Universitatea Valahia din Târgoviște

Facultatea de Drept și Științe Administrative

Specializare: Drept IF, Anul I

IMPACTUL PANDEMIEI
CORONAVIRUS- COVID-19 ASUPRA
ECONOMIEI NAȚIONALE/EUROPENE

Coordonator:

Asist. Asociat dr. Alina Iuliana TĂBÎRCĂ

Student:

Elena-Denisa MIHĂILĂ

Târgoviște
2022
 CUPRINS

I. INTRODUCERE............................................................................3

II. EFECTELE PANDEMIEI..............................................................4

2.1.Bnr............................................................................................4
2.2.Finantele României...................................................................5
2.3.Mediul de afaceri......................................................................6

III. SPRIJIN FINANCIAR....................................................................7

3.1.Redirecționarea fondurilor U.E...............................................8

IV. CONCLUZII....................................................................................9
I. INTRODUCERE

Există încă multe incertitudini cu privire la pandemia COVID-19: despre amploarea

răspândirii sale, severitatea sa în diferite țări, durata focarului și dacă un declin inițial ar putea
fi urmat de o recurență. Dar unele lucruri sunt deja sigure: știm că impactul economic al
acestei pandemii este deja imens, reducând tot ceea ce am experimentat în memoria vie. Șocul
actual al economiei globale este cu siguranță mult mai mare decât cel al crizei financiare
globale din 2008 și este probabil să fie mai sever decât Marea Depresiune. Chiar și cele două
războaie mondiale ale secolului al XX-lea, deși au perturbat lanțurile de aprovizionare și au
devastat infrastructura fizică și populațiile, nu au implicat restricții privind mobilitatea și
activitatea economică care sunt în vigoare în majoritatea țărilor de astăzi. Prin urmare, aceasta
este o provocare globală fără precedent și necesită răspunsuri fără precedent. Acest impact
economic foarte grav nu provine în mare parte din pandemie în sine, ci din măsurile adoptate
în întreaga lume pentru a o controla, care au variat de la restricții relativ ușoare la mobilitate și
adunări publice până la blocări complete (și blocaje) care au adus la o oprire a majorității
activității economice. Acest lucru a însemnat un atac simultan asupra cererii și ofertei. În
timpul blocărilor, oamenii (în special cei fără contracte formale de muncă) sunt lipsiți de
venituri, iar șomajul crește drastic, provocând scăderi uriașe ale cererii de consum, care va
continua în perioada de după ridicarea blocării. În același timp, producția și distribuția sunt
oprite pentru toate produsele și serviciile, cu excepția celor esențiale - și chiar și pentru aceste
sectoare, aprovizionarea este grav afectată din cauza problemelor de implementare și a
atenției inadecvate legăturilor de intrare-ieșire care permit producția și distribuția. Crizele
regionale și globale anterioare nu au implicat această aproape încetare a întregii activități
economice. Combinația mortală de prăbușiri atât a cererii, cât și a ofertei este motivul pentru
care acest timp este cu adevărat diferit și trebuie tratat diferit.

II. EFECTELE PANDEMIEI

Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia României, care în 2020 a înregistrat o
contracție de minus 3,9% prin diferite canale - întreruperi ale lanțului de aprovizionare din
industrie, în special sectorul auto; scăderea cererii externe; închiderea frontierelor și
restricțiile interne. Însă, deși perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite
îngrijorări, Romania este o economie emergentă performantă. În viitor, analiștii se așteaptă la
o redresare puternică, pe scară largă, cu o creștere anuală de peste +7% în 2021 și peste +4%
în 2022, cheltuielile de consum și investițiile fixe fiind factorii cheie ai revenirii.
Deși riscurile inflaționiste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe,
politica monetară în România se bazează pe țintirea inflației în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata
dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflației, chiar și atunci când aceasta din urmă a
fost peste intervalul țintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creșterii
rapide, cu două cifre, a salariilor. În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra
economiei, inflația a scăzut la începutul anului 2020 și a rămas în intervalul țintă până în
primul trimestru al acestui an. Astfel, Banca Națională a României a păstrat o politică
monetară relaxată  pentru a atenua recesiunea prin reducerea ratei dobânzii de referință și
lansarea primului său program de relaxare cantitativă (QE).

2.1.BNR

BNR va începe o înăsprire treptată a politicii monetare.

Pe fondul redresării și al creșterii prețurilor la energie, inflația a crescut la aproape 5% la

mijlocul acestui an fiind cu mult peste intervalul țintă. Pentru a stopa această creștere, ne
așteptăm ca BNR să  înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare prin oprirea relaxării
cantitative și creșterea ratei dobânzii de referință. Prognoza inflației rămâne însă ridicată, la
peste 4% până la sfârșitul anului 2021 și de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

Totuși, sunt riscuri semnificative de creștere/înrăutățire a prognozei de mai sus din cauza
următorilor factori: (i) creșteri susținute ale prețurilor materiilor prime și costurilor
transportului internațional; (ii) întreruperi continue ale lanțului de aprovizionare; (iii)
înăsprirea condițiilor de pe piața muncii; (iv) creșterea rapidă și continuă a creditului intern;
(v) creșterea deficitului de cont curent și (vi)  deprecierea substanțială a leului.

În ceea ce privește cursul de schimb al leului, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil,
deprecindu-se între -1% și -2% în medie pe an față de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR
a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei,  regimul oficial al
cursului de schimb fiind  cel al unei flotări controlate.

2.2.FINANȚELE ROMÂNIEI

Finanțele publice ale României vor continua să se deterioreze și să devină un motiv de

îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în
2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanțiilor de împrumut și a subvențiilor pentru IMM-
uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020. Cu toate acestea, tendința descendentă a
raportului datorie publică / PIB din ultimii ani s-a inversat, aceasta înregistrând o creștere la
47% în 2020 față de 35% din PIB în 2019. Finanțele externe sunt un alt motiv de îngrijorare
deoarece deficitul de cont curent a crescut constant de la 0,2% din PIB în 2014 la 5,1% în
2020. Analiștii se așteaptă ca în primul semestru al anului 2021 deficitul de cont curent să
atingă valoarea de 6% din PIB.

Este de așteptat ca exporturile și importurile să se recupereze puternic la rate de creștere

similare, astfel încât deficitele anuale ale contului curent să rămână peste procentul de 5% din
PIB în 2021-2022. 17% din deficitul din 2020 și 44% din cel înregistrat în prima jumătate a
acestui an a fost finanțat prin investiții străine directe (ISD), mult sub nivelul așteptat de 75%
și în scădere față de un maxim recent de 192% în 2016. Acoperirea netă prin ISD a deficitelor
va rămâne sub 50%, deoarece fluxurile de capital vor reveni treptat pe piețele emergente.
Împreună cu deficitele fiscale crescute acest lucru ar putea genera o creștere a nevoii de
finanțare externă la niveluri critice. Mai mult, tendința descendentă a raportului datorie
externă / PIB de la 77% din PIB în 2011 la 49% în 2019 s-a inversat. În 2020 raportul a ajuns
la 58% și se preconizează că se va menține la un procent de peste 50% în următorii ani.

Deși intervențiile asupra cursului de schimb  determină o oarecare volatilitate, rezervele

valutare ale BNR sunt stabile. Din suma de 46 de miliarde de USD disponibilă la mijlocul
anului 2021, rezervele acopereau puțin peste patru luni de importuri. În alți termeni, acoperă
totuși mai puțin de 12 luni de datorii externe exigibile în următoarele 12 luni, destul de
departe de zona de „comfort” de 125%.

2.3.Mediul de afaceri

Sondajul "Indicatori de Guvernanță la nivel Mondial" realizat anual de Institutul Băncii

Mondiale evidențiază perspectivele favorabile pentru mediul de afaceri și punctele slabe în
ceea ce privește corupția și cadrul legal. Studiul "Indicele Libertății Economice 2021" al
Heritage Foundation atribuie României locul 43 din 184 de economii, reflectând scoruri
puternice în ceea ce privește drepturile de proprietate, sarcina fiscală, libertatea comercială și
libertatea de investiții, în timp ce punctele slabe rămân în domeniile eficacității judiciare și
libertății financiare.

În clasamentul realizat de Euler Hermes pe baza Indicelui de Sustenabilitate a

Mediului, România se situează pe locul 47 din 210 economii, reflectând scoruri puternice
pentru utilizarea energiei și emisiile de CO2 per PIB, legate de îngrijorările legate de
utilizarea apei și existența ei ca resursă necesară în activitățile economice cât și referitor la
vulnerabilitatea generală la schimbările climatice, în timp ce există încă puncte slabe în
producția de energie regenerabilă și rata de reciclare.
III. SPRIJIN FINANCIAR

De asemenea, pe timpul pandemiei, UE a instituit un instrument prin care se acordă sprijin

temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE), care să îi
ajute pe oameni să își păstreze locul de muncă în timpul crizei. Instrumentul oferă statelor
membre împrumuturi în condiții favorabile pentru a acoperi o parte din costurile legate de
crearea sau extinderea programelor naționale de reducere a activității.

Este direcționat un sprijin financiar către 19 state membre:

 Belgia: 8,2 miliarde EUR

 Bulgaria: 511 milioane EUR
 Croația: 1 miliard EUR
 Cipru: 603 milioane EUR
 Cehia: 2 miliarde EUR
 Estonia: 230 de milioane EUR
 Grecia: 5,3 miliarde EUR
 Ungaria: 504 milioane EUR
 Italia: 27,4 miliarde EUR
 Irlanda: 2,5 miliarde EUR
 Letonia: 305 milioane EUR
 Lituania: 957 de milioane EUR
 Malta: 420 de milioane EUR
 Polonia: 11,2 miliarde EUR
 Portugalia: 5,9 miliarde EUR
 România: 4,1 miliarde EUR
 Slovacia: 630 de milioane EUR
 Slovenia: 1,1 miliarde EUR
 Spania: 21,3 miliarde EUR

Aceste sume au întrunit acordul Consiliului. Sprijinul financiar total din partea SURE
totalizează 94,3 miliarde EUR pentru 19 state membre.
Și alte state membre pot încă să își prezinte cererile de asistență financiară. În cadrul acestui
instrument al UE pot fi puse la dispoziție până la 100 de miliarde EUR până la sfârșitul anului
2022.

Până la 25 mai 2021 (cea mai recentă plată), 19 state membre au primit sprijin din partea
SURE în valoare totală de aproape 90 de miliarde EUR.

3.1.Redirecționarea fondurilor UE

UE a redirecționat rapid fonduri de coeziune pentru a ajuta statele membre să facă față crizei
provocate de COVID-19:

 37 de miliarde EUR de la bugetul UE disponibile pentru sprijinirea sistemelor de

sănătate, a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a piețelor forței de muncă prin
intermediul Inițiativei pentru investiții ca reacție la coronavirus (CRII)
 până la 28 de miliarde EUR provenind din fonduri structurale disponibile în pachetele
financiare naționale pentru 2014-2020, dar încă nealocate unor proiecte, sunt eligibile
pentru răspunsul la criză
 până la 800 de milioane EUR din Fondul de solidaritate al UE sunt direcționate către
țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de aplicare al fondului la
crizele din domeniul sănătății publice

UE a adoptat, de asemenea, măsuri menite să ofere flexibilitate suplimentară în ceea ce

privește utilizarea fondurilor structurale. Datorită așa-numitei Inițiative plus pentru investiții
ca reacție la coronavirus (CRII+):

 statele membre pot transfera sume între diferite fonduri pentru a răspunde nevoilor lor
 resursele pot fi redirecționate către regiunile cele mai afectate datorită unei suspendări
a condițiilor în care regiunile au dreptul la finanțare
 statele membre au putut solicita o finanțare de până la 100% din bugetul UE între 1
iulie 2020 și 30 iunie 2021 pentru programele care au ca obiect impactul pandemiei

Inițiativa include, de asemenea, sprijin pentru pescari și fermieri și o revizuire a Fondului de

ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane (FEAD).
IV.CONCLUZII

În ciuda acestor posibilități deprimante, este, de asemenea, adevărat că pandemia și chiar criza
economică masivă pe care a adus-o în urma sa, ar putea aduce, de asemenea, unele schimbări
de atitudine care indică un viitor mai plin de speranță. Trei aspecte ale acestui lucru merită
comentate.

Primul este recunoașterea naturii esențiale și a semnificației sociale a muncii de îngrijire și a

respectului și demnității sporite acordate lucrătorilor îngrijitori plătiți și neplătiți. Acest lucru
ar putea duce la creșterea numărului de lucrători îngrijitori plătiți, oferirea de formare
profesională necesară pentru aceștia din cauza unei mai mari aprecieri a competențelor
implicate în această muncă și oferirea acestor lucrători o remunerație mai bună, o protecție
legală și socială mai mare și o mai mare demnitate.

În al doilea rând, realizarea mai largă în rândul publicului a posibilității reale că pot apărea
evenimente de neconceput și a unor procese de neînchipuit de îngrozitoare pot fi declanșate
de modurile noastre de viață, de asemenea, poate aduce acasă realitatea schimbărilor climatice
și a dezastrelor pe care le va aduce în urma sa. Acest lucru ar putea face mai mulți oameni
conștienți de nevoia de a schimba modul în care trăim, producem și consumăm, înainte de a fi
prea târziu. Unele dintre aspectele mai puțin raționale ale lanțurilor de aprovizionare globale,
în special în industria alimentară multinațională (care a încurajat produsele dintr-o parte a
lumii să fie expediate în altă parte a lumii pentru procesare, înainte de a reveni în locuri
apropiate de origine pentru a fi consumat), va fi pus la îndoială și ar putea să scadă în
semnificație. Ar putea urma alte schimbări în stilul de viață și în modelele de consum și
distribuție.

În cele din urmă, la un nivel filozofic, amenințările existențiale, cum ar fi pandemiile,

încurajează mai multă recunoaștere a lucrurilor care contează cu adevărat în existența umană:
o bună sănătate, capacitatea de a comunica și interacționa cu alți oameni și participarea la
procesele creative care aduc bucurie și satisfacție. Aceste realizări ar putea încuraja primii
pași către schimbări civilizaționale care duc la reorganizarea societăților noastre.
 BIBLIOGRAFIE

-https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/coronavirus/covid-19-economy/

-https://insse.ro/cms/ro/tags/starea-economica-si-sociala-romaniei

-https://carte-pdf.ro/carti-online-pdf/istoria-gandirii-economice-romanesti/

-https://historia-europa.ep.eu/ro/istoria-desfasurare-despre-pandemia-de-
covid

-https://stirioficiale.ro/informatii.