Academia de Studii Economice din Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori

Etica in afaceri

Grupa 1512 Seria C

Cuprins
Etica si sfera ei de cuprindere________________________3 Ce inseamna concret etica in afaceri __________________! "a ce e #una etica in afaceri $eorii___________________5 Etica in afacerile din %omania_______________________& 'etode de im#unatatire a comportamentului etic________1( E)emple *i efecte ale aplic+rii principiilor morale *i etice__1! Bi#liografie_____________________________________15

Etica si sfera ei de cuprindere

Accentul pus in ultimii ani pe etica in afaceri se datorea,a sc-im#arilor rapide in domeniul fortei de munca, ca re,ultat al aparitiei noilor te-nologii, internationali,arii afacerilor, impactului diferitilor factori economic.sociali si politici atat asupra sectorului pri/at cat si a celui pu#lic0 $ermenul de etica pro/ine din greaca /ec-e 1ethos-o#isnuinta, mora/uri, caracter2 si poate fi utili,at intr.o du#la acceptiune3 a2 o disciplina stiintifica ce are ca o#iect de studiu normele de comportament ce reglementea,a relatiile interumane4 #2 ansam#lul normelor ce reglementea,a comportamentul oamenilor in societate si care sunt impuse prin forta o#iceiurilor si a deprinderilor consacrate in societate0 $ermenul de morala pro/ine din latina 1mos, mores2 fiind utili,at in sens strict de desemnare a normelor comportamentului uman fie in sens larg, cand se identifica cu termenul de etica0 A#ordata in general, etica repre,inta un cod de comportament, de /alori acceptate de societate ca fiind 5uste, corecte, morale0 Etica in afaceri este descrisa ca fiind un studiu sistematic al aspectelor morale cu care se confrunta domeniul afacerilor, practicile si credintele relationate acestora0 6ntr.o maniera mai concreta, etica poate fi definita ca o reflectie sistematica asupra consecintelor morale ale deci,iilor 1potentiale daune pentru personalul din interiorul organi,atiei cat si pentru persoanele din interiorul acesteia20

Ce inseamna concret etica in afaceri

1. Sa ai o oferta transparenta. Acest lucru inseamna a a/ea o oferta la /edere fara costuri ascunse0 7imic nu /a de,amagi mai mult un consumator decat sa constate ca mai are de platit, nu stiu ce ta)a, sau nu stiu ce cost de intretinere, lucruri care nu i s.au pre,entat initial0 6n momentul de fata se o#ser/a ca si piata din %omania tinde la o maturi,are in acest sens0 8fertantii incep sa.si pre,inte reducerile preci,and clar si /i,i#il conditiile sau sa.si pre,inte preturile cu toate ta)ele incluse0 Acest lucru e greu de practicat insa gradul de incredere al consumatorului cu siguranta /a creste9 2. Sa te tii de cuvant! A te tine de cu/ant nu este un lucru imposi#il, #a din contra, te /a a5uta si pe tine0 :ro#a#il suna ciudat, insa a te tine de cu/ant insemna a.ti respecta promisiunile, insemna a a/ea o minte li#era, insemna a fi in/ulnera#il0 6n mediul de afaceri, in cercul de prieteni, sau in /iata pu#lica, /estile circula repede9 A nu te tine de cu/ant, de multe ori in psi-ologia consumatorului este asociat cu inselatoria sau furtul0 3. Sa adopti o strategie de negociere Win Win. Aceasta strategie insemna ca am#ele persoane castiga ce/a0 7egocierea este a/anta5oasa am#elor parti0 :oti, intr.ade/ar, cu talentul tau sa con/ingi pe cine/a de un anumit lucru, fara sa.i oferi in realitate nimic0 Acest lucru se /a intoarce insa impotri/a ta0 E)ista un moment post cumparare in care cumparatorul reia firul discutiei si se gandeste cat a castigat cumparand produsul sau ser/iciul respecti/0 Statisticile au do/edit ca un client nemultumit /a spune la peste 2( de persoane de nemultumirea lui, pe cand un client multumit /a spune la ma)im 30 :rin urmare nu te astepta sa fi recomandat decat daca ai a/ut o negociere ;in.;in0 4. Nu te eschiva atunci cand nu este cazul! A te esc-i/a insemna a fugi de responsa#ilitate, a nu recunoaste cand ai gresit sau a incerca sa ascun,i gunoiul su# pres9 Este foarte posi#il ca tu sa poti gasi c-ic-ite contractuale care sa te puna la adapost, insa partenerul sau clientul tau nu /rea acest lucru0 Clientul tau /rea re,ol/area pro#lemei0 <oar scu,ele, nu a5ung, cauta solutia si a5uta.l0 Este de dorit sa nu gasesti o solutie care sa mareasca din nou costurile partenerului tau si sa fie un prile5 de noi incasari pentru tine, pentru ca risti sa intorci totul impotri/a ta si sa fi catalogat drept -ot9

"a ce e #una etica in afaceri $eorii

=n mare, putem identifica dou+ puncte de /edere pri/ind raportul dintre etic+ *i afaceri0 1.Teza inco mpati ilit!"ii dintre etic! #i afaceri 1Al#ert Carr, 6s Business Bluffing Et-ical , 1>?@2 Tez!3 7u e)ist+ responsa#ilit+Ai etice Bn afaceri4 nu e)ist+ etic+ Bn afaceri0 Etica Aine de /iaAa personal+ a indi/i,ilor, ea nu tre#uie confundat+ cu regulile pe care le urmea,+ oamenii de afaceri Bn domeniul lor profesional0 $rgument3 analogia 5ocului C afacerile ca 5oc, Bn speA+ 5oc de carti4 astfel, afacerea este considerat+ drept 5oc competiti/ *i drept 5oc de strategie0D6maginea 5ocului de poEer asupra eticii este diferit+ de idealurile etice ale relaAiilor interumane ci/ili,ate0 Focul Bndeamn+ la neBncredere faA+ de ceilalAi participanAi0 El ignor+ ideea de prietenie0 7u ama#ilitatea *i sinceritatea, ci /iclenia *i ascunderea atuurilor *i intenAiilor sunt /itale Bn 5ocul de poEer0 7imeni nu /a considera c+ din acest moti/ 5ocul este r+u0 Gi nimeni nu /a considera c+ 5ocul afacerilor este r+u pentru faptul c+ standardele sale pri/itoare la corect *i gre*it sunt diferite faA+ de tradiAiile morale dominante Bn societate0H :utem /or#i de un set de reguli dup+ care 5oac+ participanAii Bntr.un domeniu de afaceri4 putem numi un astfel de set de reguli Detic+H a afacerilor4 Bns+ aceasta nu are nicio leg+tur+ cu etica sau morala dup+ care ne g-id+m Bn /iaAa de ,i cu ,i, Bn relaAiile personale0 Afacerea este o DBntreprindere competiti/+H, asem+n+toare mai degra#+ cu 5ocul de poEer decIt cu relaAiile o#i*niute dintre oameni0 DScopul 5ocului este de a cI*tiga, *i, atIt timp cIt cine/a 5oac+ dup+ regulile accepta#ile ale 5ocului, reguli complet diferite de regulile etice ce susAin cooperarea *i gri5a faA+ de ceilalAi, comportamentul s+u este corect0H <ac+ etica relaAiilor personale ar putea fi construit+ pornind de la principiul JF+ celorlalAi ceea ce ai dori ca ei s+ BAi fac+ AieH 1%egula de aur2 atunci domeniul afacerilor, ca 5oc competiti/, ar tre#ui s+ se #a,e,e pe un principiu al 5ocului de poEer3 JF+ celorlalAi ceea ce nu ai dori s+ BAi fac+ ei, Bnainte ca ei s+ BAi fac+ Aie acest lucruH0 Carr e)tinde aceast+ analogie a 5ocului la ni/elul Bntregii sfere sociale0 :entru el, 5ocul nu e doar o metafor+ a mediului de afaceri, ci a Bntregii societ+Ai moderne0 <ac+ iniAial se refer+ doar la mediul de afaceri, D8ricine este de acord c+, Bn /ieAile lor pri/ate, oamenii de afaceri, Bn ma5oritate, nu sunt indiferenAi faA+ de etic+0 6deea mea este c+, la #irou ei Bncetea,+ a mai fi persoane pri/ate4 ei de/in 5uc+tori care tre#uie s+ se conduc+ dup+ un set de standarde diferiteK L%Megula de aur, indiferent de /aloarea ei ca ideal pentru o societate, nu este
5

eficient+, pur *i simplu, Bn afaceri0 Adesea, omul de afaceri Bncearc+ s+ fac+ celorlalAi ceea ce sper+ c+ ei nu Bi /or face lui0H =n al doilea rInd, putem /or#i despre teorii ce susAin compati#ilitatea dintre etic+ *i afaceri0 Aici a/em de a face fie cu teorii mai sla#e din punct de /edere etic, precum te,a lui 'ilton Friedman, dup+ care Dsingura responsa#ilitate a afacerii este de a face profit4 Bntr.o companie pri/at+, responsa#ilitatea social+ a managerilor este de a cre*te profitul, f+r+ a utili,a Bn mod ilegitim resursele companieiH4 fie cu teorii mai tari, precum a*a.,isa Da#ordare ma)imalist+ a responsa#ilit+Aii sociale a afacerilorH0 %%. Teze ale compati ilit!"ii dintre etic! #i afaceri Tez!3 =ntr.o societate li#er+ De)ist+ o singur+ responsa#ilitate social+ Bn afaceri C aceea de a utili,a resursele afacerii *i de a o anga5a Bn acti/it+Ai desemnate s+ sporeasc+ profiturile atIt timp cIt sunt respectate regulile 5ocului4 adic+, anga5area Bntr.o competiAie desc-is+ *i li#er+, lipsit+ de Bn*el+torie *i fraud+0H $rgument3 Scopul unei afaceri este de a se anga5a Bn acti/it+Ai concepute pentru a.i spori profiturile0 <ac+ acest scop al afacerii este de,ira#il, atunci toAi cei care lucrea,+ Bntr.o afacere au o#ligaAia de a contri#ui la Bndeplinirea sa0 a2 Abordri minimaliste3 'ilton Friedman, $-e Social %esponsi#ilitN of Business 6s to 6ncrease 6ts :rofits 11>&(2 D=ntr.o Bntreprindere li#er+, #a,at+ pe un sistem al propriet+Aii pri/ate, administratorul este un anga5at al proprietarilor afacerii0 El are o responsa#ilitate direct+ faA+ de anga5atorii s+i0 Aceast+ responsa#ilitate const+ Bn conducerea afacerii conform dorinAelor anga5atorilor, dorinAe care, de regul+, /or fi acelea de a face cIt mai mulAi #ani posi#il, Bn acord cu regulile de #a,+ ale societ+Aii4 am#ele responsa#ilit+Ai sunt cuprinse atIt Bn lege cIt *i Bn normele etice de comportament0 <esigur, Bn anumite ca,uri, anga5atorii pot a/ea un o#iecti/ diferit0 On grup de persoane poate constitui o corporaAie Bntr.un scop carita#il C de pild+, un spital sau o *coal+0 'anagerul unei astfel de corporaAii nu /a a/ea ca o#iecti/ o#Ainerea profitului financiar ci reali,area anumitor ser/icii0=n orice ca,, ideea central+ este c+, prin rolul s+u de administrator al companiei, managerul este agentul persoanelor care deAin corporaAia sau instituAia carita#il+, iar principala sa responsa#ilitate este faA+ de ace*tia0H b)Abordri maximaliste Este /or#a de o nou+ idee de companie, despre un nou concept de proprietate pri/at0 Onde/a, Bn primele decenii de dup+ cel de.al <oilea %+,#oi 'ondial, Bn SOA se BntImpl+ ce/a ce nu a fost Bnc+ #ine e)plicat3 se sc-im#+ conceptul de proprietate pri/at+0 :e de o parte, apare o distanA+, o ruptur+ tot mai pronunAat+ Bntre proprietate *i deci,ie3 proprietarii nu mai dispun dup+ /oinAa lor de proprietate4 desigur, ca acAionari, ei #eneficia,+ de profiturile companiei, Bns+ nu ei sunt cei care decid Bn ceea ce pri/e*te acAiunile *i politicile economice ale companiei0 :roprietatea se Bnstr+inea,+, Bntr.o anumit+ m+sur+, de proprietarul ei0 :e de alt+ parte, proprietatea se difu,ea,+4 compania nu mai este atomar+4 din mai multe puncte de /edere, al managementului, financiar etc0, firma nu mai are graniAe clare0 Firmele nu mai sunt ni*te insule desp+rAite net de suprafeAe de ap+ *i legate Bntre ele de linii maritime care asigur+ sc-im#ul0 Firma este prins+ Bntr.o reAea0 Firma e dependent+ de reAea0 Firma se desc-ide4 *i, o dat+ cu asta, se desc-ide *i proprietatea0 Se trece de la modelul shareholders sau stockholders
6

de management si de proprietate 1dup+ care acAionarii *i doar ei dispun de proprietatea lor2 la modelul stakeholders0 Conform acestuia, proprietatea nu mai este doar a celor care o deAin la modul propriu, a celor care in/estesc Bn ea capital, ci a tuturor celor care particip+ Bn mod esenAial la o#tinerea profitului4 proprietatea este a tuturor celor care in/estesc Bn ea capital, munc+, loialitate, risc, timp, creati/itate0

Etica in afacerile din %omania

:ro#lematica respectarii eticii in afaceri a de/enit din ce in ce mai des a#ordata si de managerii din %omania, mai ales in conditiile pre,ente in care mediul de afaceri de la noi este din ce in ce mai des afectat de puternice scandaluri mediatice care aduc in prim plan mari oameni de afaceri sau directori ai unor corporatii importante din economia nationala0 Fiind o notiune relati/ recent introdusa in /oca#ularul specialistilor, etica manageriala este pri/ita de foarte multi ca fiind acea ramura a eticii aplicate care se refera in special la tipul de conduita, dar si la actiunile pe care managerii le desfasoara in cadrul organi,atiilor0 <in punct de /edere demografic, respondentii sunt in proportie de >5P specialisti sau manageri de top si !5P din acestia lucrea,a in firme cu actionariat romanesc0 Conform raspunsurile primite din partea respondentilor s.a putut constata fapul ca etica in afaceri a de/enit in multe organi,atii din %omania o prioritate pe lista de acti/itati ale CE8.eurilor0 Astfel, apro)imati/ 5(P din cei care au acordat un puncta5 in functie de gradul in care etica in afaceri este promo/ata in organi,atia lor, au #ifat raspunsul ma)im0 <oar un procent mic de respondenti 15,&2P2 au e/identiat fapul ca firmele in care ei acti/ea,a nu se preocupa, promo/ea,a sau nu respecta codurile etice0 Cu toate acestea, la intre#area JStandardele morale in afaceri sunt intr-un continuu declin in Romania?H, proportia celor care au raspuns afirmati/ se apropie de 55P din raspunsuri0 6n aceste conditii se poate intelege faptul ca desi multi sunt de parere ca acti/itatea economica ar tre#ui sa fie g-idata dupa principiile moralitatii si eticii, multi sunt tentati, in unele situatii, sa uite de aceasta mentalitate si sa desfasoare comportamente neetice0

Acest lucru poate este sustinut si de faptul ca ?5,&1P din respondenti sunt de parere ca scopul principal al unei afaceri este profitul, iar calea prin care acesta este reali,at poate fi aleasa tinand sau nu cont de etica JimpusaH de teorie0 Actiunile practicate in afaceri, catalogate ca fiind imorale au fost surprinse in graficul de mai 5os3

'a5oritatea celor care au raspuns intre#arilor fac parte din departamentele care sunt responsa#ile de ela#orarea si implementarea strategiilor de etica 1management si Q%20 :entru a se putea ridica standardele etice ale companiei, respondentii c-estionarului lansat de Q% %omania au indicat in special impunerea unui cod de etica menit sa reglemente,e #unele practici in management0

E)perienta acumulata in ultimul secol in domeniul afacerilor e/identia,a cu claritate faptul ca ma5oritatea firmelor se regasesc in Jgoana dupa profitH0 8 astfel de /i,iune presupune si asumarea consecintelor de,astruoase soldate in urma actiunilor neetice intreprinse0 Acesta este moti/ul pentru care numeroase firme apelea,a la codul etic menit sa asigure reglarea acti/itatii si comportamentului, atat pentru grupul managerial al companiei, cat si pentru salariatii acesteia, in /ederea unei #une desfasurari a acti/itatii organi,atiei0 Studiu reali,at de Echipa HR-Romania

'etode de im#unatatire a comportamentului etic

'anagerii pot recurge la mai multe metode daca doresc sa elimine comportamentul neetic in cadrul organi,atiei0 6n acest sens, ei pot anga5a persoane cu standarde etice ridicate, pot sta#ili coduri de etica, pot conduce pentru a da un e)emplu po,iti/ su#alternilor, pot contura o#iecti/ele unui post si pot e/alua mecanismele de apreciere, pot organi,a training.uri pentru im#unatatirea comportamentului etic, pot coordona audite sociale sau pot sa ii spri5ine pe anga5atii care se confrunta cu pro#leme etice0 "uate indi/idual pro#a#il aceste actiuni nu /or a/ea un impact mare0 <ar atunci cand ma5oritatea /or fi implementate ca parte a unui program etic cuprin,ator, anga5atii /or detine potentialul de a im#unatatii climatul organi,ational, din punct de /edere etic, al firmei0 6nsa nu e)ista garantii ca un program #ine gandit /a a/ea ca efect re,ultatul scontat0 <e e)emplu, compania Sears este cunoscuta ca o firma care incura5ea,a practicile etice si, in fapt, detine un Birou de Etica si :ractica in Afaceri0 $otusi, programul etic al companiei nu i.a impiedicat pe managerii firmei sa incerce sa stranga fonduri ilegale0 $inand cont ca oamenii sunt in stadii diferite de de,/oltare morala si poseda sisteme de /alori personale diferite, selectia facuta de anga5atorii unei organi,atii ar tre#ui sa inlature candidatii pusi su# semnul intre#arii din punct de /edere etic0

Cauze ale comportamenului neetic in organizatie Sonda5ele de opinie in randul anga5atilor din firma, re,ultatele studiilor de ca, in cadrul training.urilor organi,ate pentru instruirea in pro#leme de etica, raspunsurile la simularile pe calculator pe aceste teme au selectat urmatoarele cau,e generatoare de practici incorecte3 <orinta de castiguri imediate Conflictul de roluri 1ca,ul managerului de resurse umane care este ne/oit sa isi concedie,e prietenul2 Concurenta pentru resurse deficitare :ersonalitatea indi/i,ilor
10

Cultura organi,atiei si a ramurii din care face parte firma

Codurile etice <e cele mai multe ori, ni/elurile de aplicare ale eticii manageriale sunt clar preci,ate in codurile etice0 C-iar daca nu au definiti/at coduri de conduita sau coduri etice, inca de acum mai #ine de doua decenii, multe din marile corporatii au instituit programe etice si au incadrat functionari care sa monitori,e,e comportamentele etice in organi,atii0 6nitial, codurile au fost de,/oltate de grupuri profesionale su# forma unor reguli deontologice si a#ia apoi s.a inregistrat o e)plo,ie a acestora in cadrul organi,atiilor0 &odelul unui cod de etic! profesional!. A. o!i membrii unei organiza!ii "firme) #or ac!iona cu$

responsabilitate %i fidelitate fa! de ne#oile publicului& corectitudine %i fidelitate fa! de asocia!ii' clien!ii' furnizorii %i patronii firmei unde este anga(at& competen! prin de#otament fa! de idealurile )nalte ale onoarei personale %i integrit!ii profesionale&
*. +n membru al unei organiza!ii "firme)$

#a men!ine oric,nd independente g,ndirea %i ac!iunile sale& nu #a exprima prerea sa asupra contractelor sau a declara!iilor financiare ale firmei' p,n nu de!ine mai )nt,i o rela!ie cu clientul su pentru a determina dac se poate a%tepta ca opinia lui s fie considerat independent' obiecti# %i nealeatoare de ctre cine#a care cunoa%te toate datele& c,nd pregte%te raporturi financiare care exprim o opinie asupra situa!iei financiare a firmei destinate conducerii firmei' #a prezenta toate datele materiale cunoscute de el pentru a nu omite o informa!ie care ar putea s induc )n eroare& #a aduna suficiente informa!ii pentru garantarea exprimrii acelor opinii %i #a raporta orice erori materiale de declara!ie sau de#ieri de la principiile profesionale general acceptate&
C. +n membru al unei organiza!ii "firme)$

nu #a dez#lui sau folosi nici o informa!ie confiden!ial care pri#e%te afacerile patronului sau clientul sau dec,t atunci c,nd ac!ioneaz )n sensul obliga!iilor sale sau c,nd o asemenea informa!ie se cere dez#luit pentru ca propria aprare sau pentru aprarea #reunui asociat sau unui anga(at )n orice proces legal sau )mpotri#a oricrei presupuse incorectitudini profesionale' la ordinul autorit!ilor legislati#e sau al conducerii sau al

11

oricrui comitet al societ!ii )n exerci!iul propriu al sarcinilor lor' dar numai )n msura )n care este necesar )n scopul respecti#&

#a informa patronul sau clientul de orice conexiuni sau interese de afaceri care i-ar putea interesa& )n cursul exercitrii obliga!iilor sale )n interesul patronului sau clientului sau' nu #a pstra' primi' negocia sau dob,ndi nici o taxa' remunera!ie sau beneficiu fr cuno%tin!a %i consim!m,ntul patronului sau clientului su& #a urma toate etapele rezol#abile )n aran(area oricrui anga(ament ca %i consultant' pentru a stabili o )n!elegere clar a scopului %i obiecti#elor lucrrii )nainte de )nceperea ei %i #a oferi clientului un cost estimati#' profitabil )naintea anga(amentului' dar )n orice caz' cat mai de#reme posibil&
-. +n membru al unei organiza!ii "firme)$

se #a comporta fa! de ceilal!i subordona!i cu polite!e %i bun credin!& nu #a comite nici un act de natura sa discrediteze firma unde este anga(at %i nici profesia sa& nu se #a anga(a sau nu #a consilia nici o afacere sau ocupa!ie care )n opinia societ!ii este incompatibil cu etica profesional a profesiei sale sau cu moralitatea societ!ii sale& nu #a accepta nici un anga(ament de #erificare a unui alt subordonat anga(at al aceluia%i patron dec,t cu %tiin!a acelui subordonat sau )n cazul )n care legtura acelui subordonat cu lucrarea s-a )ncheiat. .xcep!ie face membrul a crui obliga!ie nominal este s #erifice lucrrile altora. nu #a )ncerca sa ob!in #re-un a#anta( asupra altor subordona!i prin plata sau acceptarea unui comision pentru )ncheierea unui contract sau realizrii unui ser#iciu& #a sus!ine principiile generale profesiei sale& nu #a ac!iona cu rutate sau )n alt mod prin care sa pteze reputa!ia public sau profesional a altui membru sau s )mpiedice realizrile obliga!iilor acestuia&
.. +n membru al unei organiza!ii "firme)$

se #a men!ine )ntodeauna la standardele de competen! exprimate de cerin!ele academice %i de experien!a pentru admiterea )n societate %i pentru continuarea acti#it!ii ca membru al organiza!iei din care face parte& #a )mprt%i %i altora din cadrul firmei sau a profesiei' cuno%tin!ele pe care le de!ine %i pe care se )ntemeiaz profesia sa %i #a promo#a )n general progresul organiza!iei al crei membru este sau a profesiei sale&
12

 )%i #a asuma numai lucrri pentru care este abilitat prin natura pregtirii %i experien!ei sale %i atunci c,nd este )n interesul patronului sau clientului su' #a anga(a sau #a sftui patronul sau clientul s anga(eze al!i speciali%ti& #a dez#lui tribunalelor societ!ii orice practica sau ac!iune incompatibila' neetic' ilegal sau necinstit a unui subordonat' care lezeaz reputa!ia' demnitatea sau onoarea societ!ii& se #a strdui s se asigure c orice parteneriat sau compromis cu care se asociaz ca partener' %ef' director' inspector sau anga(at func!ioneaz dup codul de etic profesional %i regulile de comportament profesional stabilite de ctre societate&

13

E)emple *i efecte ale aplic+rii principiilor morale *i etice

<in 1>&&, General 'otors are o politic+ de integritate a personalului, Bn care regula de #a,+ este aceea c+ un anga5at al s+u /nu ar trebui sa fac un lucru de care s se ru%ineze )naintea familiei lor sau s se team c l-ar putea citi pe prima pagina a ziarului local/ 0 General 'otors nu este singura firm+ care promo/ea,+ comportamentul etic0 Aproape 1R2 din companiile mari din SOA au un SCod comun de comportamentS0 Aceste coduri /in Bn spri5inul anga5aAilor care simt presiuni Bn direcAia unor deci,ii pe care le considera neetice0 <e asemenea, aceste coduri reali,ea,+ un antrenament Bn tipurile de comportament care se a*teapt+ de la anga5aAi0 Compania Fo-nson T Fo-nson are urm+torul Scre,S etic3 /credem c prima noastr responsabilitate se )ndreapt ctre doctori' asistente %i pacien!i' ctre mamele %i ta!ii %i to!i ceilal!i care folosesc produsele %i ser#iciile noastre. 0oi suntem responsabili fa! de anga(a!ii' acei brba!i %i femei care lucreaz )mpreun cu noi pe toate continentele. o!i trebuie considera!i ca %i o persoan indi#idual. rebuie s respectm demnitatea lor %i s le recunoa%tem meritele. 0oi trebuie s le asigurm o conducere competent' care trebuie s fie (ust %i moral. 0oi suntem responsabili fa! de comunit!ile )n care noi trim %i muncim %i la fel fa! de comunitatea global. rebuie s fim buni cet!eni. Atunci c,nd #om ac!iona )n concordan! cu aceste principii' ac!ionarii no%tri #or realiza un profit echitabil./ Compania C-imica Eastman3 /Suntem cinsti!i cu noi )n%ine %i cu ceilal!i. 1ntegritatea noastr se oglinde%te )n rela!iile noastre cu anga(a!ii' clien!ii' furnizorii %i #ecinii. Scopul nostru sunt rela!iile bazate pe ade#r./ On alt e)emplu al aplic+rii unor principii morale s+n+toase Bl da compania Ser/ices 'aster Corporation, din SOA, care timp de 25 de ani a Bnregistrat o cre*tere continu+ a profitului *i care are Bn pre,ent apro)imati/ 2((0((( de anga5aAi *i o cifr+ de afaceri de ! miliarde de OS<0 Aceast+ companie are inscripAionat pe frontispiciul cl+dirii lor, principiul central al codului etic al companiei3 /2l sl#im pe -umnezeu )n tot ceea ce facem/0 <aca Bn 1>@> doar 15P din primele 5(( de companii din SOA *i 'area Britanie a/eau un cod etic, Bn 1>>> procentul lor s.a ridicat la ?(P0

14

Bi#liografie3
<oina :opescu C JCultura organi,ationala si etica in afaceriH Editura Ase 2((? Al#ert Carr.J 6s Business Bluffing Et-ical H, 1>?@ 'ilton Friedman,.J$-e Social %esponsi#ilitN of Business 6s to 6ncrease 6ts :rofitsH, 1>&( F-on %0 S-ermer-orn C 'anagement and 8rgani,ational Be-a/ior0 EssentialsH, Editura Fo-n ;ileN T Sons 6nc0, 1>>? Emilian V+carul C DFinanAele pu#liceH, Editura <idactica *i :edagogica, Bucure*ti, 1>>>
Echipa HR-Romania UUU0-r.romania0ro

UUU0e/ado0ro -ttp3RRinfocenter0profitromania0ro

15