Practica de silvicultură

Anul III

Student: Bálint-Albert Anna

Grupa: 5LF171
Perioada: 27.07.2020-31.07.2020
Practica de silvicultură s-a realizat la Ocolul Silvic Homorod, Direcția Silvică Harghita, a
căror sediu se află în municipiul Odorheiu Secuiesc.
Fondul forestier de proprietate publică a statului administrat de Ocolul Silvic Homorod, din
cadrul U.P. II Odorheiu Secuiesc are suprafață de 1810,91 ha, care este grupate în trei etaje
fitoclimatice: montan de amestecuri (1%), montan-premontan de făgete (11%) și deluros de
gorunete; goruneto-făgete (88%).
Sub aspect geografic, pădurile sunt situate în partea estică a Podişului Târnavelor şi la limita
inferioară a versanţilor sudici ai Munţilor Gurghiului, în care se individualizează Depresiunile
Odorhei, Cristuru Secuiesc – Simoneşti, Şiclod – Atid, Corund şi Praid. Din punct de vedere
hidrografic, pădurile sunt situate în bazinul superior al Târnavei Mari şi Târnavei Mici.
Pădurile sunt situate pe teritoriul a 16 subunităţi teritorial –administrative din judeţele
Harghita (99%), Braşov şi Mureş.
Unitatea geomorfologică predominantă este versantul, ondulată, mai rar plană și frământată.
Predomină versanții cu înclinare repede ( 16-30 g ), care ocupă 66% din suprafață, restul 34%
ocupă versanții cu înclinare moderată ( <16g-19% ) și foarte repede ( peste 31g-15% ).
Altitudinal pădurile urcă de la 320 m până la 1250 m, iar predomină pădurile situate la o
altitudină de 400-600 m (51%).
Structura geologică a regiunii este relativ complexă, fiind alcătuită din: formațiuni
vulcanogene, formațiuni piroclastice și roci sedimentare.
Teritoriul unității de producție se încadrează în sectorul de provincie climatică cu influență
oceanică, unde se disting două ținuturi climatice: Ținutul climatic al dealurilor înalte și
Ținutul climatic de munți joși și mijlocii.
În ceea ce privește distribuția precipitațiilor, cel mai mare număr de zile ploioase se
înregistrează în mai-septembrie. Numărul zilelor ploioase este 120-140 în zona montană, 100-
110 în depresiunile subcarpatice și 84-115 în dealurile subcarpatice. Numărul mediu anual de
zile cu strat de zăpadă la sol variază între 85 și 125. Umezeala relativă a aerului medie anuală
este cuprinsă între 65-75% în zona de deal și peste 80% în zona de munte. Zăpada de
primăvară produce periodic doborâturi și rupturi de vânt în zonele medii și joase.
Teritoriul studiat este predominant supus influenței circulației atmosferice din sectorul nord-
vest (12,4% frecvență) și sectorul nord-est (10,8%).
Indicele anual de umiditate de Martonne are valori cuprinse între 29-38, (I u=15,0-82,4) în
zona de deal și 64-67 în zona montană, (I u=170,0-187,5). Distribuția vegetației forestiere
urmează zonalitatea climatică altitudinală.
În fondul forestier proprietate publică a statului administrat de Ocolul Silvic Homorod, din
cadrul U.P. II Odorheiu Secuiesc, au fost identificate 4 tipuri de sol, grupate în trei clase:
luvosoluri (79%), cambisoluri (14%) și cernisoluri (7%). Ca subtip de sol, cele mai răspândite
sunt luvosolul tipic (45%) și luvosolul stagnic (32%).
Dintre arboretele predomină tipurile naturale de pădure de productivitate mijlocie (85%),
urmate de cea inferioară (10%) și superioară (5%). Arboretele sunt grupate în 10 formații
forestiere: molidișuri pure (1%), făgete pure montane (11%), făgete pure de dealuri (53%),
făgete amestecate (6%), gorunete pure (2%), goruneto-făgete (13%), șleauri de deal cu gorun
(7%), goruneto-stejărete (7%), șleau de deal cu stejar (1%) și șeau de luncă (0,88 ha).
După lucrările de birou pregătitoare, a fost ales din amenajamentul ocolului silvic patru
unitate amenajistică în care fie s-au aplicat, fie sunt în curs de aplicare cele patru intervenții
silvotehnice, cum sunt: degajări (1), curățiri (2), rărituri (3) și un tratament (4).
Cele patru u.a. alese sunt următoarele: - 41 C s-a făcut degajări
- 126 J s-a făcut curățiri
- 49 A s-a făcut rărituri
- 126 A s-a aplicat tăieri progresive

1. Degajări

În parcela 41 C, arboretul se află în stadiu de desiș, deci s-a executat degajări având scop
controlarea starea exemplarelor ce aparțin speciilor de valoare. În u.a. 41 C s-a inetrvenit
acolo unde a constatat că aceste specii au fost depășite în înălțime și sunt stânjenite în creștere
de către exemplarele mai puțin valoroase, deci au nevoie de ajutor. Acest ajutor s-a făcut prin
tăierea și frângerea exemplarelor care au avut influențe negative asupra speciilor mai
valoroase. Tăierea s-a făcut sub nivelul vârfurilor, astfel încât au avut grijă să nu se modifice
foarte mult mediul natural al arboretelor. Prin această lucrare a tăiat numai exemplarele care a
împiedicat creșterea și dezvoltarea exemplarelor valoroase și a lăsat neatinse acelea care nu
stânjenesc. Existența speciilor ajutătoare și celor arbustive este deosebit de importantă pentru
menținerea unor condiții bune de vegetație.
 2. Curățiri

În parcela 126 J s-au făcut curățiri cu scopul de a menține starea fitosanitară și dirijare
arboretului pentru a obține sortimentele de țel.
Curățirea este lucrarea de îngrijire cu caracter de selecție negativă, care este aplicată in
arboretele aflate în stadiile de nuieliș și prăjiniș, când diametrul mediu al arboretului este
cuprins între 3-10 cm, iar înălțimea sa medie depășește, în general, 3 m. Prin curățire
îmbunătățim calitatea, creșterea și compoziția arboretului în care se intervină. Toate acestea se
face prin extragerea arborilor rău conformați, bolnavi, înghesuiți, copleșiți, accidentați,
înfurciți, sau aparținând unor specii mai puțin valoroase.
În u.a. 126 J, curățirea au fost realizată prin eliminarea arborilor rău conformați, uscați,
înfurciți, copleșiți, exemplarele din specii nevaloroase, precum și exemplarele cei care au fost
găsite în porțiunile cu densitate prea mare. Curățirea se pot executa pe cale mecanică sau pe
cale chimică. În cazul nostru, în parcela 126 J, lucrarea s-a executat pe cale mecanică, prin
tăierea de jos a arborilor menționate de mai sus, cu folosirea utilajelor următoarele: topoare și
ferăstraiele mecanice de tip ușor. Această lucrare a fost aplicate pe suprafețe mici, unde
consistența arboretului a fost mai mare de 0,8 ,iar după executarea lucrării acestea a devenit
0,8. Intensitatea lucrării a fost moderată în cea mai mare parte a arboretului, iar puternică în
zonele cu densitate prea mare.
În urma curățirii, dintre arborele extrași, unele au fost mai groși altele mai subțiri. Cei care au
avut un diametru de cel puțin 8 cm la colet, au fost marcați cu ciocanul rotund al ocolului, au
fost inventariați și valorificați. Arborele subțiri cu diametru mai mici de 8 cm la colet au fost
lăsați în pădure, acestea fiind nevaloroase, neavând piață pentru sortimente atât de mici.
 3. Rărituri

Știind, că răritura este lucrarea de îngrijire care este executată periodic în arborete care se află
în stadiu de păriș, codrișor și codru mijlociu. Prin aplicarea acestor lucrare se reduce, prin
selecție pozitivă, numărul de exemplare, micșorând consistența, având ca scop ameliorarea
structurii, creșterii și calității arboretelor. Răritura are un pronunțat caracter de îngrijire
individuală a arborilor. Prin aplicarea acestor lucrări se dirijaeză proporția actuală a speciilor
spre compoziția țel și se realizează o structură optimă în raport cu țelul de gospodărire a
pădurii.
În parcela 49 A s-a aplicat răritură, pentru că arboretul are un diametru mediu de 24 cm, deci
se află în stadiul de codrișor. În acest caz, metoda de răritură aplicată este răritura selectivă
mixtă, care este o combinația dintre metoda de sus și metoda de jos. Această metodă constă
din selecționarea și promovarea arborilor valoroși/ de viitor, intervenind atât în plafonul
superior, cât și în cel inferior. Așa a fost făcută și în u.a. 49 A, au fost aleși arborii de viitor și
de ajutători, precum și de arbori dăunători care urmează de a fi extrași. În categoria de arbori
valoroase/ de viitor au fost incluși arbori din categoria speciilor principale, din clasa 1 și 2
Kraft, arbori sănătoși, cu trunchiuri cilindrice, bine conformate, fără defecte, cu coroană cât
mai simetrică. Pe lângă arborii de viitori, are un rol important în dezvoltarea arboretelor și
arbori ajutători, care prin concurența lor, intensifică elagajul natural și închiderea stării de
masiv. Exemplarele ce urmează de a fi extrasă include arborele cu defecte, rău conformați,
uscați sau cele care îngreunează dezvoltarea normală a arborilor de viitor. În parcela
respectivă, prin alegerea arborilor de extras, a făcut și marcarea acestora prin realizarea două
cioplaje, unul la bază, unde s-a aplicat marca rotundă a ocolului silvic, și al doilea la o
înălțime de 1,30m în partea din amonte, unde s-a notat cu creion numărul de ordine al
exemplarului respectiv. Exploatarea a făcut în așa fel încât cioatele rămase să nu depășească
în înălțime 1/3 din diametrul arborelui, și să fie cojite integral.
 4. Tratament

În parcela 126 A, tratamentul propus a fost tăierea progresivă, de însămânțare, în urma cărora
regenerarea realizată pe cale naturală, sub masiv, primind spațiu și lumină să crească și să
dezvoltă corespunzător. Această regenerare este asigurat prin mai multe tăieri repetate,
neuniforme.
În cazul în care arboretul nu a fost suficient parcurs prin lucrări de îngrijire, este necesară
aplicarea unor tăieri suplimentare, care poartă numele de tăieri preparatorii. În u.a. 126 A a
fost realizate la început deschiderea ochiurilor, apoi de lărgire și luminare a ochiurilor, de aici
rezultă că avem și semințiș regenerate pe cale naturală, așa cum se vede pe imaginile de mai
jos. Când am deplasat în această parcelă am constatat că semințișul deja instalat ocupă o
suprafață aproximativă de 40% din suprafața totală a parcelei, alcătuită din specia principală
de fag, având o înălțime de H=0,3 m. Prin lărgire și luminare a ochiurilor creșterea
semințișului deja instalat se intensifică, primind spațiu și lumină necesară pentru o bună
dezvoltară, fiindcă arboretul vechi este extrași parțial. Regenerarea naturală menționată de
mai sus primește încă o protecție laterală contra vânturilor puternice de către arborilor bătrâni
rămași pe picior. Este de amintit faptul că semințișul instalat pe cale naturală trebuie protejat
în urma exploatării masei lemnoase, astfel încât prejudiciile rezultate să nu se depășească
nivelul admis, astfel încât au luat unor măsuri, cum sunt: aplicarea metodei de exploatare în
multiplii de sortimente, deci deplasarea dirijată a lemnului de la cioată, și doborârea arborilor
în afara ochiurilor de semințiș.