UNIVERSITATEA „HYPERION” DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

(Audit Financiar-Contabil Și Consiliere)

PROIECT
Metodoligii de cercetare

Impactul epidemiei de
COVID-19 în mediul de
afaceri din România

Coordonator ştiinţific:

Prof.dr. Mariana Bălan

Masterand:
Neagu Petruța-Daniela
ANUL DE STUDIU: I

Bucureşti, 2021
 CUPRINS

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1: IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA
VENITURILE DIN ACTIVITATEA DE BAZĂ A 3
ÎNTREPRINDERILOR ȘI A INSTITUȚIILOR FINANCIARE
1.1 Industria HoReCa 3
1.2. Impactul Covid-19 asupra sistemului bancar 5
1.3. Impactul Covid-19 asupra domeniului IT 9
CAPITOLUL 2: IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA
11
LOCURILOR DE MUNCĂ
2.1. Situația locurile de muncă în Industria HoReCa pe perioada
11
pandemiei de COVID-19
2.2. Cum va schimba pandemia de Covid-19 piața muncii 12
CAPITOLUL 3: RAPORT DE CERCETARE: CUM SE RESIMTE
IMPACTUL EPIDEMIEI DE COVID-19 ÎN MEDIULUI DE AFACERI 14
DIN ROMÂNIA
3.1. Rezultatele cercetării realizate prin interviuri – 80 de companii 14
3.1.1 Companiile 14
3.1.2 Determinarea factorilor de succes in pandemie 15
3.1.3 Afectarea funcțiilor afacerii 17
3.1.4 Oportunități în perioada pandemiei 17
3.1.5 Puncte forte în 2021 17
3.2 Rezultatele cercetării realizate prin chestionar – 200 de companii 18
3.2.1 Companiile 18
3.2.2 Chestionarul online 18
CONCLUZII 23
BIBLIOGRAFIE 24
 INTRODUCERE

Luând în considerare situația globală din ultimul an, pandemia de COVID-19, am

hotărât ca subiectul ce urmează să-l analizez să se bazeze pe problematicile aduse mediului
de afaceri din Romania, deoarece au fost evidente dezastrele din acest mediu, iar impactul
a fost resimțit în mod direct de societăți și, evident, de angajați.
Comisia Europeană a utilizat toate instrumentele de care dispune pentru a atenua
consecințele pandemiei, în special:
-Asigurarea aprovizionării sistemelor de sănătate, prin menținerea integrității pieței
unice, a producției și distribuției de lanțuri valorice;
-Sprijinirea oamenilor astfel încât veniturile și locurile de muncă să nu fie afectate
în mod disproporționat și să evite efectele permanente ale acestei crize;
-Sprijinirea întreprinderilor și asigurarea faptului că lichiditățile sectorului nostru
financiar pot continua să ajute economia;
-Permiterea statelor membre să acționeze în mod decisiv și coordonat, prin
utilizarea flexibilității depline a schemelor privind ajutorul de stat și Pactului de stabilitate
și de creștere.
Statele membre pot concepe măsuri de sprijin ample, în conformitate cu normele
UE existente. În primul rând, acestea pot decide să ia măsuri, cum ar fi subvenții salariale,
suspendarea plății impozitului pe profit, a taxei pe valoarea adăugată sau contribuții
sociale. În plus, statele membre pot acorda sprijin financiar direct consumatorilor, de
exemplu în cazul serviciilor anulate sau al biletelor care nu sunt rambursate de către
operatorii în cauză. De asemenea, normele UE privind ajutoarele de stat le permit statelor
membre să ajute companiile să facă față deficitelor de lichidități și care au nevoie rapid de
ajutor pentru salvare. Articolul 107 alineatul (2) litera (b) din TFUE permite statelor
membre să despăgubească companiile pentru prejudiciile cauzate în mod direct de
evenimente excepționale, inclusiv măsuri în sectoare precum aviația și turismul.
În România, epidemia cu COVID 19 a debutat în februarie 2020 iar starea de
urgență datorată epidemiei a fost instituită pe 16 martie 2020 și a durat până la 15 mai
2020.
Pentru reducerea ritmului de propagare a infectărilor, pe tot parcursul anului 2020
și până în prezent, în anul 2021 au fost impuse diferite restricții privind deplasarea
persoanelor și desfășurarea unor activități economice, ceea ce a afectat activitatea multor
afaceri.

1
 Toate serviciile care prezentau riscuri epidemiologice semnificative au fost
închise pe anumite perioade sau au avut un regim restricționat pentru asigurarea distanțării
clienților și angajaților (ex servirea în restaurante, serviciile de înfrumusețare, hotelurile,
etc.
• Evenimentele publice au fost anulate sau au avut loc fără spectatori;
• Livrarea la domiciliu și cumpărăturile pentru bunuri de strictă necesitate au fost
permise;
• Munca de acasă a devenit o soluție importantă pentru asigurarea distanței
sociale;
• În februarie 2021 s a împlinit un an de la debutul epidemiei în România, iar în
martie 2021 un an de la debutul măsurilor restrictive anti pandemie.
Având în vedere cele prezentate, în prezenta lucrare doresc să evidențiez în primele
două capitole, pe scurt, impactul pandemiei covid-19 asupra veniturile din activitatea de
bază a întreprinderilor din Romania (HoReCa) și a instituțiilor financiare conform
analizelor și informațiilor publicate în mass-media, impactul pandemiei covid-19 asupra
locurilor de muncă din Romania, iar în ultimul capitolul voi realiza o cercetare, în ideea de
a îmbogăți perspectiva despre ce a fost, dar mai ales despre care este starea de spirit în
rândul a ceea ce considerăm o parte importantă a ecosistemului de afaceri din Romania.

2
 CAPITOLUL 1:
IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA VENITURILE DIN
ACTIVITATEA DE BAZĂ A ÎNTREPRINDERILOR ȘI INSTITUȚIILOR
FINANCIARE

1.1. Industria HoReCa

Termene.ro publică analize și informații despre impactul pandemiei asupra

mediului de business în cele mai mai importante sectoare de activitate ale economiei.
Industria ospitalității, unul dintre cele mai afectate sectoare ale economiei, pe baza celor
mai proaspete informații și date disponibile utilizatorilor platformei Termene.ro.
Cifra de afaceri din industria HoReCa a scăzut în anul 2020 cu 35% faţă de 2019, la
17,9 miliarde de lei, în comparație cu 27,5 miliarde de lei în 2019, ca urmare a pandemiei,
relevă o analiză Termene realizată pe baza situațiilor financiare raportate de companiile din
România.

Figura 1.1

Numărul de angajați din industria hotelurilor și a restaurantelor s-a redus pe

parcursul anului 2020 de la 186.000 la 150.000, o scădere de 19% în raport cu anul

3
anterior. Nivelul cumulat al pierderilor nete din HoReCa a crescut cu 220% în 2020 până la
2,3 miliarde de lei, față de 710 milioane lei în 2019.
Profitul net înregistrat de firmele din industria HoReCa aflate pe plus a scăzut cu
46,5% până la 2,49 miliarde de lei în 2020, în raport cu 4,65 miliarde lei în 2019.
În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri, doar industria de evenimente, grav
afectată de pandemie, a înregistrat o scădere mai mare decât operatorii din HoReCa, cu un
declin total de 38% în 2020 față de 2019.

Figura 1.2

Cum s-a adaptat industria HoReCa în contextul pandemiei:

În ultimul an, inovația, adaptarea companiilor și sectorul delivery au menținut pe
linia de plutire multe business-uri din industria HoReCa. Concret, în timpul pandemiei,
47% din piața restaurantelor a fost generată de servicii de delivery.
Rezultatele analizei Termene.ro sunt confirmate și de studiul National Foodservice
Research, realizat de Hospitality Culture Institute. Valoarea totală anuală a pieței de
mâncare gătită și băuturi out of home (restaurante standard, fast-food, cantine, pub-uri și
supermarket-uri) în cinci dintre cele mai mari orașe din țară (București, Timișoara, Iași,
Cluj și Brașov) s-a ridicat, în 2020, la 10,2 miliarde de lei – o scădere de 29% față de
nivelul înregistrat în 2019.
Potrivit studiului, cele cinci orașe reprezintă 60% din totalul pieței, ceea ce duce
industria ospitalității la o valoare de 17 miliarde de lei în anul 2020.
De asemenea, industria HoReCa are o contribuție semnificativă la evoluția unor
companii ce dezvoltă afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizori locali de
ingrediente, producători și distribuitori de materie primă în bucătărie, importatori și
distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum și
sisteme de gestiune, curățenie, transport, logistică, ambalaje.
4
 Astfel, conform organizației patronale HORA și membrilor Alianței Pentru Turism
(APT), aportul HoReCa la PIB este de aproximativ 5,07% astfel:
-impact financiar direct (valoare adăugată) – 3,42%;
-impact social (salarii angajați și aport consum) – 0,91%;
-impact financiar indirect (furnizori și investiții) – 0,74%.
Pentru a începe și continua investițiile, firmele au nevoie de predictibilitate.
Managerii și antreprenorii români își doresc să conducă afaceri predictibile. Ca soluții de
revenire din criză, abia acum a fost pus în dezbatere publică apelul de proiecte pentru
granturile de ajutor de stat HoReCa.
Prin schema de ajutor de stat, operatorii a căror activitate a fost afectată în contextul
pandemiei de COVID-19 pot beneficia de compensarea a 20% din pierderile suferite în
2020 față de 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro pe întreprindere unică. Aceasta
schemă de ajutor de stat este absolut necesară, chiar dacă vine după 16 luni de la
declanșarea pandemiei în contextul în care industria HoReCa a înregistrat cele mai mari
creșteri ale pierderilor nete în anul 2020.

Figura 1.3

1.2. Impactul Covid-19 asupra sistemului bancar

Expunerea sistemului bancar românesc pe sectoarele economice afectate puternic
de Covid 19 este de 20% dar expunerea poate crește până la 65%, în funcție de momentul
în care sectoarele afectate își reiau activitatea.
Într-o analiză comparativă a efectelor generate de pandemia de gripă spaniolă,
singura epidemie comparabilă cu cea generată de Covid 19, Banca Națională atrage atenția
asupra câtorva riscuri importante, unele chiar sistemice, care ar putea să afecteze sistemul
bancar românesc.

5
 Astfel, un prim efecte direct cu care băncile comerciale deja s-au confruntat este
scăderea valorii instituțiilor de credit, la nivele similare celor de după criza din 2008, când
capitalizarea de piață a BRD, de exemplu, a scăzut cu aproximativ 30%, iar cea a Băncii
Transilvania cu 38%. Așa se explică și întreruperea negocierilor de vânzare cumpărare
pentru cele câteva bănci scoase la mezat înainte de pandemie și pesimismul
supraveghetorului șef al BNR că doar o singură tranzacție de va finaliza în acest an (cel
mai probabil Garanti Bank cumpărată de OTP Bank).
Alte efecte se referă la scăderea profitabilității sectorului bancar și în condițiile în
care agențiile de rating au înrăutățit perspectiva un alt efect așteptat este diminuarea valorii
de piață a portofoliului de titluri de stat deținut de instituțiile de credit.
„Unele dintre efecte s-au resimțit deja la nivelul sectorului bancar, iar altele este
posibil să se materializeze pe termen scurt. În primul rând, incertitudinile cu privire la
perspectivele cadrului economic au condus la creșterea volatilității surselor de finanțare, în
special în intervalul apropiat datei declarării stării de urgență în România, cu efecte
tranzitorii asupra lichidității bancare”, arată raportul de stabilitate al BNR.
Banca Națională a României a adoptat un pachet de măsuri pentru a atenua efectele
negative ale crizei provocate de epidemia cu noul coronavirus (COVID-19) asupra
populației și companiilor românești .
Au fost întreprinse:
-măsuri de politică monetară: (1) reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu
0,5 puncte procentuale, de la 2,5% la 2% și (2) îngustarea coridorului format de ratele
dobânzilor facilităților permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la ±0,5
puncte procentuale de la ±1 punct procentual. Astfel, rata dobânzii pentru facilitatea de
depozit se menține la 1,5%, iar rata dobânzii Lombard se reduce la 2,5% de la 3,5%.
Efectul așteptat va fi acela de a scădea dobânzile la credite atât pentru populație, cât și
pentru companii; (3) furnizarea de lichiditate băncilor și (4) cumpărarea de titluri de stat în
lei de pe piața secundară pentru finanțarea în bune condiții a economiei reale și a sectorului
public.

6
 Figura 1.4

-măsuri privind flexibilizarea cadrului de reglementare pentru ca instituțiile de

credit și IFN-urile să poată ajuta persoanele și companiile cu credite: împrumutătorii vor
putea să amâne la plată creditele oricărei persoane fizice și juridice afectate de epidemia
COVID-19, fără aplicarea condițiilor ce vizează gradul de îndatorare, limitarea creditului
în funcție de valoarea garanției și durata maximă a creditului de consum.
-măsuri privind rezoluția bancară: amânarea cu 3 luni, cu posibilitate de prelungire
până la 6 luni, a termenului de colectare a contribuțiilor anuale la fondul de rezoluție
bancară pentru anul 2020; amânarea termenelor de raportare a unor informații aferente
planificării rezoluției.
-măsuri operaționale: asigurarea unei bune funcționări a sistemelor de plăți și de
decontare în monedă națională, în vederea desfășurării, în condiții normale, a tranzacțiilor
comerciale și financiare; BNR va asigura bancilor fluxuri neîntrerupte de numerar pentru
toate operațiunile, inclusiv cele de lichidități pentru bancomate.
Forbes 21 pentru 2021. Băncile rămân pe poziții în pandemie- Sistemul bancar s-a
dovedit rezilient în fața pandemiei. Aparent, și-a „învățat” lecțiile din criza precedentă,
fiind mult mai bine pregătit să facă față provocărilor ce au tulburat lumea.
Bine capitalizat și cu suficientă lichiditate, sistemul bancar s-a menținut pe poziții
în anul pandemic. Nu degeaba susțin economiștii că România are unul dintre cele mai bine
capitalizate sisteme bancare din Europa. Iar cifrele confirmă acest lucru.
Primele șase bănci din sistemul bancar, care concentrează circa 70% din piață, au
raportat profit în primele nouă luni din 2020, din punct de vedere al activelor deținute.
Însă, au fost în scădere comparativ cu aceeași perioadă din 2019.
BCR, Raiffeisen, OTP, Alpha Bank au fost singurele bănci care au înregistrat
creșteri de profit.
În total, sistemul bancar românesc (34 de bănci) a înregistrat, în primele nouă luni
din 2020, un profit net de circa 4,5 miliarde de lei, în scădere cu peste 10% față de anul
precedent, pe fondul constituirii unor provizioane mai mari.
În pofida scăderii profitului cumulat al băncilor, acestea ar putea fi considerate
super-eroi, având în vedere situațiile cu care s-au confruntat în anul precedent. Adoptarea
OUG 37/2020 prin care se solicită amânarea împrumuturilor către bănci și IFN-uri,
evaluarea documentațiilor pentru programul IMM Invest cu scopul de a susține lichiditatea
7
companiilor, dar și activitatea lor de investiții, modificarea legii dării în plată, adoptarea
OUG 111/2020 care impune obligații multiple în sarcina entităților raportoare, băncile
fiind nevoite să aloce resurse umane și financiare semnificative pentru a se alinia cu noile
reglementări și continuarea creditării sunt câteva dintre provocările prin care au trecut
băncile în 2020, din punct de vedere legislativ. La care se mai poate adăuga și o pandemie,
schimbări de comportamente de consum, trecerea în regim de muncă remote etc.
2020 a fost anul în care s-au accelerat și anumite tendințe în jurul cărora toate
băncile se concentrează într-o măsură mai mare sau mai mică. Spre exemplu, consolidarea.
Dacă în 2018 existau 37 de bănci, în iulie 2020 erau 34 de bănci. Și, se pare că procesul de
consolidare este estimat să continue în lume.
Au loc achiziții, băncile mai mari cumpără băncile mai mici și apar tot mai multe
fonduri de investiții.
Banca Românească a fost achiziționată de Exim Bank și Leumi de JC Flowers/First
Bank. De asemenea și Garanti Bank a fost de vânzare – intenția de exit a acționarului
probabil că se va menține, însă a intervenit o amânare.
În plus, este cunoscut și faptul că acționarii Idea Bank consideră un exit din piața
românească. Recent, Banca Feroviară și-a schimbat acționarul majoritar, după o lunga
perioadă de căutare a unui cumpărător. În urma procesului de rebranding, a devenit
TechVentures Bank și a declarat adoptarea unui nou model de business, urmând ca
accentul sa fie pus în special pe componenta de tehnologie.
Totodată, pandemia a accelerat procesul de automatizare și digitalizare inclusiv la
nivelul băncilor. Adoptarea tehnologiilor fiind una (și continuă să fie) dintre modalitățile
prin care acestea și-au crescut performanța.
Pe de altă parte, necesitatea parteneriatelor devine tot mai evidentă. În ultimii doi
ani a devenit aproape regulă pentru cele mai multe bănci din România. Mai exact, este
vorba despre parteneriatele dintre instituțiile de credit și alte companii precum soluții de
fintech, platforme de comerț online sau tradițional, companii de telecomunicații și
platforme de social media. În plus, băncile își asumă un rol tot mai activ la nivelul
societății. Multe dintre băncile din România fac eforturi în ceea ce privește educația
financiară a populației, extrem de necesară de altfel.
„Sectorul bancar, din care și noi facem parte, a fost afectat în mod inerent de criza
sanitară. Caracteristicile cu totul speciale ale acestei crize, care nu este de origine
economică, dar care afectează în mod direct economia, influențează negativ canalul cerere-
ofertă”, subliniază François Bloch, CEO, Groupe Société Générale.

8
 Însă, cu un nivel al capitalului de bază raportat la activele ponderate la risc de
aproape 18%, sistemul bancar din România este pe locul trei în regiune la capitalizare,
după cel din Cehia, cu peste 21%, și foarte aproape de cel din Slovacia, cu 18%, în timp ce
cele mai reduse rate sunt în Polonia – aproape 15% – și Ungaria – sub 13%.

Pandemia a încetinit restructurarea sistemului bancar.

În 2020 un număr de 183 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 456 de
salariaţi au plecat din sistem, ritmul restructurării încetinind surprinzător faţă de 2019.
Restructurarea sistemului bancar a continuat în anul 2020, marcat de pandemia de
COVID-19, astfel că băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă 52.650 de angajaţi,
iar numărul sucurslelor a coborât la 3.835.

Pe parcursul întregului an 2020, un număr de 183 de sucursale şi agenţii bancare au

fost închise şi 456 de salariaţi au plecat din sistem, potrivit datelor transmise de Banca
Naţională la solicitarea ZF.
Ritmul restructurării s-a temperat în 2020 faţă de 2019 atât în ceea ce priveşte
reţeaua teritorială a băncilor, cât şi în privinţa numărului de salariaţi. Comparativ, în 2019
un număr de 323 de sucursale şi agenţii bancare şi-au închis porţile şi 631 de salariaţi au
ieşit din banking.
La începutul crizei economice precedente, din 2008/2009, restructurările operate pe
piaţa bancară locală au fost destul de ezitante, însă s-au accentuat ulterior. Faţă de 2008 se
observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din bănci şi 41,5% dintre
sucursale s-au închis.
În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a pandemiei de
coronavirus, care determină tăierea costurilor şi accelerează procesul de digitalizare, dar şi
consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care
mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşii caută cumpărători,
costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

1.3. Impactul Covid-19 asupra domeniului IT

IT-ul a fost vedeta economiei româneşti şi sectorul-câştigător al pandemiei în prima

jumătate din 2020. IT-ul a crescut, pe volum, cu 12,4% în primele 6 luni din 2020, prin
comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul precedent.

9
 IT-ul, care face 7-8% din PIB, a crescut, pe volum, cu 12,4% în prima jumătate din
2020, prin comparaţie cu perioada similară din 2019. Sectorul a mai ameliorat cu 0,6 punc-
te procentuale căderea economică de peste 10% din al doilea trimestru din 2020, când
economia a fost lovită cel mai violent de criza cauzată de pandemia Covid-19.
Adrian Codîrlaşu, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din
Romania (AAFBR), este de părere că evoluţia foarte bună a sectorului IT a fost
determinată de amploarea pe care a luat-o fenomenul work from home (telemunca), care
a determinat companiile angajatoare să investească în soluţii IT, iar companiile de
telecomunicaţii să investească în puterea reţelei.
„O parte din această creştere vine şi din această situaţie cu pandemia. S-a
practicat la scară extinsă lucrul de acasă, ceea ce înseamnă echipament şi servicii pentru
comunicaţii, soluţii de securitate pentru informaţie şi pentru date şi investiţii în
comunicaţiile online, făcute inclusiv de companiile de telefonie mobilă“, a spus Adrian
Codîrlaşu.
De asemenea, a existat o cerere mai mare de servicii It la nivel global, fapt care a
dus la o creştere a cererii externe pentru acest sector din România. De asemenea, foarte
multe companii s-au orientat către comerţul online.
La 6 luni din 2020, pentru IT-ul românesc este cea mai bună perioadă de creştere
din 2017 încoace. Spre comparaţie, în primele 6 luni din 2019 IT-ul a crescut cu 9,9%
an/an, în vreme ce în prima jumătate din 2018 sectorul a crescut pe volum cu 5,3%.
Creşterea sectorului a fost de două cifre constant între 2015 şi 2017.
Sectorul IT beneficiază şi de facilităţi fiscale: salariile programatorilor, printre cele
mai bine plătite din România, nu sunt impozitate pe venit. Cererea şi facilităţile acordate
sectorului au adus creşteri ale IT-uluid e două cifre ani la rând.

Figura 1.5
10
 CAPITOLUL 2:
IMPACTUL PANDEMIEI COVID-19 ASUPRA LOCURILOR DE MUNCĂ

2.1. Situația locurile de muncă în Industria HoReCa pe perioada pandemiei de

COVID-19

Apariția Covid-19 a provocat o transformare clară pe piața forței de muncă,

estimând o rată a șomajului de 5,2% în țara noastră,conform INS.
În plus, este incontestabil faptul că pandemia a adus cu sine o nouă criză
economică, care a pus presiune pe toate economiile mondiale.
Spre deosebire de alte crize, cea pe care o întâlnim acum este consecința unei
situații imprevizibile care ne-a obligat să ne reinventăm și să luăm decizii rapide. Măsuri
precum reducerea timpului de lucru sau somajul tehnic, pot asigura că impactul pe piața
muncii nu este atât de pronunțat, dar dialogul dintre toți agenții sociali implicați va fi
esențial în această privință pentru conceperea de noi formule care să sprijine ocuparea
forței de muncă.

Figura 2.1
11
 De la debutul pandemiei, statul român a acordat anumite ajutoare ori facilități
fiscale contribuabililor din industria HoReCa, dar în limita spațiului bugetar și în condițiile
în care și alte sectoare au avut nevoie de susținere. Prima măsură a vizat scutirea de la plata
impozitului specific, un impozit în sumă fixă care nu este influențat de cifra de afaceri,
scutire care operează până la finalul primului semestru din anul 2021.
O altă măsură adoptată de stat în 2020 a fost acordarea șomajului tehnic pentru
perioada suspendării temporare a contractului individual de muncă, din inițiativa
angajatorului, în limita a 75% din salariul mediu brut pe economie (5.429 de lei în 2020)
pentru fiecare angajat. Măsura a vizat toate sectoarele afectate, nu doar HoReCa.
Pandemia a şters câteva mii de locuri de muncă în HoReCa:
Numărul salariaţilor din industria ospitalităţii s-a redus cu aproape 9.000.
În luna septembrie 2020, numărul salariaţilor care lucrau în hoteluri şi restaurante a
fost de 210.000, în scădere faţă de luna anterioară.
În anul curent, România se confruntă cu un deficit acut: turismul este cel mai
expus, chiar la început de sezon, dar urmează și alte domenii cheie afectate în condițiile în
care Planul Național de Redresare și Reziliență nu vine cu soluții.
În timpul pandemiei a fost excedent de forță de muncă, iar forța de muncă se
reorientează. Sunt zeci de mii de locuri de muncă pierdute în timpul pandemiei, posibil
peste 100.000.
Legea 159/2021 pentru aprobarea OUG 10/2021 s-a publicat în Monitorul Oficial
nr. 590 din 11 iunie 2021.
-Se vor acorda ajutoare de stat HoReCa plafonate la 800.000 de euro fiecare, dar
ajutoarele însumate primite de o firmă și prin alte scheme nu trebuie să depășească 1,8
milioane de euro (noul prag setat de Comisia Europeană în cadrul temporar).
Valoarea ajutoarelor va fi de 20% din scăderea activității beneficiarului în anul
2020 comparativ cu anul 2019.
-Ca modalitate de atribuire a ajutoarelor, dacă valoarea însumată a cererilor de
finanțare depășește creditul de angajament sau bugetar alocat pentru schemă, angajarea,
respectiv plata către beneficiari se va face proporțional, prin raportarea sumei aprobate
pentru fiecare beneficiar la suma totală a cererilor de finanțare aprobate – conform noii
OUG 10/2021.
Activitatea în sector este undeva la 65% față de anul 2019, deci lucrurile revin, dar
revin încet și cu greutate din punctul de vedere al forței de muncă.

12
2.2. Cum va schimba pandemia de Covid-19 piața muncii

Pandemia de coronavirus o să treacă.

Se va termina era birourilor open space?
Experții spun că viața la serviciu ni se va schimba pentru totdeauna. Iar munca în
spații deschise s-ar putea să fie doar o amintire. Este clar că cel puțin pentru perioada
viitoare lucrurile trebuie să se schimbe. Este posibil ca spațiile de birouri delimitate să se
întoarcă - celebrele cubicle-uri.
Coridoarele vor fi mai mari, având în vedere că distanțarea socială va fi o prioritate
în viitor. De asemenea, este posibil ca poziționarea la mesele de birou să se schimbe, iar
oamenii să lucreze spate în spate, nu ca acum în linie sau față în față.
Cum se va schimba raportul dintre companie și angajat?
Angajații vor trebui să se adapteze la noul context, de altfel un studiu recent realizat
peste ocean de Have Her Back Consulting a arătat că oamenii sunt foarte îngrijorați de cum
va arăta viața lor după pandemia de coronavirus. Mulți dintre ei își puneau problema cum o
să poată să muncească în timp ce trebuie să aibă în continuare grijă de copiii care învață
acasă. 
Dar nu doar ei trebuie să se adapteze. La fel trebuie să o facă și companiile în care
lucrează. Așa că un studiu a vrut să analizeze cum și-au ajutat companiile angajații, cum și-
au adaptat politicile la noua situație și implicit care sunt nevoile angajaților. Și au propus
două măsuri de care firmele ar trebui să țină cont în perioada următoare: 
1.Companiile ar trebui să continue să-și îmbunătățească politicile care vizează
lucrul de acasă sau programul flexibil.
Această idee este promovată în special de femei, tineri și persoanele în vârstă. 40%
dintre cei care fac parte din generațiile Millenials și Boomers, femeile și mamele
intervievate în acest studiu au declarat că nu au fost mulțumiți de politicile de muncă de
acasă implementate de compania unde lucrau. Mai mult decât atât, nu mai puțin de 80%
dintre intervievați au declarat că și-ar dori să poată lucra remote sau să aibă un program
flexibil în viitor. Iar studiile îi susțin, arătând că ești mult mai productiv în aceste situații.
În special în perioada de după ridicarea treptată a restricțiilor este important să ajute
angajații să se simtă în siguranță. Ar trebui să le fie oferite toate condițiile pentru a evita
orice pericol și ar trebui să fie încurajați să decidă ei când și cum să se întoarcă la birou.
Dacă job-urile pe care le au pot fi îndeplinite în continuare de acasă, ar trebui să li se ofere
această variantă. Iar dacă își doresc să vină la birou, să fie ajutați să se (re)adapteze,

13
propunându-le un program flexibil - eventual să vină câteva ore / zile la început și apoi
treptat să ajungă la programul de dinainte de criză.

2.Companiile trebuie să arate mai multă grijă față de angajați.

Nu mai puțin de 90% dintre companiile care au arătat grijă față de angajații lor vor
apărea în topul celor care își vor căuta un loc de muncă în viitor. Este o calitate pe care o
poți obține foarte greu și care implică un cost destul de mare de timp, bani și resurse.

CAPITOLUL 3:

RAPORT DE CERCETARE: CUM SE RESIMTE IMPACTUL EPIDEMIEI

DE COVID-19 ÎN MEDIULUI DE AFACERI DIN ROMÂNIA

Prezentul studiu reprezintă o cercetare privind impactul stării de urgență asupra

firmelor românești, realizat utilizând un chestionar și interviuri telefonice.
Chestionarul și interviul folosite pentru acest studiu au fost completate și adaptate
evoluțiilor cunoscute ale situației firmelor din ultimul an (februarie 2020-februarie 2021).
Scopul cercetării a fost evaluarea evoluției companiilor românești pe durata
primului an al pandemiei COVID 19 (februarie 2020 februarie-2021) și a perspectivelor lor
pentru acest an calendaristic2021.
Datele au fost colectate on-line prin chestionare și prin interviuri, de la factorii de
decizie din companii (directori, administratori sau manageri de filiale), asigurându-se
confidențialitatea răspunsurilor.
Cercetarea s a derulat în perioada 4 martie 2021-25 martie 2021 bazându-se pe
Metoda de cercetare ştiinţifică (MCS) longitudinală – fiind destinate analizei proceselor pe
parcursul unui interval de timp;
Cercetarea a avut două componente:
 pentru prima dintre componente au fost realizate interviuri telefonice,
chestionar la care au răspuns 80 de companii;
 pentru a doua componentă a fost difuzat un chestionar transmis online la
care au răspuns 200 de companii;
3.1. Rezultatele cercetării realizate prin interviuri – 80 de companii

3.1.1. Companiile

14
 Companiile au fost din 20 de județe, plus Municipiul București, reprezentând 20
domenii de activitate economică diferită.
-18,5% din companiile intervievate sunt microîntreprinderi care au între 1-
9angajaţi;
-40,7% sunt întreprinderi mici cu un număr de angajaţi între (10-49);
-35,8%întreprinderi mijlocii (50-249angajaţi);
- 4,9% întreprinderi mari cu peste 250 de angajaţi;

Figura 3.1

3.1.2. Determinarea factorilor de succes in pandemie

Tabelul nr. 3.1 Întrebări interviu

Factori de succes in pandemie Nr. de menționări Pondere

Activitatea s-a desfăsurat fără 20 8,5%
probleme
Utilizarea Telemuncii 15 6,4%
Măsuri sanitare de prevenţie 13 5,6%
Investiţiile -scăzute/oprite/amânate 11 4,7%
Calitatea deciziilor manageriale 11 4,7%
Cerere ridicată 9 3,8%
Reduceri costuri și salarii 9 3,8%
Reeşalonarea plaţilor buget/furnizori 9 3,8%
Digitalizarea 8 3,4%
Profesionalismul angajaţilor 8 3,4%
Negocierea relațiilor cu stakeholderii 7 3,0%
Calitatea produselor 6 2,6%
15
 Optimizarea activităților 6 2,6%
Somajul tehnic 6 2,6%
Investițiile -au crescut 6 2,6%
Rotația angajatilor 6 2,6%
Alțifactori 35,9%
TOTAL 100,0%

Interpretare:
-8,5% dintre răspunsuri nu au reușit să diferențieze clar un anume factor de succes,
afirmând doar că activitatea s a desfășurat fără probleme;
- 20%, cei mai frecvent menționați factori de succes au fost utilizarea telemuncii, realizarea
unor bune măsuri de protecție sanitară, reeşalonarea plaţilor buget/furnizori și digitalizarea.
Apicând metoda inductivă, putem generaliza că, factorul preferat, de o mare parte
a mediului de afaceri din România este telemunca, având în vedere că intreprinzătorii
urmăresc maximizarea profitului, iar munca desfășurată pentru a produce venituri nu a fost
întreruptă.

3.1.3. Afectarea funcțiilor afacerii

Tabelul nr. 3.2 Întrebări interviu

Funcție afectată de pandemie Nr. de menționări Pondere

Operațiunile s-au desfășurat fără 22 12,2%
probleme
Vânzările -au scăzut 22 12,2%
Cererea -scăzută 11 6,1%
Importuri -întârzieri 11 6,1%
Aprovizionarea afectată 9 5,0%
Resurse umane -infectarea 9 5,0%
angajaților
Resursele umane –fluxul de 7 3,9%
angajări/concedieri
Cifra de afaceri -a scăzut 6 3,3%
Producția -s-a redus 6 3,3%
Resurse umane -Telemunca 5 2,8%
Logistica -s-a restrâns 5 2,8%
Digitalizarea 4 2,2%
Măsurile guvernamentale 4 2,2%
Operațiunile -și-au revenit pe 4 2,2%
parcurs
Alte afectări 30,9%
TOTAL 100,0%

16
Interpretare:
- 12,2% dintre răspunsuri nu au reușit să diferențieze clar o afectare a unei anumite funcții
a afacerii, afirmându-se doar că operațiunile s au desfășurat fără probleme;
- Cele mai frecvent menționate afectări au fost la nivelul activității de vânzări, asociată cu
scăderea cererii, întârzierea importurilor și alte probleme de aprovizionare.
Apicând metoda inductivă, putem generaliza că, funcția afectată a fost cu
precăderea cea din vânzări asociată cu scăderea cererii.
3.1.4. Oportunități în perioada pandemiei
Tabelul nr. 3.3 Întrebări interviu

Oportunităţi Nr.de menționări Pondere

Nu au fost/nu am găsit 29 28,7%
Mediul online 14 13,9%
Nu au cautat -nu a fost nevoie 12 11,9%
Piețe noi 10 9,9%
Produse pentru pandemia cu 7 6,9%
COVID
Proiecte europene 5 5,0%
Digitalizare 4 4,0%
Angajarea de talente -greu de 3 3,0%
găsit în trecut
Optimizarea proceselor de 3 3,0%
producție
Diversificare portofoliu 3 3,0%
Alte oportunități 10,9%
TOTAL 100,0%

Interpretare:
- 28,7% dintre mențiunile colectate prin interviuri sunt afirmații că nu au fost identificate
oportunități, iar 11,9% că nu au avut nevoie să caute;
- dintre oportunitățile menționate se remarcă pe primul loc cele din mediul online, apoi
apariția unor piețe noi și produsele pentru nevoi specifice datorate pandemiei cu COVID
19.
Apicând metoda inductivă, putem generaliza că, oportunitatea descoperită de
mediul de afaceri din România este obținerea profitului cu ajutorul mediul online.

3.1.5. Puncte forte în 2021

Tabelul nr. 3.4 Întrebări interviu

Puncte forte în 2021 Nr. de Pondere

menționări
Digitalizarea si îmbunătățirea 18 13,5%

17
 proceselor
Capacitate ridicată de finanțare 13 9,8%
Expertiza în domeniu 12 9,0%
HR cu expertiză 12 9,0%
Creștere în sector 10 7,5%
Creșterea investițiilor 10 7,5%
Notorietatea brandului 9 6,8%
Flexibilitate/adaptabilitate 7 5,3%
Capacitatea de producție 6 4,5%
Calitatea produsului 6 4,5%
Alte puncte forte 36,1%
TOTAL 100,0%

Interpretare:
- Digitalizarea si îmbunătățirea proceselor a fost menționată cel mai frecvent ca punct forte
pe care firmele se vor baza în 2021. Pe locurile următoare s au numărat capacitatea ridicată
de finanțare a afacerii, expertiza în domeniu a companiei, resursele umane bine calificate,
creșterea afacerii în sectorul ei de activitate și creșterea investițiilor.

3.2. Rezultatele cercetării realizate prin chestionar – 200 de companii

3.2.1. Companiile

Figura 3.2

18
 Au răspuns la chestionarul online un număr de 200 manageri de companii din 30 de
județe plus Municipiul București, distribuite pe 20 domenii de activitate economică
diferită.
-35% din companiile analizate sunt microîntreprinderi care au între 1-9 angajaţi;
-28% sunt întreprinderi mici cu un număr de angajaţi între 10-49;
-21% întreprinderi mijlocii 50-249 angajaţi;
-17% întreprinderi mari cu peste 250 de angajaţi;

3.2.2. Chestionarul online:

1. Cât estimați că a fost în februarie 2021 cifra de afaceri lunară a companiei
dumneavoastră comparativ cu cea de la începerea pandemiei din februarie 2020.

Figura 3.3
Unui procent de 29% dintre companiile respondente le-a crescut cifra de afaceri
comparativ cu un an în urmă, 27% au obținut o cifră de afaceri între 75% și 100% din cea
de anul trecut, iar 30% au înregistrat o cifră de afaceri mai mică de 50% din cea de acum
un an.
2. La cât estimați pierderile câștigurile suplimentare totale generate firmei
dumneavoastră de pandemie ca procent din cifra de afaceri anuală a companiei pentru
anul 2019 ultimul an complet în condiții pre-pandemice.
-50%dintre companii afirmă că au înregistrat pierderi;
-50% că au înregistrat câștiguri
-13%dintre companiile respondente au precizat faptul că au pierdut mai mult decât
echivalentul a 50 din cifra de afaceri anuală din 2019;

19
-12% afirmă că au obținut câștiguri mai mari decât echivalentul a 50% din cifra de afaceri
pe 2019, iar unii mergând până la câștiguri echivalente cu cifra de afaceri pe 25 de ani.

Figura 3.4
3. Cum activează în prezent firma dumneavoastră( munca la sediu sau telemuncă)?

Figura 3.5

- 40% dintre companiile respondente lucrează cu toți angajații la sediu;

-39% au decis să lucreze mixt, atât la sediile companiei cât şi prin teleworking;
- 9% au mutat complet activitatea în mediul online teleworking;
- 7% au o activitate intermitentă;
20
- 4% au oprit momentan activitatea.

4. Care este procentul angajaților trimiși în șomaj tehnic în această perioadă feb
2020 feb 2021)?

Figura 3.6
-68% dintre companiile respondente au precizat faptul că nu au trimis nici un angajat în
șomaj tehnic în această perioadă;
-11% au trimis cel mult 24 dintre angajați în șomaj tehnic;
-10% au trimis peste 75 din angajați în șomaj tehnic.

5. Productivitatea la sediu vs. Online

-51% dintre companii afirmă că productivitatea angajaților care au lucrat online, de acasă,
a fost similară cu cea a unui angajat de la sediu;
-21% afirmă că a fost mai mică;
-16% dintre companii afirmă că productivitatea online a fost mult mai mică

Figura 3.7

21
6. Ați apelat la ajutoarele date de Guvern prin măsurile fiscale amânări , eșalonări
etc.)?
-54% dintre companii nu au apelat la ajutor guvernamental în această perioadă;
-21% dintre companii au beneficiat de ele și au constatat că le au fost de mare ajutor;
-6% au beneficiat de sprijin guvernamental dar au constatat că acesta a fost insuficient.

Figura 3.8
7. Intenționați să faceți schimbări în modelul de afaceri în perioada viitoare , ca
răspuns la schimbările preconizate pe piețe , generate de pandemie?
-65% dintre companii intenționează să realizeze în perioada viitoare schimbări ale
modelului de afaceri.

Figura 3.8

22
 CONCLUZII

Concluziile cercetării realizate prin interviuri on-line:

Cei mai frecvent menționați factori de succes au fost utilizarea telemuncii,
realizarea unor bune măsuri de protecție sanitară, limitarea investițiilor și calitatea
deciziilor manageriale.
Cele mai frecvent menționate afectări ale funcțiilor afacerii au fost la nivelul
activității de vânzări, asociată cu scăderea cererii, probleme cu resursa umană, întârzierea
importurilor și alte probleme de aprovizionare.
Cele mai menționate oportunități de afaceri identificate în ultimul an sunt cele din
mediul online, apoi apariția unor piețe noi și produsele pentru nevoi specifice datorate
pandemiei cu COVID 19.

Concluziile cercetării realizate prin chestionare:

Pentru companiile din România cifra de afaceri în procent de 29% dintre
companiile respondente s-a majorat comparativ cu un an în urmă, iar 30% au înregistrat o
cifră de afaceri mai mică de 50% din cea de acum un an.
Analizând acest aspect, rezultă că, în funcție de domeniul de activitate și în funcție
de capabilitatea de adaptare la noile condiții de muncă (online sau telemuncă), unele
societăți și-au păstrat trendul ascendent.
Trendul ascendent al afacerilor nu a fost menținut la cei cărora activitatea se baza în
special pe HoReCa și nu s-au putut adapta la noile condiții pandemice, acest lucru se
23
reflectă și din faptul că 50% dintre companii afirmă că au înregistrat pierderi și 50% că au
înregistrat câștiguri în ultimul an.
Luând în considerare raţionamentul analogic, telemunca a fost noua preferință în
rândul afaceriștilor precum și în rândul angajaților, în mod special la companiile mari sau
din domeniul IT, aceste lucruri rezultă din faptul că 51% dintre companii afirmă că
productivitatea angajaților care au lucrat online, de acasă a fost similară cu cea a unui
angajat de la sediu , iar 21% afirmă că a fost mai mică.
Cele mai frecvente măsuri
Cele mai frecvente măsuri de menținere a competitivității au fost în ordine
descrescătoare: valorificarea piețelor actuale, noile canale de comunicare cu clienții,
atragerea de noi clienți și introducerea de noi produse și servicii.
Cele mai frecvente măsuri privind digitalizarea afacerii au fost, în ordine
descrescătoare, digitalizarea relației cu partenerii, cu instituțiile publice, soluțiile de lucru
online între angajați, sistemele pentru comenzi, contractări si plăti online.
„Integrarea și gestionarea unei game largi de instrumente avansate într-un
ecosistem digital în rețea permit firmelor să obțină câștiguri importante în ceea ce privește
crearea de valoare pentru diverși jucători implicați la toate nivelurile din sistem”
(Savastano et al., 2018).

BIBLIOGRAFIE:

24
1.Banca Națională a României, ”Măsurile BNR în contextul situației generate de epidemia
COVID-19”, Disponibil online la adresa https://www.bnr.ro/Masurile-BNR-in-
contextulsitua%c8%9biei-generate-de-epidemia-COVID-19-21312.aspx.-
2.Comisia Europeană, (2020), Ajutoare de stat: Comisia aprobă o schemă de ajutoare a
României în valoare de 3,3 miliarde EUR ce vizează susținerea IMM-urilor în contextual
pandemiei de Covid 19, Comunicat de presă, 11 aprilie, Bruxelles, https://ec.europa.eu/
3. www.forbes.ro;
4. www.zf.ro;
5. www2.deloitte.com
6. ro.gigroup.com

25