UNIVERSITATEA: SPIRU HARET

FACULTATEA: STIINTE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDII: MANAGEMENT-ID
TITLUL LUCRARII: Impactul pandemiei de COVID-19 la nivel național, pe tipuri de piața ,la
nivel de firma
NUME ELEV : DULEA MARINELA
GRUPA 101
 I. IMPACTUL PANDEMIEI LA NIVEL NATIONAL

COVID-19. Impactul economic

Miercuri, 26 Februarie 2020, este anunțat in mass-media primul caz de Covid-19 in
Romania. De la aceasta data Romania intra oficial pe lista tarilor cu cazuri raportate de
infectare
si este ziua in care pandemia începe sa-ti arate colții. Aproape o luna mai târziu, si după ce
Guvernul României începe sa i-a anumite masuri de prevenție si protecție, ziua de 22 Martie
2020 este ziua in care starea de urgenta si închiderea generala a tarii a fost instituita. Starea de
urgenta va fi in efect pana la data de 14 Mai 2020 când guvernul înlocuiește starea de urgenta
cu starea de alerta care este re-noia la fiecare trei luni pe întreg teritoriul tarii.
Odată cu masurile de protecție a cetățenilor tarii luate de Guvernul României pentru a
încetini evoluția pandemiei la nivel național începând cu sfârșitul lunii Martie 2020, guvernul
aproba un plan de masuri pentru a reduce impactul economic asupra populației cat si a ajuta
companiile. Printre primele masuri economice luate au fost:
 bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile

 bonificația pentru plata anticipată a impozitului pe profit/impozitul pe veniturile

microîntreprinderilor;
 amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii de kituri de testare, medicamente și
echipamente de protecție pentru COVID-19;
 amânarea de la 31 martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe
clădiri, pentru impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport,
precum și a termenului pentru acordarea bonificației pentru plata anticipată;
 nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente
după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea unui
termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, respectiv 16 mai 2020;
 modificarea valorii plăților parțiale anticipate pentru contribuabilii care declară
impozitul pe profit anual – Art. VIII din O.U.G. nr. 29/2020. Contribuabilii pot efectua
plățile parțiale datorate în anul 2020 la valoarea profitului calculat pe primul trimestru
al anului curent;
 indemnizațiile de șomaj tehnic se vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj,
în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut (5.429 lei), pentru angajatorii care
reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe perioada stării de urgență;
 zile libere acordate părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii
temporare a unităților de învățământ, pentru toate zilele lucrătoare de pe durata stării
de urgență cu o indemnizație de 75% din salariul brut lunar, dar nu mai mare de 75%
din salariul mediu brut lunar la nivel național;
 ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități:
electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și
garanții de stat pentru credite și alte granturi.
bonificația pentru plata
anticipată a impozitului pe
profit/impozitul pe veniturile
bonificația pentru plata
anticipată a impozitului pe
profit/impozitul pe veniturile
bonificația pentru plata
anticipată a im
Sistemul Statistic European în fața unor noi provocări

Conducătorii Institutelor Naționale Statistică ale Statelor Membre UE s-au reunit în data de
24.04.2020 într-o videoconferință pentru stabilirea de noi modalități de abordare a
problemelor declanșate de criza sanitară asupra producției statistice, găsind împreună soluții
pragmatice astfel încât continuitatea producției de statistici europene pe aceleași fundamente
solide să fie o garanție.

Cercetare experimentală: Evaluarea impactului COVID - 19 asupra mediului

economic în lunile martie și aprilie 2020

Cercetarea statistică ad-hoc a fost adresată managerilor întreprinderilor din industria

prelucrătoare, construcții, comerțul cu amănuntul și servicii cu privire la percepția acestora
privind perspectiva evoluției activității întreprinderii pe care o conduc. Aceasta a fost realizată
în perioada 17-19 martie. Eșantionul format din 8831 agenți economici este reprezentativ la
nivelul sectoarelor economice și pe total economie. Rata de răspuns a fost de 71,3%.
Rezultatele acestor cercetări sunt următoarele :
 a) Impactul Sars-Cov2 asupra sectorului industriei prelucrătoare: 40,1% dintre agenții
economici incluși in cercetarea statistica nu pot estima direcția viitoare spre care se
îndreaptă activitatea in luna Aprilie
b) Impactul Sars-Cov2 asupra sectorului transporturilor si depozitarii: 52,1% dintre
respondenți care puteau sa-si estimeze evoluția volumului de activitate, prevedeau in
Aprilie 2020 o restrângere a activității cu mai mult de 25%
c) Impactul Sars-Cov2 asupra sectorului construcțiilor: 61,4% dintre respondenți
prevedeau in Aprilie 2020 o restrângere a activității cu mai mult de 25%
d) Impactul Sars-Cov2 asupra sectorului comerțului cu amănuntul: 21,6% dintre agenții
economici incluși in cercetare, prevedeau in Aprilie 2020 o restrângere a activității cu
mai mult de 25% sau chiar închiderea activității
e) Impactul Sars-Cov2 asupra sectorului hotelier si restaurante: 95,4% dintre agenții
economici incluși, prevedeau in Aprilie 2020 o restrângere a activității cu mai mult de
25% sau chiar închiderea.

Cu toate ca de la mijlocul anului 2020 unele restricții la nivel național au fost ridicate, in
prima jumătate a lui 2020 produsul intern brut (PIB) a căzut cu 4.5% in raport cu aceeași
perioada a anului 2019 datorita masurilor de izolare impuse de guvern care au avut un efect
negativ asupra consumului. Mai mult decât atât, întreruperile apărute in lanțul de distribuție.

Cercetare experimentală: Impactul SARS-COV2 asupra volumului exporturilor și

importurilor de bunuri

A. Descrierea cercetării ad-hoc privind evaluarea opiniei managerilor. În vederea

măsurării impactului SARS-Cov.2 asupra volumului exporturilor și importurilor din
luna martie 2020, INS a realizat o anchetă ad-hoc adresată unui număr de 1796 de
firme care realizează activitate în domeniul comerțului exterior. În cadrul
chestionarului aplicat, a fost inclusă o întrebare pentru estimarea evoluției exporturilor
și importurilor unității în care își desfășoară activitatea persoana intervievată
(managerul unității).
B. Prezentarea rezultatelor

Tendințe în evoluția activității economice în perioada martie-aprilie2020

In vederea măsurării impactului SARS-Cov.2, INS a realizat o anchetă ad-hoc care s-a
desfășurat în perioada 17-19 martie 2020 referitoare la estimarea evoluției activității și a
numărului de salariați pentru perioadele17/19 -31martie și 1 -30aprilie 2020.Managerii
întreprinderilor au fost întrebați asupra percepției privind evoluția activității economice,
respectiv dacă vor considera că activitatea se va restrânge cu până la 25%, între 25-50%, peste
50% sau se va închide, dar și dacă activitatea nu se va restrânge sau chiar ar putea crește.
Având în vedere incertitudinea evoluției SARS-Cov.2,managerii au avut posibilitatea de a
opta pentru versiunea de răspuns „nu pot estima”.

https://insse.ro/cms/ro/content/tendin%C5%A3e-%C3%AEn-evolu%C5%A3ia-activit
%C4%83%C5%A3ii-economice-%C3%AEn-perioada-martie-aprilie2020

Impactul pandemiei asupra forței de munca și a nivelului de trai in România

Pandemia declanșată de virusul COVID-19 a avut repercusiuni la nivel mondial în toate

sectoarele și implicit și în cadrul forței de muncă și a nivelului de trai al oamenilor. Rolul
studiului actual este de a analiza impactul care a fost resimțit de către acest sector în România,
în cadrul acestui studiu fiind realizată pe de o parte o analiză conceptuală a pandemiei și a
virusului COVID-19 și pe de altă parte o analiză statistică a indicatorilor care reflectă situația
forței de muncă în România și a nivelului de trai al cetățenilor. Conform analizei realizate,
pandemia a avut un impact sesizabil la nivelul forței de muncă în România.

II. IMPACTUL PANDEMIEI PE TIPURI DE PIATA

COVID-19 Impactul asupra industriei agroalimentare din Rom ânia

Pentru a cuantifica impactul COVID-19, au fost analizați mai mulți indicatori. În primul rând,
am analizat datele privind mobilitatea consumatorilor, care servesc drept proxy pentru
sentimentul consumatorilor și / sau severitatea măsurilor de izolare. Apoi, indicii disponibili
pe termen scurt au fost extrădați și recalculați pentru a arăta profunzimea și durata șocului
economic, atât din partea ofertei (producție), cât și a cererii (în principal comerțul cu
amănuntul). Fiecare indicator este afișat cu un standard de referință CEE corespunzător,
format din 12 economii

Mobilitatea atât în sectorul comerțului cu amănuntul a bunurilor necesare, cât și a activităților

recreative a fost afectată cel mai grav de restricțiile inițiale de blocare. La începutul lunii mai,
pe măsură ce măsurile de izolare începeau să se slăbească, mobilitatea a început treptat să
crească până la nivelurile sale obișnuite, pre-pandemice. Media de mobilitate din România
este mult mai puțin afectată de creșterea efectivă a cazurilor de COVID-19, ceea ce înseamnă
că majoritatea consumatorilor au reacționat cel mai puternic la măsurile preventive
întreprinse. Chiar dacă numărul cazurilor rămâne ridicat, mobilitatea continuă să se
îmbunătățească. Cu toate acestea, a fost încă sub media CEE pe întreaga durată a pandemiei.
Datele de mobilitate furnizate de Google arată pozitiv, dar timpul petrecut în magazine nu este
același cu numărul de vizite. Și totuși, este posibil să nu fie un eșantion reprezentativ de
consumatori pentru întreaga populație, astfel mulți proprietari de magazine încă au probleme
de lichiditate sau chiar se confruntă cu falimentul. Deși consumul ar putea încetini sau chiar
scădea din nou ca urmare a deteriorării situației de pe piața muncii (de exemplu, pierderea
locurilor de muncă de către unele persoane ale căror locuri de muncă sunt menținute datorită
programelor guvernamentale), vânzările de alimente și băuturi vor fi relativ rezistente. În
consecință fabricarea produselor alimentare va funcționa la fel. Această așteptare este
susținută de dovezile din ultimele luni, care sunt afișate pe "hărțile de căldură".

Fabricarea
tuturor
categoriilor
de bunuri a
fost mai
mică decât
media în
România în
perioada
martie - mai.
În
conformitate
cu teoria economică, producția de bunuri de consum nedurabile din țară a avut un rezultat
semnificativ mai bun decât producția de bunuri de folosință îndelungată. După sub
performanța inițială, ambele categorii au reușit să recupereze, bunuri durabile de la 45% a / a
în aprilie la 117% a / a în iulie și nedurabile de la 72% la 92%, respectiv. De asemenea,
producția de alimente a scăzut cu 17% în aprilie, dar a reușit să revină la o creștere de 2% față
de anul precedent.
În comparație cu o performanță slabă a sectorului de producție, datele cu amănuntul pot fi
considerate foarte pozitive. Comerțul cu amănuntul total și vânzările de produse nealimentare
au scăzut semnificativ, totuși au reușit să-și revină rapid până la nivelurile pre-pandemice.
Când vine vorba de alimente a rămas în mare parte neafectată de criza actuală, reușind chiar
să depășească valorile din ultimii ani. În comparație cu alte țări din regiune, magazinele
specializate au avut, de asemenea, performanțe foarte bune, aparent fără a simți efectele
pandemiei, crescând până la 13% în iunie.
 Definirea și contextualizarea scenariilor pentru industria
agroalimentară românească

Analiza prospectivă va utiliza o metodologie de planificare a scenariilor. O matrice a fost

construită pe baza a două variabile de nivel înalt (ele însele încapsulând multiple subvariabile
relevante), producând patru cadrane de scenariu alternative, care între ele reprezintă medii
viitoare pesimiste, moderate și optimiste. Aceste scenarii sunt elaborate în detaliu pe baza
analizei pieței locale și regionale și îmbogățite prin contribuții obținute în urma atelierelor
desfășurate cu experți EIT Food reprezentând fiecare regiune. Acest lucru asigură că lanțurile
valorice agroalimentare din sfera noastră de aplicare sunt situate în mod corespunzător în
contextele lor regionale în cadrul matricei de previziune, prin integrarea analizei "de jos în
sus" într-un cadru "de sus în jos". Cele două variabile de nivel înalt alese sunt factori
economici și politici publice și alți factori. Subvariabilele (variabile exogene) evaluate în
cadrul acestora sunt următoarele »
 III. IMPACTUL PANDEMIEI DE COVID-19 LA NIVEL DE
FIRMA
Începe să se contureze impactul pandemiei asupra industriei restaurantelor. Afacerile
McDonald’s România, liderul pieței, au scăzut cu 8% în 2020, până la puțin sub 180 milioane
de euro
 Profitul înainte de taxe a fost în 2020 de peste 18 mil. euro, față de 24,6 mil. euro în anul
anterior pandemiei. Rezultatul a fost totuși peste estimări.
Afacerile McDonald’s în România au scăzut anul trecut cu 8% în contextul pandemiei de
Covid-19 care a afectat puternic piață de restaurante din toată lumea. Astfel, compania a ajuns
la vânzări de puțin sub 180 mil. euro, față de peste 194 mil. euro înaintea pandemiei, conform
datelor din raportul grupului.
Businessul McDonald’s în România este operat în sistem de franciză de compania malteză
Premier Capital, care administrează și rețelele din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania şi Malta.
Per total, afacerile grupului au scăzut cu 6,5% comparativ cu 2019, toate piețele fiind afectate
de pandemie. Cea mai lovită a fost afacerea din Malta care a scăzut cu 15,7%, pe când
declinul din România și Grecia a fost similar, de 8%. În țările Baltice businessul a scăzut cu 1-
3%. Businessul cumulat al celor șase piețe s-a apropiat astfel de 320 mil. euro, România
contribuind cu mai bine de jumătate la total.