TANASE IONUT CLAUDIU

MARKETING ANUL 3

Servicii de restaurant

Circa 60% dintre proprietarii de restaurante din Europa, inclusiv România, şi-au ţinut businessul în
viaţă în 2020 cu ajutorul serviciilor de livrare.
Circa 60% dintre proprietarii de restaurante din Europa, inclusiv România, au reuşit anul trecut să îşi
ţină businessul în viaţă cu ajutorul implementării serviciilor de livrare, conform conform barometrului
FOOD 2020, un sondaj coordonat de Edenred în 20 de ţări, inclusiv în România. Programul european
FOOD (Fighting Obesity through Offer and Demand) este coordonat de Edenred în cadrul unui
parteneriat public-privat. Totodată, trei din patru angajaţi au declarat că, în timpul lockdownului, au
comandat de la restaurante folosind servicii de livrare sau take-out şi de click-and-collect.
Piața de mâncare gătită a înregistrat o dublare în ultimii doi ani și 73% din totalul comenzilor din
restaurante au valori cuprinse între 21 și 50 de lei, potrivit unei analize realizate de Hospitality
Culture Institute. Dublarea pieței indică o creștere a puterii de cumpărare a românilor și evoluția
mediului de business din domeniul HoReCa, iar ca tendință constantă se remarcă dezvoltarea zonei de
food delivery.

Valoarea totală anuală a pieței de mâncare gătită (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și

supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași, Cluj și Brașov)

s-a ridicat în 2019 la 14,1 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare față de nivelul din 2017, de 7,2

miliarde lei, relevă studiul National Foodservice Research, realizat de Hospitality Culture Institute,

primul institut independent de cercetare, training și consultanță din România care studiază piața și

trendurile din HoReCa.

“Ne dorim ca studiul nostru, aflat la a treia ediție, să fie un barometru pentru orice

antreprenor ori manager din industria ospitalității care vrea să își fundamenteze deciziile pe
 baza datelor statistice și a interpretărilor calitative”, au declarat reprezentanții Hospitality

Culture Institute.

73% din totalul achizițiilor realizate sunt cuprinse între 21 și 50 lei. 

Valoarea medie a bonului de achiziție, indiferent de tipul de locație, este 42,3 lei. Bonul mediu pentru

mâncare în segmentul delivery este 37,8, lei.

Din totalul respondenților, aproximativ 83% au fost cel puțin o dată în ultimele șase luni în restaurante

standard, cu mese (sitting), 59% au utilizat servicii de livrare și 59% au fost la fast-food.

Dintre respondenții care au utilizat serviciile de livrare pentru a comanda mâncare cel puțin o dată în

ultimele șase luni au realizat comanda de acasă în cele mai multe situații, iar 31% de la locul de muncă.

Mai mulți respondenți din orașele din țară – Timișoara, Iași, Cluj și Brașov – au comandat mâncare prin

intermediul telefonului mobil – 49%, față de 37% dintre consumatorii din București.

Cum au ajuns preţurile din restaurantele din Bucureşti să fie comparabile cu sau mai mari decât cele

din Roma ori Barcelona? „Preţurile sunt cu 50% mai mari ca în 2019, dar nu mi se pare o creştere

importantă“.Alţi jucători din domeniu afirmă că aceste creşteri de preţuri sunt într-o anumită măsură

justificate pentru că Bucureştiul are un nivel de trai similar sau mai bun ca al multor oraşe din Occident

şi atunci preţurile trebuia echilibrate ♦ În realitate însă, Bucureştiul are o putere de cumpărare pe cap de

locuitor de 15.482 de euro, potrivit datelor GfK pe 2022 ♦ Spre comparaţie, puterea medie de

cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2022 este de 16.344 de euro, ea fiind însă mult mai mare în

anumite oraşe, mai ales în oraşele-capitală.

La finalul săptămânii trecute, la un local din centrul Bucureştiului, am plătit aproape 60 de lei (12 euro)
pe două cafele (un flat white cu lapte normal, unul cu lapte vegetal) şi un croissant (cu cremă de
vanilie). Preţurile au fost similare sau chiar mai mari decât cele pe care le-am achitat în Roma ori
Barcelona, două oraşe mult mai turistice (acest aspect având un rol în ceea ce priveşte politica de preţ)
şi totodată mai dezvoltate din punct de vedere economic, asta însemnând că şi salariile locuitorilor sunt
pe măsură.

„În Bucuresti, venitul mediu (income - trad.) este la 120% faţă de media UE şi oraşul e şi mai bogat
decât Roma“, îmi răspunde un actor important din HoReCa autohtonă la întrebarea legată de preţuri.
Această retorică nu este singulară, mai multe voci afirmând că nivelul de trai din Capitală poate susţine
preţurile actuale.

Construcțiile, turismul, hotelurile, restaurantele, cafenelele și numeroase alte servicii comerciale au fost
alte domenii grav afectate economic de pandemie. Iar datele privind aceste fenomene puteau deveni
mai îngrijorătoare, dacă epidemia se va dovedi de lungă durată sau va căpăta o evoluție mai agresivă
impunând prelungirea stării de urgență. Apoi au venit creşterile de preţuri, accentuarea blocajului
financiar din cauza stopării cererii de bunuri și servicii, toate acestea pe fondul rămânerii în locuințe a
majorității populației, cu un nou program de viață pentru munca de acasă, pentru părinții ai căror copii
nu mai mergeau la creșe sau grădinițe, pentru elevii care, mai nou, trebuiau să învețe de acasă on line,
pentru vârstnicii nevoiți să-și rezolve cumpărăturile, facturile și coada la farmacie în numai două ore
ș.a.

Prima situaţie este cea a firmelor afectate direct de „măsurile restrictive care au fost dispuse de
autorități în situația de urgență, cum ar fi: hotelurile, restaurantele, cafenelele, instituțiile de spectacole
prin suspendarea activității pe perioada situației de urgență”. Aici sunt incluse firmele care și-au
întrerupt total sau parțial activitatea, ca urmare directă a măsurilor impuse de autorități. ● A doua
situaţie se referă la firmele afectate indirect de criză. Acestea trebuie să facă dovada faptului că cifra lor
de afaceri a scăzut cu minimum 25%, pentru a putea beneficia de ajutorul pentru șomaj tehnic.

Ce măsuri a adoptat statul român pentru a ajuta societățile din domeniu?

De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori facilități fiscale contribuabililor
din industria HoReCa, dar în limita spațiului bugetar și în condițiile în care și alte sectoare au avut
nevoie de susținere. Prima măsură a vizat scutirea de la plata impozitului specific, un impozit în sumă
fixă care nu este influențat de cifra de afaceri, scutire care operează până la finalul primului semestru
din anul 2021.
O altă măsură adoptată de stat în 2020 a fost acordarea șomajului tehnic pentru perioada suspendării
temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa angajatorului, în limita a 75% din salariul
mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020) pentru fiecare angajat. Măsura a vizat toate sectoarele
afectate, nu doar HoReCa.
Totodată, au fost acordate bonificații la plata impozitului anual și a taxei lunare pe clădiri pentru
imobilele folosite în activitatea economică proprie sau închiriate, precum și reduceri de la aceste dări
pentru spațiile în care funcționau restaurante și hoteluri.
În prezent, contribuabilii din HoReCa pot accesa schema de ajutor de stat care presupune acordarea de
sprijin financiar pentru întreprinderile din turism, structuri de cazare, structuri de alimentație și agenții
de turism a căror activitate a fost afectată în contextul pandemiei de COVID-19. Prin această măsură,
contribuabilii ar urma să primească o compensație pentru diminuarea cifrei de afaceri în anul 2020, însă
sunt obligați să își mențină activitatea pentru 12 luni, respectiv 24 de luni (dacă valoarea grantului
depășește 200.000 euro). Această măsură este benefică, dar întârzierea eliberării fondurilor (până la
data de 30 iunie 2022) ar putea pune în dificultate și mai mare anumiți jucători din această industrie.
Exemplul altor state din Europa
Industria HoReCa a beneficiat de sprijin și în alte state europene, care au adoptat și alte măsuri ce pot
constitui sursă de inspirație pentru statul român în această direcție. Spre exemplu, Austria a
implementat o schemă de ajutor prin care companiile care au înregistrat scăderi drastice ale cifrei de
afaceri în perioada pandemiei, comparativ cu anul 2019, își pot acoperi până la 90% din costurile fixe.
De asemenea, Franța a instituit un fond de solidaritate pentru sprijinirea micilor afaceri, ce constă în
acordarea unei sume de bani limitate, scutite de orice fel de impozite și contribuții.
Spania, la rândul său, a adoptat așa-numitul „plan de întărire”, care are ca obiectiv sprijinirea
restaurantelor și a barurilor care au suferit din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei. Printre
măsurile prevăzute de acest plan se numără obligarea proprietarilor de clădiri să scadă chiria pentru
societățile din HoReCa prin negocierea individuală a contractelor. În cazul în care părțile nu ajung la o
înțelegere, proprietarul este obligat să reducă cu 50% chiria pe durata stării de urgență, cu posibilitatea
prelungirii acesteia cu încă patru luni de la ridicarea stării de urgență. Altfel, legislația îi obligă să
încheie un moratoriu pentru această perioadă (starea de urgență plus patru luni). În aceste condiții,
plățile întârziate pot fi efectuate pe o perioadă de doi ani începând de la expirarea moratoriului.
Proprietarii mici individuali care acceptă o reducere a chiriei pentru chiriașii lor în lunile ianuarie,
februarie și martie 2021 pot deduce cuantumul reducerii (până la 100% din suma chiriei, dacă este
anulată în totalitate) din impozitele datorate.
De asemenea, planul de întărire spaniol prevede și accesul la finanțare prin prelungirea termenului
pentru rambursarea împrumuturilor susținute de Institutul de Credit Oficial (ICO) de stat, de la cinci la
opt ani, iar perioada de grație s-a mărit de la unu la doi ani. Totodată, ICO a anunțat o nouă serie de
garanții de stat, de 90% pentru împrumuturi de 500 de milioane euro pentru întreprinderile mici din
sectorul ospitalității. Alte măsuri prevăzute de planul adoptat de Spania includ și amânări la plata
impozitelor și asigurărilor sociale. Statistică tristă: 60% dintre restaurantele, barurile şi cafenele din
România dau faliment în primele 9 luni de la deschidere

Resursa umană este singura care poate, într-adevăr, să producă resurse noi. Un plan de business adaptat

la realitatea economică românească este singurul care îţi poate oferi un viitor predictibil într-o piaţă

mereu schimbătoare. De aceea, antreprenorii din HORECA trebuie să investească mai mult în obţinerea

de know-how. Dacă vrei să fii mereu cu un pas în faţa celorlalţi, trebuie să participi constant la

workshop-uri sau la cursuri de perfecţionare. Aşa că, înainte să dăm vina pe cauzele externe, să ne

întrebăm dacă am făcut tot ce ţine de noi să ne asigurăm succesul”

Situaţia este cu atât mai îngrijorătoare cu cât românii sunt pe ultimul loc în clasamentul european al

cheltuielilor la restaurante sau cafenele, ca procent din veniturile unei gospodării.

Astfel, românii cheltuie doar 1,1% din venituri la restaurante sau cafenele, în timp ce spaniolii alocă
14,6%, potrivit datelor raportate de Eurostat.

Media UE este de 6,8%.