CUPRINS

1. Introducere
2. Definirea IMM-urilor romanesti
3. Evolutia IMM-urilor in economia romaneasca
4. Necesitatea IMM-urilor in cadrul economiei romanesti
5. IMM-urile romanesti dupa integrarea in Uniunea Europeana
5.1.Impactul pozitiv al integrarii Romaniei in UE, asupra IMM-urilor
5.2.Nivelul de informare a IMM-urilor din punctul de vedere al noilor reglementari,
introduse odata cu integrarea europeana
5.3.Dificultati generate de integrarea europeana IMM-urilor romanesti
5.4.Importanta fondurilor structurale venite din partea Uniunii Europene pentru IMMurile din Romania
5.5.Transformarea societatii romanesti intr-o societate bazata pe cunoastere, odata cu
integrarea europeana
6. Economia Romaniei, confruntata cu integrarea in Uniunea Europeana si cu
globalizarea economiei mondiale
7. IMM-urile romanesti in perioada de criza mondiala actuala
8. Concluzii
9. Bibliografie

1. Introducere
Lumea economica , sociala si culturala de astazi se deosebeste, in mod
fundamental, de cea care incepuse sa se dezvolte in urma cu cca 150 de ani, atunci cand, in
SUA, au aparut primele afaceri de familie sau individuale, care au precedat intreprinderile
mici sau mijlocii private de astazi. Cu timpul, acestea au constituit in toata lumea o
interesanta si necesara alternativa la nevoia de punere in valoare a initiative private, a
spiritului intreprinzator si a ideii de competivitate.
In Romania, in perioada interbelica, au aparut, in mod constant~asemenea
celorlalte tari din Europa~si s-au dezvoltat, unele dintre ele facand chiar istorie, din ce in
ce mai multe intreprinderi private, mici si mijlocii. Valorificand oportunitatile locale,
beneficiind de avantajul strategic al amplasarii in aceasta zona a continentului si de o
viziune politica liberala, intrand in relatii de afaceri cu organizatii similare din alte tari,
actionand mai ales in domeniul agriculturii, al comertului sau chiar al productiei
industriale, aceste intreprinderi au constituit primele incercari reusite de instaurare a
capitalismului economic in Romania.
Dupa intrarea Romaniei in Uniunea Europeana, de la 1 Ianuarie 2007, conform
,,Cartei Albe a IMM-urilor din Romania, integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a
fost perceputa precum o oportunitate de maxima fundamentalitate de catre 46,67 % dintre
IMM-uri, doar 9,18 % privind-o ca pe o amenintare majora. Integrarea Romaniei in
Uniunea Europeana a adus cu sine atat beneficii, cat si responsabilitati pentru toti
participantii la aceasta actiune atat de complexa si de durabila. Influenta integrarii in
Uniunea Europeana s-a manifestat asupra IMM-urilor romanesti, mai ales in anumite
directii, precum: resursele umane, cerintele de calitate si de competivitate, etica in afaceri
etc.

2. Definirea IMM-urilor:
Nu exista o definitie unanim recunoscuta a IMM-urilor. Se stie doar ca, pentru a fi
considerate mica sau mijlocie, o afacere trebuie sa indeplineasca anumite conditii.
Definirea IMM-urilor are in vedere, asadar, urmatoarele aspecte:
- dimensiunea afacerii: Cifra de Afaceri (,,CA), Capitalul (K) Social, Profitul
(,,Pr), Numarul de Personal; cel mai important si cel mai frecvent criteriu utilizat este cel
al ,,Numarului de Personal;
- unitatea de conducere: se stipuleaza ca IMM-ul este o intreprindere aflata in
proprietatea unei singure pesoane si condusa de o singura persoana; statisticile arata ca 45
% dintre IMM_uri au fost create si conduse de una si aceeasi persoana; o definitie a IMMurilor ar fi: ,,Organisme cu vocatie industriala sau comerciala, cu un centru de Profit si cu o
singura activitate principala.
In aprecierea marimii unei intreprinderi, se iau in considerare atat criterii
cantitative, cat si criterii calitative:
- cantitative: Volumul vanzarilor, Numarul salariatilor, Profitul;
- calitative: atingerea unui anumit nivel al Productivitatii Muncii (WL), atingerea
unui anumit grad al unitatii in mediul economic, precum si atingerea unui anumit nivel de
comportament.

Asadar, IMM-ul romanesc este:

- o entitate implicata intr-o activitate economica;
- o firma ce are mai putin de 250 de angajati;
- o firma ce realizeaza o Cifra de Afaceri anuala, care sa nu depaseasca 50 de
milioane de euro.

3. Evolutia IMM-urilor in economia romaneasca

Asemenea celorlalte tari din Europa, in perioada interbelica, in Romania au aparut
IMM-uri in mod constant, s-au dezvoltat, iar unele dintre ele au facut chiar istorie, din ce
in ce mai multe si mai performante. Valorificand oportunitatile locale, beneficiind de
avantajul strategic al amplasarii in aceasta zona a continentului si de o viziune politica
liberala, intrand in relatii de afaceri cu organizatii similare din alte tari, actionand mai ales
in domeniul agriculturii, al comertului sau chiar al productiei industriale, aceste
intreprinderi au constituit primele incercari reusite de instaurare a capitalismului economic
in Romania. Perioada care a urmat , reprezentata de cel de-al Doilea Razboi Mondial, dar
mai ales de instaurarea comunismului a fost insotita de o stagnare fireasca a acestor
initiative, culminind chiar cu interzicerea lor in totalitate. Cooperativizarea fortata a
agriculturii, in anul 1949 si nationalizarea bunurilor si a terenurilor, in anul 1948, au
intrerupt pentru patru decenii orice forma de manifestare a spiritului intreprinzator in tara
noastra. Anul 1990 a reprezentat o cotitura esentiala si definitiva pentru economia
Romaniei, ca urmare a reasezarii intregului continent European pe coordonatele
democratiei, liberalizarii parghiilor economice, manifestarii liberei concurente, stimularii si
aprecierii initiativei particulare.
Patru sunt etapele care s-au succedat din 1990 pana in prezent, in ceea ce priveste evolutia
intreprinderilor private mici si mijlocii din tara noastra. Prezentarea lor si a principalelor
caracteristici sunt menite sa permita o corecta analiza a acestor evolutii, dar si sa schiteze
posibilele evolutii pentru anii care urmeaza:
a) Perioada 1990-1995
Perioada cuprinsa intre anii 1990 si 1995 este caracterizata prin redescoperirea
dificila a valentelor acestui sector al economiei romanesti post-comuniste. In acesti ani, au
fost infiintate din ce in ce mai mai multe intreprinderi private mici sau mijlocii, in toate
domeniile de activitate. Cea mai mare parte a acestora au incercat sa valorifice oportunitati
de afaceri temporare, sa speculeze anumite situatii, sa profite de modificarile firesti ale
comportamentului social, economic sau de afaceri a populatiei tarii, dupa decenii de
constrangeri.Cele mai multe dintre organizatiile infiinate in acesti ani au esuat rapid, dar
unele au reusit sa se mentina in afaceri, sa se dezvolte, reprezentind si astazi exemple de
succes mereu pentru noii intreprinzatori. Numarul mediu de intreprinderi mici si mijlocii
infiintate anual, nemaiintilnit in perioadele urmatoare, a oscilat intre 50.000 si 130.000,
reprezentand, din perspectiva istorica, o situatie de exceptie. Si iesirea lor din afaceri a fost
la fel de spectaculoasa.
Astfel, durata medie de viata a acestora a fost de circa 9-10 ani pentru numai 10%
dintre organizatii, de circa 5-7 ani pentru 20% si de 2-3 ani pentru 70% dintre organizatii.
Mediul antreprenorial era puternic defavorizat acestui tip de initiativa. De fapt, cam acestea

sunt valorile statistice firesti pentru aceasta etapa din revigorarea economica a unei tari
stapanita decenii la rand de centralizare si izolare.
b) Perioada 1996-2000
Perioada cuprinsa intre anii 1996 si 2000 a fost una extreme de dificila pentru
intreprinzatori si pentru afacerile lor, ramanand pana in prezent, cea mai negativa din
istoria intreprenoriatului romanesc contemporan. Greselile economice si politice ale
perioadei precedente, fiscalitatea eronata (inexistenta impozitului pe profit pentru afacerile
private), dezechilibrele majore valutar financiare (inflatia uriasa de 294% in anul 1993,
deprecierea monedei nationale cu 100% la inceputul anului 1997, fata de nivelul din anul
1996) au determinat un recul evident al initiative private. Ca urmare, numarul mediu de
firme private mici si mijlocii infiintate anual in Romania a scazut la circa 30.000-40.000.
Concomitent, retragerea din afaceri a celor existente sau abia infiintate s-a accentuat. Se
manifesta, in continuare, un mediu intreprenorial defavorizant initiativelor private. Semne
evidente de redresare a acestei situatii dificile au aparut in anul 2000. Masurile economice
care au fost atunci adoptate au inceput sa isi faca treptat efectul, generand din nou gustul
intreprinzatorilor pentru infiintarea de noi intreprinderi private, mici si mijlocii.
c) Perioada 2001-2006
Perioada cuprinsa intre anii 2001 si 2006 a fost cea in care s-a reusit indepartarea
erorilor majore ale perioadei precedente, iar antreprenoriatul privat a redevenit o prioritate
economica. Inflatia a scazut spre nivelele anuale cuprinse intre 15 si 30%, cursul de schimb
devenise sustenabil, impozitul pe profit avea valori suportabile pentru intreprinzatori si
generoase pentru bugetul statului. Era de acum evident faptul ca intrepriderile mici si
mijlocii creau un numar important de locuri de munca, absorbeau o mare parte dintre
salariatii care isi pierdeau serviciul in companii ale statului. Era de acum evident faptul ca
intreprinderile mici si mijlocii creau un numar important de locuri de munca, absorbeau o
mare parte din salariatii care isi pierdeau serviciul in companii ale statului care se
privatizau si care treceau prin procese firesti, dar dureroase, de restructurare, contribuiau
cu ponderi din ce in ce mai mari la cresterea economica, la realizarea produsului intern
brut, la reducerea trepteta a ratei somajului, devenit excesiv. Numarul mediu de
intreprinderi mici si mijlocii infiintate anual a crescut spre 50.000, ceea ce reprezenta o
valoare sustenabila din punct de vedere economic si social. Mai mult, o mare parte dintre
aceste organizatii s-au stabilit, au incheiat parteneriate cu firme publice, au devenit
contractati penru companii (mari) straine care au dezvoltat afaceri (si) in Romania, au creat
in continuare locuri de munca bine platite. In sfarsit, mediul antreprenorial a devenit
permisiv, valorificand, din ce in ce mai mult, initiativa privata.
d) Perioada 2007-prezent
Perioada actuala, care a inceput in anul 2007, marcata in primul rand de aderarea
Romaniei la Uniunea Europeana, este cea care va genera mari, necesare, importante si
vitale schimbari in lumea afacerilor private. Noile oportunitati economice specifice
secolului XXI, multiplele valente ale tehnologiei informationale si ale comunicarii
orgazinationale, transferul international de cunostinte managerial, rolul activ al celor mai
relevante informatii, devenite resurse ale cunoasterii organizationale, legislatia economica

europeana, educatia antreprenoriala, si pregatirea profesionala permanenta, cultura

generala, dar si cea economica, noul spirit intreprinzator de inspiratie europeana,
provocarile permanente ale economiei contemporane, chiar si gravele sale crize si
dezechilibre, reprezinta tot atatea provocari pentru intreprinzatorii, mai ales tineri, de
astazi, dar mai ales de maine. Din nou, numarul mediu de organizatii care se infiinteaza
anual a redevenit la valori cuprinse intre 30.000 si 40.000, cea ce reprezinta firescul
acestei perioade. Intreprinzatorii sunt mai rigurosi in sesizarea oportunitatilor, in
articularea resurselor, in crearea parteneriatelor, in formarea echipelor, astfel incat
organizatiile pe care le creeaza sa aiba existent aproape garantata si sa fie longevive. De
acum, se poate aprecia ca in Romania se manifesta pe deplin un mediu antreprenorial
favorizant dezvoltarii initiativei private a tinerilor intreprinzatori, creatori de intreprinderi
mici si mijlocii.
La sfarsitul anului 2009, in Romania erau inregistrate circa 500.000 de
microintreprinderi si intreprinderi private mici si mijlocii, infiintate de intreprinzatori
pentru a desfasura afaceri in toate domeniile legate de activitate.
In prezent, in Romania este recunoscut faptul ca intreprinderile private mici sau
mijlocii reprezinta un element cheie al dezvoltarii economice si sociale de ansamblu, al
valorificarii unor noi si importnte oportunitati de afaceri, al crearii de noi si inalt calificate
locuri de munca, al dezvoltarii durabile si al protectiei mediului ambient exogen.

4. Necesitatea IMM-urilor in cadrul economiei romanesti

Tendinta de necesitate de IMM-uri romanesti este generata de urmatoarele
caracteristici ale acestor tipuri de organizatii economice, benefice oricarui gen de
economii:
IMM-urile:
- Ofera noi locuri de munca;
- Favorizeaza inovarea si flexibilitatea;
- Se constituie, practic, in locuri unde personalul angajat se perfectioneaza si de
unde se poate indrepta, mai apoi, spre intreprinderile de dimensiuni mari;
- Stimuleaza concurenta, competivitatea la nivel economic;
- Ajuta la buna si armonioasa functionare a intreprinderilor mari, pentru care
presteaza felurite servicii si produc diferite subansamble;
- Fabrica produse si presteaza servicii, in conditii de eficienta, eficacitate si
efectivitate.

5. IMM-urile romanesti dupa integrarea in Uniunea Europeana:

Conform ,,Cartei albe a IMM-urilor din Romania anului 2008, integrarea
Romaniei in Uniunea Europeana a fost perceputa precum o oportunitate de maxima
fundamentalitate de catre 46,67 % dintre IMM-uri, doar 9,18 % considerand-o ca fiind o
amenintare majora.
Integrarea Romaniei in Uniunea Europeana a adus cu sine atat beneficii, cat si
responsabilitati pentru toti participantii la aceasta actiune atat de complexa si de durabila.

Influenta integrarii in Uniunea Europeana s-a manifestat asupra IMM-urilor

romanesti mai ales in cateva directii, precum:
- Resursele umane.
- Cerintele de calitate si de competivitate.
- Etica in afaceri.
IMM-urilor romanesti li se adauga anumite trasaturi caracteristice, dupa pasul
integrarii europene.
Astfel, se disting:
5.1. Nivelul de informare a IMM-urilor, cu privire la noile reglementari, care au fost
introduse odata cu integrarea in Uniunea Europeana
Este cotat a fi de valoare medie, intrucat informarea este partiala: la 76,49 % dintre
IMM-uri, doar 15,8 % dintre firmele mici si mijlocii au un grad de informare
corespunzator ( informare deplina ), ceea ce genereaza dificultati in aplicarea legislatiei
comunitare in Romania.
5.2. Impactul pozitiv al integrarii Romaniei in Uniunea Europeana asupra activitatii
IMM-urilor este generat de urmatorii factori:
- Accesul mai bun, mai deschis pe/spre piete ( indicat de 43,47 % dintre IMM-uri );
- Existenta unor potentiali furnizori mai buni si/sau mai ieftini ( indicata de 38,54 % dintre
IMM-uri );
- Legislatie imbunatatita ( indicata de 35,35 % dintre IMM-uri );
- Accesul la fonduri structurale ( indicat de 32,64 % dintre IMM-uri );
- Accesul mai rapid si mai usor la noile tehnologii ( indicat de 28,34 % dintre IMM-uri );
- Proceduri de achizitii publice mai corecte ( indicate de 12,82 % dintre IMM_uri );
- Cooperarea mai buna spre inovare ( indicata de 12,02 % din IMM-uri ).
Din enumerarea statistica stipulata mai sus, se evidentiaza faptul ca o treime dintre
IMM-urile romanesti au fost pregatite si au folosit beneficiile integrarii. In marea lor
majoritate, insa, IMM-urile romanesti nu sunt nici acum, la cinci ani de la integrarea in
Uniunea Europeana, pregatite sa fructifice avantajele intrarii in marea comunitate
europeana.
5.3. Dificultati generate de integrarea europeana IMM-urilor romanesti
Cele aproximativ doua treimi dintre IMM-urile romanesti se confrunta, in principal,
cu urmatoarele dificultati care le-au fost generate de integrarea in Uniunea Europeana:
- Intensificarea concurentei ( indicata de 67,52 % dintre IMM-uri );
- Costurile crescute cu forta de munca ( indicate de 64,25 % dintre IMM-uri );
- Costurile implicate de adaptarea la << acquisul comunitar >> ( indicate de 59,63 % dintre
IMM-uri );
- Migrarea fortei de munca ( indicata de 54, 62 5 dintre IMM-uri ).
Prin eliminarea granitelor vamale si prin liberalizarea circulatiei in interiorul
spatiului european a tuturor cetatenilor tarilor membre ale Uniunii Europene, populatia
activa din IMM-urile romanesti, care accepta cu usurinta sa lucreze in orice conditii de
munca, pentru aproape orice salariu, bucuroasa ca a gasit un post de serviciu, dupa
integrare, si-a incercat norocul si in afara tarii, unde multi dintre ei reusesc sa castige

suficient de mult pentru a economisi bani, ca mai apoi sa investeasca in propria afacere, la
intoarcerea in tara.

5.4. Importanta fondurilor structurale venite din partea Uniunii Europene pentru
IMM-urile din Romania
Integrarea in Uniunea Europeana a adus Romaniei fonduri structurale, care,
accesate si utilizate pe baza de proiecte, au menirea de a reduce discrepantele economice si
sociale dintre regiunile tarii, precum si realizarea unei coeziuni pe plan economic si social.
Romania va beneficia de fonduri structurale pana in anul 2013 ( cca 28-30 miliarde de euro
din partea Uniunii Europene ). Este important de aflat cat de pregatite sunt IMM-urile din
Romania sa acceseze aceste fonduri, ce sunt nerambursabile, si care pot ajuta orice IMM sa
aiba o evolutie deosebit de favorabila. Sondajul realizat in randul intreprinzatorilor/
managerilor din IMM-urile romanesti releva faptul ca numai 41,28 % dintre acestia
intentioneaza sa acceseze fondurile structurale in 2011-2012, dintre care 72,24 % sunt in
stadiu de informare, 16,94 % au contactat o firma de consultanta, un patronat etc. , 7,76 %
sunt in faza de elaborare a proiectului, 1,84 % au primit aprobarea pentru proiectul depus,
iar 1,22 % au depus deja proiectul.
Procentul IMM-urilor in care nu exista intentia de a accesa fondurile europene este
de 58,72 %, probabil, din cauza prelungirii pregatirilor Romaniei pentru gestionarea
fondurilor structurale si de coeziune. Aceasta situatie demonstreaza ca este necesara
realizarea, cu stringenta, a unui parteneriat eficace intre administratiile nationale, regionale
si locale, societate civila, IMM-uri, unitati de cercetare si de dezvoltare etc. , pentru a
constientiza IMM-urile de importanta fondurilor europene, dar si de a le instrui asupra
tehnicii accesarii acestor fonduri.
5.5. Transformarea societatii romanesti intr-o societate bazata pe cunoastere, odata
cu integrarea europeana
Luand in considerare faptul ca societatea romaneasca va fi in curand o societate
bazata pe cunoastere, care, integrata in Uniunea Europeana, va avea, obligatoriu, o
economie bazata pe cunostinte, ce va necesita, la randul ei, implementarea, cu precadere, a
managementului bazat pe cunoastere, s-a considerat oportuna <<studierea importantei pe
care managerii IMM-urilor romanesti o acorda conceptelor de ,,economie, ,,firma,
,,management bazat pe cunoastere>>. Concluzia a fost aceea ca doar 42,71 % dintre
IMM-uri cunosc aceste notiuni. Ele sunt mai cunoscute la randul firmelor mijlocii, si mai
putin cunoscute in randul microintreprinderilor. Daca ne raportam la regiunile romanesti,
cel mai ridicat grad de cunoastere al acestor concepte este in regiunea de Vest a tarii (66
%), in regiunea sudica (53,49 %), in Bucuresti si in centrul tarii (37,58 %).
In ansamblul lor, IMM-urile se constituie intr-o realitate foarte diversificata,
eterogena chiar, caracterizata de flexibilitate, dinamism si adaptabilitate. Starea de sanatate
a unei economii depinde de numarul si de dinamica IMM-urilor, ca si de succesul lor pe
piata. Caracteristicile specifice, precum si dinamismul pietei, particularizeaza un anumit
mod de abordare a managementului acestor firme.

6. Economia Romaniei, confruntata cu integrarea in Uniunea

Europeana si cu globalizarea economiei mondiale
Odata cu aderarea la Uniunea Europeana, dezvoltarea Romaniei va urmari
convergenta cu politicile comunitare atat in termeni reali, cat si ca valori absolute. Procesul
reducerii decalajelor inseamna pentru Romania mentinerea unor ritmuri de crestere
sustinute in perioada 2007 2013, pastrandu-se, in acelasi timp, echilibrele
macroeconomice la nivele cat mai stabile. Factorul determinant al cresterii economice, pe o
piata deschisa unei puternice concurente, este acela de crestere a competitivitatii
economice. In plus, valorificarea avantajelor competitive trebuie sa fie un obiectiv
permanent, tinand seama atat de tendintele europene, cat si de provocarile globalizarii.
De aceea, cresterea competitivitatii nu trebuie privita precum un proces de
exploatare a avantajelor pe termen scurt (de ex: costul redus al fortei de munca), ci,
dimpotriva,ca pe un proces de construire a unei structuri economice bazate pe injectii de
capital si pe procese de cercetare, de dezvoltare si de inovare. Altfel spus, articularea unei
perspective de convergenta pe termen mediu si lung trebuie sa aiba in vedere dezvoltarea
unei economii bazate pe cunoastere.
Desi a progresat substantial in ultimii ani, Romania prezinta serioase decalaje de
competitivitate, in raport cu statele din vestul si din centrul Europei. Motivele acestei
involutii se regasesc la nivelul tuturor elementelor care determina capacitatea competitiva.
Toate se traduc, in ultima instanta, printr-o productivitate (W) scazuta, ceea ce defineste
problema competitivitatii in Romania.
Nivelul Produsului Intern Brut reprezinta doar 50% din media noilor state membre
ale Uniunii Europene.
In urma analizei situatiei actuale, se poate constata o situatie nefavorabila a mai
multor factori de influenta asupra competitivitatii. In ciuda progreselor inregistrate in
privinta privatizarii, a eficientizarii si a reglementarii sectorului financiar, accesul firmelor
la capital ramane inca foarte limitat. Utilizarea unor tehnologii si echipamente cu durata de
viata depasita, energo-intensive, reduce drastic productivitatea (W) in majoritatea
sectoarelor economice.
Sectorul IMM-urilor este cel mai afectat, din cauza orientarii reduse catre activitati
productive, dupa cum rezulta din analiza situatiei actuale. In ciuda unei dinamici pozitive,
inregistrate, in ultimii ani, atat in orientarea mai mare catre domeniul productiv, cat si in
resursele spiritului antreprenorial autohton, contributia IMM-urilor la PIB ramane inca
scazuta, ceea ce demonstreaza necesitatea stimularii cresterii cantitative si calitative a
sectorului de IMM-uri. Accesul IMM-urilor la capital (K), tehnologie si infrastructura
este cu mult sub nivelul la care ar permite exercitarea rolului determinant al sectorului
IMM-urilor la intarirea competitivitatii economice, in special in ceea ce priveste
adaptabilitatea la cerintele pietei si introducerea proceselor inovative.
In ceea ce priveste aspectele de strategie la nivel de organizatie, abilitatile reduse in
domeniul managementului reprezinta un handicap. Majoritatea firmelor autohtone isi
bazeaza inca strategiile pe reducerea costurilor, nu pe cresterea productivitatii.
Infrastructura de afaceri si serviciile-suport oferite intreprinderilor prin intermediul
acestora sunt intr-o faza incipienta de dezvoltare. Desi in sectorul IMM se regaseste
aproape jumatate din forta de munca ocupata, acesta are acces extrem de limitat la
serviciile de consultanta specifice.

Nivelul de complexitate a cererii si puterea de cumparare scazuta opereaza in multe

domenii. In aceste conditii, presiunile pietei interne asupra firmelor, pentru certificare, sunt
reduse, ceea ce limiteaza nu numai capacitatea de patrundere a produselor romanesti pe
pietele externe, ci si adaptarea la standardele impuse de integrarea in UE, precum si de
concurenta datorata globalizarii.
Cercetarea stiintifica are de suferit, ca urmare a unei lungi perioade de subfinantare, atat din partea sectorului public, cat si din partea celui privat, al numarului
insuficient de specialisti cu inalta calificare, si nu in ultimul rand, ca urmare a ineficientei
proceselor de transfer tehnologic. Acest ultim factor negativ se refera la doua aspecte:
insuficienta orientare a cercetarii catre cerere si lipsa infastructurii adecvate, care sa
permita ca rezulatatele cercetarii sa se transforme in inovare aplicata.
Numarul firmelor inovative este de trei, pana la patru ori mai mic ca pondere in
total, in comparatie cu media Uniunii Europene. Protectia proprietatii intelectuale a
inregistrat progrese din punct de vedere legislativ, dar mai putin din acela al implementarii.
Nu exista structuri de sustinere a start-up-urilor inovative, iar initiativele mai vechi
(incubatoarele de afaceri) nu au avut continuitate din cauza planificarii si a
managementului defectuos.
Economia Romaniei dovedeste o dezvoltare scazuta si in ceea ce priveste industria
si serviciile-suport. Multe domenii economice se bazeaza fie pe resurse naturale (industria
lemnului, a materialelor de constructii, turismul), fie pe rezultatul istoric al industrializarii
fortate (industria grea, metalurgia, chimia, petrolul). Acesti factori nu au stimulat
coeziunea si cooperarea in cadrul acestor ramuri, afectand, astfel, temeinicia lantului de
productie si posibilitatea crearii valorilor adaugate.
In plus, exista si alti factori, care nu intra direct sub incidenta acestei strategii, ci
care au un mare impact asupra procesului de dezvoltare competitiva. Infrastructura de
transport si protectia mediului prezinta serioase deficiente, dupa decenii de investitii
insuficiente. Accesul la educatia universitara si continua ramane inca sub media regionala,
cu o situatie foarte defavorabila in ceea ce priveste absolventii din mediul rural (coroborata
cu un grad redus de urbanizare la nivelul intregii tari).
Analiza SWOT confirma problemele identificate in analiza situatiei actuale si
prezinta, totodata, cateva din oportunitatile si punctele tari pe care Romania le poate
exploata pentru a creste competitivitatea economica. Spre exemplu, liberalizarea anumitor
sectoare economice, chiar la un nivel superior celui inregistrat in multe state membre ale
Uniunii Europene, cum ar fi cel energetic sau cel de telecomunicatii, ar putea permite un
nivel de investitii mai amplu si mai rapid, ceea ce ar conduce la o dezvoltare accelerata la
nivel orizontal.
Capitalul uman existent in Romania este o sursa importanta de competitivitate, nu
neaparat prin prisma costurilor scazute ale fortei de munca, ci, mai ales, prin nivelul de
calificare, care ofera o baza solida pentru formarea de specialisti de varf.
Analiza SWOT scoate, totodata, in evidenta, si alte evolutii pozitive, cum ar fi:
dinamica investitiilor straine, stabilitatea macroeconomica, cresterea sectorului Tehnologiei
Informatiei si Comunicarii, precum si potentialul turistic important, sugerand existenta
unor oportunitati certe de crestere competitiva.
Contextul dezvoltarii competitive, prezentat mai sus - pe baza analizei situatiei
actuale si a analizei SWOT - reprezinta, in mod firesc, primul pilon, punctul de plecare in
derularea exercitiului de programare si de elaborare a strategiilor evolutive pentru

domeniul IMM-urilor din Romania. Modelul competitivitatii, pe care Romania trebuie sa-l
urmeze in efortul de convergenta, se bazeaza pe analizele teoretice disponibile, dar si pe
modele empirice. Abordarea a fost consolidata prin calculul decalajelor de competitivitate
intre Romania si media Uniunii Europene la nivelul celor 25 de state membre, pe baza
unei serii complexe de indicatori cantitativi si calitativi de context. In acest sens,
principalul obiectiv al strategiei este cresterea competitivitatii tarii, in contextul stabilitatii
macroeconomice, care sa insoteasca, in acelasi timp, procesul natural de crestere a
Investitiilor Straine Directe (ISD). Mai mult, strategia va trebui sa ia in considerare faptul
ca Romania devine parte a canalelor globalizate de productie si va dezvolta mai putin o
specializare sectoriala si mai degraba o specializare subsectoriala in anumite faze
productive, produsele sale devenind greu de recunoscut pe piata internationala printr-o
strategie de brand. Deci, unul din obiectivele finale ale strategiei va fi modificarea graduala
a productiei romanesti, in diviziunea internationala a activitatilor productive.
Pentru realizarea acestui obiectiv strategia va trebui sa contribuie la:
- reducerea slabiciunilor sectoarelor industriale existente, care utilizeaza tehnologii
invechite, ce afecteaza mediul, si sunt consumatoare excesive de energie;
- diversificarea bazei de productie a tarii si minimalizarea riscurilor datorate considerabilei
dependente de anumite sectoare;
- stabilirea legaturii dintre activitatile de C&D si aplicarea lor in industrie, precum si
promovarea sectoarelor innovative, care se bazeaza pe activitatea de cercetare;
- intarirea utilizarii tehnologiilor TIC ;
- cresterea eficientei si dezvoltarea durabila a sistemului energetic, ca factor al
competitivitatii, adresandu-se, in acelasi timp, problemelor de eficienta energetica la
utilizatorii finali.
Aceasta va presupune un set de actiuni articulate si concertate in investitii de
capital, cercetare si dezvoltare, dar si asigurarea de diferite tipuri de servicii, atat pentru
sectoarele traditionale (in special cu valoare adaugata scazuta), cat si in cele cu valoare
adaugata crescuta. Ea va implica, totodata, o imbunatatire generalizata a proceselor de
productie, incluzand largirea si innoirea produselor traditionale romanesti (prin aducerea
lor mai aproape de cerintele pietei, produse care sa includa o valoarea adaugata mai mare)
si actiuni intreprinse in scopul recunoasterii lor pe piata internationala, precum si un efort
paralel catre diversificarea sectoriala (produse mai bune si produse noi). Cu alte cuvinte,
este esentiala crearea premiselor, prin programe de dezvoltare, pentru actiuni viitoare,
orientate catre inovare. In particular, in ceea ce priveste sectoarele traditionale, strategia va
sprijini o tranzitie graduala, de la specializarea actuala in faze de productie cu valoare
adaugata scazuta si activitati de subcontractare anonime, catre un control mai integrat al
productiei (intermediar si final), dar si produse orientate catre consumatorul final si
produse de varf pe piata (asigurand inclusiv strategii de piata adecvate), astfel incat sa
raspunda cererii pentru noi piete atat la nivel national, cat si la nivel international.
Pe langa innoirea intrasectoriala si realizarea de produse inovative in sectoarele
traditionale pentru economia romaneasca~a caror contribuitie la cifra de afaceri si forta de
munca ramane, in present, substantiala~este, de asemenea, necesar sa scada riscul crizelor
ciclice sau prelungirea excesiva a perioadei bazarii pe costuri de productie scazute, ce ar
putea, in ultima instant, pune in primejdie stabilitatea macroeconomica si ar avea ca
rezultat pierderea de locuri de munca. In acelasi timp, este foarte importanta sustinerea

10

diversificarii activitatilor productive, prin investitii in domenii insuficient exploatate in

Romania si prin sustinerea noilor companii (start-up si spin-offs).
Oportunitati pentru o diversificare ulterioara vor veni nu numai datorita sprijinului
explicit pentru activitati orientate catre consumatorul final si pentru marketing, care se
adreseaza, de exemplu, preferintelor tot mai sofisticate ale clientilor, dar si din necesitatea
imbunatatirii protectiei mediului si din oportunitatile create de rezultatele C&D&I. Mai
mult, oportunitatile viitoare pentru imbunatatiri tehnologice majore si pentru trecerea de la
avantajele comparative, legate de costul redus al fortei de munca, vor fi legate de cerintele
de crestere a eficientei energetic si procesele eficiente energetic vor include adoptarea de
tehnologii avansate si vor avea ca rezultat final reducerea costurilor operationale si
restructurarea totala a companiilor.
In sfarsit, introducerea generalizata a TIC in procesele productive poate reprezenta,
de asemenea nu numai o metoda de inovare a mijoacelor si tehnicilor de producere si
comercializare a marfurilor si serviciilor, dar si imbunatatirea relatiilor intre companii.
Investitiile in TIC si in infrastructura energetica reprezinta o preconditie pentru stimularea
cererii si, in general, crearea unui mediu atractiv atat pentru companii, cat si pentru
cetateni. Aceasta strategie se va concentra pe Intreprinderile Mici si Mijlocii, dar este
destinata, de asemenea, si intreprinderilor mari. Programul se adreseaza in primul rand
IMM-urilor, atat datorita potentialului lor inovativ in ceea ce priveste adaptabilitatea la
piata , dar si datorita necesitatii de a surmonta obstacolele si constrangerile carora trebuie
sa le faca fata in competitia existenta pe piata . Sunt necesare, de asemenea, investitii in
intreprinderile mari, pentru a permite atingerea masei critice pentru investitii de capital in
vederea diversificarii industriei prelucratoare si imbunatatirea eficientei energetice. Cele
doua tinte vor actiona sinergic, atata timp cat intreprinderile mari sunt unul dintre
principalii actori in ceea ce priveste tehnologia si procesul de transfer tehnologic, ce are un
mare potential printre IMM-urile din Romania. Strategia este in deplin acord cu Liniile
Strategice Comunitare, care recunosc ca atingerea obiectivelor Comunitatii de Creare si
Crestere a Numarului de Locuri de Munca va cere trecerea structurala a economiei catre
activitatile bazate pe cunoastere. Pentru Romania, luand in considerare diferentele mari
fata de celelalte state din Uniunea Europeana, obiectivele coeziunii pot fi atinse printr-o
perioada de tranzitie, care va permite trecerea graduala a Romaniei catre economia bazata
pe cunoastere, pe termen mediu si lung.
Teritoriul Romaniei intra sub obiectivul de convergenta si, in aceste circumstante,
sunt importante granturile directe catre intreprinderi, pentru cresterea capacitatii de C&D si
de absorbtie a inovarii, dupa cum subliniaza Liniile Directoare; este, de asemenea, adevarat
pentru sectoarele traditionale expuse competitiei globale, ce necesita eforturi suplimentare
pentru a deveni competitive, ca si pentru IMM-uri. Este importanta, totodata, reducerea
utilizarii surselor traditionale de energie si sprijinirea dezvoltarii durabile. In plus,
instrumentele financiare de crestere a accesului la finantare a IMM-urilor va fi utilizat, in
stransa cooperare cu Fondul European de Investitii (FEI), in cadrul initiative JEREMIE.
In program, sprijinul direct este combinat cu actiuni semnificative pentru intarirea
serviciilor-suport pentru afaceri, atat in ceea ce priveste cererea, cat si oferta, precum si
sustinerea activitatilor de dezvoltare a spritului intreprinzator, a activitatilor de C&D si de
promovare a societatii informationale pentru toti. Dotarile in infrastructura pentru zonele
izolate (pentru TIC) si interconectare (pentru energie), pentru a face, din Romania, un loc
mai atractiv pentru investitii si munca, va avea, de asemenea, un rol important. Strategia

11

este si in acord cu obiectivul de a atrage si de a retine forta de munca, atata timp cat
schimbarea structurii economiei ar putea face ca o parte importanta a fortei de munca din
procesul de productie sa ramana fara locuri de munca.
Obiectiv general:
Analiza situatiei actuale, precum si concluziile analizei SWOT au evidentiat faptul
ca economia Romaniei are un nivel de competitivitate, cu mult sub media celorlalte stete
membre ale Uniunii Europene, avand de recuperat decalaje semnificative in ceea ce
priveste societatea bazata pe cunoastere. Productivitatea este o componenta majora a
competitivitatii si determina atat nivelul unei economii la un anume moment, cat si
potentialul de crestere in viitor. Obiectivul general al programelor evo;utive europene este
cresterea productivitatii intreprinderilor romanesti pentru reducerea decalajelor fata de
productivitatea medie la nivelul Uniunii Europene. Tinta este o crestere medie anuala a
productivitatii de cca. 5,5 %, pana in 2015. Aceasta va permite Romaniei sa atinga un
nivel de aproximativ 55% din media Uniunii Europene.
Obiective specifice:
a) Consolidarea si dezvoltarea sectorului productiv:
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este sprijinirea modernizarii si inovarii
intreprinderilor existente si crearea altora noi, in special IMM-uri, in sectoarele productive,
si al serviciilor pentru afaceri. Valorizarea si calificarea echipamentelor de productie
implica largirea bazei de productie, inovarea proceselor de productie si a echipamentelor si
sprijinirea adoptarii standardelor international, ce conduc la cresterea gamei de produse.
De asemenea, diversificarea ofertei de consultanta specializata si sprijinul
internationalizarii contribuie la procesul de crestere a cotei de piata.
b) Constituirea unui mediu favorabil dezvoltarii intreprinderilor:
Elementul cheie al acestui obiectiv specific este crearea unui cadru favorabil
dezvoltarii antreprenoriatului prin reducerea constrangerilor in domeniile de esec ale pietei
acces la finantare, instrumente financiare, accesul la infrastructurile si serviciile de
afaceri pentru crearea de noi intreprinderi si pentru dezvoltarea celor existente.
Realizarea acestor doua obiective poate fi cuantificata prin cresterea contributiei
IMM-urilor la PIB cu 10%, in 2015.
c) Cresterea capacitatii C&D si stimularea cooperarii intre institutii de CDI si
sectorul productiv:
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific constau in finantarea proiectelor de
CD, care va genera rezultate aplicabile direct in economie, modernizarea si dezvoltarea
capacitatii si a infrastructurii CDI, cresterea calitatii si diversificarea ofertei de servicii
innovative, precum si stimularea cererii de inovare din partea sectorului productiv.
Realizarea acestui obiectiv va contribui la cresterea valorii cheltuielilor totale de CD
(GERD) pana la 3% din PIB, in 2015.
d) Valorificarea potentialului TIC si aplicarea acestuia in sectorul public
(administratie) si cel privat (cetateni, intreprinderi):
Elementele cheie sunt exploatarea resurselor umane calificate si de know how,
precum si imbunatatirea infrastructurii, in special in zonele de esec ale pietei. Scopul este
acela de promovare a introducerii inovarii in sectorul productiv, in procesele

12

administrative, in viata cotidiana, dar si de dezvoltarea a pietei, pentru o noua generatie de

produse si servicii.
Tinta este de crestere a penetrarii serviciilor de Internet (accesul intreprinderilor la
servicii online) de la 52%, in 2003, la 70%, in 2015.
e) Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic:
Elementele cheie sunt: reducerea intensitatii energetice prin implementarea, in
sectorul energetic, a unor tehnologii noi cu randament ridicat, cresterea eficientei
energetice pe tot ciclul si cresterea ponderii energiei din surse regenerabile. Se va acorda,
de asemenea, un sprijin important si implementarii de tehnologii pentru reducerea emisiilor
produse de marile instalatii energetice.
Scopul urmarit este de a contribui la obiectivele nationale: reducerea intensitatii
energetice primare cu 40 % pana in anul 2015, comparativ cu 2001, cresterea energiei
obtinute din resurse regenerabile pana la 33% din consumul national brut de energie, pana
in 2010 si reducerea emisiilor de noxe din sectorul energetic, conform Programului
national de reducere a bioxidului de sulf (SO2), a oxidului de azot (NOX) si a prafului,
in instalatiile mari de ardere.
f) Promovarea potentialului turistic romanesc:
Elementele cheie ale acestui obiectiv specific sunt imbunatatirea imaginii tarii
pentru promovarea Romaniei si cresterea atractivitatii in strainatate, precum si crearea unui
sistem integrat al ofertei turistice romanesti.
Tinta este cresterea fluxului turistic in Romania, cu 20 %, pana in 2015.

7. IMM-urile romanesti in perioada de criza mondiala actuala:

In perioada de criza actuala, exercitata la nivel mondial, IMM-urile romanesti vor fi
mai putin afectate, in conditiile in care activitatea lor nu depinde de mari finantari,
necesare in investitii precum imobiliare sau echipamente. Chiar si in conditii de criza
economica, populatia va continua sa consume. Prin urmare, activitatea micilor producatori
nu e pusa la grea incercare, atata timp cat ea nu depinde de investitii costisitoare.

8. Concluzii
Intr-o Uniune Europeana extinsa, micile afaceri vor continua sa fie cheia generarii
de crestere economica, competivitate si locuri de munca.
In pofida eforturilor de sprijin pentru IMM-urile romanesti si a progreselor
inregistrate in implementarea, in Romania, a ,,Cartei Europene pentru Intreprinderile
Mici, exista dificultati cu care se confrunta IMM-urile romanesti , in ceea ce priveste
resursele limitate de care dispun, in conditiile necesitatii de adaptare rapida la schimbarile
ciclice si structurale ale economiei globale.

13