UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREȘTI
DEPARTAMENTUL PENTRUI ÎNVĂȚĂMÂNT LA DISTANȚĂ ȘI FRECVENȚĂ
REDUSĂ
FACULTATEA DE MANAGEMENT ȘI DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN ALIMENTAȚIA PUBLICĂ ȘI
AGROTURISM

TEHNOLOGIA DE OBȚINERE A VINULUI ROȘU

STUDENT ANUL II – IMAPA ID

Moroianu Lucica Maria
Grupa IV, seria II

București
2022
Cuprins
Introducere................................................................................................................................3
Vinurile rosii de masa ocupa o parte insemnata in volumul total al productiei......................3
Producerea vinului brut...........................................................................................................4
Fermentarea pe bostina............................................................................................................4
Macerarea-fermentarea in flux continuu.....................................................................................7
Macerarea carbonica................................................................................................................8
Termomacerarea.......................................................................................................................8
Tragerea vinului de pe bostina..............................................................................................10
Tragerea vinului brut de pe drojdii......................................................................................11
Depozitarea si imbutelierea vinurilor...................................................................................11
Concluzii..................................................................................................................................16
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................................18

2
 Introducere
Vinurile rosii de masa ocupa o parte insemnata in volumul total al productiei
vinicole.Materia prima utilizata la fabricarea vinurilor o reprezinta sucul de
struguri ( mustul ) care contine pana la 70% apa si aproape 30 % substanta
uscata. Substanta uscata din must contine zaharuri, acizi organici liberi (in
special acid tartric si acid malic ), saruri minerale, sustante azotoase si substante
colorante.In general din 100Kg struguri se obtin 60...80Kg must. Deosebindu-se
de vinurile albe prin culoarea, gustul si aroma lor, proprietatile dietetice si
actiunea fiziologica asupra organismului omului, vinurile rosii au unele
privilegii la consumatori. Insusirile vinurilor rosii de masa se bazeaza pe
continutul chimic al substantelor din vin care reiese din proprietatile materiei
prime (ale strugurilor) si tehnologia aplicata. Continutul de alcool etilic in
vinurile rosii este reglementat de la 9% vol. pana la 14% vol., in acelasi timp
continutul optim se gaseste intre 11-13% vol. Aciditatea totala in vinurile de
masa este de 4-6g/dm3. Continutul de alcool si substante fenolice in vinurile
rosii e mai mare comparativ cu cele albe, in timp ce aciditatea e mai mica. Vinul
rosu contine mai multe vitamine, mai ales vitamina P, substante minerale,s.a.
Coloarea vinului rosu tanar este, de obicei, intensa, violeta-rubinie, dar la varsta
de maturare si invechire nuanta violeta dispare, aparand cea de granat, sau a asa
numitei « coaja de ceapa ». Calitatea vinului rosu, evolutia ei in procesul de
maturare si invechire depinde de substantele fenolice din vin.Substantele
fenolice sunt nestabile, usor oxidabile, reactioneaza cu alte substante din vin
formand diferiti polimeri si olgomeri prin condensare si polimerizare.
Transfomarile substantelor fenolice, care pot fi reversibile sau ireversibile, duc
la schimbarea culorii, gustului si limpiditatii vinului.
Vinul rosu intareste vasele sangvine, sporeste rezistenta organismului la actiunea
radiatiei ; particularitatile organoleptice, finetea vinului pot zfi mai usor
apreciete la temperatura lui de 180C. E bine cunoscuta metoda populara de
lecuire a guturaiului si a altor forme de raceala cu vin rosu fierbinte la cre se
adauga zahar si piper.

3
 Producerea vinului brut

Sarcina principala la producerea vinului brut consta in extragera in faza lichida a substantelor
localizate in partile solide ale bobitei si care participa la formarea calitatii organoleptice, la
maturarea vinului rosu. Se stie ca boabele constau din celule vegetale de diferite marimi si
forme, de aceea pentru a extrage sucul din ele, celulele trebuie sa fie plasmolizate intr-o
masura sau alta. In producerea vinurilor rosii de masa pentru intensificarea procesului de
difuzie a substantelor care se contin in partea solida sunt folosite diferite metode tehnologice,
dintre care sunt principale : fermentarea pe bostina, termomacerarea, electroplasmoliza
extragerea bostinei cu vin brut, si auxiliare-sulfitarea, zdrobirea mecanica a bobitei, etc.
La ora actuala, la intreprinderile vinicole, producerea vinurilor rosii de masa se bazeaza pe :
fermentarea pe bostina, termomacerare, maceratia carbonica sau fermentarea strugurilor in
prezenta dioxidului de carbon, extragerea bostinei cu vin brut.

Fermentarea pe bostina
Fermentarea pe bostina este unul din cele mai vechi procese in
tehnologia vinurilor rosii de masa fiind apreciata si in timpul de fata drept
metoda clasica.

Metoda clasica de fermentare de bostina da posibilitatea de a prodice

vinuri de calitate superioara, mai ales daca se prevede maturizarea indelungata a
vinului brut. Pentru fermentarea pe bostina strugurii din buncar sunt trnsportati
mai intai la zdrobitorul desciorchinator. Dupa desciorchinare, ciorchinii sunt
evacuati din depozitul de prelucrare a strugurilor cu transportorul,care poate fi
cu banda, hidraulic, pneumatic. Mustuiala obtinuta dupa zdrobirea strugurilor e
transportata cu pompa cu pistoane in cada sau aparatul de fermentare pe bostina.

4
In timpul transportarii sau in vasul de colectare a mustuielii, in ea se introduce
dioxid de sulf care retine dezvoltarea mocroorganismelor salbatice din mustuiala
si da posibilitatea de inmultire a levurilor culturale selectionate, care se introduc
in forma de maia in cantitati de 2-3% din volumul mustuielii. Dioxidul de sulf
are si rol de inhibitor al enzimelor de oxidare, sporeste plasmolizarea celulelor
vegetale intensificand procesul de difuzie si previne oxidarea substantelor
colorante . Ciorchinii pot fi folositi pentru conditionarea componentei vinului,
mai ales daca este asigurata lignificarea lor, in acest caz substantele colorante
sunt absorbite de ciorchine. Totodata enotanina din ciorchini joaca un rol de
protectie ; copigmentii vinului devin cu mult mai stabili, iar vinul maturat capata
o mai mare intensitate a culorii decat cel produs fara folosirea ciorchinilor.
Fermentarea pe bostina poate fi realizata prin diferite metode :

- in vase

-in vase statice -la presiune deschise

obisnuita - in vase
-discontinui inchise
-sub pres.de co2
-cu remontarea automata
a mustului in cisterne

Variante -in vase dinamice

tehnologice (rotovinificatori)
de
macerare
fermentare
-continui in instalatii de tip : Cremaschi, De Franceschi, Padovan Ladousse

Metodele prevazute in schema au si avantaje si dezavantaje dar fiecare din ele

dau nuante anumite vinului produs, care obtine calitatile organoleptice specifice.

5
6
 Zdrobitor Macerare

Macerarea-fermentarea in flux continuu

Avantajele macerarii-fermentarii sunt vadite in ce priveste separarea
mecanizata a bostinei, extragerea mai rapida si dirijata a substantelor
colorante,viteza de fermentare mai mare deoarece mustuiala patrunde intr-un
mediu cu levuri active.

Macerarea carbonica
7
 La baza procedeului de macerare carbonica se afla procesul de fermentare
intracelulara, desfasurat sub influenta sistemului enzimatic in boabele
strugurelui si numai dupa aceasta urmeaza faza de fermentare cauzata de levuri.
In realitate depinde mult de calitatea recoltei de struguri, de conditiile de
transportare a ei la fabrica de vin, la locul de macerare.
Producerea vinului rosu prin macerarea carbonica prevede doua etape
principale : prima-culesul, transportarea si descarcatul strugurilor, care trebuie
efectuate in asa mod ca boabele sa ramana intregi. Numai in aceste conditii
poate fi asigurata fermentarea intracelulara. Pentru macerarea carbonica se
folosesc cicterne sau vase din beton armat care se inchid ermetic.
A doua etapa-macerarea carbonica propriu-zisa, este urmata de separarea
ravacului, descarcarea vasului, zdrobirea sau presarea directa a strugurilor,
desavarsirea fermentatiei alcoolice si malolactice, limpezirea vinului brut pe
drojdii, etc. Viteza fermentarii intracelulare depinde de temperatura, este
socotita optima temperatura de 30-350C. Avantajele vinurilor produse prin
macerarea carbonica sunt : intensitatea culorii e mai mica, vinurile sunt mai
putin astringente, aroma lor comuna e foarte pronuntata in vinul tanar cu nuante
de prospetime.

Termomacerarea

8
Tratarea cu caldura constituie una din cele mai traditionale procedee fizice de
influentare asupra materiei prime si a vinului. Incalzirea intensifica extragerea
antocianelor si a altor substante fenolice. Variantele tehnologice de realizre a
termomacerarii sunt demonstrate in schema 2. Incalzirea strugurilor cu diferite
variante de tratare, desi este bine studiata in vinificatie, practic nu se aplica.
Avantajul acestui procedeu este durata scurta de incalzire, in timpul careia
temperatura crescuta actioneaza numai asupra pielitei boabei, sporind
plasmolizarea celulelor vegetale si extragerea substantelor colorante, pe cand
interiorul pulpei se incalzeste numai pana la 30-40 0C ; dupa tratarea termica
strugurii sunt prelucrati.Mai larg este folosita incalzirea mustuielii dupa
zdrobirea si desciorchinarea strugurilor. Principalele variante sunt : incalzirea
integrala a mustuielii ; incalzirea simultana a mustuielii si a sucului separat de
ea.

Schema 2 : Variante tehnologice de realizare a termomacerarii :

Tratarea cu aer cald uscat

Tratarea strugurilor Tratarea cu apa calda de 800C
Tratarea cu must cald de 800C
Tratarea cu vin brut cald de 500C
Tratarea cu vapori supraancalziti

Termomacerarea
la vinificatia in rosu
Tratarea mustuielii in totalitate
Tratarea mustuielii partial scurse
Tratarea dupa zdrobirea si cu must cald de 850C
desciorchinarea Tratarea mustuielii scurse si
strugurilor extragerea cu must neancalzit

Instalatia functioneaza in felul urmator: mustuiala din vasul de colectare cu

amestecatoreste vehiculata cu pompa in separatorul de must (1) din care se

9
scurge 50% de must rece (raporata la intreaga masa a mustuielii). Partea solida
care contine inca 20-25% must, nimereste in dispozitivul (2) din care masa
semisolida este transportata in termodifuzorul T54 prin serpentina in conducta,
careia i se introduce automat 400mg/dm3 de SO2. Masa transporata prin
serpentina e incalzita cu apa fierbinte prin intermediul termodifuzorului, pana la
55-600C si nimereste in partea lui centrala cu palete, unde se retine pe un timp
de 20minute.Dupa aceasta masa termomacerata este evacuata cu pompa (3) in
scurgatorul (4) si la presa.

Tragerea vinului de pe bostina

La sfarsitul macerarii-fermentarii lichidul se separa de partea solida prin
scurgere libera nemijlocit din vasul de fermentare, sau cu ajutorul scurgatorului
in care bostina e transpotata din vas cu pompa. Vinul separat se numeste ravac,
iar operatia-ravacit. Practica vinicola cunoaste trei momente de tragere a vinului
de pe bostina : inainte de sfarsitul fermentatiei; imediat dupa sfarsitul
fermentatiei; dupa cateva zile de sfarsitul fermentatie.Primele doua pot fi numite
si <tragere la cald>, iar ultimul-<tragere la rece>. Alegerea momentului de
tragere de pe bostina depinde de soiul folosit pentru producera vinului,
maturitatea strugurilor, metoda si utilajul folosit la fermentarea pe bostina,
marca de vin elaborata- pentru consum larg sau de colectie, impunanad maturare
indelungata si invechire. Vinurile rosii demiseci si demidulci elaborate prin
metoda clasica cu intreruperea fermentatiei alcoolice prevad tragerea de pe
bostina la un moment corespunzator continutului de zahar.
De obicei, producerea vinurilor seci prevede tragerea de pe bostina, cand
zaharul nefermentat are o valoare mai mica de 3%, numai daca la macerare-
fermentare au fost extrase intr-un grad suficient substantele fenolice si
indeosebi, colorante. Avantajele tragerii de pe bostina,in cazul dat, constau in
faptul ca o buna parte a dioxidului de carbon sa si scurs in atmosfera, bostina va
fi vehiculata mai lesne in scurgator si, intr-o anumita masura, vor fi
preantampinate asemenea pericole, cum sunt : oxidarea bostinei, inmultirea
bacteriilor acetice. Tragerea la cald, cand ravacul este trimis in budane sau
cisterne, sporeste declansarea fermentatiei malo-lactice.La tragerea de bostina
trebuie sa se tina seama si de urmatoarele: sulfitarea vinului tras nu este
obligatorie ; daca fermentarea alcoolica nu s-a terminat este nevoie de o tragere
deschisa pentru a favoriza dezvoltarea levurilor datorita patrunderii oxigenului
din atmosfera in lichid; dupa tragerea ravacului bostina va fi scoasa din vas cu
ajutorul pompei sau unor dispozitive si trimisa imediat la presare.
Vinul de presa este mai bogat in toate componentele, afara de alcool, fata de cel
ravac, dar contine mai multi agenti microbieni nocivi, substante coloidale,
sedimente formate dupa destramarea bostinei. La gust vinul de presa este amar

10
si are o astringenta neplacuta. Adaugarea vinului de presa la cel de ravac poate
modifica nefavorabil calitatea vinului astfel obtinut.

Tragerea vinului brut de pe drojdii

Dupa desavarsirea fermentatiei alcoolice si limpezirea vinului, se face primul

pritoc sau tragerea vinului de pe drojdii. Primul pritoc poate fi timpuriu sau dupa
o perioada de pastrare pe drojdii mai indelungata. La producerea vinurilor seci
pritocul timpuriu este admis numai daca s-au ivit nuante nefavorabile in
particularitatile organoleptice sau in starea microbiologica a vinului, mai ales
daca materia prima a fost atacata de putregaiuri. In conditii favorabile primul
pritoc e dorit sa fie facut dupa limpezirea vinuli pe drojdii sai,si mai bine, dupa
terminarea fermentatiei malo-lactice. Procesul de limpezire a vinului pe drojdii
depinde de multi factori si poate dura pana la patru saptamani. Pentru pritocirea
vinului se folosesc mai multe mijloace, dar cel mai des se face cu ajutorul
pompei. Pritocirea trebuie facuta cu atentie, ca sa nu deranjam sedimentul
format in procesul de limpezire a vinului. Dupa pritocire, vinul se pastreaza in
vase umplute, fara goluri, in conditii favorabile si sub controlul chimic si
microbiologic permanent. Dupa pritocul de pe drojdii si aprecierea calitatii
vinului tanar, se decide repertizarea lui ulterioara. La maturare poate fi pus numi
vinul care are proprietati organoleptice de cel putin 7,8 puncte si continutul de
alcool de cel putin 11%vol. Vinul care nu are perspectiva la maturare si
invechire, dupa o maturare accelerata, care prevede limpezirea si stabilizarea lui
prin cleire, refrigerare, filtrare s.a.,este realizat ca vin de larg consum.

Depozitarea si imbutelierea vinurilor

Vinul rosu cu caracter original, gust si aroma fine, poate fi obtinut numai prin
maturarea si invechirea destul de indelungata in conditii optime.
Depozitarea vinului rosu se face in vase de lemn, metal sau beton, amplasate in
incaperi racite sau pivnite in care se asigura temperaturi ale aerului de 10…
120C. In cazul vinurilor tinere cu aciditate ridicata, temperaturile de depozitare
sunt mai ridicate pentru a favoriza descompunerea acizilor sub actiunea
bacteriilor specifice. Umiditatea relativa a aerului in spatiile de depozitare se
recomanda a fi 90…95%. Ca sisteme de racire a depozitelor se folosesc atat
racitoarele de aer cu distributie a aerului in canale cat si elemente de racire de
tavan. Vinul vehiculat la pastrare trebuie se fie limpede, fara impuritati si
neinfectat de microorganisme. Este recomandabil ca vinul tanar sa fie pus la
maturare dupa fermentatia malo-lactica. Declansarea fermentatiei in decursul
maturarii e contraindicata, in primul rand, fiindca astfel se prelungeste timpul de
maturarefolosit neeficient, ceea ce poate duce la infectarea vaselor, inlaturarea
careia este destul de dificila. La maturare,regulat, iar vara si de doua ori, se
11
efectueaza umplerea golurilor. Ea se face cu vin de aceeasi varsta,soi, fara
neajunsuri privind proprietatile organoleptice. Practic, pentru umplerea golurilor
este folosit acelasi vin maturat, dar cu un continut mai ridicat de SO 2, pentru a se
evita infectarea lui. Pentru umplerea vaselor relativ mici se folosesc dispozitive
de umplere manuala sau galeti, smaltuite din material inoxidabil. Inainte de
umplere vrana si dopul vasului se sterg cu o bucata de panza inmuiata in solutie
de SO2 2-3%. La anumite intervale de timp se va scoate dopul si se vor face
aprecieri prin probare si examinare pentru a stabili evolutia vinului, starea lui
microbiologica si chimica. Nivelul vinului in vas se va readuce prin umplere
pana la vrana in asa mod ca dupa ce dopul va fi batut usor, partea lui inferioara
sa fie scufundata in vin. Dupa aceasta spatiul din jurul vranii se va sterge cu o
bucata de panza uscata si se va acoperi cu parafina topita.

12
 Recipiente de pastrare

Turnarea in sticle sau imbutelierea vinului este ciclul final de operatii si cel mai
important in uma caruia vinul obtine aspectul marfar.Turnarea vinuli in sticle
presupune respectarea stricta a anumitor conditii tehnologice si executarea
consecutiva a unor procedee tehnologice si de control.
Controlul si spalatul sticlelor - Pentru turnarea vinului se folosesc sticle de
diverse tipuri cu forma culoare si capacitate variate. Cerintele generale fata de
stcle sunt urmatoarele: ele trebuie se fie stravezii, fara corpuri straine, bule, sa
fie simetrice, stabile pe suprafata orizontala, cu treceri rotunjite de la gat spre.

Schema principala a masinii fotoelectrice de inspectare a sticlelor: 1-sursa de lumina; 2,3- sistem optic;
4- sticla; 5- filtru; 6- fotoelemente; 7- amplificator; 8- dispozitiv de masurat; 9- mecanism de rebutare;10-
masuta; 11-carusel

corp si de la corp spre fund. Se controleaza culoarea si capacitatea totala a stclei

umplute la temperatura de 200C.Se incearca rezistaenta termica si chimica a
sticlelor. In total sunt verificate 1% din sticle.Pentru determinarea rezistentei
termice, sticlele cu temperatura de 1500C sunt cufundate stict vertical, cu gatul
13
in jos in apa cu temperatua de 600C unde se tin 5 minute, pe urma sunt cufundate
in aceeasi pozitie in apa cu temperatura de 270C pe o durata de 10 secunde. Daca
nu s-au sfaramat mai mult de 2% din din sticlele incercate se considera ca au
rezista verificarii la rezistenta termica. Pentru determinarea rezistentei chimice
sticlase umple pana la ¾ din volum cu o solutie ce contine 5 picaturi de solutie
alcoolica 0.2% de rosu metilinic si 1dm 3 de solutie de acid clorhidric.Sticla se
incalzeste in baie de apa clocotinda timp de 30 minute. Daca culoarea solutiei a
ramas roza, se considera ca sticla a rezista incercarii. Schimbarea culorii din roz
in portocalie sau galbena indica o rezistenta chimica insuficienta.

Procesul de spalare cuprinde urmatoarele operatii :

 De pe suprafetele interioara si exterioara ale sticlei se indeparteaza

impuritatile usor de spalat si sticla se incalzeste prin stropire cu apa calda
 In apa calda sau in solutie alcalina se inmoaie eticheta si coliereta veche,
alte impuritati de pe suprafetele interioara si exterioara ale sticlei si se
spala
 Impuritatile ramase se mai inmoaie odata in solutie alcalina fierbinte;
concomitent cu solutiile alcaline, care sunt mijloc principal de spalare, se
folosesc acizii, alte substante. Dupa spalare sticlele se controleaza si se
transporta in sectia de imbuteliere.

Masina de spalat sticle : 1- transportor pt. incarcarea sticlelor; 2- acumulator de sticle; 3- mecanismul de
incarcare a sticlelor; 4- transportorul principal; 5,6,7,8,9- seringi pt. spalarea in interior a sticlelor cu apa
rece, calda, fierbinte si cu solutie de spalat; 10- mecanismul de inlaturare a etichetelor; 11- incalzitorul tip
teava in teava;

14
Operatia de imbuteliere a vinului se realizeaza in conditiile accesului limitat al
aerului la vin si controlului riguros al curateniei rezervoarelor, masinilor de
umplere, comunicatiilor, calitatii filtrarii, temperaturii vinului si gradului de
umplere a buteliilor.

Masina automata de imbuteliat : a- aspect genral; b- vedere in sectiune; 1- rezevor; 2- flotor; 3- colector;
4- dozator; 5- supor; 6- carusel; 7- arbore; 8- tija; 9- rola; 10- piston plonjon; 11-arc; 12- mecanism de
ridicare si coborare a rezevatorului

15
 Concluzii
1. Producerea vinurilor intr-un sistem care sa asigure realizarea calitatii
proiectate inseamna a optimiza intr-o conceptie unitara intregul proces de
obtinere a unui anumit tip de vin.

2. Metodologia de analiza a riscurilor privind realizarea calitatii in punctele

critice de control (HACCP) reprezinta o posibilitate tehnica pentru realizarea
si asigurarea calitatii proiectate a unui tip de vin.

3. Fundamentand stiintific toate deciziile, pe care oenologul le ia pe tot fluxul

tehnologic de producere a vinurilor, se optimizeaza tehnologia de producere
a vinurilor rosii de calitate, se asigura valorificarea superioara a resurselor de
materii prime, realizarea calitatii proiectate si obtinerea de profit din
activitatea de producere a vinurilor rosii de calitate. La receptia calitativa a
strugurilor se fac determinari pentru caracterizarea compozitiei mecanice a
strugurilor, stabilirea compozitiei fizico- chimice a mustului si pentru
stabilirea compozitiei fenolice si structurii taninurilor. Parametrii
corespunzatori acestor caracteristici sunt prezentati in tabelul stare de
sanatate a strugurilor se stabileste prin apreciere vizuala.

Parametri examinati în punctele critice de control

Parametrul controlat si
Punctele critice Caracteristica
indicatorul calculat
Zahar (g/l)
Aciditate (g/l H 2 SO 4 )
Maturitatea pulpei
Zahar/Aciditate
Compozitia mecanica a Greutatea a 100 boabe
Controlul bobului
procesului de Potentialul antocianic al
maturare a strugurilor
strugurilor Extractibilitatea
Maturitatea pielitei antocianilor
Maturitatea fenolica a
semintelor
Zahar (g/l)

16
 Aciditate (g/l H 2 SO 4 )
Compozitia de baza a
strugurilor
a) Pielite
Antociani (mg/100 boabe)
Taninuri (g/100 boabe)
Indice de HCl (%)
Indice de gelatina (%)
Compozitia specifica a
Receptia calitativa b) Seminte
strugurilor
a strugurilor Do 2 8 0
Taninuri (g/100 boabe)
Indice de HCl (%)
Indice de gelatina (%)
Greutatea unui bob (g)
% pielite
Compozitia mecanica a
% seminte
boabelor
% pulpa
Caracteristicile oenologice Incarcatura microbiologica
ale drojdiei a maielei (germeni/ml)
Insamantarea cu Incarcatura microbiologica
drojdii (germeni/ml)
Caracteristicile strugurilor
Azot amoniacal
Temperatura (°C)
Intensitatea coloranta
(Do 4 2 0 +Do 5 2 0 +Do 6 2 0 )
Macerare- Dinamica macerarii-
Antociani (mg/l)
fermentare fermentarii
Taninuri (g/l)
Pigmenti polimeri (%)
Incarcatura microbiologica
Aciditatea totala (g/l H 2 SO 4 )
Fermentatia Dinamica fermentatiei
Aciditatea volatile
malolactica malolactice
(g/lCH 3 COOH)

17
 BIBLIOGRAFIE

CARTEA VINIFICATORULUI – TUDOR MARIN, Editura Uniunii scriitorilor

1992, Chisinau
PRODUCEREA VINURILOR – NICOLAI POMOHACI,Editura FERMIERUL
ROMAN, Bucuresti 1997
INTERNET

18