Matematică, statistică și econometrie 2ID

Realizat de Moroianu Lucica Maria

Facultatea de Inginerie și Management în Alimentație Publică și Agroturism

Anul 1
Seria 2, Grupa 5
 1. Introducere

Nimic nu mai e cum a fost. O sintagmă pe care o auzim frecvent în ultima vreme și care ne
va mai însoți, din păcate, o bună bucată de timp. După mai multe săptămâni de lockdown, impus
pentru a frâna răspândirea pandemiei de coronavirus, Europa relaxează, treptat, măsurile de
carantină, încercând să revină la normal. Evident, la un altfel de „normal”, la o normalitate care,
cel puţin pentru o vreme, pentru câteva luni sau chiar mai mult, va fi marcată de actuala
pandemie şi de criza pe care aceasta a generat-o în lume. Că economia are şi va avea extrem de
suferit de pe urma pandemiei de coronavirus e evident şi ni se aminteşte practic zi de zi.
Turismul este unul dintre sectoarele cele mai lovite de criză – cu o pondere mai mică sau mai
mare în PIB, variind de la o ţară la alta.
Suntem în faza în care, în prag de sezon estival, statele lumii încearcă să-şi relanseze
turismul, elaborând, precaut, strategii apte să salveze milioane de locuri de muncă şi să ofere
condiţii optime, sub aspectul siguranţei, celor dornici de vacanţă
Odată cu pandemia, turismul a trebuit să se reorienteze și să se plieze în funcție de noua
normalitate, astfel apărând conceptul de turism virtual. Spre exemplu, gigantul american Amazon
a lansat o nouă platformă, numită Amazon Explore, ce promovează ideea de turism virtual.
Acolo oamenii au acces la tururi virtuale în direct, conduse de ghizi și experți în domeniu, după
cum arată Geekwire, citat de Libertatea.ro. Turiștii virtuali au posibilitatea de a cumpăra de la
distanță suveniruri. Amazon a lucrat la proiectul de față încă dinainte de pandemie. Patroana
firmei canadiene HQ Tourism Services, Hongying Tang, a povestit cum a fost contactat de
Amazon încă din Noiembrie 2019, însă atunci nu se vedea justificarea acestui serviciu. Pandemia
a arătat avantajele unei asemenea afaceri. O sesiune turistică pe această platformă durează între
35 de minute și o oră, costurile variind între 10 și 200 de dolari. Filmările sunt făcute de persoana
care ghidează transmisiunea, dar vor fi introduse și tururi de realitate virtuală. Dacă un turism
virtual dorește să vadă o anumită clădire în timpul turului, aceasta trebuie doar să dea click pe ea.
2. Soluții de tehnologizare și digitalizare post-Covid 19 pentru afacerile de turism din
România
Mamaia, de pildă, devine prima stațiune ce poate fi vizitată de acasă, grație unor ochelari
virtuali. Tot cu ajutorul tehnologiei virtuale, poate fi vizitat și Clujul, iar unele muzee pun la
dispoziția curioșilor anumite tururi.
Mamaia a fost recreată pe baza unor imagini surprinse de mai multe drone și de o cameră
video cu șase obiective.
Tehnologiile noi vă pot ajuta atunci când se alege stațiunea și hotelul în care urmează a se
petrece vacanța. Spre exemplu, întreaga stațiune Mamaia poate fi explorată virtual. Din fața
calculatorului se poate vedea cu exactitate cât de departe se află hotelul față de plajă, dar și ce
parcări sau atracții există în zona aleasă .

2
 Referitor la această inițiativă, Răzvan Dobre, manager de hotel declară „poți să te plimbi
prin absolut toate spațiile, accesând toate camerele, restaurantul, piscinele și terasa”.
În același mod, turiștii se pot plimba cu un balon deasupra Clujului, ori pot vizita anumite
locuri din oraș, dintr-un roller-coaster.
Codruța Hornai, director de marketing dintr-o companie IT autohtonă a declarat: „turiștii
au șansa se experimenteze pe viu o destinație turistică, chiar dacă nu sunt acolo, pe principiul, aș
vrea să testez înainte să cumpăr”.
Și multe muzee din țară pot fi vizitate cu ajutorul tururilor virtuale. Unul dintre acestea,
este muzeul ASTRA din Sibiu. Reprezentanții acestuia declară că realitatea virtuală i-a ajutat să
își sporească numărul vizitatorilor reali până la 600 de mii în anul 2018.
3. Soluții de tehnologizare pentru unitățile de cazare
Dacă pentru luna ianuarie 2020 Institutul Național de Statistică anunță o creștere a sosirilor în
structurile de primire turistică cu 5% și o creștere cu 12.7% a sosirilor turiștilor străini în
România, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. La jumătatea lunii martie 2020,
hotelierii înregistrau scăderi de până la 44% în veniturile din cazări, iar pentru începutul lui
aprilie acestea sunt estimate a fi scăzut cu până la 75%. Este evident, alături de agențiile de
turism, unitățile de cazare sunt cele mai lovite de măsurile luate cu prilejul prevenirii răspândirii
virusului Covid 19.
Perioada post Covid, caracterizată prin menținerea stării de alertă, precum și a menținerii
unor măsuri pentru diminuarea și prevenirea răspândirii virusului, arată că este evidentă
dezvoltarea turismului local.
Structurile de cazare cu multe camere for fi afectate din cauza restricțiilor de operare, în
ceea ce privește numărul maxim de persoane care pot fi cazate în același loc, poate chiar și în
aceeași cameră. PMS-urile trebuie să fie adaptate în așa fel, încât să facă check-in-uri automate,
directe de pe telefoanele clienților, să ofere acces în camerele de cazare pe bază de coduri de
acces, generate de pe telefoanele clienților, să permită planificări pentru tipurile de masă incluse
în pachetul de cazare, pentru accesul la spa și la sălile de sport din cadrul unităților de cazare,
astfel încât să fie respectate capacitatea maximă reglementată de autorități.
Un alt aspect important, care trebuie respectat, este să permită plata cu cardul, plata
online, sau la POS la recepția unității de cazare.
4. Soluții de tehnologizare pentru restaurante
Conform unui raport de mobilitate publicat de către gigantul Google, până la începutul lunii
Aprilie 2020, frecventarea restaurantelor și a altor locuri de petrecere a timpului liber a scăzut cu
până la 67% în România, ca urmare a măsurilor de precauție impuse de autorități odată cu
intrarea în vigoare a primei ordonanțe militare, în 18 martie.
Pentru a putea rămâne în business, operatorii economici existenți pe piață au fost nevoiți
a-și automatiza cât mai mult procesul de rezervare a unei mese, procesul de apelare a chelnerului

3
și de plasare a comenzii, precum și modalitatea de plată. Aceste măsuri se aplică, pe lângă
celelalte măsuri de distanțare socială impuse de autorități pentru a preveni răspândirea și
reapariția virusului Covid-19.
Soluțiile, care acum câțiva ani erau considerate neprofitabile ori un simplu moft, precum
meniurile direct pe telefoanele clienților, mesele interactive, etc., ulterior pandemiei au devenit o
necesitate pentru a putea permite continuarea desfășurării activității. Dacă anterior pandemiei,
interacțiunea cu personalul era norma, acum se vorbește din ce în ce mai mult, de aplicarea
soluțiilor de distanțare dintre clienți și personalul restaurantelor.
O măsură adoptată de multe restaurante e preluarea de comenzi cu livrare la domiciliu,
măsură ce este sau trebuie să fie integrată în softurile de gestiune a restaurantelor. Pe partea
operațională a acestui proces s-au făcut schimbări în soluțiile de ride-sharing, astfel încât să
permită alinierea cu unele servicii de livrare a mâncării precum Glovo, Uber Eats, etc. Și
proprietarii de flote de mașini ce anterior operau servicii de car sharing sau rent a car, s-au
reorientat spre acest serviciu.
Restaurantele au trebuit să își adapteze softurile de gestiune pentru a putea prelua
comenzi și cu ridicare personală, numite „on the go”.
5. Soluții de tehnologizare pentru agențiile de turism
După instalarea stării de urgență în România, încasările agențiilor de turism au ajuns la 0
sau aproape la 0, fiind înregistrată și o creștere a numărului de cereri de rambursare.
Pentru ca agențiile de turism să poată să funcționeze în contextul actual este necesară
reevaluarea soluțiilor informatice cu care lucrează (CRM-uri, booking engines, programe de
gestiune, etc.), astfel încât, pe viitor, să poată gestiona situații cu impact asupra afacerii (cereri de
anulare, rambursări, reprogramări, emiterea de vouchere valorice pentru folosirea ulterioară, etc.)
În contextul generat de pandemie, afacerile din turism au înregistrat scăderi cu până la
33% în căutările online și cu până la 84% în traficul față de aceeași perioadă comparativ cu anul
2019.
Dintr-o analiză a agenției de marketing online MoLoSo pentru luna martie 2020 reiese
faptul că afacerile de turism pe care le gestionează au înregistrat scăderi cu 65% a ratei de click-
uri pe reclame, rata de conversie scăzând cu 74.42%.
Odată cu scăderea interesului pentru reclamele afacerilor din turism s-a înregistrat o
scădere cu 39.41% a costului pe click.
Pentru aceste considerente, agențiile de turism trebuie să își revizuiască canalele de
vânzare (site, newsletter, marketplace-uri, reclame online pe Google și social media).
Orice modificare în strategia de promovare online a afacerilor din turism trebuie să fie
chibzuită în această perioadă, ea putând duce fie la creșterea afacerii, fie la falimentul acesteia.
Dion păcate, indiferent de cât de multe date s-ar analiza și câte scenarii s-ar face, piața nu mai
este previzibilă, așa cum era înainte de pandemie.

4
 La fel ca și în cazul hotelurilor, nu sunt excluse majorări tarifare pentru pachetele vândute
de agențiile de turism, acest lucru fiind influențat și de regiunea geografică în care se găsește
destinația ofertată.
6. Digitalizarea transporturilor
Industria de transport este în plină transformare, iar interconectivitatea este cheia creșterii
eficienței. Digitalizarea și managementul informației sunt esențiale pentru modernizarea
sistemelor de transport. Tehnologie în sine nu este o problemă, ci managementul informației și
siguranța acesteia, a subliniat Adina Vălean, comisarul european pe transport în cadrul video-
conferinței organizate de Uniunea Internațională a Transportului Rutier (IRU) pe subiectul
digitalizării industriei transportului.
Prin urmare o digitalizare a transportului rutier trebuie să asigure condiții concurențiale
echitabile pentru toți operatorii implicați.
Pe 20 octombrie 2020 a intrat la vot în Parlamentul European actul legislativ privind
serviciile digitale. Este vorba, pe de o parte, despre îmbunătățirea funcționării pieței unice, iar pe
de altă parte, despre adaptarea normelor de drept comercial și civil pentru entitățile comerciale
care își desfășoară activitatea online.
Și Comisia Europeană dorește creșterea digitalizării și informatizării sectorului de
transport, iar pandemia a determinat accelerarea acestui proces. Schimbul digital de informații va
facilita intervenții rapide, astfel încât să se eficientizeze operațiunile și să se reducă emisiile
poluante.
Umberto de Pretto, secretarul general IRU, este de părere că numai prin digitalizare se
poate ține pasul cu evoluția firească a societății.
7. Bibliografie
 www.adamodigital.com/blog/how-digital-transformatio-affect-the-travel-and-tourism-
industry/;
 www.wikipedia.org./wiki/turism_electronic;
 www.adamodigital.com/glob/leisure-travel-insight-it-is-time-for-the-travel-and-
hospitality-industry-to-recover/;
 www.wall-street.ro/articol/turism/249010/cum-transsforma-realitatea-virtuala-calatoriile-
in-2020;
