţiilor staţionale şi cu
rezistenţa la acţiunea factorilor dăunători probată;
- aplicarea tratamentelor ce asigură permanenţa pădurii şi regenerarea naturală
a viitoarelor arborete;
- ameliorarea compoziţiei arboretelor prin introducerea de specii de amestec şi
ajutătoare;
- aplicarea la timp şi cu intensităţi adecvate a lucrărilor de îngrijire; extragerea
promptă, prin lucrări de igienă, a arborilor afectaţi; depistarea, prevenirea şi
combaterea dăunătorilor şi bolilor;
- interzicerea tehnologiilor de exploatare care produc răni arborilor, distrug seminţişul
utilizabil şi deteriorează solul;
- mentinerea unei consistenţe bune în toate arboretele etc.
Concluzionând, pentru asigurarea unei stabilităţi ecologice a fondului forestier este
necesară conducerea arboretelor spre o structură apropiată de cea optimă prin aplicarea celor
mai adecvate măsuri silviculturale şi urmărirea atentă şi combaterea factorilor dăunători.
3.6. Instalatii de transport, tehnologii de exploatare si constructii forestiere

3.6.1. Instalatii de transport
In actualul amenajament, instalaţiile de transport s-au tratat la nivel de studiu de

amplasament, în acest scop prezentându-se:
inventarul instalaţiilor de transport;
densitatea instalaţiilor de transport;
accesibilitatea fondului de producţie şi de protecţie şi a posibilităţii.
Inventarul instalaţiilor de transport existente şi necesare

Tabelul 3.19
Nr. U. a. Indicativul Denumirea Lungimea (km] Suprafaţa Volum deservit
[m3l
crt. drumului drumului în fond In afara Totală deservită
forestier fondului [ha]
forestier
D r u m u r i e x i s t e n t e
Drumuri publice
1. - 1 D.P. 006 | DJ.750 Ocoale-Gârda de Sus | 12,00 12,00 328,32 90528
Total drumuri publice 12,00 12,00 328,32 90528
Drumuri f o r e s ti e r e
1. 128D FE010 D.A.F. Garda Seacă 7,50 8,00 15,50 2304,68 659950
2. 129D FE011 D.A.F. Sohodoale 3,00 - 3,00 358,88 59515
3. 130D FE012 D.A.F. Vulturul 2,18 - 2,18 383,43 62630
4. 131D FE013 D.A.F. Brustur 2,43 - 2,43 297,55 47314
5. | 132D FE014 D.A.F. Honci 1,22 - 1,22 50,48 12311
T o t a l d r u m u r i f o r e s ti e r e 16.33 8.00 24,33 3395,02 841 720
Total drumuri existente 16.33 20,00 36,33 3723,34 932248
D r u m uri f o r e s ti e r e proiectate
1. - FP001 D.A.F. Vulturul Stâng 2,40 - 2,40 209,84 22644
Total drumuri forestiere proiectate 2,40 - 2,40 209,84 22644
Drumuri f o r e s ti e r e necesare
1. - FN004 D.A.F. Prelungire Honci 1,60 - 1,60 76,29 25303
Total drumuri forestiere necesare 1,60 - 1,60 76,29 25303
TOTAL GENERAL 20,33 20,00 40.33 4009,47 980195
Densitatea actuală, calculată pentru întreaga suprafaţă a fondului forestier, pentru

drumurile existente este de 9,1 m/ha, la drumuri publice fiind de 3,0 m/ha, iar la cele forestiere
de 6,1 m/ha. întrucât drumurile existente nu satisfac nevoile de accesibilitate şi transport ale U.P.
VI Garda Seacă s-a considerat că este necesară construirea de drumuri forestiere noi, unul
proiectat pe pârâul Vulturul Stâng cu o lungime de 2,4 km şi unul propus ca prelungire la drumul
de pe pârâul Honci în lungime de 1,6 km.
Inventarul drumurilor forestiere existente

Tabelul 3.20
Inventarul Inventarul
Ministerului de mijloacelor fixe Amenajament
Nr. crt. finante O.S.
Nr. Denumirea Nr. Denumirea U.a. Indicativ Denumire Lungime Lungime Prafafa
Su
MF [ha]
inv. drum totală | pentru
km| suprafa(ă
[km|
1. 1503 Garda Seacă 23538 Garda Seacă 128D FEO 10 Garda 15,50 7,50
4.50
Seacă
2. 1504 Sohodoale 23539 Sohodoale 129D FE011 Sohodoale 3,00 3,00 1,80
3. 1505 Vulturul 23540 Vulturul 130D FEO 12 Vulturul 2,18 2,18 1.31
4. 1506 Brustur 23541 Brustur 13ID FEO 13 Brustur 2,43 2,43 1.46
5- 1507 Honci 23542 Honci 132D FEO 14 Honci 1,22 1,22 0.73
Total 24,33 16,33 9.80
Menţionăm că s-au considerat accesibile arboretele având distanţa medie de colectare

de până la 1,2 km faţă de cel mai apropiat drum existent.
Se observă accesibilitatea destul de bună a fondului forestier, dar posibilitatea nu este
accesibilă în totalitate şi nu se va accesibiliza. în aceste arborete se va recolta posibilitatea, atât
de produse principale cât şi de produse secundare şi igienă, în urma îndesirii reţelei de drumuri
de tractor, sau prin montarea unor funiculare acolo unde accesul cu tractorul forestier devine mai
dificil.
3.6.2. Accesibilitatea fondului de productie si a posibilitatii
Accesibilitatea fondului de producţie, de protecţie şi a posibilităţii

Tabelul 3.21
S p e c i fi c ă r i Accesibilitatea [ %]
actuali la sfârşitul deceniului
Fond de Total 80 87
producţie din care: exploatabil 66 82
preexploatabil 98 98
neexploatabil 92 92
Fond de Total 82 82
protecţie din care: lucrări de conservare 95 95
Posibilitatea Total 66 */
din care: produse principale 57 76
produse secundare 99 99
tăieri de igienă 95 95
3.6.3. Tehnologii de exploatare
Exploatarea produselor lemnoase ale pădurii se face în conformitate cu prevederile

Menajamentului şi cu instrucţiunile privind termenele, modalităţile şi epocile de recoltare, scoatere îi
transport a materialului lemnos.
La exploatarea masei lemnoase, ocolul silvic, agenţii economici şi persoanele fizice autorizate
au obligaţia să folosească tehnologii de recoltare şi de scoatere a lemnului din pădure care sa nu producă
degradarea solului, distrugerea sau vătămarea seminţişului utilizabil, a arborilor rămasi pe picior peste
limitele admise de instrucţiunile în vigoare.
Tehnologiile de exploatare a masei lemnoase din parchete, instalaţiile şi mijloacele de
scos-apropiat se aprobă de şeful ocolului.
Tehnologia de exploatare se înscrie în autorizaţia de exploatare. Se vor aproba
tehnologii de exploatare diferenţiate care să asigure protejarea obiectivelor menţionate mai sus.
Lemnul gros se va secţiona în trunchiuri, iar cel mărunt se va colecta în grămezi.
Colectarea materialului lemnos se va face numai pe traseele aprobate, materializate pe
teren la predarea parchetului, cu respectarea strictă a tehnologiei aprobate, a elementelor de
gabarit ale drumurilor de tractor şi platformelor primare.
3.6.4. Constructii forestiere.

Tabelul 3.22
Natura constructiei Unitatea Supra- Materialele din care sunt Starea Valoarea Tipul Valorea
amenajistica fata clidite dadirii cheltuielilo cladirii cheltuielilor
in care se afla dadita Fundatia Peretii Acope- r de proiectate
constructia [ha] risul de reparafe construt
existenta sau sau
propusa retjeere
Constructii existente
Cabana pentru 87C1 80 piatra lemn tigia buni - - -
muncitori „Filesti"
Grajd pentru animale 87C2 20 piatra lemn Carton buna - - •
la cabana „Filesti" asfaltat
Canton silvic „Ghetar" 102C 100 piatrS lemn tigla buna - - -
Capitolul IV
Culegerea si prelucrarea datelor
4.1. Culegerea detelor

Pentru culegerea datelor s-a facut deplasarea echipei in cadrul unitatii de productie nr 6
Garda Seaca, s-au identificat u.a-urile si dupa care s-au materielizat pietele de proba, iar cu
ajutorul unor instrumente silvice s-a inceput culegerea datelor.
Datele culese din teren au fost trecute pe fisele de inventar dupa care s-a facut despuierea pe
specii si clase de calitate a arborilor, dupa cere acestea s-au prelucrat cu ajutorul programului
EXCEL.
4.2. Prelucrarea primara a datelor

4.2.1. Prelucrarea fisei de inventar pe suprafete de proba.
S-a efectuat despuierea pe specii si suprafete de proba
4.2.2. Extrapolarea la unitatea de suprafata
4.2.2.1. Principale
Extrapolarea datelor la unitatea de suprafata este necesara pentru calculul mai usor pe intregul
arboret. Acest calcul reda numarul arborilor aproximativ egal cu cel real la hectar. Totodata extrapolarea
la unitatea de suprafata ajuta la dezvoltarea unor serii de calcule mai avansate, si ajuta la apofundarea
in cunoasteri modul de gradinarit aplicat in viitor. Extrapolarea se face in modul urtmator.
1. Numarul suprafetelor de proba(dat de biometrie) pentru respectiva parcela se inmulteste cu

suprafata suprafetei
2. Apoi prin regula de trei simpla pe suprafata unui hectar adica 10000 de metri patrati la
rezultatul punctului 1
3. Acest rezultat se va inmulti cu fiecare arbore din fisele de despuiere rezultand tot un tabel.
Extrapolarea la hectar pentru specia brad

Tabelul 4.1
D Cls I Cls II Cls III Cls IV Total

22 2 6 4 0 12
24 4 4 4 0 12
26 10 2 2 0 14
28 6 0 0 0 6
30 6 0 6 0 12
32 4 0 4 0 8
34 8 2 2 0 12
36 6 0 0 0 6
38 0 2 0 0 2
40 4 0 0 0 4
42 0 0 2 0 2
44 4 2 0 0 6
46 2 0 0 0 2
48 12 0 0 0 12
50 0 0 0 0 0
52 8 0 0 0 8
54 8 0 0 0 8
56 2 0 0 0 2
58 0 0 0 0 0
60 2 0 0 0 2
62 0 0 0 0 0
64 2 0 0 0 2
66 2 0 0 0 2
68 4 0 0 0 4
92 2 0 0 0 2
Total 98 18 24 0 140
Extrapolarea la hectar pentru specia molid
Tabelul 4.2

10 2 0 0 0 2
12 0 0 0 0 0
14 0 0 0 0 0
16 0 0 0 0 0
18 2 0 0 0 2
20 4 0 2 0 6
22 18 0 6 6 30
24 8 8 0 0 16
26 2 2 4 0 8
28 10 0 0 0 10
30 4 2 0 0 6
32 10 0 0 0 10
34 0 0 0 0 0
36 4 0 0 0 4
38 2 0 0 2 4
40 12 0 0 0 12
42 0 0 0 0 0
44 0 0 0 2 2
46 4 0 0 0 4
48 4 0 0 0 4
50 0 0 0 0 0
Total 86 12 12 10 120
Evidenta numarului de arbori pe categorii de diametre si specii la hectar
Tabelul 4.3
D brad molid Arboret

10 0 2 2
12 0 0 0
14 0 0 0
16 0 0 0
18 0 2 2
20 0 6 6
22 12 30 42
24 12 16 28
26 14 8 22
28 6 10 16
30 12 6 18
32 8 10 18
34 12 0 12
36 6 4 10
38 2 4 6
40 4 12 16
42 2 0 2
44 6 2 8
46 2 4 6
48 12 4 16
50 0 0 0
52 8 0 8
54 8 0 8
56 2 0 2
58 0 0 0
60 2 0 2
62 0 0 0
64 2 0 2
66 2 0 2
68 4 0 4
92 2 0 2
Total 140 120 260
4.2.2.2. Rarituri

Tabelul 4.4

8 0 0 0 0 0
10 2 3 0 0 5
12 5 2 0 0 7
14 9 2 0 0 10
16 26 3 0 0 29
18 24 2 0 0 26
20 17 2 0 0 19
22 14 2 0 0 15
24 12 2 0 0 14
26 37 2 0 0 39
28 10 0 0 0 10
30 24 0 0 0 24
32 17 0 0 0 17
34 12 0 0 0 12
36 12 0 0 0 12
38 3 0 0 0 3
40 2 2 0 0 3
42 2 0 0 0 2
Total 226 20 0 0 247

Tabelul 4.5

10 0 0 0 0 0
12 2 0 0 0 2
14 2 0 0 0 2
16 5 0 0 0 5
18 5 2 0 0 7
20 3 2 2 0 7
22 5 0 0 0 5
24 3 0 0 0 3
26 3 0 0 0 3
28 5 0 0 0 5
30 5 0 0 0 5
32 3 0 0 0 3
34 3 0 0 0 3
36 0 0 0 0 0
38 2 0 0 0 2
Total 48 3 2 0 53
Extrapolarea la hectar pentru specia fag

Tabelul 4.6

6 0 0 2 0 2
8 5 5 0 0 10
10 22 10 2 0 34
12 53 10 2 0 65
14 24 7 0 0 31
16 27 5 0 0 32
18 12 5 0 0 17
20 15 3 2 0 20
22 7 2 0 0 9
24 5 0 0 0 5
26 3 0 0 0 3
28 0 0 0 0 0
30 2 0 0 0 2
32 2 0 0 0 2
Total 177 48 7 0 231
Extrapolarea la hectar pentru specia paltin

Tabelul 4.7

8 2 3 0 0 5
10 9 3 0 0 12
12 2 2 0 0 3
14 14 9 0 0 22
16 7 3 0 0 10
18 12 0 0 0 12
20 3 0 0 0 3
22 3 0 0 0 3
24 2 0 0 0 2
Total 53 20 0 0 73
Tabelul 4.8
D molid brad fag paltin arboret

6 0 0 2 0 2
8 0 0 10 18 28
10 5 0 34 49 88
12 7 2 65 85 158
14 10 2 31 57 99
16 29 5 32 82 149
18 26 7 17 67 117
20 19 7 20 66 112
22 15 5 9 51 80
24 14 3 5 46 68
26 39 3 3 0 46
28 10 5 0 0 15
30 24 5 2 0 31
32 17 3 2 0 22
34 12 3 0 0 15
36 12 0 0 0 12
38 3 2 0 0 5
40 3 0 0 0 3
42 2 0 0 0 2
Total 247 53 231 521 1052
4.2.2.3. Curatiri
Tabelul 4.9

4 0 0 0 0 0
6 0 0 0 100 100
8 0 0 0 33 33
10 67 33 67 0 167
12 0 0 67 0 67
14 0 67 0 0 67
16 0 0 0 0 0
18 67 0 0 0 67
20 33 67 0 0 100
22 0 0 0 0 0
24 0 0 0 0 0
26 0 0 0 0 0
28 33 0 0 0 33
30 0 0 0 0 0
32 100 0 0 0 100
Total 300 167 133 133 733
Tabelul 4.10

2 0 0 0 0 0
4 0 0 0 133 133
6 0 0 33 100 133
8 67 67 33 0 167
10 33 67 33 100 233
12 100 67 33 33 233
14 100 67 0 0 167
16 33 33 33 0 100
18 133 67 0 0 200
20 100 33 0 0 133
22 67 0 0 0 67
24 100 0 0 0 100
26 33 0 0 0 33
28 67 0 0 0 67
30 0 0 0 0 0
32 0 0 0 0 0
Total 833 400 167 366 1765
Extrapolarea la hectar pentru specia fag
Tabelul 4.11

4 0 0 33 33 67
6 0 33 100 0 133
8 33 33 0 0 67
10 33 33 33 0 100
Total 67 100 167 33 366
Tabelul 4.12
D molid brad fag arboret
4 133 0 67 200
6 133 100 133 366
8 167 33 67 266
10 233 167 100 500
12 233 67 0 300
14 167 67 0 233
16 100 0 0 100
18 200 67 0 266
20 133 100 0 233
22 67 0 0 67
24 100 0 0 100
26 33 0 0 33
28 67 33 0 100
30 0 0 0 0
32 0 100 0 100
Total 1765 733 366 2864
4.2.2.4. Degajari
Tabelul 4.13

0.5 3333 0 3333
1.5 0 3333 3333
2 3333 3333 6666
3 3333 0 3333
4 0 16665 16665
5 0 3333 3333
6 0 9999 9999
Total 9999 36663 46662
4.2.2.5. Descoplesiri
Tabelul 4.13

0.25 6666 16665 23331
0.5 3333 16665 19998
0.75 3333 9999 13332
1 0 3333 3333
1.5 0 6666 6666
Total 13332 53328 66660
4.3. Calculul suprafetei de baza

Calculul suprafetei de baza la hectar reda cu exactitate suprafata de baza a arborilor inventariati
si apoi extrapolati la hectar. Acest calcul ajuta la formarea graficului suprafetei de baza, unde este redat
intensitatea numarului de arbori la hectar pe categorii de diametre si frecventa diametrelor in arboret.
Suprafata de baza se calculeaza astfel:
1. Se creeaza un tabel cu rezultatele extrapolarii la hectar pe fiecare specie.

π 2
2. Fiecare rezultat se va inmulti cu d
4
d – diametru
3. Toate datele se vor trece intr-un tabel.
4.3.1. Principale
Suprafata de baza pe categorii de diametre la hectar
Tabelul 4.15

10 0.0000 0.0157 0.0157
12 0.0000 0.0000 0.0000
14 0.0000 0.0000 0.0000
16 0.0000 0.0000 0.0000
18 0.0000 0.0509 0.0509
20 0.0000 0.1885 0.1885
22 0.4562 1.1404 1.5966
24 0.5429 0.7238 1.2667
26 0.7433 0.4247 1.1680
28 0.3695 0.6158 0.9852
30 0.8482 0.4241 1.2723
32 0.6434 0.8042 1.4476
34 1.0895 0.0000 1.0895
36 0.6107 0.4072 1.0179
38 0.2268 0.4536 0.6805
40 0.5027 1.5080 2.0106
42 0.2771 0.0000 0.2771
44 0.9123 0.3041 1.2164
46 0.3324 0.6648 0.9971
48 2.1715 0.7238 2.8953
50 0.0000 0.0000 0.0000
52 1.6990 0.0000 1.6990
54 1.8322 0.0000 1.8322
56 0.4926 0.0000 0.4926
58 0.0000 0.0000 0.0000
60 0.5655 0.0000 0.5655
62 0.0000 0.0000 0.0000
64 0.6434 0.0000 0.6434
66 0.6842 0.0000 0.6842
68 1.4527 0.0000 1.4527
92 1.3295 0.0000 1.3295
Total 18.4255 8.4496 26.8751
4.3.2. Rarituri
Tabelul 4.16

6 0.0000 0.0000 0.0048 0.0000 0.0048
8 0.0000 0.0000 0.0513 0.0915 0.1428
10 0.0401 0.0000 0.2670 0.3856 0.6927
12 0.0769 0.0192 0.7306 0.9625 1.7892
14 0.1570 0.0262 0.4711 0.8698 1.5240
16 0.5811 0.1025 0.6494 1.6547 2.9878
18 0.6489 0.1730 0.4326 1.7126 2.9671
20 0.5875 0.2136 0.6409 2.0703 3.5123
22 0.5816 0.1939 0.3231 1.9349 3.0335
24 0.6153 0.1538 0.2307 2.0855 3.0853
26 2.0759 0.1805 0.1805 0.0000 2.4370
28 0.6281 0.3140 0.0000 0.0000 0.9421
30 1.6823 0.3605 0.1202 0.0000 2.1630
32 1.3672 0.2734 0.1367 0.0000 1.7774
34 1.0804 0.3087 0.0000 0.0000 1.3891
36 1.2113 0.0000 0.0000 0.0000 1.2113
38 0.3856 0.1928 0.0000 0.0000 0.5784
40 0.4273 0.0000 0.0000 0.0000 0.4273
42 0.2355 0.0000 0.0000 0.0000 0.2355
Total 12.3819 2.5123 4.2389 11.7674 30.9005
4.3.3. Curatiri
Tabelul 4.17

4 0.1674 0.0000 0.0837 0.2511
6 0.3766 0.2825 0.3766 1.0357
8 0.8369 0.1674 0.3348 1.3391
10 1.8308 1.3077 0.7846 3.9231
12 2.6363 0.7532 0.0000 3.3895
14 2.5631 1.0252 0.0000 3.5883
16 2.0086 0.0000 0.0000 2.0086
18 5.0843 1.6948 0.0000 6.7791
20 4.1846 3.1385 0.0000 7.3231
22 2.5317 0.0000 0.0000 2.5317
24 4.5194 0.0000 0.0000 4.5194
26 1.7680 0.0000 0.0000 1.7680
28 4.1009 2.0505 0.0000 6.1514
30 0.0000 0.0000 0.0000 0.0000
32 0.0000 8.0345 0.0000 8.0345
Total 32.6086 18.4541 1.5797 52.6424
4.4. Calculul volumului la hectar
Pentu a vedea volumul real al arborilor inventariati si extrapolati trebuie calculat volumul la
hectar. Pentru a face acest lucru trebuie mai intai introduse datele in programul FOND, acesta ne va
calcula volumele unitare care apoi ne vor servi la calculul volumului la hectar. Volumele unitare se
introduc intr-un tabel cu volumul aferent fiecarei specii pe categorii de diametre. Aceste volume se vor
inmulti cu fiecare rezultat in parte a arborilor extrapolati, rezultatul volumului real(din teren) al arborilor
din teren.
4.4.1. Principale
Volumul pe categorii de diametre pe specii
Tabelul 4.18

10 0 0.154 0.154
12 0 0 0
14 0 0 0
16 0 0 0
18 0 0.558 0.558
20 0 2.178 2.178
22 4.512 13.83 18.342
24 5.568 9.168 14.736
26 7.896 5.576 13.472
28 4.074 8.34 12.414
30 9.684 5.898 15.582
32 7.592 11.43 19.022
34 13.26 0 13.26
36 7.638 5.86 13.498
38 2.908 6.556 9.464
40 6.592 21.864 28.456
42 3.706 0 3.706
44 12.42 4.434 16.854
46 4.596 9.712 14.308
48 30.444 10.596 41.04
50 0 0 0
52 23.72 0 23.72
54 25.504 0 25.504
56 6.84 0 6.84
58 0 0 0
60 7.816 0 7.816
62 0 0 0
64 8.86 0 8.86
66 9.406 0 9.406
68 19.94 0 19.94
92 18.052 0 18.052
Total 241.028 116.154 357.182
4.4.2. Rarituri
Tabelul 4.19

6 0 0 0.024 0.000 0.024
8 0 0 0.275 0.437 0.712
10 0.2448 0 1.632 2.062 3.939
12 0.4828 0.1394 4.845 5.702 11.169
14 1.0302 0.3196 3.366 5.481 10.196
16 4.046 0.8364 4.845 10.946 20.673
18 4.794 1.496 3.366 11.778 21.434
20 4.675 1.9516 5.161 14.762 26.549
22 4.7583 1.8513 2.669 14.099 23.378
24 4.7328 1.5232 1.938 15.444 23.638
26 18.2206 1.8428 1.537 0.000 21.600
28 5.6508 3.2895 0.000 0.000 8.940
30 15.3748 3.8148 1.042 0.000 20.232
32 12.614 2.9206 1.195 0.000 16.730
34 10.0317 3.3218 0.000 0.000 13.354
36 11.3169 0 0.000 0.000 11.317
38 3.621 2.0978 0.000 0.000 5.719
40 4.029 0 0.000 0.000 4.029
42 2.2304 0 0.000 0.000 2.230
Total 107.8531 25.4048 31.895 80.709 245.862
4.4.3. Curatiri
Tabelul 4.20

4 0 0 0.000 0.000
6 34.58 1.7982 2.800 39.178
8 3.996 0.8658 1.798 6.660
10 9.324 6.4935 4.695 20.513
12 14.6853 3.8628 0.000 18.548
14 15.4845 5.5278 0.000 21.012
16 12.8871 0 0.000 12.887
18 33.966 10.3896 0.000 44.356
20 28.9044 20.1798 0.000 49.084
22 18.0486 0 0.000 18.049
24 32.8671 0 0.000 32.867
26 13.0536 0 0.000 13.054
28 30.636 15.0849 0.000 45.721
30 0 0 0.000 0.000
32 0 60.3396 0.000 60.340
Total 248.4326 124.542 9.294 382.268
4.5. Determinarea indicilor structurali si de sinteza a arboretului

4.5.1. Distributia numarului de arbori pe categorii de diameteru la unitatea de suprafata
a arboretului studiat
4.5.1.1. Principale
12
10
brad
6
molid
Arboret
4
0
0 2 4 6 8 10 12
Fig 4.1Distributia numarului de arbori pe categorii de diametre si specii
4.5.1.2. Rarituri
12
10
8 arboret
fag
6
paltin
4 brad
molid
2
0
0 2 4 6 8 10 12
4.5.1.3. Curatiri
12
10
8
brad
6 fag
arboret
molid
4
0
0 2 4 6 8 10 12
4.5.1.4. Degajari
12
10
molid
6
Arboret
brad
4
0
0 2 4 6 8 10 12
4.5.1.5. Descoplesiri
12
10
8
brad
6 molid
Arboret
4
0
0 2 4 6 8 10 12
4.5.2. Determinarea compozitiei arboretului

Compozitia arboretului exprima sintetic ponderea speciilor componente dintr-un arboret.
Speciile se inscriu prin denumirea populara prescurtata, iar proportia lor de participare se exprima in
unitati intregi.
4.5.2.1. Determinare compozitiei arboretului pe numar de arbori

4.5.2.1.1. Principale
molid
46%
brad
54%
Fig. 4.6 Compozitia arboretului pe numar de arbori
4.5.2.1.2. Rarituri
paltin
12%
molid
41%
fag
38%
brad
9%
4.5.2.1.3. Curatiri
fag
13%
brad
26%
molid
62%
4.5.2.1.4. Degajari
brad
21%
molid
79%
4.5.2.1.5. Descoplesiri
brad
20%
molid
80%
4.5.2.2. Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza

Determinarea compozitiei arboretului pe suprafata de baza se realizeaza din suma datelor de la
suprafata de baza la hectar. Aceasta arata compozitia arboretului in functie de suprafata de baza si
gradul de participare a arborilor in arboret.
Chart Title
molid
31%
brad
69%
Fig. 4.11 Compozitia arboretului pe suprafata de bază
4.5.2.2.2. Rarituri
paltin molid
38% 40%
fag brad
14% 8%

4.5.2.2.3. Curatiri
fag
3%
brad
35%
molid
62%
4.5.2.3. Determinarea compozitiei arboretului pe volum

Determinarea compozitiei pe volum a intregului arboret pe hectar pentru arborii inventariati
si extrapolati, ajuta la observarea gradului de participare a arborilor si procentul aferent fiecarui
specii in parte. Compozitia se determina in functie de rezultatele calcului volumului la hectar.
Brad
32%
Molid
68%
Fig. 4.14 Compozitia arboretului pe volum

4.5.2.3.2. Rarituri
paltin
33%
molid
44%
fag
13%
brad
10%
4.5.2.3.3. Curatiri
fag
2%
brad
33%
molid
65%

4.5.3. Determinarea desimii si densitatii arboretului studiat
Idicele de desime al unui arboret este dat de raportul dintre numarul real de arbori existenti la
hectar si cel din tabelele de productie pentru un arboret cu aceeasi compozitie, varsta si clasa de
productie.
Indicele de desime al arboretului exprima raportul dintre suprafata de baza reala la ha si

suprafata de baza normala data de tabelele de productie. Acelasi indice se obtine si prin raportul dintre
volumul real la ha si volumul normal redat in tabelele de productie.
Ambii indici pot lua valori subunitare in arborete rarite dar si supraunitare in arborete excesiv de
dese. De ramarcat insa ca valorile indicilor de consistenta, desime si densitate ai unui arboret desi
reflecta aceeasi stare se exprima in zecimi si se determina in acelasi timp nu au de regula aceeasi
marime pentru ca si modul lor de determinare este diferit.
In practica se folosesc cu mai bune rezultate indicele de consistenta si indicele de densitate, ale
caror valori variaza intre 0.1 si 0.8. diminuarea valorii acestor indici devine necesara cand se trece la
regenerarea padurii. Este de retinut ca o desime excesiva a padurii nu este dorita si trebuie evitata,
reducerea acestor indici sub 0.8 in arborete preexploatabile trebuie de asemenea prevenita.
Deoarece acesti indici au o dinamica variabila in timp si spatiu trebuie determinati inaintea
fiecarei interventii silvotehnice.
4.5.3.1. Determinarea indicilor de desime a arboretului

N teren 260
IN= = =0.63
N tabel 407
I N −¿ indicele de desime a arboretului
N teren −¿ numarul real de arbori existenti la hectar
N tabel −¿ numarul de arbori din tabelele de productie
4.5.3.1.2. Rarituri
N teren 607
IN= = =0.6
N tabel 1004

4.5.3.1.3. Curatiri
N teren 2864
IN= = =0.88
N tabel 3240
4.5.3.2. Determinarea indicilor de densitate pe suprafaţa de bază a arboretului

Gteren 52.6
I G= = =0.89
Gtabel 58.8
I G−¿ indicele de densitate pe suprafaţa de bază a arboretului
Gteren −¿ suprafata de baza reala la ha
Gtabel −¿ suprafata de baza normala data de tabelele de productie
4.5.3.2.2. Rarituri
G teren 30.9
I G= = =0.81
G tabel 37.9
4.5.3.2.3. Curatiri
Gteren 26.8
I G= = =0.95
Gtabel 28.2

4.5.3.3. Determinarea indicilor de densitate pe volum a arboretului
V teren 357
I V= = =0.92
V tabel 384
I V −¿ indicele de densitate pe volum a arboretului
V teren −¿ volumul real la ha
V tabel −¿ volumul normal redat in tabelele de productie
4.5.3.3.2. Rarituri
V teren 246
I V= = =0.81
V tabel 302
4.5.3.3.3. Curatiri
V teren 359
I V= = =0.93
V tabel 383
4.5.4. Determinarea coeficientului de zveltete a arboretului
Coeficintul de zveltete (z) reda raportul dintre inaltimea medie si diametrul mediu. Acest
coeficient variaza in limite mari, depinzand de starea si structura padurii, natura speciei, varsta si
desimea arboretului, natura, intensitatea, caracterul si ritmul de aplicare a interventiilor silvotehnice
etc.
De remarcat ca, in arborete excesiv de dese, arborii prezinta inaltimi mari si diametre mici, fapt
ce face ca acest vcoeficient sa ia valori mai mari de 100. Astfel de arborete sunt mai vulnerabile la
vatamari provocate de actiunea unor factori abiotici vatamatori. In arborete similare, dar constituite din
alte specii, chiar daca stabilitatea arboretelor nu este amenintata, ponderea sortimentelor de lemn gros
deci prductia lor valorica este infrioara.
Pentru principalele specii de la noi se pare ca desimea lor poate fi considerata satisfacatoare
cand coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 in arborete preexploatabile. Cercetari
intreprinse in zona Brasov evidentiaza ca , la toate speciile si tipurile de structuri considerate, coeficintul
de zveltete este maxim la arborii subtiri si descreste odata cu cresterea diametrului.
In arborete pluriene coeficientii de zveltete la arborii subtiri sunt mai mici ca la arborii
comparabili din arboretele echiene deoarece in primul caz sub presiunea arborilor din straturile
dominante arborii tineri au cresteri mici in inaltime.
4.5.4.1. Principale
h 34.12m
z= = =60
d 0.57 m
4.5.4.2. Rarituri
h 22.57 m
z= = =90.28
d 0.25 m
4.5.4.3. Curatiri
h 11.3 m
z= = =59.47
d 0.19 m
4.5.5. Determinarea factorului de spatiere a arbotrtului studiat]

4.5.5.1. Indici de spatiere corespunzători dispozitivului patrat
a 4=
√ 10000
N
=
√10000
260
=6.201
a4 6.201
S% 4 = x 100= x 100=15.8
hdom 39.23
a 4−¿ distanta medie dintre arbori in m
S% 4−¿ factorul de spatiere in procente
h dom−¿ inaltimea dominanta (superioara) a arboretului
h dom=h+0.15 h=39.23
4.5.5.1.2. Rarituri
a 4=
√ 10000
N
=
√10000
607
=4.058
a4 4.058
S% 4 = x 100= x 100=15.63
hdom 25.95
h dom=h+0.15 h=25.95
4.5.5.1.3. Curatiri
a 4=
√ 10000
N
=
√10000
2864
=3 . 491
a4 3.491
S% 4= x 100= x 100=26.87
hdom 12.99
h dom=h+0.15 h=12.99
4.5.5.2. Indici de spatiere corespunzători dispozitivului chinconz

√√√
1000 0 10000
a 6= = =5.6
Nx
3
2
260 x
√3
2
a6 5.6
S% 6 = x 100= x 100=14.27
hdom 39.23
S% 6 −¿ factorul de spatiere in procente
4.5.5.2.2. Rarituri
√√√
10000 10000
a 6= = =3.66
Nx
3
2
607 x
3
2√
a6 3.66
S% 6 = x 100= x 100=14.1
hdom 25.95
4.5.5.2.3. Curatiri
√√√
10000 10000
a 6= = =2.86
Nx
3
2
2864 x
√
3
2
a6 2.86
S% 6 = x 100= x 100=22
hdom 12.99

4.5.6. Modelarea structurii arboretului studiat folosind programe specializate
4.5.6.1. Principale
4
h (m)
0
3
0
2
0
1
0
20 0 14
13
Br
11
Mo 12
10
9 7
8 5
3
2 1
4
6
0
0 20
© PROARB 2.0
Fig 4.17 Profilul orizontal si vertical al arboretului

© PROARB 2.0
Fig 4.18 Profilul 3D al arboretului

4.5.6.2. Rarituri
4
h (m)
0 9
20 18 27
32
8 17
16
Mo 14 31 34
33
7
4 22 35
Pa m 36
Fa 30
29
Br 19
13 21
15 20
26
25
3 6 5
1 2 12
11 24
28
23
10
0
0 20
© PROARB 2.0

© PROARB 2.0

4.5.6.3. Curatiri
4
h (m)
0
3
0
2
0
1
0
0
17 42 19 35
584645
16 26 47 33 39
13
Mo 52 1237
51 14
31 34 3832
40
Fa 3 61
30 24 7 5
Br 28 27 1 23 2
50
5754596029
25 456
49 36 6
0 18
0
© PROARB 2.0

© PROARB 2.0
4.6.Simularea interventiilor pentru unitatile amenajistice studiate

Din cauza consistentei 0.6 nu se intervine cu lucrari numai in cazul curatirilor.
4
h (m)
0
3
0
2
0
1
0
0
11 26 22
25 13
10 16 20 24
Mo 28 8 9
18
27 21
Br 3 30 19
Fa 1 14 2 5
7
17
29 4
12 23 6
0
0
© PROARB 2.0

© PROARB 2.0

Capitolul V
Aspecte finale
5.1. Interpretarea rezultatelor obtinute
In urma iesirii pe teren si prelucrarii datelor culese s-au obtinut urmatoarele rezultate:
- arboretele au o consistent rarita in jurul valorii de 0.6 exceptie face parcela 87B unde
consistenta este aproape plina si urmeaza sa se intervina cu curatiri, acest aspect se poate vedea
si in profilele arboretelor.
- coeficientii de zveltete au valori cuprinse intre 60 si 90 ceea ce arata ca arborii s-au

dezvoltat considerabil in diametru.
- din profilul vertical ar arboretelor putem observa ca acestea sunt monoetajate, arborii
isi plaseaza coroanele intr-un singur etaj
5.2. Concluzii si recomandari
In concluzie aceste iesiri pe teren in vederea culegrii datelor pentru elaborarea proiectului au
fost unele foarte benefice pentru studenti ajutandu-ne sa invatam lucruri noi despre domeniul nostru si
bineinteles ce inseamna munca in echipa.
In laborator am beneficiat de materialul necesar elaborarii proiectului si de programele

specializate precum FOND, EXCEL, PROARB, WORD, care ne-au usurat munca si care ne-au ajutat sa
facem diferenta dintre masuratorile de teren si cele de laborator.
Bibliografie
1. Crainic, Gh, C., 2009, Îndrumar de lucrări practice,Universitatea Oradea, Facultatea de

Protecţia Mediului, catedra de Silvicultură;
2. Crainic, Gh, C., 2009, Silvobiologie – Note de curs, Oradea;
3. Crainic, Gh, C., 2009, Silvotehnică – Note de curs, Oradea;
4. Florescu, I.I., 1981, Silvobiologie, Editura Didactică si pedagogică, Bucureşti;
5. Florescu, I.I., 1985, Silvobiologie, Îndrumător de lucrări practice, Universitatea din Braşov;
6. Florescu, I.I. Nicolescu, N.V., 1996, Silvicultura volumul.I, Studiul pădurii, Editura Lux/Librix,
Braşov;
7. Florescu, I.I. Nicolescu ,N.V., 1998, Silvicultura volumul II Silvotehnica, Editura Universitatea
Transilvania, Braşov;
8. Negulescu, E. G., ş.a., 1973, Silvicultură volumul I şi II, Editura Cereş Bucureşti.
9.*** Amenajamentul Ocolului Silvic Garda, Studiul general;
10.*** Amenajamentul U.P.IV Garda Seaca.

Sem 2 Silvic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sem 2 Silvic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Capitolul I

Consideratii teoretice referitoare la interventiile silvotehnice

Metodele de cercetare utilizate în efectuarea studiului de caz:

3.1. Localizarea unitatii de productie

Puncte Vecinătăţi Limite Hotare

3.1.2. Trupuri de padure component

Hodobana 19-24 264,44 Arieşeni Ştei 8 7 55

Sohodoale 25-29 219,55 Arieşeni Ştei 12 11 59

Crişanu 43-47 199,18 Budureasa Ştei 15 14 62

Gârda Linia 48 59,24 Budureasa Ştei 14 13 61

1 Seacă 49 51,02 Arieşeni Ştei 14 13 61

Vulturu 64-75 458,22 Gârda de Ştei 14 13 61

Brustur 76-79; 81-83 293,46 Gârda de Ştei 13 12 60

2 Ravicesti I Gârda Seacă 8 1,90 Arieşeni Ştei 7 6 54

3 Ravicesti II Gârda Seacă 9 0,60 Arieşeni Ştei 7 6 54

5 Ocoale II Gheţar 84 0,99 Gârda de Ştei 16 15 63

6 Ocoale III _ Gheţar 85 85 0,97 0,97 Gârda de Ştei - 1 16 16 15 15 63 63

3.1.3. Administrarea fondului forestier

Padurile de pe teritoriul unitatii de productir in studio prezinta urmatoarele tipuri de

3.1.5. Organizarea teritoriului

3.1.5.2. Constituirea si materializarea parcelarului si subparcelarului

3.1.5.3. Marimea parcelelor si subparcelelor

Amenaja-meniul Suprafaţa Parcele Subparcele

3.1.5.4. Situatia bornelor

Scobăneşti 239, 240,243 - 245 5 97

3.1.5.5. Corespondenta intre parcelarul precedent si cel actual

3.1.6.2. Ridicari in plan folosite pentru reambularea planurilor de baza

3.1.7. Suprafata fondului forestier

Suprafaţa fondului forestier ce face obiectul prezentului studiu este de 4009,47 ha cu

3.1.7.1. Determinarea suprafetelor

3.1.7.2. Utilizarea fondului forestier

DIVERSE SPECII TARI 63,04 63,04

17 PALTIN 51,42 51,42

21 DIVERSE SPECII MOI 1,53 1,53

24 - DIN CARE : PLOPI EURAMERICANI

25 SĂLCII 1,53 1,53

26 - DIN CARE IN LUNCA ŞI DELTA DUNĂRII

33 ALTE TERENURI (TOTAL) 46,97 46,97

34 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE CULTURĂ SILVICĂ 1,45 1,45

35 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DE PRODUCŢIE SILVICĂ

36 TERENURI CARE SERVESC NEVOILOR DI 'ADMINISTRAŢIE FORESTIERĂ 11,03 11,03

37 TERENURI AFECTATE ÎMPĂDURIRII

38 - DIN CARE : IN CLASA DE REGENERARE

39 TERENURI NEPRODUCTIVE 11,8 11,8

41 TERENURI SCOASE TEMPORAR DIN FONDU FORESTIER 22,69 22,69

Garda de Sus. păşune şi Garda de Sus, satul păşune şi

3.1.9. Organizare administrative

Situaţia arondării pe districte şi cantoane

3.2. Studiul statiunii si al vegetatiei

Din punct de vedere geomorfologie, conform „Monografiei geografice", unitatea de

Sub aspect climatic, după „Monografia Geografică a R.P.R.", teritoriul unităţii de

3.2.1.5. Regim termic

1 Temperatura aerului( medii i II III rv V VI VII VIII IX X XI XII

3.2.1.6. Regim pluviometric

Pentru caracterizarea regimului eolian specific unităţii de gospodărire, sunt prezentate

Evidenţa tipurilor de sol

3.2.2.2. Descrierea tipurilor si subtipurilor de sol

3.2.3. Tipuri de statiune

3.2.3.1. Evident si raspandirea teritoriala a tipurilor de statiune

3.2.3.2. Descrierea tipurilor de statiune cu factori limitative si masurile de

2.3.3.2. Montan de 111.4 - superficia- 7-8M02- - tăieri

tecuri Pi, stăncărie şi eroziune Amestec litatea solului 3BR(PD+24FA+UL conservare

3.2.4. Tipuri de padure